Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SINTAGMELE NOMINALE

Gramatica

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Ce este nou in ortografie – DOOM, editia a II-a
Past Perfect Tenses
MODURI NEPERSONALE A VERBELOR
Perspective structurante si repere metodologice ale lectiilor de comunicare gramaticala
Notiuni de fonetica
¿DÓNDE VIVES?- UNDE LOCUIESTI?
SUPORT DE CURS LIMBA SPANIOLA
Gramatica limbii franceze - L’indicatif présent, passé composé, Le Futur, conditionnel présent
Sintaxa Propozitiei
THE PRESENT TENSE SIMPLE – THE PRESENT TENSE CONTINUOUS

TERMENI importanti pentru acest document

: sintagme nominale curs : : : :


SINTAGMELE NOMINALE.

     

1Sintagma gerunziala

Stim ca gerunziul este un substantiv verbal care se calauzeste dupa flexiunea tematica (cu tema in oe) la cazurile genitiv, dativ, acuzativ si ablativ, fiind defectiv de plural; el este folosit adesea in sintagma gerunziala (gerunziul alaturi de un complement de obiect in cazul acuzativ):

Puer cupidus discendi carmina.

'Copil doritor de a invata poezii.'

Insa uzul face ca limba latina sa prefere cealalta sintagma, cea gerundivala (de care ma voi ocupa in subcapitolul urmator). Totusi, ca revansa, gerunziul cu complement de obiect subzista la cazul genitiv si ablativ instrumental[1], astfel Ernout da spre exemplu:

`           Cupidus videndi urbem fata de cupidus videndae urbis

'doritor de a vedea orasul'

historiam scribendo tempus consumit fata de historia scribenda tempus consumit

 'timpul de a scrie istoria s-a consumat'

Inainte de a da cateva exemple, sa precizez ca in gramaticile mai vechi, sintagma gerunziala este numita constructia gerunziala si ca ea se traduce in limba romana, fie prin infinitiv precedat de prepozitie ca in exemplul de mai sus: 'copil doritor de a vedea orasul', fie printr-un substantiv abstract: 'timpul scierii istoriei s-a consumat'

Revenind la exemple, iata cateva pentru fiecare caz in parte:

  • GENITIV (ca atribut)

[] cum coram tecum potestas deliberandi non esset, (Cic., Att., 8,3,1)

' De vreme ce nu am posibilitatea de a hotari impreuna cu tine.'

Consilium reliquendi Italiam. (Cic., Att., 70,40,6)

'Hotararea de a parasi Italia.'

 --Deci, cum am afirmat mai sus, in conformitate cu parerea lui Ernout, la cazul

genitiv s-a impus gerunziul cu complement de obiect, datorita grijii pentru

claritate, atunci cand complementul de obiect este fie un adjectiv, fie o forma

pronominala la genul neutru:

[] artem vera ac falsa diiudicandi. (Cic., De Or., II, 157)

' Arta de a distinge cele adevarate de cele false.'

  • DATIV (de intalnit foarte rar, mai ales cu functie de complement

circumstantial de scop)

omne tulitpunctum, qui miscuit utili dulci,

lectorem delectandopariterque monendo (Hor., Ad Pis., 343-344)

'Si-a atins telul in totalitate cel care a imbinat utilul cu placutul,

ca sa-1 delecteze pe cititor si totodata sa-1 sfatuiasca!'

  • ACUZATIV (de obicei cu prepozitia ad, se intalneste foarte rar)

Numquam ingenium idem ad res diversissimas. parendum atque

imperandum, habiliusfuit.       (T.L., 21,24)

'Niciodata aceasi fire spre lucrurile cele mai diferite nu a fost mai potrivita pentru a se supune si pentru a conduce'

  • ABLATIVUL (asemenea genitivului, prefera gerunziul cu complement

de obiect, atunci cand complementul de obiect este exprimat prin adjectiv sau pronume la neutru):

In narrando aliquid[] (Cic.. De Or.. 87)

'Povestind ceva'

Hortariprivatim laudando promtos et castigando sesnes. (Tac., Agr.. 21)

'Sfatuia pe fiecare in parte, laudand pe cei harnici si mustrand pe cei lenesi.'

2. Sintagma gerundivala

Se pare ca aceasta sintagma gerundivala (numita in gramaticile mai vechi constructie gerundivala) este preferata celei gerunziale, desi sunt echivalente ca sens.[2] Ea este alcatuita din gerundiv (care este un adjectiv-verbal) si dintr-un nume acordat cu el in gen, numar si caz, deoarece gerundivul se comporta asemenea unui adjectiv cu trei terminatii. Asemenea sintagmei gerunziale, cea gerundivala se traduce in limba romana printr-un infinitiv precedat de prepozitie sau printr-un substantiv abstract (vezi sintagma gerunziala).

