Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Curs limba japoneza

Gramatica

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EXPRESII IDEOMATICE si LOCTIUNI in ENGLEZA
DIPTONGOS -DIFTONGI
Numeralul si adjectivul
THE PRESENT TENSE SIMPLE – THE PRESENT TENSE CONTINUOUS
Adjectivul - Pozitia si Ordinea adjectivului
Pronumele (The Pronoun) – limba engleza
ADVERBUL IN ENGLEZA
LOS ANIMALES- ANIMALELE
ADVERBUL
Opozitia tranzitiv / intranzitiv in cadrul verbelor romanesti

TERMENI importanti pentru acest document

gramatica limbii japoneze : verbe in limba japoneza : invata limba japoneza :

Curs I



Criterii pentru identificarea partilor de vorbire

-        a nu se lua in considerare partea de vorbire corespondenta din limba romana.

-        A nu se lua in considerare neaparat sensul cuvintelor.

  1. pozitia pe care o ocupa in propozitie
  2. pe cine determina
  3. prin ce se leaga de un alt cuvant
  4. caracteristici formale

ex.       たくさんのりんごを食べた。-- Unde たくさん = Subst.

             りんごをたくさん食べた。 -- unde たくさん = adverb

            Substantivele care pot functiona si ca adverbe se numesc substantive adverbiale. Un mare numar de substantive adverbiale exprima timpul:

Subst. – 今日は天気がいい。

Adv. -  今日は勉強します

            Ori de cate ori un cuvant care poate fi adverb dar si substantiv accepta sa fie legat cu este si substantiv. Cand nu poate fi legat cu este adverb.

Marea majoritatea a adjectivelor propriu-zise () au 2 utilizari: -ca atribut

(atributiva)

                                                                                                                    - predicativa

            Un nr. mic de adjective nu au decat utilizare predicativa: おおい、ちかい

            Asemenea adjective cu utilizare exclusiv predicativa nu pot preceda substantivele decat daca sunt modificate ca forma: sunt transformate = adverbe: おおくsi li se adauga particula

多くのくるま    ー>   multe masini

ましい adjectiv pr.zis cu restrictii

            La pers a II-a numai interogative. Se poate fol ほしい; la pers a III-a inlocuit cu un verb.

           


Curs 2

Categoriile gramaticale ale

substantivelor japoneze

            Categoriile gramaticale relevante pentru substantivele japoneze sunt:

-numarul

-cazul

-rangul social: - superior

                        - egal

                        - inferior

Numarul e o categorie gramaticala specifica substantivelor.

            Cazul – marcarea cazului se face prin marci de caz, nu prin modificarea formei substantivului.

-        substantivele japoneze, spre deosebire de cele din lb. romana nu-si schimba forma.

-        Marcarea cazului priveste marcile de caz (care constituie o alta parte de vorbire)

-        Categoria cazului nu e specifica exclusiv substantivelor.

-        In japoneza marcile de caz nu sunt intotdeauna direct alipite substantivelor. Unele dintre ele sunt separabile, adica se pot intercala intre un substantiv si marca de caz alte cuvinte.

Rangul social – poate fi reflectat la nivelul sunbstantivelor in mai multe moduri: 1. acelasi sens al unui substantiv poate fi exprimat cu substantive diferite ca forma in functie de rangul social

  2. substantivele in functie de rangul social primesc afixe specifice (prefixe, sufixe, infixe, circumfixe)

            Japoneza fiind o limba aglutinanta are un nr. extrem de mare de sufixe si un nr. infim de prefixe. Sufixele se ataseaza in ordine fixa. Fiind o limba aglutinanta, sufixele tind sa fie mereu asociate cu un singur sens.

            Tabe - |na|kat-ta

       “manca”  neg.  trecut

            Tabe  |   sase  |   rare  |  mashita

                         Cauz.     Pasiv.      Pol.+ trecut

            Prefixele si sufixele depind de rangul social al substantivelor. O categorie gramaticala relevanta pentru substantive este si politetea (se marcheaza cu afixe).

            Clase de substantive:

-        Substantive comune

-        Substantive proprii

Principalul criteriu de diferentiere intre comune si proprii il constituie tipul de afix utilizat:           substantive proprii – sufixe

                  Substantive comune – prefixe

Diferentierea pe baza tipului de afixe se aplica la toate substantivele comune iar dintre cele proprii se aplica la subst. nume de persoana.

Pt. nume proprii:

さん – sufix generic, rang social egal

ちゃん – rang social inferior

くん – rang social inferior

さま – rang social superior

Cele 4 sufixe nu sunt sinonime.

Desi tine de varsta, sufixul くん poate fi utilizat nu numai in sens absolut (persoana de varsta mica) dar si in sens relativ (persoana mai tanara decat altcineva).

            Prefixe specifice pt. subst. comune: お、ご

            Exceptie fac un numar foarte mic de substantive nume de persoana precum si unele substantive care desemneaza persoane sau profesii:

-        poreclele japoneze (hipocoristice – abreviere a numelui, pot fi precedate de prefixul

-        unele substantive primesc prefixe iar unele substantive primesc si prefixe si sufixe:  いしゃ => いしゃさん・おいしゃ

In principiu, prefixul se atasheaza la WAGO iar se ataseaza la KANGO. De la regula se abat mai multe situatii: substantivele KANGO extrem de frecvent folosite pot avea ca varianta prefixul sau pot fi folsite exclusiv cu (acestor substiantive nu li se mai percepe originea chineza => sunt asimilate partial sau total cu cele WAGO).

      Ex. 電話 → お電話

Utilizarea lui cu substantive KANGO constituie o dovada a foarte bunei asimilari: 勉強 → お勉強・ご勉強

In ciuda faptului ca substantivele GAIRAIGO nu primesc in principiu niciun prefix, se poate sa primeasca sufixul fiind si ele tratate ca WAGO. Fenomenul e specific exclusiv limbajului de turism, baruri, restaurante, hoteluri: おコーヒー、おビル

Sensurile prefixelor お・ご:

-        sensul de politete

-        respectul

In japoneza, politetea si respectul nu sunt sinonime, ele fiind adeseori exprimate cu mijloace specifice lexicale sau gramaticale: politete –fata de interlocutor

                                                                     Respect – fata de pers despre care vb.

-        in expresii fixe

-        in expresii sau cuvinte cu caracter de eufemisme (exprimare mai eleganta)

-        in limbajul adresat de adulti copiilor de varsta foarte mica (baby talk)

politete: お電話、お食事、お友だち、お約束(おやくそく)

respect: pentru marcarea respectului distingem

-        fata de persoanele despre care vorbesti

-        fata de actiunile unei persoane respectabile (forma onorifica)

-        ceva posedat de o persoana respectabila: Ex. coroana imparatului

ごあんしん – calmul cuiva respectabil

おべんきょう・ごべんきょう

ごびょうき – boala unei persoane respectabile

おがいじ – sanatatea cuiva respectabil

おげんき

おひま timp liber de care dispune cineva

ごほん - carte

ごいけん - opinie

おじかん - timp

おからだ - corp

ごけっこん – casatoria

ごけんきゅう - cercetare

ごおん – datorie, recunostinta

ごりがい - intelegere

ごりょこう - calatorie

ごりょうしん - parinti

おしごと - slujba

ごしんぱい - grija

おたく - familie

Baby talk:       おめめ - ochisor

おてて - manute

おしっこ – pipi

Cuvinte care au tot timpul prefix : ごはん・おかね

Curs 3

Expresii fixe sau eufemisme sau substantive mereu precedate de sau .

おぼん tava

おちゃ ceai

ごはん mancare

おかげ gratie; multumita

おかね bani

お金持ち om bogat

おかし dulciuri

おこめ ores

おきゃく client

おみやげ suvenir

おみず apa

おさけ bautura alcoolica

おしょくじ masa (a lua masa)

おてあらい toaleta

おつり rest (bani dati ca rest)

はい、おつりです

万円でおつりの

Imi puteti da rest de la 10.000 yeni?

万円のおつりあります。Aveti rest 10.000 yeni?

[+animat]                                [-animat]

-selectarea verbului “a fi”: いる・ある

-aceeasi clasificare serveste la dezambiguizarea verbului ある

-ori de cate ori ある e folosit cu un substantiv [-animat] poate insemna fie “a fi” fie “a avea”

            お金がある    - exista fonduri

                                    - am bani

- ori de cate ori subst e [+animat] sensul nu este decat unul “a avea”

            子供がある – am copii

            *子供がいる - sunt copii

-ori de cate ori ある = a avea, iar substantivul e [+animat] poate marca C.D.

            In limba japoneza contemporana complementul direct se marcheaza cu sau cu .

- selectarea verbului もっていくsi もっている care sunt compatibile cu substantivele [-animat], exceptie facand invalizii, copii care nu pot merge. [+animat] selecteaza つれていく si つれてくる (a insoti pe cineva)

- face posibila sau nu utilizarea marcilor de plural. Utilizarea optionala a marcilor de plural (たち) e specifica substantivelor [+animat]

- distinctia e relevanta si in ceea ce priveste utilizarea cauzativului. Substantivele [+animat] pot primi atat marca cat si

                        たけしを行かせた。L-am fortat sa mearga

                                    に行かせた。L-am facut sa mearga

            daca substantivul e [-animat] singura particula e

                        私は車をはしらせた。Am condus masina

            Substantivele auxiliare, abstracte, sau formale se numesc si auxiliare intrucat cu ajutorul lor se pot forma diverse constructii gramaticale.

Se numesc substantive abstracte intrucat aceste substantive desi nu au avut un sens lexical, ele sunt utilizate si fara acest sens (de origine, initial).

Se numesc substantive formale pentru ca indeplinesc toate criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca substantivele in japoneza (ex. Iau particula de caz)

こと

Vb+こと++あります -> ai avut experienta de a

Vb.f.dictionar + こと++ある -> ai obiceiul de a/ din cand in cand

りんごを食べることができる。

こと++できる -> a fi in stare sa

はず

わげ

ちがい

もの

Data fiind pierderea sensului initial, unele substantive formale sunt folosite si ca echivalente ale unor clase de cuvinte inexistente in japoneza. Ex: conjunctia “ca”

こと poate fi folosit ca echivalentul conjunctiei “ca”

太郎が行った事を知りませんでした。-> n-am stiut ca Tarou a plecat.

Substantive relationale

Se numesc relationale pentru ca exprima de exemplu, amplasarea in spatiu in raport cu alt substantiv.

下 →てぶるの下 – sub masa

- pe

うしろ – in spatele

– in fata

そば – in apropiere de

– in exteriorul

うち – in interiorul

Toate aceste substantive relationale au avut sau au inca un sens lexical: うえ parte superioara => (toate au sens de substantiv)

Substantivele adverbiale

- sunt substantive cu dubla utilizare: pot functiona ca substantiv dar si ca adverb. Cand functioneaza ca substantiv au sens de substantiv si prezinta caracteristicile substantivului (ex. Marci de caz)

Cand functioneaza ca adverb au sens de adverb, prezinta caracteristici tipice adverbelor (ex. Pozitia in propozitie, faptul ca precede un verb sau determina un verb)

            Atat ca substantive cat si ca adverbe nu-si modifica forma. Exista mai multe clase de substantive adverbiale:

-substantive adverbiale care exprima momentul in timp sau perioada de timp: 今日、きのう、明日、朝、今朝、今、げんざい(prezent, in prezent)

La substantivele adverbiale, un test pentru a identifica daca functioneaza ca substantiv sau ca adverb e compatibilitatea cu particula de genitiv .

            今は天気がいい。

            今は家へ帰りたい。

Ori de cate ori particula de tema poate fi inlocuita cu particula de genitiv , functioneaza ca substantiv.

            今の天気。 (cvonversiunea は → の

-unele substantive care indica cantitatea: たくさん - mult

                                                                                    - cantitate mare

                                                            (subst) - たくさんのお酒を飲んだ。

(adverb) お酒をたくさん飲んだ。> Preceda si determina verbul飲んだ.

-denumirile punctelor cardinale sunt si ele substantive adverbiale. Aceste substantive care desemneaza punctele cardinale pot lua grade de comparatie (la fel ca adverbele):

さっぽろはもっと北に → Sapporo e mai la nord

札幌は一番来たに  → Sapporo este cel mai la nord

-substantive adverbiale care functioneaza atat ca substantive (sens, marci) cat si ca adverbe care determina o iontreaga propozitie (adverbele propozitionale): 本当(adevarul sau intr-adevar)、実(じつ)( realitatea/ fapt sau defapt/ in fapt)、事実(じじつ)(realitate/fapt sau in realitate/infapt/defapt)

実はその問題はよくわかりませんでした。-> realitatea e ca n-am inteles aceasta problema.

            O dovada ca toata aceasta clasa de substantive adverbiale, indiferent de sens, fac parte din clasa substantivelor in japoneza o constituie faptul ca toate aceste substantive adverbiale pot fi scrise in kanji.

            Un numar de substantive adverbiale scrise candva cu kanji sunt mult mai frecvent scrise cu hiragana. Acelasi lucru e valabil si pentru substantivele numite locative (ここ、そこ、あそこetc)

            Neutralizarea in mod curent a hieroglifelor la substantivele adverbiale depinde de frecventa acestora.

            Cu cat e mai frecvent substantivul adverbial, tendinta e de a fi scris in hiragana.

Curs 4

          Substantivele verbale:

            In cadrul substantivelor verbale sunt incluse 2 categorii de substantive:

-substantivele provenite din verbe, forma acestor substantive coincide cu RYK a verbului.            Kaeri masu

                        RYK

            Aceste substantive, daca e necesar, pot primi si prefix de politete sau respect: +かえり

-a doua parte a substantivelor verbale constituie o categorie specifica limbii japoneze: substantivele estrem de numeroase care se pot combina cu verbul する formand predicat caruia ii corespunde in alta limba de cele mai multe ori un verb: 勉強+する→ a invata

*verbul cu care se combina substantivul verbal este intotdeauna する

*dupa origine, substantivele verbale sunt in marea lor majoritatea de origine kango. Un nr extrem de mic sunt de origine gairaigo →テニスする→ a juca tenis

            Aparitia acestui numar mare de substantive verbale se explica prin faptul ca japoneza nu poate imprumuta in mod normal verbele din alte limbi data fiind morfologia foarte bogata a verbelor din japoneza.

            Pentru a putea fi adaptate la morfologia limbii japoneze se imprumuta substantive care nu-si modifica forma, carora li se adauga する rezultand verbul. あい+する→a fi indragostit.



            Spre deosebire de alte limbi, inclusiv romana, verbul care se combina cu substantivele verbale e intotdeauna する, care-si pierde insa sensul initial (ちょうさ+する→a investiga). Cu alte cuvinte verbul するe verb “usor”

            Si alte cuvinte au predicate alcatuite dintr-un substantiv si un verb:

                        Do research                 いんきゅうする

                        Play tennis                  テニスする

                        Make a copy               コピーする

                        Take a walk                さんぽうする

                        Ask a question                        質問する

            Substantivele verbale care se pot combina cu verbul するtrebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-substantivele trebuie sa denumeasca fie o stare, fie o activitate

-predicatele in componenta carora intra substantivele verbale si verbul するpot fi de 2 tipuri: predicate verbale, predicate nominale.

            Caracteristicile substantivale ale substantivelor verbale:

-se pot lega de un alt substantiv cu particula の:日本語の勉強

-accepta marci de caz: 勉強が始まる studiul incepe

                                    勉強を始めるincep studiul

-posibilitatea de a fi determinate de un adjectiv:      この面白い勉強 acest studiu interesant           

                                                                                    この勉強 acest studiu

-la fel ca oricare alt substantiv, si substantivele verbale pot functiona drept elementul calificat de o propozitie relativa atributiva:

太郎が買った本 - cartea cumparata de Tarou

太郎がしたけんきゅう- cercetarea facuta de Tarou

            Utilizarea substantivelor verbale e specifica limbii scrise, cu precadere in textele stiintifice, de presa, economice. Substantivele verbale sunt specifice unor stiluri de limba. Adeseori predicatele alcatuite din substantivele verbale +する au echivalenta in limba vorbita un verb.

                        Ex: a manca vs. a lua masa, a servi masa

                                    食べる vs 食事する

Structura predicatelor continand substantive verbale.

            Contin obligatoriu un substantiv care desemneaza o stare sau o activitate + verb “usor” する. Cu alte cuvinte, o parte substantivala + o parte strict verbala. Dintre cele 2 componente singura care-si modifica forma e verbul する care primeste componenta de timp, mod, etc.

            In imensa majoritatea a cazurilor, intre substantivele verbale si verbul する nu se poate intercala niciun cuvant. In anumite situatii, la anumite substantive verbale se poate intercala intre substantiv si する particula de caz を。

1.     subst vb + する

2.     subst vb + +する

A doua situatie e mai rara si nu se aplica la toate substantivele verbale.

Se poate intercala particula dupa substantivele verbale care desemneaza activitati,  dar nu dupa cele care exprima stari:

勉強をする               

はんきゅうをする   

テニスをする

*りかいをする          intelegere, comprehensiune

りかいする                a intelege

*あんていをする      stabilitate

あんていする            a fi stabil

*たんじゅうをする  nastere

Nici dintre substantivele care denota activitati nu toate accepta intercalarea particulei . In ceea ce priveste vorbitorii nativi, exista in plus o mare varietate cu privire la accepatrea sau nu a intercalarii particulei . In consecinta, la predicatele continand substantive verbale exista o mare divergenta de la vorbitor la vorbitor. Exista pe de o parte substantivele verbale la care toti vorbitorii admit ambele variante:

買い物(を)する

勉強(を)する

電話(を)する

さんぽ(を)する

Exista numeroase substantive verbale mai ales cele care exprima stari la care majoritatea/totalitatea vorbitorilor nativi nu accepta intercalarea particulei : 愛する、あんていする (a fi stabil)りゅうこうする (a fi in voga, a fi la moda, a fi popular).

In plus, intre aceste extreme exista un mare numar de substantive verbale la care optiunile vorbitorilor nativi se impart mai mult sau mai putin egal:

けいこくする            a avertiza

ジャンプする            a sari

にゅうかいする        a deveni membru

しょうしんする        a promova, a avansa

かくだいする            a se largi, a se mari

かんそかする            a se simplifica, a deveni simplu

せいちょうする        a se dezvolta, a creste

Data fiind divergenta de opinii intre vorbitorii nativi e recomandabil a se evita intercalarea particulei .

In cazul substantivelor verbale la care intercalarea e intotdeauna posibila trebuie luate in considerare 2 aspecte:

-la fel ca si la alte substantive, particula poate fi emisa in limba vorbita. In mod similar, si la substantivele verbale care admit intercalarea particului , aceatsa poate fi omisa in limbajul informal, limba vorbita etc.

                        勉強をしたか。

                        勉強したか

-in cazul substantivelor verbale care admit intercalarea particulei ; prezenta in propozitie a particulei face imposibila prezenta in aceeasi propozitie a vreunui alt substantiv C.D. marcat tot cu particula . => double constraint

            Se poate spune 日本語を勉強する

                                    日本語の勉強をする

            Dar in niciun caz nu *日本語を勉強をする

Curs 5

Pluralul

Categoria pluralului

-o categorie specifica substantivelor (si pronumelor)

-spre deosebire de romana, nua re neaparat sensul pluralului din romana

            In japoneza asa-numitul plural are mai multe valori:

-de plural (mai multe obiecte/peroane)

-de substantiv colectiv (ex. popor)

-asociativ (x si ceilalti/ ai lui/ altii)

-sensul de toti/ tot/ toate

-sensul de fiecare/ oricare

Categoriile de cuvinte la care se aplica pluralul: singurele substantive la care pluralul se poate utiliza sunt [+animat] si in plus un numar foarte mic de substantive [ -animat].

            Spre deosebire de romana, in care utilizarea pluralului e obligatorie cand situatia o impune, in japoneza chiar si la clasele de substantive care au forma de plural utilizarea pluralului este optionala. Astfel, daca figureaza un numeral sau un alt cuvant care sugereaza numarul mai mare decat 1, utilizarea pluralului este optionala (cuvintele care exprima numarul => cuantificatori)

            In consecinta, este la fel de corect sa se spuna:

五人の学生sau 五人の学生たち

たくさんの人 sau たくさんの人たち

·       limba japoneza evitaredundanta

·       in toate situatiile, cuvintul cuantificator deja exprima ideea de pluralitate.

Cand contextul sugereaza ca este vorba de plural este foarte frecventa neutilizarea niciunei marci de plural. Chiar si cand contextul nu e suficient de clar se poate omite pluralul cu clarificari ulterioare.

                        学生が来ました。

                        何人ですか

                        五人です。

Daca un substantiv este nume propriu de persoana, acesta poate primi marca de plural たち(ex. たろうたち) si are sens asociativ.

Desi marca de plural e specifica substantivelor [+animat] ea este mult mai frecvent folosita cu substantive desemnand fiinte umane, exceotie facand substantivele care desemneaza animalele de casa (犬たち)

Caracteristica aparte a marcii pluralului in japoneza este dovedit si de faptul ca exista mai multe procedee de formare a pluralului aplicabile la unul si acelasi substantiv.

 

Procedee de formare a pluralului:

  1. Sufixarea
  2. Reduplicarea

Existenta a 2 procedee constituie o particularitate a limbii japoneze.

Dintre procedee cel mai curent utilizat procedeu este sufixarea ( sufixarea este procedeul tipic limbilor aglutinante).

Reduplicarea este mai rara deoarece acest fenomen nu este o caracteristica neaparat specifica limbilor aglutinante.

Sufixarea – exista mai multe sufixe care marcheaza pluralul. Eventual acelasi substantiv poate accepta mai multe sufixe de plural: たち、ら、とも (extrem de rar; arhaic). Dintre sufixe, たち si pot fi folosite adeseori cu acelasi substantiv: 彼ら、彼たち。

とも    nu mai este productiv in limba moderna (nu mai poate fi utilizat)

            nu poate fi atasat in limba de azi pentru a marca pluralul

            e folosit cu un numar extrem de mic la substantive cu care a apucat sa fie asociat.

たち・ら        sunt productive ( pot fi utilizate si cu substantive noi intrate in limba)

                        inclusiv in limba gairaigo

            Ca dovada a faptului ca pluralul e o categorie relativ neimportanta in gramatica japoneza, in anumite cazuri marca de plural a ajuns sa nu mai fie perceputa ca atare si sa fie in mod eronat considerata ca parte din cuvant: こども→こ+ども (insa acum se mai foloseste si こどもたち・こどもら)

            Fenomenul in care consoana initiala a unui cuvant surda devine sonora se numeste sonorizare secventiala. Sonorizarea se numeste secventiala intrucat se produce in cadrul unei secvente de sunete, adica consoana surda e precedata si urmata de un sunet sonor.

            Sonorizarea secventiala se produce de regula in urmatoarele situatii:

·       In cuvintele compuse

·       In cuvintele precedate de unele prefixe

·       La clasificatori

·       La reduplicare

Reduplicarea:

-fenomenul prin care un cuvant sau o radacina este repetat.

-poate fi de 2 tipuri : -partiala: doar o parte din cuvant sau radacina se repeta

                                    -totala: intregul cuvant sau radacina se repeta

            In japoneza (cu rare exceptii) reduplicarea este de regula totala. Reduplicarea totala (al doilea proces de formare): intrucat substantivele japoneze nu isi modifica forma => intregul cuvant, nu doar radacina, va fi reduplicat (くにぐに)

            Procedeul reduplicarii totale ca marca a pluralului este limitat la un numar extrem de mic de substantive: 人々、国々、やまやま、しまじま、さまざま

            Este singurul procedeu de forma a pluralului care se aplica si la cateva substantive [-animat].

            Este posibil ca procedeul reduplicarii sa fi fost in faze mai vechi ale limbii japoneze productiv, in limba contemporana insa, nu mai e productiv. In afara de cele cateva substantive care pot fi reduplicate nu se mai poate crea plural la alte substantive sau substantivelor intrate in limba.

            Exista un numar mic de substantive in limba contemporana care sunt eventual foste forme reduplicate, adica foste forme de plural care acum nu mai sunt percepute ca atare: substantive care in mod normal exista numai la plural si nu si la singular:

Mimi (ureche)

Mi(sg)                          pl=> mi+mi => mimi

            Acest substantiv poate avea plural si prin sufix si prin reduplicare: 人たち、人々.

            Pluralul prin reduplicare s-a pastrat la un numar mic de cuvinte din vocabularul de baza extrem de frecvent folosite. Marea frecventa de utilizare a “salvat” procedeul.


Curs 6

Marcarea cazului

 

            Substantivele japoneze (toate) sunt parti de vorbire care nu-si modifica forma. In consecinta, spre deosebire de limba romana in care substantivele isi modifica forma in cursul declinarii printr-o desinenta sau terminatie de caz, in limba japoneza marcarea cazului se face prin cuvinte separate, independente de substantive. Aceste cuvinte se numesc marci de caz.

            Marcile de caz sunt cuvinte separate sau independente pentru ca:

  1. nu sunt parte componenta a substantivului;
  2. unele dintre ele se regasesc in dictionare;
  3. unele dintre marcile de caz au sens si pot fi traduse;
  4. intre unele marci de caz si substantiv sau pronume poate fi intercalat un alt cuvant.

Tipuri de marci de caz:

  1. particule (de caz)
  2. post pozitii (de caz)

Cele 2 tipuri de marci de caz au caracteristici diferite, au comportament diferit, pot face obiectul unor restrictii diferite. Cazul, in limba japoneza, este o categorie gramaticala specifica urmatoarelor parti de vorbire: substantivelor, pronumelor personale, pronumelor demonstrative, pronumelor “reflexive”, pronumelor de intarire (lipsesc adjectivele care nu se declina spre deosebire de limba romana).

      Primesc in schimba marci de caz adjectivele in , intrucat aceasta clasa de adjective prezinta numeroase asemanari cu substantivele.

      Numarul cazurilor:

-in limba romana avem in principiu un numar de 5 cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, genitiv, vocativ), desi in realitate vocativul este extrem de rar, fiind limtat exclusiv la substantive [+animat] iar cele 4 cazuri sunt defapt reductibile la 2 ( nominativ – acuzativ, ganitiv – dativ);

-spre deosebire de lb romana, in japoneza numarul de cazuri este mai mare. Toate marcile de caz sunt utilizate si nu se confunda intre ele (cu o singura exceptie). Spre deosebire de limba romana, unele dintre ele pot fi omise in limba vorbita, in limba informala, cologviala, si de asemenea in vorbirea neglijenta.

Particule de caz

Postpozitii de caz

Nominativ

Locativ

Genitiv

Dativ

Allativ (deplasare catre)

Illativ (ajungerea la destinatie)

Acuvativ

Instrumental

Ablativ

から

Comitativ (asociativ)

            Postpozitii de caz:

で・に           Locativ

へ・に           allativ, illativ

                    instrumental – spre deosebire de limba romana, unde atat sensul instrumental cat si sensul asociativ se exprima cu prepozitia “cu”, in limba japoneza sensul instrumental si sensul asociativ nu se exprima cu aceeasi postpozitie.

                    comitativ (asociativ)

から                (dinspre/ din/ de la) ablativ

Allativ -> ‘al’ = inspre

Illativ -> ‘il’ = in

Ablativ -> ‘ab’ = dinspre

            Exista 11 marci de caz, dintre care 4 sunt particule iar 7 sunt postpozitii de caz; 11 marci de caz dar doar 10 cazuri deoarece cazul locativ are 2 marci.

            Diferente intre particule si postpozitii:

1.         – fara exceptie particulele sunt monosilabice si monomoraice

- post pozitiile pot fi fie monosilabice/ moraice, fie bisilabice/moraice

=> diferente fonologice

2.         – particulele de caz nu au sens lexical, ci doar gramatical

            - postpozitiile au toate sens lexical (fara exceptii) toate figureaza sau pot figura in dictionare si toate pot fi traduse.

3.         - particulele de caz pot fi separate de substantive sau pronume, adica intre substantive/ pronume si particula de caz poate aparea un alt cuvant.

            - postpozitiile de caz sunt situate imediat dupa substantiv sau pronume, intre ele neputand fi intercalat un alt cuvant.

                        ここがいい。

                        ここまでかいい。

                        *ここがまでいい。 → conform celor 2 definitii

            Xからの人 - corect

            *Xのから人 – gresit

            - cuvantul care poate fi intercalat intre substantiv/ pronume si particula de caz este o postpozitie.

            - intre substantiv/ pronume si particula de caz se poate, in mod normal, intercala un singur cuvant/ postpozitie.

           

            In limba familiara, vorbita, neglijenta, apar fenomene de omisiune. Sunt mai frecvent omise particulele de caz intrucat acestea au rol exclusiv gramatical, postpozitiile avand sens lexical sunt mai necesare si mai greu de omis. Cele mai frecvent omise particule sunt si .


Curs 7

Adjectivul

Adjectivele in (nominale)

            In limba japoneza exista 2 tipuri de adjective. Acetse 2 clase sunt cunoscute sub mai multe denumiri:          1. adjective in si adjective in




                                                2. adjective propriu-zise ai adjective nominale

            Adjectivele propriu-zise se numesc asa deoarece au/ prezinta principala caracteristica a adjectivelor din japoneza, si anume conjugarea (se comporta ca verbul).

            Adjectivele nominale se numesc nominale deoarece prezinta in comportamentul lor asemanari cu substantivele. La fel ca substantivele, adjectivele nominale nu-si schimba forma. La fel ca la substantiv, nu adjectivul nominal isi modifica forma, ci verbul です。

                        きれいです                がくせいです

                        きれいじゃない        がくせいじゃない

                        きれいだった            がくせいだった

            Adjectivele nominale se numesc nominale pentru ca imbina caracteristicile adjectivale (sensul de adjectiv) cu caracteristici substantivale (nu-si modifica forma).

            La fel ca la substantive, prezenta verbului です cand adjectivul nominal are functie de nume predicativ este obligatorie. De exemplu: この部屋はきれいです

                                                                                      この人は学生です

            La adjectivele propriu-zise:   1. prezenta lui です este facultativa;

2. です nu are functie de verb copulativ ( nu inseamna a fi);

3. la adjectivele propriu-zise verbul です are marca de politete si constituie echivalentul lui ます la verbe.

            reprezinta o particula de legatura intre adjectivul nominal si substantivul pe care il determina.

                aceasta particula de legatura reprezinta o ramasita din conjugarea verbului copulativ です。

                        学生なのに→desi este student (な=です)

            O alta deosebire intre adjectivele nominale si cele propriu-zise: spre deosebire de adjectivele propriu-zise de la care s epot deriva substantive care exprima o calitate (高い→高さ) de la adjectivele nominale de regula nu se pot deriva asemenea substantive.

            Clase de adjective nominale

  1. adjective nominale intotdeauna adjective nominale
  2. adjective nominale care functioneaza si ca substantive
  3. adjective nominale care se leaga cu dar si cu
  4. adjective nominale care-si schimba sensul in functie de utilizarea adjectivala sau substantivala.

1. きれい→ curat; nu inseamna niciodata starea; calitatea de a fi curat

2. a)     しんせつ – fie amabil fie amabilitate (adjectiv si substantiv)

Expresii:         親切をつくす – a fi foarte amabil ( amabilitatea dusa la epuizare)

                        親切からしたこと- lucru facut din amabilitate

                        小さな親切 – putina amabilitate

            親切 poate lua forma de substantiv

b)          げんき – viguros, sanatos  fie, energie, putere, vigoare ( adjectiv si substantiv)

元気がある人 – om care are energie

元気がない人 – om care nu are energie

元気を出す – a-si aduna puterile / a-si strange energia

  c)       しつれい – nepoliticos sau impolitete (adjectiv si substantiv)

            失礼します

  d)       ひま – liber, neocupat, timp liber

            ひまがあるか – ai timp liber?

  e)    けんこう- sanatos sau sanatate

  f)       しゆう- liber sau libertate 

  g)       びょうどう- egal sau egalitate

3. un numar mare de adjective nominale se pot lega de substantivul urmator fie cu fie cu particula de genitiv .

   a)  わずか - putin

   b) けんめい – din tot sufletul

   c) しょうきぼ – la scara mica

   d) だいきぼ – pe scara larga

  e) どうよう – identic (sinonim cu 同じ)

  f) ただい – in cantitate mare

  g) ひじょう - urgent

  h) ふめい - neclar

  i) いろいろ - diferit

  j) ばくだい – enorm, extrem de mare

            In tpate aceste cazuri se pot aplica particulele si.

  k) べつ-altul

  l) 特別-special

  m) 無用-inutil, nefolositor, fara folos

  n) 公式-formal, ceremonios

  o) とうぜん-firesc, natural

  p) 病気-bolnav

            Toate aceste adjective care accepta fie pe fie pe au si sens sau utilizare de substantiv.

            O serie de adjective nominale care functioneaza si ca substantive apar in expresii fixe in cadrul carora au rol de substantiv.  De exemplu, adjectivul nominal たぼう(ocupat) apare in expresia: たぼうをきわめる→ a fi extrem de ocupat

            めんどう – ca adjectiv nominal – greu, dificil, complex, complicat

            めんどうを見る – a avea grija

            むちゃ – ca adjectiv – absurd, fara rost, fara sens, nechibzuit, prostesc etc.

            むちゃをする – a face prosti, a face ceva fara sa te gandesti, pe negandite etc.

            むり- ca adjectiv – fara sens, fara ratiune, eventual, nerezonabil

            無理を言う – a pretinde ceva nerezonabil de la cineva

            わがまま – adjectiv   – egoist, incapatanat

- = eu, = particula de genitiv, まま = mod sau fel => in modul meu, felul meu

            わがままを言う – a face cum te taie capul

            わがままをする – a face dupa mintea ta

4. adjectivele nominale care isi modifica sensul in functie de utilizarea lor adjectivala sau substantivala.

            しずかなうみ – mare calma, linistita, fara valuri

しずかのうみ – Marea Linistii ( zona pe Luna – unde au aselenizat prima oara americanii)

            せいじつな人 – om onest, sincer, cinstit

            せいじつのひと – sinceritatea intruchipata, cinstea intruchipata

            やくざのしょうばい – comertul mafiei

やくざなしょうばい – ilegal, necinstit (comert) (al oricui, nu neaparat al mafiei)

            あじのこと – chestiune de gust

            あじなこと – picant ( lucru, aliment sau fapt picant)

            げす – clasa inferioara, clasa de jos

            げすのかんがえ – gandire, gandurile clasei de jos

            げすなかんがえ – gandire vulgara, mentalitate vulgara

Concluzie: - avand in vedere caracteristicile generale ale adjectivelor in , avand in vedere similitudinile sau identitatea de comportament cu substantivele:

1.     se justifica impartirea adjectivelor in 2 clase, adjective propriu-zise si adjective nominale, care au caracteristici diferite;

2.     se justifica ideea ca in limba japoneza exista o parte de vorbire aparte – adjectivul nominal, care nu exista in alte limbi;

3.     adjectivelor nominale din japoneza le corespund in alte limbi ( de exemplu in romana) cel mai adesea adjective, iar in cazul utilizarii substantivale le corespund substantive care exprima o calitate, o proprietate sau o insusire.


Curs 9

Pronume

Forma

Nr. persoana

Stilul de limba

Sexul

Alte observatii

1

politicos

Femei + barbati

わたくし

1

f. politicos

Femei + barbati

われ

1

Ultra formal

Femei + barbati

おれ

1

informal

Barbati

Cu persoane de aceeasi varsta sau mai tinere, inferioare ca rang social, cu prieteni, cu familia etc.

ぼく

1

Informal

Barbati

Femei(rar, de tinere)

Incepe sa fie folosit si de femei.

わし

1

Forma familiala, informala

Barbati (in varsta)

Nu e agreata de barbatii tineri (probabil va disparea)

あたし

1

Informal

Femei

Mai ales la femei tinere

あたくし

1

Formal

Femei

おら

1

----

Neutru

Folosit de copii

あなた

2

Formal dar si informal

Barbati si femei

あんた

2

Informala

Barbati + femei

A se evita pentru ca poate exprima dispret sau furie. Poate avea nuanta de impolitete, badaranie. Folosit mai mult de barbati in varsta.

おまえ

2

f. informal

Barbati + femei

Mai degraba folosit de barbati, nuante de dispret sau de furie, marcheaza rangul social superior al vorbitorului. Poate fi folosit fara nuante negative intre persoane de rang/ varsta egala. Niciodata nu se foloseste fata de persoane mai in varsta.

てまえ

2

informal

Barbati(mai ales) + femei

Axprima furie. Are inca o forma si mai grosolana: てめー

きさま

2

Foarte informal

Mai ales de barbati

Exprima ostilitate fata de interlocutor. La origine era forma foarte politicoasa dar a ajuns sa fie opusul.

きみ

2

Foarte informal

Barbati + femei

In special cu subordonatii. Utilizat in limba familiala cu nuanta afectiva. Cu superios, persoane mai in varsta sau straini doar daca vrei sa fii nepoliticos.

3

Neutra. Nici informal nici formal

Pentru barbati

Nuante de afectiune

彼女

3

Neutra. Nici informal nici formal

Pentru femei

あの人



3

Domnului, doamnei.

Formal

Barbati + femei

あのかた

3

Foarte formal

Barbati + femei

やつ

3

Informal

Barbati + femei

Numai in limba informala. Corespunde cu “tipul/tipa asta”

あいつ

3

Foarte informal

Barbati + femei

Nuante de ostilitate, dispret

そいつ

3

Foarte informal

Barbati + femei

Nuante de ostilitate, dispret

こいつ

2

f. informal

Barbati + femei

Foarte rar folosit.

ARHAICE

Pronume

Numar

sex

Observatii

われ

1

あっし

1

Barbati

Iesit din us

それがじ

1

Barbati

Iesit din uz

1

Barbati

Iesit din uz

おぬし

1

Barbati

なんじ

2(singular)

そなた

2

Barbati + femei

Corespunde cu “thou” din engleza.

 

Pluralul pronumelor:

-> mijloace de formare          – sufixe: たち、ら、ども(rar)

- reduplicarea: fie reduplicarea intregului pronume de la singular, fie reduplicarea numai a unui component din componenta pronumelui singular.

Pers I:

1. 私たち                    私ども

2.わたくしたち        

3.ぼくたち                 ぼくら

4.おれたち                 おれら 

5.われわれ (reduplicare totala)

Pers. II:

1.あなたたち             あなたがた(repetarea unui element: あのがた→あなた+がた)

2.きみたち                 きみら

3.おまえたち             おまえら

 

Pers. III:

1. かれら                    かれたち

2.かのじょら             かのじょたち

3.あのひとびと         あのひとたち

4.あのかたがた

5.あいつら                 あいつたち

Toate conditiile referitoare la utilizarea pronumelor personale la singular (privitoare la rang social, interlocutor, varsta, sex, stilul de limba si nuantele) se aplica/ sunt valabile si la echivalentele la plural ale acestor pronume.

            Utilizarea pronumelor personale din japoneza prin comparatie cu alte limbi: spre deosebire de alte limbi (inclusiv limba romana) utilizarea pronumelor personale este mai rara in japoneza comparativ cu limbi precum engleza. Utilizarea lor nu este obligatorie. Japoneza face parte din categoria limbilor in care pronumele personale sunt facultative => interpretarea depinde de context.

            Spre deosebire de alte limbi (inclusiv romana) japoneza evita adeseori utilizarea pronumelor personale. In locul pronumelor personale se prefera adeseori daca sunt cunoscuti, urmatorii inlocuitori:

-        numele propriu de familie;

-        substantive acre indica profesia (daca aceasta beneficeaza de apreciere, rang superios): 先生、医者;

-        substantive care indica pozitia sau rangul intr-o firma, companie, institutie, inclusiv cand te adresezi unui interlocutor: 社長(しゃちょう)、課長(かちょう)、部長(ぶちょう);

-        in situtatia in care exista relatii familiare (membrii familiei, prieteni) se poate utiliza prenumele;

-        ocazional, mai cu seama la copii, se utilizeaza prenumele pe post de pronume personale la persoana I.

Din toate aceste motive, frecventa pronumelor personale este cu mult mai mica decat in engleza si chiar si decat in romana.

Probabil unul din motivele pentru care se omit sau se evita este pericolul de a utiliza pronumele gresit.

Pronumele personale pun 2 mari probleme strainilor:

    1. invatarea formelor si a conditiilor de utilizare
    2. dificultati de traducere. Data fiind absenta variantelor de pronume, in cele mai multe cazuri trebuie recurs la reformulari, la utilizarea de substantive, utilizarea demonstrativelor (ala, asta)

Curs 10

 

 

 

Demonstrative

            Sistemul de demonstrative din limba japoneza cuprinde pronume demonstrative, adjective pronominale demonstrative si un numar mare de structuri sau constructii care includ in componenta lor elemente demonstrative.

            Sistemul numit “demonstrative” e numit in japoneza 「こ、そ、あ、ど」-> cuprinde toate cele mai sus mentionate.

            Sistemul de demonstrative are cateva caracteristici care il disting de sistemele de pronume personale:

-        sistem extrem de regulat

-        sistem simetric

-        sistem caracterizat de proprietati fonologice regulate/ constante

-        sistem cu caracteristici morfologice – de structura morfologica- regulate sau constante

 

Tipul elementelor incluse in sistemul demonstrativ:

            In sistemul demonstrativelor intra mai multe parti de vorbire: pronume demonstrative, adjective pronominale demonstrative, substantive locative demonstrative, substantive care exprima directia (こっち、そっち、あっち), echivalente ale adverbelor (そう- asa, astfel).

            La acestea se adauga un numar mare de constructii si structuri in componenta carora intra una din aceste parti de vorbire din sistemul demonstrativ: ex. このように.

            Spre deosebire de alte limbi, sistemul este foarte bogat, foarte omogen si foarte simetric, in consecinta estrem de regulat.

            Fara exceptie din punct de vedere al structurii fonologice toate demonstrativele sunt minimal bi-moraice:

                        これ→ 2 more, 2 silabe

                        この→2 more, 2 silabe

                        ここ→ 2 more, 2 silabe

                        こう、しょう、どう→ 1 silaba, 2 more

                        こんな、そんな、あんな、どんな→ 3 more

                        こちら、そちら、あちら、どちら→ 3 more

            Structura morfologica a intregului sistem de demonstrative arecateva caracteristici constante:

-        toate demonstrativele, fara exceptii, au structura morfologica complexa si pot fi segmentate in componente minimum 2 morfeme ( morfem = are pronuntie si sen);

-        minimal bi-morfematica

|               それ                あれ                どれ

|               ______________

|               ______________

|               ______________

||          ______________

||          ______________

Caracteristici :

-        in aceasta consta una din diferentele fata de pronumele personale acre au structura morfologica fie simpla fie complexa (あの人)

-        fara exceptie, toate demonstrativele sunt grupate in 4 serii, o serie incepand cu , o serie cu, o alta cu , iar interogativele cuど→ ultra simetric

-        fara exceptie pe prima pozitie din demonstrative apare un element こ、そ、あ sau elementul interogativ . Primele 3 indica apropierea de vorbitor, interlocutor sau departarea de ambii. Cele 3 indica teritoriul vorbitorului, interlocutorului si pentru un alt teritoriu.

-        Fara exceptie, elementele de pe pozitia a 2-a indica partea de vorbire careia ii apartine demonstrativul, indica sensul demonstrativului, indica pe cine determina demonstrativul:

o      – pronume demonstrativ

o      – adjective pronominale demonstrative (determina un substantiv)

o      – substantive de loc demonstrative

o      ちら→こちら – directia

o      う→ こう – indica faptul ca este adverb de mod si ca determina un verb.

-        intreg sistemul de demonstrative este organizat pe serii, acelasi numar de serii, indiferent de tipul de demonstrativ (4 serii こ、そ、あ、ど)

-        in sistemul japonez de demonstrative ignorand demonstratibele, spre deosebire de limbi precum romana, engleza etc, in japoneza nu exista o organizare bipartita ci o organizare tripartita. Cu alte cuvinte, sistemul de demonstrative distinge la toate seriile de demonstrative 3 niveluri/ teritorii – teritoriul vorbitorului, al interlocutorului si alt teritoriu. => sistemul japonez este mai complex.

Din acest motiv traducerea in limba romana a demonstrativelor poate pune probleme in special in cazul seriilor cusi cu , carora limba romana nu le poate corespunde decat un element demonstrativ. In asemenea situatii adeseori este necesara utilizarea suplimentara a altor cuvinte sau expresii pentru a reda cat mai fidel demonstrativul din japoneza.

-        sistemul de demonstrative din japoneza include parti de vorbire care nu intra ca demonstrative in alte limbi. Ceea ce explica de ce sistemul demonstrativelor in japoneza este mult mai bogat decat cel din alte limbi.

-        La fel ca in alte limbi, demonstrativele din japoneza au mai multe intrebuintari. Astfel, demonstrativele pot indica amplasarea in spatiu, directia, pot exprima persoana sua obiectul, modul saufelul, meniera in care se efectueaza actiunea. Demonstrativele pot avea si utilizari secundare (derivate din cele de baza). De exemplu:

§       Demonstrativele care indica amplasarea in spatiu pot avea si utilizari temporale -> pot aparea in expresii care nu mai indica amplasarea in spatiu si mai degraba situarea in timp.

§       Demonstrativele daca sunt utilizate in expresii temporale nu se mai raporteaza la sensul locativ de baza (teritoriul vorbitorului) ci au valori temporale care se raporteaza la timpul prezent. Ex:

·       このごろ (perioada de tipinceputa recent si durand pana in przent – in ultima vreme)

·       このところ in ultima vreme, de la o vreme incoace, recent, in ultima perioada.

·       この2-3にち→ aceste 2-3 zile

·       Tot cu seria se poate exprima trecutul apropiat

o      この前( cu putin timp in urma)

o      この間

·       demonstrative din aceeasi serie pot exprima viitorul apropiat: この夏休み→ sensul secumdar de timp derivat din sensul secundar de loc

Seria demonstrativelor こちら、そちら、あちら:

-        de la sensul de substantive de directie こちら、そちら、あちら au si utilizarea secundara de “pronume personale” (chiar de politete). Ca dovada ca こちら、そちら、あちら in aceste cazuri nu mai exprima directia este posibilitatea adaugarii la acestecuvinte a sufixului de politete さん→ 

·       こちらさんどうですか。

·       あちらさんは日本語を教えている

-        in mod similar si substantivele din seria こっち、そっち、あっちpot avea utilizarea secundara mai putin politicoasa, mai mult formala si de regula numai in limba vorbita de pronume personal.

·       そんなれば、こっちのまけだ。

Fara exceptie, cand se utilizeaza ca pronume personale demonstrative echivalenta este urmatoarea: pentru persoana I、そ persoana a II-a, iar alt teritoriu.

            Si in alte limbi exista posibiliattea ocazionala de a utiliza demonstrative pe post de pronume personale:    Look here -> uita-te aici (la pers I)

                                                Hello there -> there = you

            De la demonstrative la interjectii: exista o serie de interjectii derivate d ela demonstrative. Seria cu こ→これ、こらrespectivそれ、そらrespectiv あれ、あら, in functie de persoana afectata se schimba interjectia.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 840
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site