Gerundivul, implicit si sintagma gerundivala, se declina doar la singular, la cazurile genitiv, dativ, acuzativ si ablativ, calauzindu-se dupa flexiunea tematica (cu tema in oe)

  • LA GENITIV are functia de atribut pe langa un nume:

In spem potiondorum castrorum venerant. (Caes., B.G., IV, 6,2)

'Venisera cu speranta de a stapani tabara'

Neque homines inimica animo, data facultate per provinciam itineris faciundi, temperaturos ab iniuria existimabat. (Cas., B.G., I, 7)

'Socotea ca niste oameni cu suflet dusmanos nu se vor abtine de la stricaciuni, daca li s-ar da posibilitatea de a-si face drum prin provincie.'

--Genitivul sintagmei gerundivale se mai poate construi cu una din prepozitiile causa, gratia si_ergo, exprimand astfel scopul:

[ ] maritima par s ab iis qtii praedae ac belii inferendi causa ex Belgio transierant.

 (Caes., B.G.. 5,12)

' Partea maritima [era locuita] de aceia care trec din Belgia pentru jaf si spre a purta razboi.'

Latrocinia nullam habent infaniam quae extrafines cuiusque civitas fiunt, atque ea iuventutes exercendae ac desidiae minuendae causa fieri praedicant. (Caes., B.G.. 6,23)

'Talhariile care se faceau in afara tarii nu erau socotite o infamie si sustin ca se fac pentru exersarea tineretului si pentru a micsora lancezeala.'

Ernout[3] apropie acest genitiv al scopului grecescului mi) + inf. (xot) cu infinitiv)

  • La DATIV, aceasta sintagma exprima tot scopul, fiind vorba deci de un dativ

final:

[] qui cultus habendo

Sitpecori [] (Verg., Georg.. 1,23)

' Ce ingrijire este spre a avea turma.'

Me Albani eerendo belii ducem creavere. (T.L.,Ab urbe cond., I, 23)

 'Pe mine m-au ales albanii conducator spre a purta razboi.'

-- Tot Ermout afirma ca la scriitorii epocii imperiale, constructia gerundivala in dativ este folosita autonom ca propozitie finala[4] si da ca exemplu, printre altele:

Tiberius, quasi firmandae veletudini, in campaniam concessit. (Tac.,Ann., 3, 31)

'Tiberius s-a retras in Campanie, ca sa-si intareasca sanatatea.'

  • Si ACUZATIVUL, ca si dativul, are funttia de complement circumstantial de scop si cu acesta functie intotdeauna este precedat de prepozitia ad:

Epistulas ad me perferendas tradidisti, ut scribis, amico tuo.

(Sen., Ep.ad Luc.)

'Dupa cum imi scrii, i-ai dat unui prieten de-al tau scrisori spre a-mi fi transmise.'

Caesar in Italiam ad conventus agendosprofiscitur. (Caes., B.G., 7,1)

'Cezar a plecat in Italia spre a conduce adunarile.'

[  ] quod ipsum vin magnam adpellendum hostem addebat (T.L..Ab urbe

cond., 3,34,37)

' Ceea ce le-a insuflat o mare putere spre a-1 lovi pe dusman'

[] tamtunque aberat ut, vix ad arma capienda aptandaque pugnae

competeretanimus []

(T.L.,Aburbe_cond., 22,5,1-3)

' Era atat de departe, incat cu greu prezenta de spirit a ingaduit sa ia armele si sa

se pregateasca de lupta.'

-- Mai rar, acuzativul se intalneste precedat de alte prepozitii (in, ob):

[1 in increpandam Caepionis fugam. (Cic., De Or.. 2,199)

 ' Auzindu-se de fuga lui Cepio.'

[] ob rem indicandam, ob absolvendum acciperepecuniam. (Cic., Ver., 2,78) ' A primi bani pentru a judeca un lucru, pentru a achita'

  • ABLATIVUL sintagmei gerundivale este utilizat cu sau fara prepozitie:

-- Fara prepozitie arata instrumentul sau modul

Hominis mens discendo alitur et cositando. (Cic., Qff., 1,105)

'Mintea omului se intareste prin studiu si reflectie.'

Loquendi elegantia [] augetur legendis oratoribus etpoetis. (Cic., De Or., 3,39) 'Eleganta in vorbire creste prin lectura oratorilor si poetilor.'

-- Cu prepozitiile ab, de, ex, in, pro:

L. Brutus in liberanda patria est interfectus. (Cic., De Sen., XX, 75)

'L. Brutus a fost ucis pentru eliberarea patriei.'



[1] Alfred Ernout - Francois Thomas, op.cit., p.264

[2] V. Maria Parlog, op.cit, p.232

[3] Alfred Ernout - Francois Thomas, op.cit., p.268

[4] Cf. Idem, ibidem, p.266

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 591
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved