Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SUBIECTUL al II-lea Variante bac rezolvare

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Opinii privind formarea si evolutia limbii romane
Femeia in universul lui Oblomov - Ivan Aleksandrovici Goncearov
Forme de manifestare a dramaturgiei in teatrul modern; citat Mihail Sebastian
Atat de frageda de Mihai Eminescu
Formarea limbii romane
Criticismul junimist
Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic studiat care apartine lui George Bacovia: Rar
Eseu - Conditia omului de geniu in creatia eminesciana - omul de geniu(conditia)
Ilustreaza conceptul operational drama, prin referire la o opera literara studiata
Expune subiectul unui text narativ studiat, apartinand lui Mihail Sadoveanu

TERMENI importanti pentru acest document

: text argumentativ despre cinste : texte argumentative rezolvate : cinstea text argumentativ : text argumentativ despre frica :


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 001

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre adevar, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Adevarul ne face liberi []”. (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

 „Veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi.* Aceste cuvinte au fost rostite de Isus in timp ce invata multimile aflate in templul din Ierusalim (loan 8:32). Apostolii lui Isus au inteles imediat ca invataturile lui erau adevarul. Ei primisera numeroase dovezi aie originii divine a invatatorului lor.

TOTUSI, azi, unii constata probabil ca este greu sa gaseasca adevarul despre care a vorbit Isus. La fel ca in zilele profetului Isaia, astazi exista unii „care numesc raul bine si binele rau, care spun ca intunericul este lumina si lumina intuneric, care dau amaraciunea in loc de dulceata si dulceata in loc de amaraciune' (Isaia 5:20). Fiind asaltati de nenumarate conceptii, filozofii si moduri de viata promovate in zilele noastre, multi oameni constata ca totul este relativ si ca nu exista adevar.

Cand Isus Ie-a spus ascultatorilor sai ca adevarul ii va elibera, ei au raspuns astfei: „Noi suntem samanta lui Avraam si n-am fost niciodata robii nimanui; cum zici Tu: «Veti fi liberi»?' (loan 8:33). Ei nu simteau nevoia ca cineva sau ceva sa-i elibereze. insa Isus a explicat apoi: „Adevarat, adevarat va spun ca oricine traieste in pacat este rob al pacatului' (loan 8:34). Adevarul despre care vorbea Isus poate sa deschida calea spre eliberarea de pacat. Isus a spus: „Daca Fiul va face liberi, veti fi cu adevarat liberi' (loan 8:36). Prin urmare, adevarul care ii elibereaza pe oameni este adevarul despre Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Cineva poate fi eliberat de pacat si moarte numai daca exercita credinta in jertfa vietii umane perfecte a lui Isus.

Cu o alta ocazie, Isus a spus: „Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul' (loan 17:17). Cuvantul lui Dumnezeu continut de Biblie este adevarul care poate aduce eliberarea de superstitii si de inchinarea falsa. Biblia contine adevarul despre Isus Cristos, adevar care ii determina pe oameni sa-si puna increderea in Isus si care deschide calea spre o speranta luminoasa de viitor. Cunoasterea adevarului din Cuvantul lui Dumnezeu este un lucru minunat.

Cat de important este sa cunoastem adevarul? Astazi, multe religii care pretind ca respecta Biblia sunt influentate in mare masura de filozofii si traditii omenesti. Deseori, conducatorii religiosi par a fi interesati mai mult de faptul de a fi acceptati de oameni decat de exactitatea mesajului pe care il transmit. Unii au impresia ca lui Dumnezeu ii place orice forma de inchinare atat timp cat aceasta este sincera. insa Isus Cristos a explicat: „Dar vine ceasul, si acum a si venit, cand inchinatorii adevarati vor adora pe Tatal in duh si in adevar; caci si Tatal cauta astfel de adoratori'. — loan 4:23.

Daca vrem ca inchinarea noastra sa fie acceptata de Dumnezeu, trebuie sa cunoastem adevarul. Aceasta este o chestiune importanta. Fericirea noastra eterna depinde de ea.

Afirmatia lui Cioran este valabila pentru noi toti. Nimic nu este mai adevarat decat faptul ca oamenilor le place sa fie mintiti. Cu totii negam realitatea, fie ca e vorba de ceea ce suntem, de societatea in care traim sau, de ce nu, de modul in care banii se obtin. Toti incercam sa fentam intr-un fel sau altul realitatea. Vrem ca lumea sa ne considere mai buni si vrem sa profitam de orice sansa de a ne fi mai bine cu un minimum de efort. Dar pana la urma ce are daca este asa? De ce Emil Cioran spune acest lucru cu atata dezamagire?

In primul rand, lasand ipocrizia caracteristica noua tuturor la o parte, pot spune ca noi, oamenii, avem nevoie cu totii de minciuni, de iluzii. Adevarul, pe langa faptul ca doare, ne si dezarmeaza. Adevarul i-a determinat pe unii oameni chiar sa recurga la masuri extreme, cum ar fi suicidul. Cert este ca fiecare dintre noi a pus macar o data un bilet la loto, fiecare am fost impresionati de viata pe care o vedem in filme si in romane sau de averile care se pot castiga la bursa. Toate aceste sanse ne fac viata mai frumoasa si ne motiveaza sa mergem mai departe cu speranta ca in viitor norocul va fi de partea noastra.

In al doilea rand as putea spune chiar, ca in unele aspecte ar trebui sa le multumim acestor negustori de iluzii pentru faptul ca ne determina sa vedem cu alti ochi viata. Acesti negustori, pe de alta parte, sunt si ei oameni ca noi, oameni interesati de binele lor. Diferenta este ca ei constientizeaza mai bine decat noi faptul ca pana la urma nimeni nu-ti da nimic degeaba. Fie ca este vorba de banci care ofera prima rata gratuit, de patronii de cazinouri si, de ce nu, de artisti, co totii au ca scop prezentarea unei realitati mai putin dure. Negustorii traiesc din fericirea noastra, iar noi traim din minciunile lor.

In concluzie, pot spune ca, atata timp cat nu ne lasam dusi de val devenind dependenti de ceea ce vand acesti negustori de iluzii, putem privi minciuna ca un mod mai usor si mai placut de a trece prin viata.




Varianta 02

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre menirea artistului, pornind de la

ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Artistul dezvaluie omenirii calea spre armonie, care e fericire si pace”. (George Enescu, Evocari; cf. Marin Buca, Enciclopedia gandirii aforistice romanesti)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie). 6 puncte

In opinia mea, afirmatia lui George Enescu, in care acesta sustine ca “artistul dezvaluie omenirii calea spre armonie, care e fericire si pace”, este una intemeiata.

Din cele mai vechi timpuri, arta are rolul de a satisface omul din punct de vedere spiritual, indiferent de forma pe care aceasta o imbraca. Muzica, poezia, teatrul sau pictura au toate menirea de a crea in randul publicului o anumita stare sufleteasca; de regula, formele artistice dau nastere unor trairi interioare intense, dar natura sentimentelor generate depinde si de mesajul pe care artistul a dorit sa il transmita, dar si de cel care ii “consuma” si interpreteaza opera. De exemplu, muzica rock induce persoanelor care o asculta o alta stare de spirit decat muzica clasica, un film horror provoaca alte trairi decat unul romantic, o poezie de dragoste eminesciana trezeste in randul cititorilor alte sentimente decat una simbolista bacoviana, dar totodata, o piesa de teatru care se vrea a fi drama poate impresiona si emotiona la nivele diferite doua persoane din public, asa cum o comedie poate fi extrem de amuzanta pentru cineva, dar penibila pentru altcineva.

Totodata, “consumarea” formelor artistice, precum citirea unei carti, vizionarea unui film sau a unei piese de teatru, poate conduce oamenii spre cunoasterea de sine, spre autocunoastere, care, daca este constientizata si interpretata in mod just, constituie “calea spre armonie”.

Prin urmare, eu consider ca menirea artistului este aceea de a dezvalui omenirii calea spre anumite trairi si sentimente, iar atunci cand mesajul transmis este unul propice, “spre armonie, care e fericire si pace”.

Varianta 03

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre avere, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Acei care cred numai in bani nu sunt prea cinstiti”. (Cilibi Moise, Apropouri)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie). 6 pun

Consider ca afirmatia facuta de Cilibi Moise, conform careia “Acei care cred numai in bani nu sunt prea cinstiti”, este una intemeiata, avand in vedere ca drumul spre imbogatire este dificil si implica sacrificii uriase, ajungandu-se chiar la pierderea cinstei si a moralitatii.

In primul rand, preocuparea pentru bani este inevitabila, avand in vedere ca banul ne asigura traiul si existenta, dar banii nu aduc fericirea in casa omului, ci viata in liniste si pace alaturi de cei dragi. Din pacate, unii oameni fac din imbogatire un adevarat tel, setea de avere creandu-le dependenta si ajungand, treptat, sa le domine existenta. Acesti oameni uita sa mai acorde importanta lucrurilor care conteaza cu adevarat.

In al doilea rand, aceasta goana dupa imbogatire poate transforma oamenii cinstiti in indivizi capabili de a face orice pentru a castiga cat mai multi bani, determinandu-i chiar sa renunte la onestitate, la principiile morale si chiar sa isi neglijeze propria familie. Asa cum afirma un vechi proverb romanesc, banul este „ochiul dracului”.

In concluzie, oamenii „care cred numai in bani” sunt invaluiti de mirajul averii si pot actiona si pe cai necinstite pentru a o obtine, neintelegand ca, desi sunt necesari pentru a asigura existenta, „banii nu aduc fericirea” sau armonia in familie si nu trebuie considerati un ideal.

Varianta 04

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre batranete, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „In fond, pretuim tineretea pentru ca stim ca intr-o zi va ajunge la batranete”. (Mircea Eliade, Oceanografie)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Din aceasta afirmatie a lui Mircea Eliade rezulta ca valoarea tineretii rezida in efemeritatea ei. Eu sunt de acord cu acest fapt, consider ca tineretea este perioada in care omul are un potential maxim de dezvoltare si afirmare, potential pe care trebuie sa il utilizeze cu intelepciune si ratiune, pentru ca nu va dispune de el pentru totdeauna.

Cu siguranta, daca tineretea ar fi singurul stagiu al vietii, daca oamenii ar ramane pururea tineri, probabil ca nu ar sti sa aprecieze acest lucru, nu ar cunoaste altceva si nu ar avea un element de comparatie.

Batranetea este etapa ce survine tineretii, in care omul, desi are mai multa experienta de viata si probabil este mai intelept decat a fost pana atunci, nu mai are puterile pe care le avea cand era tanar, nu are capacitatea de actiune pe care o avea cu ani in urma.

De aceea cred ca, vazand uneori neputinta sau slabiciunea celor in varsta, cei tineri ajung sa pretuiasca mai mult ceea ce au, constienti ca imbatranirea este un proces care nu iarta pe nimeni.

Prin urmare, consider ca pretuirea fiecarei perioade din viata este mai ales urmarea constientizarii ca si aceasta este doar o etapa trecatoare si ireversibila.

Varianta 05

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre insemnatatea binelui pentru

educatia individului, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Binele, din punct de vedere moral, este tot ceea ce se potriveste cu firea omeneasca”. (Ioan Slavici, Opere, XI)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Cred ca binele ar trebui sa joace un rol important in educatia si autoeducatia oricarui individ. Ioan Slavici, prin afirmatia sa, pune in vedere faptul ca binele este singurul care se potriveste, din punct de vedere moral, cu firea omeneasca.

Consider ca omul nu a fost creat pentru a savarsi raul, ci pentru a alege binele in orice situatie, si de aceea sunt de acord cu Ioan Slavici ca binele este singurul care apare ca natural pentru firea omeneasca.

De asemenea, sunt de parere ca omul nu alege intotdeauna ceea ce este bun, sau ceea ce este bine, tocmai datorita educatiei sale. Nu ma refer aici doar la educatia primita in familie, ci si la autoeducatia pe care si-o face fiecare, educatie determinata, in mare parte de conditiile in care individul traieste, dar pe care el are posibilitatea (desigur, conditionata de vointa), de a si-o modela.

De aceea, cred ca un om, pentru a face alegerile bune in viata, pentru a distinge binele de rau si pentru a urma calea corecta, trebuie sa aiba parte de o educatie potrivita in acest sens, in care valorile binelui sa isi aiba locul cuvenit.

Varianta 06

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre fericire, pornind de la urmatoarea

afirmatie: „ Daca n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastra”. (Marin Preda,

Creatie si morala)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Cred ca in aceasta afirmatie, Marin Preda face o descriere succinta a oricarui om, prezentand cateva insusiri care, probabil, caracterizeaza majoritatea indivizilor din zilele noastre.

In primul rand, el pune in vedere aspiratia oricarui om de a fi fericit. De asemenea, reliefeaza faptul ca acesta fericire este relativa la cei din jur. Prea de multe ori, unii oameni se simt nefericiti doar pentru ca au impresia ca cei de langa ei au mult mai multe motive sa fie fericiti decat ei insisi. Cred insa ca, astfel, respectivii pierd din vedere motivele pe care le-ar avea chiar ei de a se bucura si de a se simti impliniti.

In al doilea rand, cred ca prin aceste cuvinte Marin Preda scoate in evidenta tendinta oamenilor de a fi invidiosi, de a se compara intotdeauna cu cel de langa ei, si de a fi, de obicei, nemultumiti de situatia lor.

Cred, de asemenea, ca o cale pe care un om ar putea ajunge la o stare de fericire ar fi sa inceteze sa se compare pe sine cu altii, sa devina constient ca el este o persoana unica, ca are cai de implinire unice.

In concluzie, consider ca fericirea este o stare de spirit, o implinire si o liniste interioara de care fiecare din noi este personal raspunzator. Fericirea proprie nu ar trebui sa depinda de nefericirea altora, dar nici nefericirea noastra de fericirea celor din jur.

Varianta 07

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre bunatate, pornind de la urmatoarea

afirmatie: ,,Una din marile multumiri ale vietii e sa te stii om bun […]”. (Ioan Slavici, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia lui Vasile Voiculescu, “A vorbi de bunatate in vremurile acestea cand principiul luptei pentru existenta umple, ca un Dumnezeu neinduplecat, tot cerul creatiunii pare o naivitate sau o ironie”, deoarece aceasta exprima o realitate a zilelor noastre.

In primul rand, cred ca intr-adevar pare ironic sa aducem vorba despre bunatate, cand valorile promovate astazi sunt egoismul, nepasarea, si cand toti cei din jurul nostru sunt cuprinsi doar de lupta pentru existenta. In aceste conditii, cu greu ne putem inchipui cum cineva ar mai putea in zilele noastre sa faca o fapta buna doar pentru ca stie ca a proceda asa este corect si frumos.

In al doilea rand, cred ca toti oamenii au devenit atat de preocupati de ei insisi, de dorinta de a le fi lor mai bine, incat a devenit un lucru obisnuit sa crezi ca cel care inca mai spera in existenta bunatatii, a generozitatii si a ajutorului neinteresat este doar un naiv incurabil, si ca el trebuie tratat ca atare.

In concluzie, consider ca remarca lui Vasile Voiculescu exprima succint un adevar profund si trist al zilelor noastre, si, totodata, remarca pericolul in care se afla omenirea, de a pierde una din valorile ei esentiale: acel sentiment nobil, bunatatea.

 VARIANTA 08

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre caracter, pornind de la urmatoarea

afirmatie: „Ma deruteaza oamenii care, decenii de-a randul, s-au comportat intr-un fel, au impartasit anumite convingeri, au manifestat atitudini taioase, iar apoi, intr-o buna zi, ne-au parasit, iar intr-o alta zi, au inceput sa se comporte pe dos, sa dea glas unor convingeri opuse, unor atitudini inverse. Poate fi omul atat de incapator?”. (Ion Ianosi, Optiuni)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

In vremurile noastre, in care interesul si parvenirea sunt la ordinea zilei, caracterul omului se depreciaza intr-atat incat inconsecventa si duplicitatea sunt tot mai des intalnite.

Un prim argument ar fi faptul ca fiecare persoana cauta sa se afirme in societate, sa devina o personalitate recunoscuta printre ceilalti care alcatuiesc grupul sau social. In opinia mea, un om valoros este acela care poate ramane consecvent ideilor sale in orice circumstanta. Din acest motiv cred ca cei care, din interese personale si materiale meschine, tradeaza propriul cuvant, la fel de lesne isi pot trada semenii si, deci, sunt demni de tot oprobriul.

In al doilea rand, consider ca un exemplu potrivit de astfel de oameni “incapatori” sunt fostii activisti si politici comunisti din tara noastra. Din acest grup se disting, totusi, cei care, pe de-o parte , cred in continuare in convingerile lor si, pe de alta parte, cei care isi recunosc vina. Dand la o parte aceste doua categorii, rezulta o masa compacta de oameni fara caracter si fara scrupule, care astazi se erijeaza in cei mai virtuosi conducatori ai natiunii.

In concluzie, dupa cum toti oamenii au defecte, anumite vicii ale societatii le pot revela si accentua, dovedindu-se ca, intr-adevar, multi oameni sunt “incapatori”.


Varianta 09

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre cunoastere, pornind de la

urmatoarea afirmatie: „Cu nimic nu poate fi inlocuit fondul de aur al cunoasterii dobandit prin indelungata experienta”. (Eusebiu Camilar, cf. Reflectii si maxime)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Prin afirmatia sa “Cu nimic nu poate fi inlocuit fondul de aur al cunoasterii dobandit prin indelungata experienta”, Eusebiu Camilar pune in evidenta importanta cunoasterii, si mai ales, valoarea cunoasterii indelung aprofundate.

In primul rand, se stie ca, de cele mai multe ori , cunostintele se acumuleaza odata cu experienta, iar cu cat experienta este mai indelungata, cu atat si cunostintele au o mai mare valoare.

De asemenea, cand o persoana este preocupata de un anumit domeniu, iar preocuparea sa se concretizeaza intr-o munca asidua si o continua incercare de a gasi raspunsuri la variate probleme din domeniul respectiv, dupa un timp, va ajunge la o cunoastere minutioasa a detaliilor, pe care probabil nu le-ar putea invata dintr-o carte, sau nu i-ar putea fi dezvaluite de altcineva.

De aici consider eu ca vine valoarea cunoasterii dobandite prin experienta, o valoare intr-adevar deosebita, ce nu poate fi inlocuita si nici obtinuta pe alte cai.

Varianta 10

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre cinste, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Omul, cand pierde cinstea, n-are ce sa mai piarza*”. (Cilibi Moise,

Apropouri)

*sa mai piarza – sa mai piarda

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Consider adevarata afirmatia lui Stefan Zeletin din care se desprinde ideea ca oamenii josnici (“suflarea magareasca”, dupa cum ii numeste autorul) care nu inteleg arta si frumosul, in semn general, incearca sa le distruga.

In primul rand, oamenii parveniti din ce in ce mai numerosi, ce controleaza societatea, nu apreciaza la adevarata valoare, din punct de vedere cultural sau spiritual un lucru.

In al doilea rand, talentul a inceput sa-si piarda din importanta in perioada contemporana, in care el se impleteste cu artificialul si nonvaloarea, pierzandu-si din stralucire si fiind chiar dat la o parte, “inabusit”, “taiat din radacina” de persoane lipsite de cultura, rauvoitoare, dar cu mare influenta.

Nu in ultimul rand, este trist ca nu se mai pune pret pe cinste. De exemplu, cine mai apreciaza un om cu o constiinta curata, cu o privire sincera si cu dorinta de a face bine ? Din pacate, nimeni. Se cauta venituri rapide, voci artificiale, picturi copiate, sculpturi ieftine, imitatii, carti traduse gresit, melodii ce promoveaza banii si nonvaloarea. Cinstea a fost dusa la rangul de rusine: “Cine e cinstit, e prost, nu va sti sa se descurce.”

Ca o concluzie, prin afirmatia sa, Stefan Zeletin incearca sa ne faca sa fim constienti de caracterul distructiv al celor ce nu inteleg adevaratele valori precum cinstea si talentul, criticand dur pe cei necinstiti.

Varianta 11

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre constiinta, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Constiinta sa-ti dicteze datoria, nu legile”. (Liviu Rebreanu, Opere;

cf. Marin Buca, Enciclopedia gandirii aforistice romanesti)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

 

Pentru a putea avea succes in orice activitate ar intreprinde, omul trebuie sa-si constientizeze simtul datoriei. Aceasta il motiveaza pe om sa persevereze in munca sa.

Un prim argument in sprijinul afirmatiei citate ar fi faptul ca datoria pe care omul si-o asuma trebuie sa porneasca din interiorul constiintei sale si sa fie corespunzatoare moralei sale proprii. Astfel, omul, fiind in stransa legatura cu semenii sai si cu societatea, trebuie sa fie animat de datoria fata de munca sa, dar si de datoria fata de societate. In opinia mea, conceptul kantian al datoriei ca imperativ categoric al existentei caracterizeaza omul ideal.

Pe de alta parte, eu consider ca legile, desi sunt factori regulatori indispensabili in societate, prin caracterul lor coercitiv, nu pot influenta constiinta omului. Fiinta umana iubeste si constientizeaza mult mai profund rodul gandirii ei decat un imperativ exterior. In plus, eu cred ca propria constiinta morala este mai valoroasa decat legea prin faptul ca, de multe ori, ceea ce este legal nu este moral.

In concluzie, constiinta trebuie sa fie cel mai ascutit simt al omului si sa-l ajute sa se inalte in fiecare zi mai mult.

Varianta 12

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre copilarie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Un copil voia sa scoata peste din apa – sa nu se inece!”. (Lucian

Blaga, Cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Varsta copilariei fericite este una dintre cele mai frumoase etape ale vietii omului, motiv pentru care fiecare adult si-o rememoreaza cu placere.

In primul rand, copilaria este perioada inocentei si a grijii pentru cei dragi, pentru natura, pentru micul univers in care copilul traieste. La aceasta varsta, omul matur in devenire ia in serios orice lucru, cat de neinsemnat, il cerceteaza cu multa curiozitate si emite pareri una mai originala decat cealalta. Acestea sunt motivele pentru care oamenii mari se amuza la emisiunile televizate in care prichindeii isi dau cu parerea- pe un ton grav- in legatura cu problemele vietii. Aceasta prima parte a vietii este cruciala prin fundamentul pe care il pune la temelia viitoarei individualitati (comportament, maniere, cunostinte primare). De aceea, nu este intamplator faptul ca poporul roman a cristalizat aceasta etapa formativa in expresia “cei sapte ani de-acasa”.

In al doilea rand, este important de mentionat ca adevarata constientizare a varstei copilariei se petrece in a doua parte a vietii. Odata cu aparitia copiilor, apoi a nepotilor, omul matur isi aminteste cu nostalgie de vremea cand era copilul inocent pe care il intrezareste pe chipurile acestora. Grijile vietii il aspresc si il fac de multe ori sa spuna: “ ce n-as da sa fiu copil din nou”.

In concluzie, copilaria si imaginea asociata a casei parintesti sunt doua radacini carora omul le ramane tributar intreaga viata.

Varianta 13

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre necesitatea culturii, pornind de la

ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Azi civilizatia si cultura sunt ca doua trenuri ce merg pe linii

paralele, dar in directii opuse: pe masura ce civilizatia creste, cultura scade”. (Vasile Bancila, Filosofia

varstelor)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Cultura se constituie intr-o parte integranta a matricei definitorii a fiintei umane. Ceea ce deosebeste insa oamenii este atitudinea lor fata de fenomenul cultural, in cautarea propriei personalitati.

In primul rand, civilizatia si cultura s-au dezvoltat concomitent, una fiindu-i indispensabila celelilalte. De cele mai multe ori, insa, ni se poate parea ca ele merg pe drumuri separate, ca nu ar converge spre acelasi punct. In realitate insa, in timp ce civilizatia este mai degraba instanta exterioara in care toti oamenii traiesc si isi exerseaza capacitatile, cultura este lumea interioara a individului, esenta sa intelectuala si puntea de legatura cu civilizatia. Desi, la modul general, cultura nu este (sau nu ar trebui sa fie) apanajul unei elite, acestea exista, sub forma academiilor nationale. Ele sunt considerate etaloane ale culturii si puncte de reper ale civilizatiei, semn ca si la nivel colectiv cultura are acelasi rol binefacator ca la nivel individual.

In al doilea rand, falia dintre civilizatie si cultura pe care o sesizeaza Vasile Bancila este mult mai evidenta in societatea noastra. Cel putin in ultimele doua secole, mediul romanesc a fost si este supus unui proces de “ardere a etapelor”, de importare a unor forme fara fond. Intr-un astfel de climat cultural, atentia acordata culturii aluneca spre latura prozaica a lumii, restrangand-o spre cercurile elitiste.

In concluzie, civilizatia si cultura sunt indisolubil legate, iar dezvoltarea uneia nu merita sa se faca in detrimentul celeilalte.

Varianta 14

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre curaj, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Am sentimentul de a fi ratat ceva esential ori de cate ori n-am mers pana la

capatul situatiilor care pareau gata sa ma tranteasca la pamant”. (Livius Ciocarlie, Paradisul derizoriu )

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Una dintre cele mai importante cai de cunoastere este experienta. Ea este totodata si cea mai dura, multe intamplari ale vietii cerandu-se abordate cu mult curaj.

Un prim argument in sprijinul ideilor mele ar fi faptul ca atitudinea fiecarui om fata de situatiile cu care se confrunta este una foarte pesonala, in sensul ca exista oameni care traiesc doar cateva decenii si lasa in urma o bogata experienta de viata si oameni care, desi ating varste matusalemice, reusesc sa-si pastreze inocenta cognitiva. Este vorba aici despre curajul de a pasi pe taramuri necunoscute si de a cauta mereu noi provocari.

Un al doilea argument ar fi faptul ca cei mai multi oameni au predispozitia de a ceda in fata obstacolelor, dupa cum marturiseste autorul citat. El afirma, totodata, ca de multe ori dificultatea, inaltimea obstacolului sunt aparente si trebuiesc infruntate in mod curajos, ezitarea ilustrand ulterior zicala: “dupa razboi, multi viteji se-arata”. In plus, acceptarea neputintei priveaza mintea si sufletul de bucuria unei victorii; din dezertare in dezertare, subconstientul se incarca negativ si sentimentul esecului se permanentizeaza.

Asadar, curajul este una dintre cele mai utile calitati umane, fiind un energizant al mintii si o treapta spre cunoastere.

Varianta 15

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre destin, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „A sustine ca nu exista destin e totuna cu a sustine ca individualul e

nesemnificativ si ca viata omului e o intamplare fara rost”. (Andrei Plesu, Minima moralia)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Personal, nu sunt de acord cu afirmatia lui Andrei Plesu, deoarece consider ca a afirma suprematia destinului in viata omului este echivalent cu a te disculpa de propriile greseli invocand soarta implacabila.

Un prim argument ar fi faptul ca asa-numitul destin reprezinta, de fapt, o predestinare de a te naste, de a trai intr-un anumit loc si timp. Insa restul actiunilor omului, precum si implicatiile acestora cad in responsabilitatea exclusiva a individului. Omul, fiind inzestrat cu discernamant si intelect, are capacitatea de a-si construi viata independent, dar si responsabil.

Un al doilea argument in sprijinul ideii este perspectiva crestina asupra destinului si responsabilitatii. Desi Dumnezeu il asaza pe om intr-un anumit context spatial si temporal si ii transmite setul de norme dupa care sa se ghideze in viata, ii lasa acestuia libertatea de a-si alege propria cale. Adoptand aceasta atitudine, omul isi castiga importanta in viata sa, care devine o intamplare plina de rost. Destinul imuabil nu mai poate fi invocat.

In concluzie, destinul trebuie privit ca o predestinare, in contextul libertatii si responsabilitatii individuale.

Varianta 16

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre dor, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Orice ar fi, pasiune sau dorinta, sete sau foame de experienta reala, toate

acestea se pot exprima in limba romana prin cuvantul dor, care a devenit expresia oricarei dorinte si

care implica fiinta umana in totalitatea sa”. (Mircea Eliade, Jurnalul portughez si alte scrieri)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de accord cu parerea lui Mircea Eliade despre dor, anume ca: „Orice ar fi, pasiune sau dorinta, sete sau foame de experienta reala, toate acestea se pot exprima prin cuvantul dor, care a devenit expresia oricarei dorinte si care implica omul in totalitatea sa.”.

In primul rand, putem preciza ca acest cuvant este intraductibil in alte limbi din cauza semanticii sale deosebit de bogate. „Dor” poate semnifica dragoste, pasiune, framantare sentimentala, naziunta, aspiratie, alean, nostalgie, suferinta din dragoste, dorinta de a revedea persoana draga, durere, atractie erotica Toate trairi ce reprezinta omul in totalitatea sa. De exemplu, expresiile uzuale: „mi-e dor de tine' (a-ti lipsi persoana draga), „a zice cu dor” (cu patima), „canta sa-si mai potoleasca dorul” (tristetea), „de dorul cireselor abia astepti primavara” (pofta), exprima framantari sentimentale de la pasiune pana la senzatii cu semnificatii mai putin profunde, dar ce se identifica la fel de bine cu firea umana.

In al doilea rand, prin cuvantul „dor” ne putem exprima si nevoia de experienta reala, aspiratia spre aceasta, deoarece cuvantul sugereaza doar dorinta (fata de persoana draga aflata departe, erotica, culinara), dar fara a sti daca va fi indeplinita sau este doar utopie.

In concluzie, cuvantul „dor” reflecta toate fatetele firii umane, reprezentand-o in totalitatea sa.

Varianta 17

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre iubire, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Iubirea e din alta lume si se iveste din senin, fara ca sa stii de ce, se

da pe fata, fara ca sa stii cum, si te duce fara ca sa stii unde”. (Ioan Slavici, Mara)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu parerea lui Ioan Slavici conform careia „Iubirea e din alta lume si se iveste din senin, fara ca sa sti de ce, se da pe fata, fara ca sa stii cum si te duce fara ca sa sti unde.”.

In primul rand, iubirea apare spontan, fiind imprevizibila, ca orice sentiment al omului. Din aceasta cauza, s-a considerat ca dragostea „este din alta lume”, pogorandu-se asupra noastra ca un har divin, ca o vraja, ori o boala. Un exemplu din literatura noastra este mitul zburatorului, regasit in poezia „Sburatorul” a lui Ion Heliade Radulescu, unde fata care se indragosteste cere ajutorul mamei pentru a scapa de acele senzatii necunoscute ei.

In al doilea rand, odata indragostiti, cei doi tineri pot renunta la orice pentru a-si pastra iubirea, trecand peste prejudecati majore: sociale, rasiale, religioase, ceea ce ii arunca in tumultul vietii, fara a sti unde. Spre exemplu in legenda „Romeo si Julieta” se ajunge la un final tragic pornind de la o pasiune inflacarata ce incalca regulilile sociale. Un alt exemplu se regaseste in romanul „Mara” al lui Ioan Slavici, unde Persida trece peste contrangeri religioase, sociale, etnice, incompatibilitate de temperament ducand la o situatie mai putin tragica, dar la o casnicie nefericita.

In concluzie, iubirea poate fi privita ca o pasiune aparuta din senin, ce ne poarta pe cai neprevazute, daca nu optam pentru o viata constransa de rigorile ratiunii.Varianta 18

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre dreptate, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Dreptatea a ca lemnul cel usor, care-l apasa in apa, si tot candva

iese d-asupra”. (Proverb romanesc)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Acest proverb romanesc sugereaza ideea cu care sunt si eu de acord, ca dreptatea, valoarea cel mai usor de negat, iese, la un moment dat la iveala, indiferent de forta si dibacia celor care nu o vor.

Eu consider ca invatand regulile jocului si ale vietii la perfectie, omul stie cum sa le incalce. Dreptatea nu poate fi descoperita si apreciata fara a sti ceea ce o neaga. Exista foarte multe persoane puternice, influente care nu numai ca fug de dreptate, dar o ascund cu orice pret si invinovatesc pe nedrept. De exemplu, in justitie, desi se aduc multe probe false si cel vinovat scapa nepedepsit, cineva tot stie adevarul si mai devreme sau mai tarziu el va iesi la iveala.

O alta situatie este cea in care avem multe motive sa plangem, dar cand se face dreptate, descoperim ca este suficient unul singur pentru a zambi. Spre exemplu, la un examen la care toate subiectele au fost grele, iese soarele si supararile trec atunci cand rezultatul ne face dreptate, reusind sa treaca cei ce au invatat serios si le este recompensata munca.

In concluzie, lumea in care traim este plina de nedreptati (de observat si faptul ca “dreptate” nu are plural, in timp ce antonimul sau da: „nedreptati”), dar dreptatea exista si ea iese la suprafata precum lemnul impins in apa.

Varianta 19

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre durere, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Orice durere are leac. Greutatea este doar sa-l dibuiesti”. (Liviu

Rebreanu, Opere, 3)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Dupa parerea mea, politica Ileanei Vulpescu din acest citat este falsa si nu sunt de acord cu ea. Ea sustine ca prietenia trebuie tratata cu distanta. Eu cred ca fara a oferi totul si a nu cere nimic nu poti simti implinirea oferita de prietenie. Dusmanul este cel care face rau intentionat si o poate face inca o data, fara a putea vreodata sa se apropie de sufletul celuilalt ca un adevarat prieten.

Un prim argument este ca doar cel capabil sa te accepte cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbi, este un prieten adevarat. El cunoaste cantecul inimii tale si il poate canta atunci cand ai uitat versurile. Prietenul nu va insela asteptarile niciodata intentionat si de aceea nu va putea face rau precum un dusman. De exemplu, atunci cand greseste, pentru ca e omeneste, nu o face cu rautate, chiar daca ne cunoaste punctele slabe si prietenia va rezista obstacolelor.

Pe de alta parte,dusmanul trebuie tratat cu rezerva si atentie, cu oarecare respect, dar niciodata ca pe unul care se va putea intr-o zi apropia de sufletul meu. Spre exemplu, dusmanului ii se poate vorbi frumos, fara a avea altceva de impartit cu el, si mai ales, fara a dori vreodata razbunarea.

In concluzie, cu teama de dezamagire, omul nu va descoperi niciodata ce este prietenia. Un prieten adevarat castigat intr-o viata nu se poate transforma peste noapte intr-un dusman, iar cel care ne-a vrut raul nu va merita niciodata increderea noastra.

Varianta20

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre educatie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Laboratorul educatiei e fapta”. (Marin Voiculescu, Replici)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu parerea lui Marin Voiculescu ca faptele noastre sunt oglinda propriei gandiri, cunoasteri si mai ales a educatiei primite.

In primul rand, prin fapte impartasim si altora din cunostintele noastre si acesta e un prim pas in cucerirea eternitatii. Educatia transforma omul si-i da alta natura. Tot ce facem este ceea ce gandim, ce si cum este inauntrul nostru. Cel educat este calauzit prin convingere spre corectitudine si datorie si mai greu va savarsi ceva nepotrivit. De exemplu, nu ne vom putea incalca principiile si vom respecta oamenii pe strada, la scoala, la serviciu, pe toti cei cu care intram in contact, daca asa am vazut la parintii nostri si asa am fost indrumati sa facem.

Un alt argument este ca, daca educatia primita este una aleasa, roadele ei se vor vedea in faptele noastre. Propriile sale fapte il fac pe om insemnat ori ba. Prin ele el ori se inalta tot mai sus, ori cade. Sufletul fara invatatura nu poate da roade. De exemplu, inteligenta nu poate surclasa niciodata educatia. Oricate diplome ai avea, comportamentul urat sfideaza capacitatile intelecuale.

De asemenea, educatia odata insusita este greu de reorientat. Cei sapte ani de acasa nu se vor intoarce si comportamentul de pe parcursul intregii noastre vieti va reflecta mereu ceea ce am fost invatati sa facem. Cel mai bun exemplu care poate sustine aceasta este ca exista tineri cu judecata si batrani fara minte. Nu timpul ne invata sa gandim, ci o educatie timpurie si buna.

Asadar, educatia este baza firii omului, iar fara ea restul nu ar conta. Ea ne influenteaza parcursul in viata pentru ca de calitatea ei depind toate faptele noastre.

Varianta 21

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre egoism, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nu e bun de nimic cel care nu e bun decat pentru el”. (Proverb

romanesc)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie).

Proverbul romanesc 'Nu e bun de nimic cel care nu e bun decat pentru el'

este o afirmatie adevarata si o sustin prin urmatoarele argumente:

In primul rand acel om care este egoist nu poate nu fi om in adevaratul sens al cuvantului deoarece acesta se gandesti numai la propria persoana fara sa ii pese si de ceilalti din jurul sau.Mai devreme sau mai tarziu va ajunge o persoana izolata,introvertita,si asta nu poate bucura pe nimeni nici pe cel egoist.

In al doilea rand cred k cel care este egoist ajunge intr_un final sa fie rautacios,posesiv si din aceasta cauza i-si doreste sa aiba din ce in ce mai mult si are impresia ca nu ii mai ajunge nimic.

In concluzie cred ca este in zadar sa ai cunostiinte,bunuri,daca le tii numai pentru tine si nu le impartasesti si cu cei apropiati.

Varianta 22

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre greseala, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Greselile nu se iarta, ci se repara”. (Nicolae Iorga, Cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia lui N. Iorga arunca o lumina surprinzatoare asupra ideii de greseala, mutand accentul de pe „repararea”, prin iertare, a constiintei celui care care a comis-o pe „repararea”consecintelor reale ale greseli, afirmatie ce intruneste si adeziunea mea.

In primul rand, trebuie spus ca greseala are ecouri, consecinte pe doua planuri: in planul constiintei si in planul exterior unde s-a produs. In acest sens,a ierta rezolva doar primul aspect al problemei: usurarea constiintei persoanei care a comis eroarea,consecintele ramanand acolo.

Pe de alta parte,a ierta poate fi o incurajare a greselii, ea putandu-se repeta oricand,de vreme ce nu l-ai determinat pe cel care a comis-o sa reflcteze asupra consecintelor ei. A repara presupune sa stii ce nu a functionat bine, sa stii sa faci lucrurile sa functioneze din nou in mod corect.

In concluzie,afirmatia de o mare putere educativa mi se pare adevarata.

Varianta 23

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre eroism, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Eroismul este o atitudine morala alcatuita din aceeasi plamada ca si

sacrificiul de sine”. (Dimitrie Gusti, Opere, II)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia lui Dimitrie Gusti si anume '' deoarece consider ca eroismul nu poate fi poruncit si nici rasplatit.

In primul rand,eroismul este o caracteristica a fiecarui om in parte ce nu poate fi impusa,fiecare persoane avand dreptul la libera alegere,daca doreste sau nu sa faca un act de eroism.Aceasta disponibilitate nativa este caracteristica persoanelor morale,care tind spre binele absolut si sunt gata sa sacrifice totul pentru o cauza nobila sau un ideal.Bineinteles,aceasta calitate se poate si dobandi in timp,prin buna cunoastere de sine,prin acceptarea punctelor slabe si dorinta de a fi mai bun si de a face ceva bun,ceva demn de admirat,dar se poate si ca sa detii aceasta calitate inlauntrul tau si sa n`o descoperi decat intr`o situatie limita,care te impinge sa fii erou in acel moment.

In al doilea rand,eroismul vine din inima si nu din considerente materiale,rasplata eroului fiind strict sufleteasca,o inaltare spirituala si o purificare pe care putini au sansa sa o simta.Acetele de eroism sunt de regula rasplatite prin monumente ridicate in memoria celor ce s`au sacrificat pentru o cauza nobila,pentru un ideala,pentru tara sau poporul sau.Dar acestea sunt recunoasteri materiale,care nu folosesc in nici un fel eroilor.

In concluzie,eroismul nu poate fi impus,iar rasplata nu poate fi decat in sufletul generos al eroului.

Varianta 24

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre admiratie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: ,,A admira un om mare e cel mai puternic indemn de a-l imita”.

(Garabet Aslan, cf. Dictionar al bunei-cuviinte)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Garabet Aslan recomanda cea mai buna atitudine in raport cu maretia unui om: sa-l admiri si sa inveti de la el,atitudine care este si asentimentul meu.

Admiratia este un sentiment altruist,ea presupune sa fii capabil sa recunosti calitatile de exceptie ale semenilor atunci cand le intalnesti si sa le apreciezi la justa valoare. Contactul cu un om mare are insa si capcane:avand dotari in plus in fata de tine,poti fi tentat sa-l invidiezi,sa I te simti inferior: Admiratia nu inseamna insa ca tu esti mai prejos, ci dimpotriva,constiinta ca tu poti fi mai sus.

Admirand calitatile si actiunile unui om mare este un mod de a identifica,asadar,modele de atitudine si de actiune pe care sa le poti urma la randul tau. Totul e sa le identificam corect si sa luam ce e mai bun din lectia lui de viata.

In concluzie, afirmatia mi se pare adevarata.

Varianta 25

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre familie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Ce poate fi mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita…[…]

traind intr-un colt de lume numai cu bucuriile ei mici, asa cum sunt ele, fara sa ravneasca lucruri care

n-ar face decat s-o zbuciume si s-o faramiteze…”. (Tudor Musatescu, Titanic Vals)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Consider ca afirmatia lui Tudor Musatescu 'Ce poate fi mai frumos si mai bun in viata decat o familie unita' este adevarata,deoarece daca familia este unita ea ii poate oferi individului sprijin,protectie,loc de refugiu la nevoie,si in acelasi timp il invata ce inseamna toleranta,intelegerea.

In primul rand consider ca o familie unita este o familie in care exista intelegere,care traieste cu micile ei bucurii,asa cum sunt ele,fara sa ravneasca la alte lucruri ,care n-ar face altceva decat sa o zbuciume.Daca pentru unii familia este pe primul plan,ea fiind cea mai importanta,pentru altii conteaza mai mult banii,locul in societate.Astfel daca pentru individ cel mai important lucru este familia,atunci el face tot posibilul ca in aceasta sa existe intelegere,sa fie unita.

Pe de alta parte,daca familia este unita,ii poate oferi individului sprijinul,intelegerea,sfaturile de care are nevoie daca se afla intr-o situatie delicata,daca are probleme.De exemplu,daca intr-o familie exista certuri in fiecare zi,aceasta nu-i poate oferi individului sprijinul si protectia necesara,ba mai mult ii creeaza si alte necazuri.

In concluzie,consider ca afirmati lui Tudor Musatescu este plina de adevaruri deoarece nimic nu este 'mai frumos si mai bun in viata decat o familie unitatraind intr-un colt de lume numai cu bucuriile ei mici,asa cum sunt ele,fara sa ravneasca lucruri care n-ar face decat s-o zbuciume si s-o faramiteze'

Varianta 26 

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre fapta si consecinta, pornind de la

ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „E legea firii omenesti in care sta porunca: faptele tale sa fie

multumirea vietii tale”. (Ion Slavici, Scrisori adresate unui om tanar, II)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Ioan Slavici observa in „Scrisori adresate unui om tanar”,ca omul este construit astfel incat actiunile sale sa fie in acord cu sine,cu alte cuvinte,sa aiba constiinta impacata. Asertiunea este valida si poate fi sustinuta prin argumente.

Viata fiecarui om este pana la urma suma a ceea ce infaptuieste. Gandul daca nu e pe hartie,trece neobservat,numai fapta avand vizibilitate. Prin urmare,actiunile realizate sunt cele ce conteaza si care vorbesc de la sine despre valoarea unui om.

Pe de alta parte,faptele au consecinte diverse: potsa sa soldeze cu rezultate bune sau cu rezultate indoielnice. Omul trebuie sa se gandeasca inainte de a actiona astfel incat consecintele sa se fie multumitoare si el sa se simta impacat cu propria conduita.

In concluzie I. Slavici surprinde un adevar ce sta la temelia impacarii cu sine a fiecaruia dintre noi.

Varianta 27

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre frica, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „A nu-ti fi frica de nimic inseamna a privi tot ce se petrece in lume ca

spectacol…”. (Mircea Eliade, In curte la Dionis)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia lui Mircea Eliade ,deoarece consider ca viata este alcatuita din trairi ,din stari personale ale oamenilor ,atat de fericire cat si de frica ,iar daca un om nu le resimte pe amandoua inseamna ca nu traieste cu adevarat.

In primul rand frica este un sentiment normal in viata omului,deoarece nu suntem invincibili ,ci dimpotriva ,vulnerabili,asadar este normal si nu rusinos sa ne temem de ceva ,important fiind sa reusim sa depasim acea stare .Cei care afirma ca nu se tem de nimik,sunt fie indiferenti la viata din jurul lor,fie nu isi recunosc adevaratele trairi,in consecinta nici una dintre cele doua aspecte nu merita luata drept model de viata.

In al doilea rand,viata trebuie traita la intensitate maxima,astfel ca trebuie sa existe obstacole pe care sa le depasim ,frica pe care sa o invingem,pentru ca apoi sa resimtim bucuria unui succes,unei reusite.Pe de alta parte ,o viata in care privim totul de la distanta si nu ne aventuram spre implinirea propriilor vise ,este o viata traita degeaba.

In concluzie ,trebuie sa ne recunoastem frica ,si sa o depasim pentru a simti cu adevarat ca traim!

Varianta 28

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre frumos, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: ,,Nimeni n-are dreptul sa fure frumosul din sufletul nostru”. (Octavian

Goga, Insemnele unui trecator)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

afirmatia data; enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei,

formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia facuta de Titu Maiorescu este una plina de adevar si intelepicune si exprima intr-o maniera metaforica viziunea sa despre frumos. Frumosul este ceea ce se afla in inima fiecaruia, in mintea si gandurile sale, fiecare om avand propia sa definitie legata de 'frumos'.

In primul rand frumosul este strans legat de simturi, de perceptie si senzatia de placere si se formeaza in ochii fiecaruia in mod diferit. Frumosul este o senzatie fizica,este ceea ce noi simtim.

In al doilea rand, spre deosebire de adevar, care este numai unul, frumosul poate fi vazut in mai multe lucruri si din mai multe punte de vedere.El nu este rezultatul unei judecati,cum este adevarul si nu ajungem prin intermediul unor reguli la el. Adevarul insa, este una dintre coordonatele vietii, fara de care nu am putea trai.

In conluzie,'frumosul cuprinde idei manifestate in materie sensibila', manifestarea ideilor intr/un fapt concret, dupa cum afirma si Titu Maiorescu.

Varianta 29

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre gandire (meditare, reflectie), pornind

de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Gandul nu se coboara acolo unde aude prea multa

vorba”. (Nicolae Iorga, Cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Ceea ce e fundamental pt om,ca personalitate,este fara indoiala gandirea si modul in care fiinta umana foloseste aceasta capacitate.gandirea,desi e proprie tuturor,devine cu adevarat utila numai atunci cand omul reuseste sa se cunoasca pe sine.

Pe de o parte,gandirea este un exercitiu mental,de fiecare zi,al omului. ea poate fi folosita la capacitatile ei minime,fara ca persoana respectiva sa depuna efort deosebit,ramanand astfel la nivelul strict de fiinta limitata.dar ea nu trebuie sa ramana la acest stadiu.

Pe de alta parte,pt dezvoltarea acestui proces mental,omul are nevoie de o intelegere superioaraa existentei si,nu in ultimul rand,de ordine in gandire. haosul,agitatia ,stresul cotidian,dar si lipsa unui exercitiu intelectual permanent,blocheaza aceasta capacitate a persoanei de a se concentra si de a transforma gandirea imediata intr-una creativa,capabila sa raspunda problemlor exstantiale ale omului.

Asadar, sustin cu tarie afirmatia lui n.iorga care evidentiaza necesitatea unei ordini interioare desavarsite, pt ca gandirea sa se manifeste in mod deplin.

Varianta 30

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre geniu (cea mai inalta trepta de

inzestrare spirituala a omului), pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Geniul izvoraste

din efort si inspiratie”. (Marin Voiculescu, Aforisme, maxime, cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Geniul izvoraste din efort si inspiratie”, spune M.Voiculescu in „Aforisme, maxime si cugetari”.Ideea aceasta ascunde un adevar incontestabil, daca privim in ansamblu creatia oricarui poet genial din literatura noastra.Astfel se vorbeste despre geniul eminescian, blagian, bacovian, dar fiecare dintre acestia a transpus in mod diferit realitatea lumii in arta .Ceea ce ii uneste insa este efortul si inspiratia, care au mosit la nasterea genialitatii lor.

Inspiratia cred ca ar trebui sa fie amintita prima, fiindca prin ea se naste ideea, este acea scanteie care aprinde imaginatia geniului. Efortul este parghia mintala prin care creatorul, aduce la suprafata ,din sufletuil sau gandul, sentimentul ce va fi transpus in opera propriu-zisa. Geniul mintii poetice este leaganul care ocroteste si creste opera pana ajunge la maturitatea necesara, avand acum stralucirea artistica specifica, unica. Unicitatea artistica este ca o emblema in creatia unui autor.Il recunoastem prin mesajul nobil, prin forma artistica. Noaptea eminesciana abunda de parfumul romantic al teilor in care coboara cu atata speranta desarta Hyperion. Ar schimba singuratatea cosmica pentru o clipa de iubire, dar menirea lui este sa fie calauza tuturor in noapte. Noaptea bacoviana este plina de spaimele solitudinii si frigul patrunzator incremeneste sufletele.Inspiratia momentului noptii a dat cititorului sentimente,zbuciumuri diferite fiindca cei doi poeti au transpus in versuri alte culori si alte lumi.

Inspiratia si efortul geniului sunt ingredientele de baza a creatiei artistice indiferent din care ramura artistica ar proveni opera.Se spune ca Michelangelo vedea in colosul de marmura deja statuia finita,si asa cum spunea, el nu a facut altceva decat a „eliberat”figura lui David, Pieta sau pe Moise. Beethoven, deja surd, a auzit in sufletul geniului sau acordurile eterne ale Odei pacii, fiindca sufletul geniului este acel instrument care face sa rasune cuvantul , culoarea sau acordurile muzicale.

Cugetarea lui M.Voiculescu despre geniu pentru noi, consumatorii de arta, cuprinde intr-o singura propozitie deopotriva procesul creatiei si nasterea capodoperelor, ca un adevar incontestabil.

Varianta 31

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre glorie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Gloria nu este efemera. Efemeri sunt numai cei care o au”. (Tudor

Musatescu, Scrieri)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

             Ma numar printre cei care sunt de acord cu afirmatia lui Tudor Musatescu potrivit careia nu gloria este efemera, ci doar aceia care o au.

In primul rand, omul este, prin insasi natura sa muritoare, efemer din punct de vedere fizic, disparitia trupului sau fiind inevitabila. Insa exista oameni care, pe parcursul vietii, reusesc prin faptele sau calitatile lor exceptionale sa castige aprecierea si respectul a numeroase persoane, devenind faimosi si fiind incununati de glorie. Aceste persoane de renume, reprezentand mari valori pentru societate, primesc numeroase onoruri si raman intiparite in mintea semenilor lor.

In al doilea rand, gloria obtinuta de cei care au reusit sa se remarce in mod deosebit nu se mentine doar pe durata vietii acestora deoarece ei raman, prin ceea ce au realizat, in istorie si devin exemple demne de urmat pentru posteritate. Astfel, atunci cand acesti oameni se sting din viata, ei lasa in urma lor o mostenire spirituala, care, datorita valorii ei pentru umanitate, este perpetuata de catre urmasi, iar viata si faptele lor devin o sursa de inspiratie pentru generatiile viitoare. Prin urmare, gloria cu care au fost rasplatiti oamenii exceptionali dainuie cu mult dupa disparitia lor si este modul prin care ei reusesc sa devina eterni.

In concluzie, oamenii sunt intr-adevar efemeri, dar prin realizarile lor remarcabile ei dobandesc glorie, care ii mentine vii in amintirea urmasilor.

Variantas 32

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre rolul guvernarii, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nu poate guverna cu folos decat cel ce cunoaste scaderile unei

natiuni si cauta sa i le indrepte”. (Victor Eftimiu, Spovedanii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia citata exprima ideea necesitatii ca un om de stat sa fie in primul rand un bun cunoscator al poporului in fruntea caruia se afla. Singurul mod in care un guvern isi poate exercita in mod real menirea este ca oamenii care il compun sa cunoasca nevoile, calitatile, dar mai ales defectele natiunii pe care o reprezinta.

In primul rand, se porneste de la ideea de baza pe care se sprijina orice sistem de guvernare. Prin vot, sunt delegati oameni care in opinia alegatorilor pot reprezenta si proteja cel mai bine interesele lor.

Astfel, se ajunge la premisa necesitatii cunoasterii grupului de oameni pe care omul de stat trebuie sa il reprezinte in sistemul legislativ sau executiv. Omul de stat se aseamana in cazul de fata cu un parinte care trebuie sa ia hotararile potrivite pentru copiii sai, cel ce nu indeplineste aceasta cerinta nefiind altceva decat un demagog. In acest sens, istoria serveste numeroase exemple de oameni politici care nu au rezistat foarte mult in functiile lor din cauza indepartarii de oamenii pe care ar fi trebuit sa ii reprezinte. Detasarea de defectele si scaderile unei natiuni nu duce decat la crearea unui sistem utopic, ce guverneaza bazandu-se pe impresii gresite. Luciditatea si spiritul critic ar trebui sa fie principiile initiale dupa care sa-si orienteze activitatile un om de stat.

In concluzie, omul de stat ar trebui sa fie capabil sa isi depaseasca poporul, sa fie in stare sa pozitioneze interesele politice ale poporului inaintea intereselor personale de orice fel, desi este bine cunoscut ca aceasta conditie este greu de realizat in practica.

Varianta 33

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre ideal, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Spune-mi ce sacrifici pentru idealul tau si-ti voi spune daca-l iubesti sau nu”.

(Panait Istrati, Reflectii si maxime)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Panait Istrati afirma ca se poate spune ca ai un ideal doar atunci cand te dedici acestuia si nu precupetesti niciun sacrificiu pentru a-l atinge. Consider ca Panait Istrati are dreptate cand afirma ca ,,iubirea” pentru un ideal se materializeaza prin fapte.

In primul rand, existenta unui ideal ii face pe oameni sa infaptuiasca tot ce le sta in putinta pentru ca acesta sa devina realitate. Astfel, despre cei care fac prea putine pentru idealul lor, se poate afirma ca nu-si doresc in mod real implinirea acestuia.

In al doilea rand, se stie ca cei care isi propun sa atinga un ideal trebuie sa sacrifice alte lucruri in favoarea acestuia. De exemplu, cei care doresc sa aiba rezultate remarcabile la examene trebuie sa-si dedice timpul liber invatarii. Nu se obtine nimic durabil fara un efort sustinut.

Pe de alta parte, daca parcursul pana la atingerea unui ideal presupune depasirea multor dificultati, toate acestea il vor face pe cel care lupta sa treaca peste ele sa aprecieze mai mult valoarea idealului propus initial si ii vor intari caracterul, conferindu-i si incredere in fortele proprii.

In concluzie, existenta unui ideal implica sacrificii deoarece acesta necesita timp si dedicare maxima pentru a deveni realitate.

Varianta 34

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre idee, pornind de la opinia exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Un poet al neamului romanesc a zis ca viata omului se leaga de idei ca si

iedera de arbori. Iedera, care de altfel s-ar tari pe pamant, se agata si se leaga de arbori, pentru ca sa

se sustina si sa se inalte, caci fara de idei inaltatoare, viata ar deveni un nonsens si s-ar tari totdeauna

pe locurile cele mai joase”. (Barbu Delavrancea, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Barbu Stefanescu Delavrancea afirma prin intermediul unei metafore eminesciene ca viata omului capata sens in momentul in care el nutreste idei inaltatoare, in caz contrar aceasta mentinandu-se la un nivel inferior. Consider ca ideea este tot ceea ce detinem mai insemnat, ea reprezentand incursiunea mintii umane in planul absolut, intangibil prin lumea simturilor unde domneste legea relativitatii.

In primul rand, ratiunea este ceea ce deosebeste omul de animal, care desi este inteligent nu are capacitatea de a rationa, iar ideea este un produs al ratiunii. Atunci inseamna ca ideea este cea care ridica omul pe o treapta mai inalta, care ii confera statutul de fiinta superioara cu o viata marcata de un sens ce depaseste biologicul.

In al doilea rand, prin mijlocirea ratiunii si a ideilor, ca produse rationale, omul a ajuns sa impuna o ordine lumii, sa isi adapteze intelegerii sale mecanismul acesteia prin construirea unui sistem de conventii pe care l-a dezvoltat ideatic. Astfel, ideile, care sunt adevarate in ele insele, fiind rezultatul unor conventii si a unor deductii rationale, reprezinta pilonul de siguranta de care se prinde viata omului pentru a se sustrage haosului relativitatii.

In concluzie, ideile se asemuiesc iederii care se agata de arborii ce semnifica stabilitatea care confera sens destinului uman, in absenta unui demers rational totul s-ar cantona intr-o lume lipsita de aspiratii.

Varianta 35

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre iluzie, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Iluzia si visul sunt la temelia sufletului nostru”. (Mihail Sadoveanu, Carte de

intelepciune)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Mihail Sadoveanu sustine ca omul are tendinta de a se hrani cu ceea ce isi cladeste el ca fiind ideal. Astfel visul si iluzia devin rezultate ale dorintelor subiective ale fiecaruia dintre noi. Consider ca afirmatia sa este adevarata, bazandu-ma pe motive precum dorinta omului de a se detasa in anumite momente de realitatea cotidiana, care poate deveni dura, lipsita de sensibilitate.

In primul rand, permanenta incercare de a schimba ceva in viata de zi cu zi tine de natura umana, care isi construieste instinctiv si o imagine a idealului. Reuseste sau nu sa-si atinga „idealul”, omul are nevoie permanent de speranta, de conservarea dorintei de a merge mai departe. Iluzia si visul pot sa-i ofere aceasta forta.

In al doilea rand, nu trebuie uitat faptul ca suntem fiinte duale, avem dimensiune materiala, dar si spirituala. Sufletul – latura sensibila a personalitatii noastre, ne defineste chiar individualitatea, facand diferenta dintre eu si un altul. In fond, lumea e „visul sufletului nostru”.

Nu in ultimul rand, as mentiona ca uneori iluzia poate duce la realitate. Pornind de la o idee, care ne apare initial doar ca o iluzie, putem ajunge sa infaptuim lucruri surprinzatoare atat pentru noi, cat si in viziunea celorlalti. Trebuie numai sa credem cu adevarat.

In concluzie, dincolo de realul si concretul vietii avem nevoie si de iluzie, de vis. Determinant pentru om nu este doar ceea ce face zilnic, ci si ceea ce incearca sa-si cladeasca in paralel, pentru a-si satisface nevoia de „ideal”.

Varianta 36

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre inteligenta, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „A fi inteligent inseamna a reusi, adica a avea succes, sau, cu alte

cuvinte, a invinge”. (Mihail Ralea, Scrieri)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Consider ca afirmatia lui Mihai Ralea din „Scrieri”, conform careia inteligenta inseamna succes este nefondata.

Multi oameni nu reusesc in viata doar datorita inteligentei, ci si datorita capacitatilor de a stabili si de a atinge anumite obiective, cum ar fi avansarea intr-o pozitie sociala mai buna. Pe de alta parte, exista oameni foarte inteligenti care cad prada unor patimi cumplite si unor impulsuri necontrolate; de exemplu, un om cu o inteligenta peste medie care si-a castigat un statul privilegiat intr-un domeniu de activitate, poate sa se dovedeasca a fi foarte slab in fata unei tentatii foarte mari, cum sunt drogurile. Din acest exemplu reiese faptul ca inteligenta, nu l-a ajutat sa faca fata ispitei, lasandu-se „invins”. In acest caz, alte calitati sunt necesare, precum cunoasterea de sine, motivarea sau autocontrolul.

In al doilea rand, pot face referire la faptul ca multe studii de specialitate arata ca factorii care au un rol decisiv, atat in plan profesional cat si in plan social, precum munca, disciplina, respectul de sine si respectul fata de ceilalti, au o pondere mult mai ridicata decat inteligenta. Inteligenta este, fara indoiala, o capacitate extraordinara, dar daca nu este completata si de alte capacitati nu poate face diferenta. A fi inteligent nu inseamna totul in viata.

In concluzie, inteligenta este doar „un atu” in lupta pentru afirmare a propriei identitati si in fata tentatiilor, nicidecum garantul succesului, sau cu atat mai putin echivalentul succesului, victoriei.

Varianta 37

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre invidie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Reprima-ti invidia fata de omul exceptional, invata sa-l intelegi si sa-l

pretuiesti”. (G. Calinescu, Aforisme si reflexii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Indemnul exprimat de G. Calinescu este, nu numai necesar pentru ca omul sa-si poata recunoaste „specificitatea speciei”, ci si esential pentru cel in cauza, de aceea ma declar adeptul acestei atitudini la care face referire citatul.

La fel cum Mihai Eminescu sustinea in poemul filozofic „Scrisoarea I”, se poate afirma faptul ca societatea omeneasca este, de cele mai multe ori, inclinata spre a minimaliza realizarile celor care, prin munca lor au contribuit la evolutia acesteia. Acest tip de discreditare se datoreaza, in mare parte, dorintei de autoafirmare indreptata intr-o directie gresita. Actul de a fi remarcat este inteles intr-un mod superficial, iar evolutia in ierarhia sociala este realizata prin subaprecierea meritelor oponentilor si nu prin cultivarea propriilor valori.

Pe de alta parte, dispretul fata de „omul exceptional” reprezinta o negare a calitatilor regasite intr-o masura mai mare in felul sau de a fi. Greseala consta in actionarea sub impulsul invidiei care determina, am putea spune, o autodistrugere la nivel moral pentru cel stapanit de acest sentiment. Rezultatul unei astfel de manifestari colective va produce o inversare a valorilor si, implicit, o decadenta spirituala a celor invidiosi.

Prin urmare, a intelege si a pretui un om de valoare reprezinta, in primul rand, un bun castigat de infaptuitor.

Varianta 38

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre ipocrizie/ falsitate, pornind de la

ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Refuzul sincer este preferabil aprobarii ipocrite”. (Tudor

Musatescu, Scrieri)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia lui Tudor Musatescu potrivit careia refuzul sincer este de preferat aprobarii ipocrite.

In primul rand, ascunderea adevaratelor sentimente, opinii si dorinte in spatele unei atitudini aprobative, indiferent de circumstante, infatisarea realitatii inconvenabile intr-un mod care sa le faca placere celorlalti, intr-un cuvant - ipocrizia, le dauneaza in primul rand celor carora le este prezentata o versiune mult distorsionata a adevarului, celor care sunt astfel incurajati sa-si creeze o imagine eronata atat despre ceea ce ii inconjoara, cat si despre propria persoana. Unii oameni recurg la ipocrizie pentru a obtine de la ceilalti ceea ce isi doresc, aratandu-se mereu dispusi sa-i urmeze si sa imbratiseze credintele lor. Altii considera ca este mai bine sa ii minta pe cei din jur decat sa ii raneasca spunandu-le un adevar neplacut. Si cel de-al doilea caz, desi diferit din punct de vedere al motivatiei fata de primul, este reprobabil deoarece nu exista nicio scuza pentru inselarea deliberata a semenilor.

In al doilea rand, apelarea la ipocrizie il influenteaza negativ chiar pe cel care alege aceasta atitudine. O persoana care le spune mereu celorlalti ceea ce isi doresc sa auda, care isi disimuleaza trairile interioare si care isi ascunde adevaratul caracter devine frustrata din pricina imposibilitatii de a-si manifesta adevarata personalitate si poate ajunge treptat sa creada ca numai afisand permanent o atitudine aprobativa, incurajatoare, va fi acceptata de ceilalti.

In concluzie, consider ca afirmatia lui Tudor Musatescu este adevarata si ca este intotdeauna necesara exprimarea sentimentelor si a parerilor sincere, chiar daca in multe situatii aceasta cale nu e usor de urmat.

Varianta 39

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre ironie, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Ironia te face temut, dar nu popular”. (Tudor Vianu, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Tudor Vianu afirma in Opere faptul ca persiflarea nu iti acorda statutul de popular, ci, de cele mai multe ori, te face doar temut.

Personal, sunt de acord cu aceasta afirmatie intrucat ironia folosita excesiv poate da impresia de artificial, ajungand pana la a inlatura persoanele din jur, iar un soi de ironie subtila va trece probabil neobservata. Consider ca oamenii nu isi castiga popularitatea prin intermediul unei singure trasaturi de caracter, ci printr-un ansamblu a acestora. Personalitatea, temperamentul, aptitudinile definesc o persoana, iar in functie de gradul lor de dezvoltare, de inedit, de originalitate va surveni si popularitatea.

Pe de alta parte, popularitatea poate sa survina si din aspecte negative, cum ar fi predilectia permanenta a unei persoane catre ironie. In cazul in care ea e dusa la extrem, asa cum am precizat mai sus, efectul va fi renegarea acelei persoane intr-un grup si, de ce nu, intr-o societate, pentru ca ironia presupune de multe ori si o usoara batjocura, iar lumea va incerca sa se distanteze de un astfel de individ. A fi popular, in sens pozitiv, presupune a fi simplu, natural, a avea un comportament prietenos, cordial fata de toata lumea. Fara indoiala ca ironia isi are rolul ei, dar nu atunci cand devine o constanta in modul de a fi al unei persoane.

In concluzie, ironia ca parte din comportamentul unei persoane nu confera popularitate, ci ansamblul de trasaturi si modul in care acestea se combina, iar ironia nu reuseste decat sa te faca temut.

Varianta 40

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre insemnatatea cunoasterii istoriei,

pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Istoria pentru noi trebuie sa fie un izvor nesecat

de poezie sanatoasa, un sir de icoane sfinte de unde sa capatam totdeauna invatatura de adevar si

insuflare de virtute”. (Ion Luca Caragiale, Opere, II, cf. Coloana infinita. Din gandirea romaneasca

moderna)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

I. L. Caragiale sustine ideea unei natiuni ce ar trebui sa vada in istorie ghidul spre viitor, deoarece cu ajutorul constiintei formate pe axa timpului, inca din cele mai vechi vremuri, vom reusi intotdeauna sa descoperim valori precum adevarul si virtutea.

Consider afirmatia lui I. L. Caragiale a fi cat se poate de veridica, intrucat istoria reprezinta depozitul intregilor noastre actiuni, martor al trecutului, atat un exemplu pentru prezent cat si un avertisment si o indrumare pentru viitor. Astfel, istoria este totodata cauza si efect, ceea ce suntem si, poate mai important, de ce suntem ceea ce suntem.

Un alt argument in sprijinul afirmatiei citate il constituie formarea unei game de valori, ce nu pot fi atinse decat prin exemple elocvente care indeamna generatiile viitoare la asimilarea lor. Prin cunoasterea trecutului se va atinge virtutea mentionata de scriitor, care este perfectiunea starii umane, fara insa a exclude carentele, intrucat istoria reflecta atat victoriile cat si esecurile.

In concluzie, cei care nu au o constiinta istorica sau cei care isi uita trecutul risca sa nu-si cunoasca propria individualitate cu avantajele si limitele ei.

Varianta 41

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre intelepciune, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Intelepciunea? Este o stare sau un demers, in speta unul de

armonie, echilibru, masura. Se poate vorbi de esenta, firea, natura ei, dar nu de adevarul ei”. (Constantin

Noica, Jurnal de idei)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia lui Constantin Noica cuprinde in sine un mare adevar si anume acela ca nu se poate vorbi de un adevar al intelepciunii, in sensul ca nu exista o masura unica care sa cuantifice precis acest concept.

In primul rand, intelepciunea este un nivel spiritual atins de o persoana, pe care fiecare om il intelege diferit. Exista opinii care sustin ca anumiti oameni se nasc intelepti, in vreme ce exista si opinii care cred ca intelepciunea se dobandeste odata cu castigarea experientei. Intelepciunea, in opinia mea, poate fi dobandita pe timpul vietii, insa depinde de fiecare cum asimileaza experientele pe care le traieste. Intelepciunea presupune echilibru, presupune armonie intre minte si inima. Marcel Proust spunea despre intelepciune ca noi nu ne nastem cu intelepciunea, ci din contra, ca ea trebuie descoperita in noi insine in urma unei calatorii pe care nimeni nu o poate face in locul nostru.

In al doilea rand, consider ca intelepciunea ne poate caracteriza pe fiecare dintre noi daca avem rabdare in a o dobandi. Da, nu stim exact care este misterul ei, dar putem sa speram ca intr-o zi aceasta capacitate superioara de intelegere si de judecare a lucrurilor va reprezenta una dintre cele mai remarcabile calitati ale noastre.

In concluzie, nu se poate discuta despre un adevar unic al intelepciunii, ci se poate discuta despre profunzimea conceptului si despre starea de spirit pe care ti-o confera.

Varianta 42

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre inteligenta, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Exista o diferenta in limba romana intre inteligenta si desteptaciune.

Eu ii ador pe inteligenti, insa ii detest pe destepti: caci ei sunt giruete* in bataia tuturor vanturilor”.

(Constantin Brancusi, conform Marin Buca, Enciclopedia gandirii aforistice romanesti)

*girueta, s. f. – instrument meteorologic cu care se determina directia si intensitatea vantului

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Constantin Brancusi se foloseste in afirmatia sa de nuantele diferite pe care limba romana le are pentru a denumi in contexte diferite o singura trasatura. Astfel artistul sustine ca cea mai importanta deosebire intre destepti si inteligenti, este aceea ca omul inzestrat cu inteligenta nu poate fi manipulat.

Ma numar printre cei ce considera ca Brancusi a facut o afirmatie adevarata intrucat oamenii dotati cu inteligenta nu doar o constientizeaza, dar o folosesc pentru a crea lucruri bune, frumoase, lucruri si fapte care sa reflecte trasaturile lor de caracter si principiile puternice pe care le au. De cealalta parte oamenii destepti sunt constienti de abilitatile lor, dar nu au o personalitate destul de puternica pentru a realiza ceva prin forte proprii fiind usor de influentat.

Desi atat cei inteligenti cat si cei destepti sunt inzestrati, oamenii cu adevarat valorosi, care merita sa fie apreciati sunt cei inteligenti pentru ca ei au stiut cum sa valorifice acest dar, sa adauge talentului si munca necesara infaptuirii lucrurilor marete. Inteligenta nu este suficienta pentru a fi un om de seama, aici granita intre cele doua idei fiind greu de stabilit, pentru ca modul in care personalitatea fiecaruia conlucreaza cu ea da societatii cele doua categorii de oameni: inteligenti si destepti.

In concluzie, Constantin Brancusi reda adevarul in afirmatia in care sustine ca trebuie sa facem diferenta intre oamenii destepti si cei inteligenti, pentru a sti in care sa ne incredem .

Varianta 43

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre lene, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Lenea e sinucidere blanda”. (Nicolae Iorga, Cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia lui Nicolae Iorga, conform careia „Lenea e sinucidere blanda”, surprinde unul dintre cele mai periculoase defecte pe care un om le poate avea: lenea. Consider ca lenea anuleaza un aspect important si necesar oricarei initiative umane – entuziasmul, aflat in stransa legatura cu vointa, de aceea cred in ideea citata.

In primul rand, o atitudine pasiva, lipsita de implicare, fara dorinta de a construi ceva si asteptand doar ca totul sa ne fie dat, fara vreun efort personal, ne poate transforma in niste persoane fara scopuri in viata. Or, fara dorinta de a ajunge „undeva” existenta este inutila. Cred ca rostul omului in viata este acela de a crea, de a lasa ceva in urma, insa odata instalata lenea, aceasta „interzice orice paradis”, cum spune Vasile Ghica, ne face sa dam inapoi, sa renuntam inainte de a incepe si, in consecinta, sa nu realizam nimic. Lenea poate fi considerata un lux permis in mod nejustificat, daca ne gandim la existenta noastra limitata in timp

De multe ori omul este definit de ceea ce face, de ceea ce intreprinde. Mai mult, daca ne lasam acaparati de aceasta stare de lene vom pierde multe dintre bucuriile vietii cum ar fi, de exemplu, savoarea emanata de o victorie obtinuta prin efort propriu.

Prin urmare, sta doar in puterea noastra sa alegem daca vrem sa ne sinucidem „bland”, sau sa ne umplem existenta cu impliniri, luand afirmatia data ca pe un avertisment.

Varianta 44

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre libertate, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Libertatea este mai ales forta de a inlatura inraurirea altora, de a

inlatura interesul si instinctul si de a intrebuinta inteligenta ta singur, in chip nobil”. (Mihail Sadoveanu,

Idei traite)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia lui Mihail Sadoveanu se refera la libertatea de a actiona conform propriilor principii, facand abstractie de ceilalti, de interes, dar si de instinct.

Personal, ma declar intru totul de acord cu aceasta idee, considerand ca libertatea este o lege a naturii in fiecare dintre noi, un dar pe care fiecare l-a primit la nastere. Avem deci un destin. Avem si o libertate, un fel propriu, natural de a fi. Libertatea e nemasurabila, atata timp cat o constientizam si incercam s-o valorificam.

Sunt insa de parere ca important nu este faptul ca am primit acest „dar”, ci cum ne folosim de el si in ce scop. Aici intervine alegerea, ca o componenta de baza a libertatii. De multe ori de-a lungul vietii se face simtita prezenta ezitarii in fata deciziei. Riscul provoaca teama, inhiba, descumpaneste. Cum orice alegere poate fi buna ori rea, ea atrage dupa sine reusita sau esecul. Sovaiala face corp comun cu alegerea care sta pe cale sa se produca.

Odata depasite aceste ezitari trebuie sa facem alegerea fara a ne lasa influentati de altii si sa ne asumam urmarile. Ajungem la reusita sau la esec, important e ca ne-am exercitat dreptul de libertate in alegerea facuta si nu in ultimul rand am castigat experienta pentru viitor.

In concluzie, omul este liber in fata limitelor sale, avand drept repere propriile-i principii care ii vor servi, sau nu, la implinirea de sine.

Varianta 45

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre limba romana, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Apararea intereselor limbii romanesti e una din garantiile viitorului

nostru national si prin urmare o sfanta datorie patriotica”. (I. A. Bassarabescu, Coloana infinitului)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Consider ca afirmatia lui I.A.Bassarabescu, conform careia ,,apararea intereselor limbii romanesti e una din garantiile viitorului nostru national si prin urmare o sfanta datorie patriotica” e adevarata.

In primul rand, romanii au avut un respect deosebit pentru graiul prin care s-au transmis de la o generatie la alta marile noastre valori spirituale. Efortul de valorificare a potentialului expresiv al graiului stramosesc a fost si este considerat in cultura noastra un adevarat act patriotic, in care sunt exprimate sentimentele de adanca dragoste si pretuire pentru limba romana.

Pe de alta parte, valoarea acestei comori, ce vine din adancurile trecutului nostru, trebuie redescoperita de fiecare noua generatie, care va gasi in ea un stravechi tezaur de gandire, simtire, intelepciune. Semn de individualitate a poporului, limba romana oglindeste viata si idealurile oamenilor plaiurilor carpato-dunarene, constituind constiinta de sine a uni neam nevoit sa-si apere permanent independenta si integritatea. Muzicalitatea si farmecul limbii romane au transformat-o intr-un cantec, simbol al frumusetii artistice a carei expresie deplina este in creatia populara doina, adevarata emblema a simtirii si spiritualitatii romanesti.

Deci, asa dupa cum afirma si I.A.Bassarabescu, apararea intereselor limbii romanesti e o garantie a viitorul nostru national. Reflex al existentei noastre milenare pe acest pamant, limba se constituie ca un proces in continua devenire, avand puterea miraculoasa de a ne exprima pe toti prin inepuizabila ei frumusete si forta de expresie.

Varianta 46

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre relatia dintre limba nationala si

identitatea unui popor, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: ,,Limba este cartea de

noblete a unui neam”. (Vasile Alecsandri)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

In conditiile unei epoci in care globalizarea are un rol din ce in ce mai important, exista riscul ca identitatea nationala a unui popor sa fie puternic estompata; acest fapt apare cat se poate de bine evidentiat prin tendinta actuala de a utiliza o limba de circulatie internationala. Nu trebuie sa uitam insa ca limba nationala este un element care contribuie la conturarea identitatii unui popor si, asa cum afirma Vasile Alecsandri, trebuie privita ca un „actul de noblete a unui neam”.

In primul rand, limba nationala individualizeaza si atesta un trecut istoric si o evolutie nationala; particularizeaza un popor, asa dupa cum am mai mentionat. De aceea, Vasile Alecsandri utilizeaza metafora „act de noblete” in descrierea acesteia, prin trimitere la ceea ce desemneaza cuvantul „nobil”: ceva nobil are intotdeauna trasaturi, care il individualizeaza si nu poate fi descris prin generalizari.

Desigur, exista mai multe modalitati de pastrare si cultivare a identitatii nationale, exemple in acest sens putand fi istoria sau valorile folclorului unui neam, insa limba nationala este trasatura suprema care individualizeaza un popor de altul.

In concluzie, limba nationala defineste identitatea unui popor, fiind un factor determinant in crearea si mentinerea acesteia, mai ales in contextul actual, in care globalizarea devine un fenomen din ce in ce mai important si determinant in evolutia fiecarei societati in parte.

Varianta 47

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre impactul literaturii asupra cititorului,

pornind de la una dintre ideile exprimate in urmatoarele afirmatii ale lui George Calinescu:

• ,,Marile creatii literare sunt acelea in care eroii au patruns adanc in realitate, incat numele autorului

ne devine indiferent”.

• ,,O opera literara care nu te face sa gandesti, nu e nimic. E de la sine inteles ca numai viata plina

poate provoca acest proces, iar nu enuntarea abstracta a problemei”.

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

In prima afirmatia citata, G. Calinescu sustine ideea ca operele literare sunt valoroase in masura in care granita dintre realitate si fictiune este abia perceptibila, scriitorul fiind de altfel un adept declarat al formulei estetice realiste. Cu cat personajele par a fi mai reale, cu atat cititorii devin mai interesati sa cunoasca opera respectiva.

Autorii au incercat de-a lungul timpului sa-si apropie cat mai mult creatiile literare de realitate. Ceea ce trebuie sa stie insa un cititor despre o opera literara, este ca aceasta nu copiaza realitatea, ci doar transfigureaza anumite aspecte ale ei. Cu cat opera pare mai reala, cu atat receptorii problematizeaza mai mult, si au tendinta de a se pune in locul personajelor, simulandu-si atitudinea in diferite situatii ale vietii.

Originalitatea unui scriitor consta in tehnicile pe care acesta le foloseste pentru a-si convinge cititorii sa creada fictiunea propusa, in modalitatea prin care creatorul prezinta printr-o viziune subiectiva realul. Cu cat autorul reuseste sa se apropie mai mult de realitate cu atat cititorii devin dornici sa citeasca si sa mizeze pe „veridicitatea” scrierii. In fond, importanta este puterea unui scriitor de a-l face pe cititor sa-i accepte comunicarea.

In concluzie, literatura are un impact mare asupra cititorilor in masura in care ii poate atrage si interesa prin placerea estetica pe care vizeaza sa o induca. Cititorul isi doreste sa gaseasca intr-o carte situatii noi de viata si prototipuri umane cat mai reale, pentru a se putea pregati pentru ce ii ofera viata sau din contra, vrea prin intermediul literaturii sa evadeze din realitatea de care este inconjurat, vrea sa creada intr-o alta „realitate”.

Varianta 48

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre conditia omului in lume, pornind de

la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Omul sfinteste locul, iar nu locul pe om”. (Anton Pann, De

la lume adunate si iarasi la lume date)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Definirea conditiei omului in lume tine de domeniul filosofiei, preocupandu-i in special pe existentialisti. Marin Sorescu insa formuleaza propria sa conceptie referitoare la acest subiect prin piesa „Iona”, limbajul utilizat fiind, asa cum se poate observa si din citatul dat, unul metaforic. Marea, reprezinta lumea, pestii care o populeaza – oamenii, iar nadele – capcanele vietii, incercarile pe care trebuie sa le trecem. Trecand de la limbajul figurat la cel denotativ, ideea pasajului ar fi aceea de a nu uita sa traim frumos.

Consider ca indiferent de mrejele pe care viata ni le ofera pentru a ne ademeni intr-un fel sau altul, important este ca fiecare dintre noi sa-si stabileasca foarte bine, care va fi calea pe care o va urma. Omul aspira in mod natural la mai mult, la mai bine, dar permanent trebuie sa avem in minte si gandul ca viata noastra e limitata. Daca ne petrecem toata existenta in a atinge perfectiunea, absolutul s-ar putea sa uitam a ne bucura de lucrurile marunte, care dau culoare vietii. Asta nu insemna sa ne multumim cu ceea ce avem, ci doar sa fim caracterizati de un echilibru in ceea ce priveste raportul ideal – real.

Abordand tema data dintr-o alta perspectiva, as sublinia faptul ca pentru fiecare persoana „scopul vietii” poate sa fie reprezentat de alte valori, de alte idei decat pentru ceilalti. Fiind fiinte sociale nu de putine ori avem tendinta de a ne compara cu cei din jurul nostru si de a trage in mod pripit concluzia ca ceea ce reprezentam nu ajunge nici pe departe la inaltimea valorii altora; de aici pana la o adevarata drama personala nu mai este decat un pas. In masura in care fiecare om e diferit de celalalt, in masura in care defectele unuia pot reprezenta calitati pentru celalalt, viziunea ar trebui sa se schimbe si valorile reprezentate de cei din jurul nostru ar trebui doar sa ne ambitioneze in incercarea de a le atinge si noi.

Concluzionand, e clar ca nu e posibila o definire unica a „conditiei umane”, in general expresia desemnand ansamblul insusirilor umane care determina aspectele esentiale ale existentei individuale, independent de factorii sociali. Ramane ca fiecare sa gaseasca modalitatea cea mai potrivita personalitatii sale pentru a trece frumos prin viata si pentru a-si descoperi menirea.

Varianta 49

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre lupta, pornind de la ideea exprimata

intr-una dintre urmatoarele afirmatii:

• ,,Biruinta nu-i obligatorie. Obligatorie e lupta”. (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii)

• ,,Lupta intareste pe cel slab si primejdia mareste pe cel tare”. ( Al. Russo, Cantarea Romaniei)

In opinia mea, afirmatia lui Steindhart conform careia lupta este vazuta ca o actiune obligatorie, conditia de a o castiga nefiind una esentiala, este incarcata de spirit combativ, incurajand pe fiecare sa incerce sa se afirme, sa lupte pentru ideile si idealurile sale.

In primul rand, lupta denota curajul celui ce indrazneste sa isi sustina opinia, sa ia initiativa intr-un domeniu, intr-o problema in care se confrunta cu piedici din partea celor din jur, curajul reprezentand nu o dovada de inconstienta, ci forta morala de a infrunta primejdiile si neajunsurile de orice fel. Lupta dreapta poate fi considerata o trasatura fundamentala a omului, acesta fiind mijlocul prin care se poate apara de agresiunile ce provin din exterior.

In al doilea rand, o importanta mult mai mare o are faptul ca lupta a fost data, ca s-a incercat modificarea unor aspecte considerate incorecte decat resemnarea cu gandul ca desi solutii existau, ca se putea schimba ceva, nu a avut cine sa preia initiativa sa lanseze ideile inovatoare si ulterior sa le sustina. Infrangerile nu trebuie considerate a fi demoralizatoare ci, dimpotriva, trebuie sa motiveze si mai mult, sa impulsioneze.

Nu in ultimul rand, orice om ar trebui sa fie constient de faptul ca lupta este echivalentul supravietuirii, iar cei ce renunta fara a incerca macar sa castige batalie cu batalie, pot pierde chiar lupta cu viata insasi.

Deci, lupta e importanta chiar daca e urmata de infrangere, pentru ca aceasta poate insemna o determinare mai ferma in actiunile viitoare, sau de satisfactia unei victorii; ambele consecinte sunt elemente ce te pot orienta spre a atinge fericirea la un moment dat.

Varianta 50

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre dragostea materna, pornind de la

ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Inima unei mame este un abis, in adancul caruia se afla

pururea o iertare”. (Honoré de Balzac, Gobseck)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Ma numar printre cei care sunt de acord cu ideea expusa in afirmatia lui Honore de Balzac din opera „Gobsek” conform careia capacitatea de a iubi a unei mame este nemarginita si neconditionata, aceasta fiind capabila intotdeauna sa ierte.

Una dintre cele mai puternice legaturi interumane este, cu siguranta, cea dintre o mama si copilul sau. In cele mai multe cazuri, aceasta legatura nu poate fi clatinata de niciun factor extern. O adevarata mama simte nevoia de a fi alaturi de copilul sau in orice situatie si ipostaza, este permanent dispusa sa-l ajute, sa-l ghideze in viata, si sa-i inteleaga acestuia deciziile chiar si in momentul in care ele nu sunt bazate pe o ratiune corecta. Din aceste considerente definirea metaforica a sufletului mamei ca un abis mi se pare foarte potrivita; e imposibil sa intelegem pana la capat de unde poate veni iertarea din inima mamei.

Este bine stiut faptul ca mama este persoana la care oricine, in mod obisnuit, s-ar putea indrepta in cautarea unui sfat sau in cautarea intelegerii. Daca aceasta nu ar avea resurse spirituale suficiente sau ar refuza sa isi ierte copilul, atunci s-ar darama ideea bine stabilita a sprijinului permanent si neconditionat al oricarui om.

In concluzie, intr-o lume in care inca se mai respecta regulile nescrise ale legaturilor intre oameni, mama este aceea care, in felurite situatii, isi va ierta copilul, continuand sa il iubeasca si implicit, sa il indrume spre un echilibru mai bun.

Varianta 51

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre mandrie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: ,,Mandria este apararea autonomiei personalitatii impotriva

mediocritatii disperate si obraznice”. (Petre Pandrea, cf. Reflectii si maxime)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Mandria pe care un om o simte si o exprima cu privire la realizarile sale il face sa isi construiasca si sa isi fortifice personalitatea, intr-o lume plina de mediocritate.

Astfel, un om care este mandru de ceea ce a reusit sa realizeze sau sa obtina, atat pentru el cat si pentru societate, va fi, in primul rand, un om care impune respect chiar prin felul sau de a fi.

Un prim argument in acest sens este ca a fi mandru inseamna a nu da dovada de falsa modestie. Realizarile nu ar trebui ascunse, ci ar trebui sa reprezinte o motivare pentru ceilalti, pentru ca ei sa depaseasca aceasta conditie de mediocritate. Tot astfel, falsa modestie inseamna suprimarea adevaratei personalitati a unui om, fiind inautentica.

Al doilea argument ce poate veni in sprijinul afirmatiei lui Petre Pandrea este acela ca, intr-o lume plina de interese mediocre si meschine, omul mandru, atata timp cat mandria nu se transforma in infatuare, isi dovedeste siesi ca este cu un pas inaintea celorlalti, ca este unic, iar acest lucru sporeste increderea de sine si intareste personalitatea.

Ca o concluzie, se poate afirma ca citatul din Petre Pandrea ar trebui sa aiba un ecou in mintea fiecaruia. Mandria, in sens pozitiv, este o parte a personalitatii, care trebuie manifestata plenar.

Varianta 52

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre melancolie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Ceea ce este echivoc si de o atractie indefinibila in melancolie

deriva din regretul stapanit pentru trecerea lucrurilor si din teama de oprire a lor”. (Emil Cioran, Tristetea de a fi)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Melancolia apare in momentele in care simtim ca realitatea ne dezamageste si se identifica cu starea de tristete vaga, aparent fara motiv, care conduce catre dorinta de izolare de tot, intr-un loc ascuns, sigur. Aici melancolicul isi tese o retea de vise si sperante deoarece, mai presus de toate, el simte nevoia de a evada si devine obsedat de problematica mortii si a sinuciderii.

Emil Cioran este de parere ca melancolia este rezultatul constientizarii brutale a omului ca tot ceea ce el cunoaste, ceea ce iubeste, este efemer, la fel ca si propria sa existenta. Acesta simte ca lucrurile „trec” si este ingrozit de perspectiva opririi lor.

Consider ca afirmatia lui Cioran este pertinenta, intrucat, in primul rand, este in concordanta cu concluziile dezbaterilor unor importante figuri din filosofie, sociologie, psihologie etc. Pierderea unui obiect sau a unei fiinte apropiate ne poate lasa intr-o stare de tristete profunda. Prada ideilor negativiste si pustietatii sufletesti, omul se afunda intr-o lume intunecata, renunta la pozitivism, se desprinde de lume, fiind sigur ca la un moment dat un alt lucru iubit ii va fi rapit. Asadar, el alege sa se izoleze si sa mediteze la nedreptatea sortii de a fi muritor.

In al doilea rand, pentru a va convinge si mai bine de veridicitatea cuvintelor lui Emil Cioran, va propun sa analizati portretul unui melancolic veritabil. George Bacovia, de exemplu, poetul simbolist cel mai cunoscut din Romania, este considerat unul dintre cei mai impresionanti melancolici. Acesta a folosit in poeziile sale teme precum regretul pentru trecut, pentru lucrurile rapite de timp (cum se intampla in poemul „De iarna” ), tema dorintei de izolare, de rupere de lume (in poezia “Rar” ) si cea a neantului existential („Plumb” ).

In concluzie, comparand definitia recunoscuta a melancoliei si coroborand-o cu exemplul unui melancolic tipic, putem afirma just ca Emil Cioran a intuit corect cauza principala a melancoliei, si anume, aceea a „tristetii de a fi”.

Varianta 53

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre mila, pornind de la ideea exprimata

in urmatoarea afirmatie: „Mila, cand nu e insotita de o iubire infinita, e mai ofensatoare decat dispretul”.

(G. Ibraileanu, Opere, IX)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia lui Garabet Ibraileanu, deoarece consider ca mila este un sentiment frumos, foarte nobil daca este sincer si crestinesc.

In primul rand, mila trebuie sa fie insotita de iubire, deoarece la baza tuturor celor intreprinse de om, trebuie sa stea cel mai inaltator sentiment, acela al iubirii.

In al doilea rand, mila, in cazul in care nu este insotita de iubire, poate fi ofensatoare, deoarece persoanei careia ii „adresezi” acest sentiment se poate simti umilit sau dispretuit. Poate ca unii prefera sa infrunte direct dispretul decat viclenia acestui tip de mila.

Actele de caritate intalnite in zilele noastre la tot pasul sunt rareori insotite de mila crestineasca impletita cu iubire. Din pacate, aceste acte se fac doar in apropierea sau cu ocazia marilor sarbatori crestine si in „luminile rampei”, foarte vizibil, multi uitand, pe de o parte, ca anul nu este alcatuit doar din zile de sarbatoare si, pe de alta parte, ca discretia insoteste cel mai bine caritatea.

In concluzie, atunci cand mila nu este dublata si de iubire, poate fi, de multe ori, mai ofensatoare decat dispretul.

Varianta 54

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre minciuna, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Cine spune minciuna intai obrazul isi rusineaza, iar mai pe urma

sufletul isi ucide”. (Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifica)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia lui Dimitrie Cantemir, „Cine spune minciuna intai obrazul isi rusineaza, iar mai pe urma sufletul isi ucide”, deoarece o minciuna spusa initial pare un lucru inocent si inofensiv, dar mai multe minciuni spuse in timp pot distruge sufletul unei persoane.

In primul rand, cand spui o minciuna nu ai cum sa dai inapoi, trebuie sa mergi pana la capat, iar daca esti descoperit obrazul ti „se inroseste”

In al doilea rand, nu numai frica de a fi prins iti „ucide” sufletul, ci sentimentul inautenticitatii existentei. O viata cladita pe minciuna este ca decorul calp al unui teatru, doar o iluzie. Oricat de inofensive par unele minciuni, toate duc spre o viata in negare, creandu-ti o viata falsa.

Minciuna este ca o boala a sufletului, pentru ca are multe ramificatii si consecinte, fiind in acelasi timp riscanta si, dupa cum am spus, oricand poate distruge: aflata, distruge imaginea sociala a unei persoane („obrazul”, cum spune Cantemir), chiar ramasa ascunsa, distruge viata interioara, structura morala a unui caracter, coerenta launtrica a fiintei („sufletul”)

In concluzie, nicio minciuna nu ar trebui spusa, oricat de nevinovata ar parea, deoarece fiecare aduce dupa ea o alta minciuna, intr-o spirala care nu poate duce la nimic bun.

Varianta 55

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre raportul dintre ratiune (mintea) si

pasiune (inima), pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Cand se afla omul in momentele hotaratoare ale vietii, nu-l mai conduce mintea care arata numai alternativele. Directia finala o da inima”. (Titu Maiorescu, Cugetari si aforisme)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Titu Maiorescu sustine ca omul se lasa condus de inima in momentele in care ratiunea ar trebui sa ii dicteze directia finala. Eu consider ca are dreptate deoarece, desi este fiinta rationala, esenta omului este reprezentata de pasiune, sentimente, vise si aspiratii.

In primul rand, asa cum spune si criticul, ratiunea arata alternativele deciziei optime. Ea reprezinta capacitatea specific umana de a distinge binele de rau, de a alege si de a actiona responsabil. Insa rolul sau de judecator este diminuat de fondul sentimental permanent activ, in care se afla dorintele si trairile noastre interioare. Prin urmare, tindem sa ne lasam ghidati de pasiune si sa urmam calea inimii, fiindca ea reflecta ceea ce ne dorim cu adevarat.

Un alt argument ar fi ca inima, identificandu-se cu vocea interioara a omului, este singura capabila sa stie ceea ce este mai bun pentru noi. De aceea, ea lasa ratiunea sa isi „expuna” variantele si o alege pe cea potrivita. Asadar, ratiunea si pasiunea ar trebui sa fie complementare, ajutandu-se reciproc.

Avand in vedere argumentele de mai sus, eu cred ca in momentele hotaratoare, „directia finala o da inima” deoarece, dincolo de ratiune, omul este un cumul de sentimente, pasiuni, nazuinte care il definesc intreaga viata, indiferent de moment sau situatie.

Varianta 56

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre relatia viata-moarte, pornind de la

ideea exprimata in urmatoarea afirmatie a personajului Victor Petrini: „Moartea este un fenomen simplu in natura. Doar oamenii il fac inspaimantator”. (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pamanteni)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia exprimata de personajul Victor Petrini deoarece moartea este un lucru cat se poate de normal si de natural. Omul trebuie sa moara. Se naste, creste, se inmulteste si moare, ca orice e viu. Moartea este vazuta de oameni ca un element negativ al vietii, ca o pieire definitiva ori ca o catastrofa. Dar oare de ce ne sperie atat de tare un lucru atat de firesc?

Un prim argument ce sustine ideea exprimata mai sus ar fi acela ca frica de moarte se naste din cauza ca suntem mult prea legati de viata, de ceea ce este material, iar acest lucru ne impiedica sa intelegem ce este moartea. Omul incapabil de a cunoaste moartea va fi incapabil sa cunoasca viata, pentru ca in fond nu este vorba de altceva decat despre doua ramuri ale aceluiasi copac. Numai traind vei ajunge sa mori.

Un al doilea argument ce vine sa intareasca afirmatia se refera la faptul ca noi ne formam o imagine culturala, educata asupra fenomenului mortii facandu-l traumatizant. Diversele carti aparute de-a lungul timpului, in legatura cu subiectul mortii, apasa inconstient chiar si asupra celor mai neinstruiti dintre noi cu greutatea unor reflexe acumulate vreme de mii de ani. Prin urmare privim moartea cu spaima si cu ingrijorare, asemeni modului in care anticipam durerea.

In concluzie, oricate convingeri livresti am avea, oricat de multa incredere am fi investit in acestea, nimeni si nimic nu ne va oferi in cursul vietii vreo certitudine asupra mortii pana cand experienta acesteia nu va deveni personala.

Varianta 57

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre modestie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Cel care merge cu ochii in pamant se vede pe sine mai bine decat acel care se potriveste in oglinda”. (Nicolae Iorga, Cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Cred ca ideea principala din afirmatia lui Nicolae Iorga este aceea ca omul modest isi cunoaste mult mai bine interiorul, care este mai de pret si poate mai frumos decat exteriorul pe care il vede „acel care se potriveste in oglinda”. Sunt de acord cu afirmatia aceasta si voi demonstra de ce.

In primul rand, modestia este una din virtutile crestine pe care trebuie sa le dobandeasca un om pentru a accede la viata vesnica promisa de Dumnezeu oamenilor credinciosi, smeriti, milosi etc, dupa cum spune si Biblia, in Epistola dupa Matei, capitolul 18, versetul 4: „De aceea oricine se va smeri (ca acest copilas), va fi cel mai mare in Imparatia cerurilor”.

In viata, modestia cantareste mai mult decat mandria. De obicei, daca esti modest, esti luat drept fraier sau fara caracter. Dupa parerea mea, modestia este, in zilele noastre, o calitate foarte putin intalnita intr-o lume in care competitia primeaza, si reprezinta faptele in locul cuvintelor.

De cate ori nu am vazut, copii fiind, la desene animate, eroi care, dupa ce salvau lumea, dispareau? Eram uimiti de atitudinea lor, pentru ca, desi erau oameni normali atunci cand nu purtau hainele de supererou, nu aveau posturi importante, ci lucrau ca orice om, nefacand caz de popularitatea lor. Si ne doream foarte mult sa fim si noi ca ei, nu-i asa?

In mod sigur, sa fii modest nu inseamna sa mergi privind in jos, ci sa te cunosti pe tine insuti, sa capeti calitatea modestiei si sa devii in ochii tai eroul care ai dorit mereu sa fii.

Varianta 58

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre morala, pornind de la ideea

exprimata intr-una dintre urmatoarele afirmatii:

• ,,Moralitatea se razima pe respectul [fata] de altii si pe respectul de sine”. (Nicolae Iorga, Cugetari)

• ,,Un tip cu adevarat moral este, sub raport etic, mai exigent fata de sine insusi decat fata de altii”. (Lucian Blaga, Cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia „Moralitatea se razima pe respectul [fata] de altii si pe respectul de sine”, intrucat o persoana integra isi respecta semenii si totodata pe ea insasi.

In primul rand, in opinia mea, o persoana morala trebuie sa aiba o serie de calitati morale. De exemplu, trebuie sa fie toleranta cu celelalte persoane si sa nu judece pe nimeni dupa aparente. Trebuie, mai cu seama, sa practice ea insasi atitudinile morale pe care le doreste de la ceilalti.

In al doilea rand, moralitatea se bazeaza pe cunoasterea legilor si a drepturilor omului, pentru ca persoanele inzestrate cu aceasta calitate sa stie sa actioneze intotdeauna corect. De asemenea, o persoana morala trebuie sa fie intotdeauna mai exigenta fata de sine decat fata de ceilalti, in acest fel ea putand sa se analizeze mai bine si sa-si stabileasca anumite principii dupa care sa se ghideze. Principiile sunt esentiale pentru moralitate, intrucat un tip moral are un mod de viata bine organizat si nu isi incalca regulile impuse asa de usor.

Concluzia pe care o putem deduce din aceasta afirmatie este faptul ca o persoana morala trebuie sa fie indiscutabil toleranta, cu bun-simt si sa se autocunoasca pentru a-si putea stabili anumite principii in viata.

Varianta 59

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre munca, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nu exista nici libertate, nici cultura fara munca”. (Mihai Eminescu, Opere, IX)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

E o axioma sa spunem ca munca sta la baza consolidarii caracterului fiecarui om, definirii corecte a unui drum in viata, drum pe care fiecare dintre noi alege sa-l urmeze prin mai multa sau mai putina truda.

Pe de o parte, o activitate intreprinsa poate conduce la libertatea materiala, dar si spirituala, numai prin consecventa, onestitate, disciplina si intelepciune. Astfel, pentru a ne dobandi libertatea personala este necesar ca munca depusa sa fie justa, sa nu creeze prejudicii. Din aceasta perspectiva, munca poate insemna purificarea fiintei.

Pe de alta parte, fara efortul de a munci permanent asupra noastra si nu numai pentru ceea ce este strict material, noi nu vom putea avea acces la cultura si totodata nu vom putea dobandi experienta necesara. Asadar, cultura inseamna cunoastere, inseamna stradanie si perseverenta in timp, deci este o valoare obtinuta prin munca.

Nu in ultimul rand, de munca este nevoie si nu atat de talent pentru a realiza ceva in viata. Thomas Edison spunea ca geniul este „1% inspiratie si 99 % transpiratie”, idee ce exprima foarte expresiv, in termeni statistici, ca nu neaparat harul, inspiratia, talentul nativ fac dintr-un om un geniu, ci volumul imens de munca si dorinta de autodepasire.

In concluzie, a munci semnifica a avea o atitudine libera, o gandire corecta, iar experienta cunoasterii trebuie sa fie asociata cu bogatia de a fi cult.

Varianta 60

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre natura, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Natura-ti da zilnic exemplul de a trai”. (Nicolae Iorga, Cugetari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data,enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Pornind de la afirmatia lui Nicolae Iorga: „natura-ti da zilnic exemplul de a trai”, putem intelege ca natura este ansamblul de lucruri si fiinte din univers care nu face prea mari sacrificii sa ne invete sa traim, ea recurgand la naturalete.

In primul rand, natura nu are nimic artificial, acest lucru dovedindu-ne noua ca se poate trai firesc si fara falsuri. Comunitatile traditionale, arhaice, traiau in interdependenta cu natura si stiau sa-i asculte semnele, organizandu-si existenta conform marilor cicluri naturale. Omul arhaic celebra soarele, apa, vegetatia si animalele care-l hraneau. Ritmul vietii sale se integra firesc in ritmurile naturii. Din pacate, omul modern a ajuns, prin cultura si civilizatie, foarte departe de natura, pe care nu o mai intelege si nu o mai protejeaza.

Un al doilea argument adus afirmatiei de mai sus este acela ca omul nu este un „prizonier” al naturii, ci dimpotriva, natura ii arata cum sa traiasca, oferindu-i toate bogatiile si frumusetile sale.

Prin urmare, orice fiinta din univers trebuie sa descopere misterele naturii, are libertatea de a-si lua drept exemplu de a trai de la ea, fara ca aceasta sa astepte ceva din partea noastra, singura ei conditie fiind sa o respectam si sa o ocrotim, deoarece natura este viata in sine, iar noi facem parte din ea.

Varianta 61

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre minciuna, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Mai mult decat minciuna nimica nu rapune”. (Alexandru Macedonski, Opere, IV)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

In opinia mea, afirmatia lui Alexandru Macedonski este cat se poate de adevarata, deoarece minciuna este unul dintre cele mai imorale lucruri, care deformeaza realitatea si dezumanizeaza persoana. Odata descoperit, individul poate cadea in dizgratia celor din jur.

Un prim argument ar fi acela ca, minciuna, prin esenta ei daunatoare, degradeaza natura umana, afecteaza persoana, ca fiinta rationala, in totalitatea ei. Acest fenomen conduce la prejudicierea integritatii individului, la subrezirea credibilitatii si a pozitiei ocupate de el in cadrul societatii, pervertind relatiile dintre oameni, chiar distrugandu-le.

Pe de alta parte, efectele minciunii nu se fac simtite doar la nivelul relatiilor interpersonale. Trebuie mentionat faptul ca minciuna este cea care a dus la declinul unor mari puteri si a determinat instaurarea regimurilor totalitare: comunism, fascism, rezultatele ei fiind puternice si nocive.

In concluzie, minciuna denota decadenta si lezeaza onestitatea persoanei. Ea rapune datorita fortei de persuasiune, a felului in care il face pe individ sa fie vulnerabil, netinand cont de sisteme de valori, de calitatile si capacitatile celui pe care il afecteaza. Asadar, afirmatia lui Alexandru Macedonski isi dovedeste pe deplin valabilitatea.

Varianta 62

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre nadejde, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Forma reala a fericirii e nadejdea. Cine nu mai spera, nu poate fi fericit”. (Victor Eftimiu, Spovedanii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Este foarte adevarat faptul ca „Forma reala a fericirii e nadejdea. Cine nu mai spera, nu poate fi fericit.', dupa cum spune Victor Eftimiu in Spovedanii.

Un prim argument ar fi ca fericirea poate fi definita ca fiind suma trairilor pe care le avem legate de implinirea unui vis. Astfel asociem drumul spre reusita cu un scop, nu cu un mijloc, adevarata bucurie fiind savurata intens atunci cand speram, visam la ceva, bucurie mult mai mare decat cea din momentul reusitei.

Un al doilea argument il constituie faptul ca viitorul ni-l cream singuri prin ceea ce visam, de aici putem trage concluzia ca un om fara visuri, sperante ori idealuri este un om nefericit. Constiinta fiecarui individ este influentata de sperante, pana la urma de aici provenind si fericirea. Cum fiecare este diferit, vazand fericirea intr-un anumit fel, este cu atat mai dificil sa ii gasim o definitie. Insa de aici putem deduce ca singurul lucru in comun in definirea fericirii este speranta.

Cel mai elocvent exemplu pentru argumentele de mai sus este ca atunci cand esti fericit, transmiti si celor din jur starea ta de bine. De fapt, este vorba de transmiterea sperantei, speranta ca vor fi si ei fericiti ca tine, caci ei nu se pot bucura pentru reusita ta, esenta egoista a omului nepermitandu-le acest lucru,daca ar fi sa-l credem pe Schopenhauer.

Concluzionand, multi au incercat sa defineasca fericirea si din atatea incercari au reiesit tot atatea definitii, drept urmare fericirea nu poate fi un rezultat. Ceea ce obtinem noi si credem ca ne face fericiti nu poate fi considerata expresia fericirii, esenta ei trebuie cautata in alta parte. De aceea, speranta este indispensabila din viata unui om implinit, cu adevarat fericit.

Varianta 63

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre nedreptate, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nedreptatea o facem nu numai cand nu dam cuiva ceea ce i se cuvine, ci si cand ii dam ceea ce nu i se cuvine”. (Ioan Slavici, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Consider ca afirmatia lui Ioan Slavici este pe deplin justificata, intrucat dreptatea presupune a-i acorda fiecaruia ceea ce merita. A priva pe cineva de ceea ce-i revine inseamna evident a face o nedreptate. Tot o nedreptate va fi deci si a oferi ceva in mod nejustificat.

In primul rand, a fi drept presupune a trata pe fiecare in mod obiectiv, a-l evalua corect, iar apoi a-i atribui ceea ce este in concordanta cu meritele sale. Eforturile trebuie desigur rasplatite, iar dezinteresul si neimplicarea nu ar trebui sa aiba nici un fel de consecinte pozitive. Acest lucru insa nu este mereu aplicat in societate.

Pe de alta parte, consider ca o nedreptate trebuie pedepsita indiferent de modalitatea prin care se realizeaza. Problema este insa a sesiza injustetea, si atunci cand se omite meritul celui in cauza, dar si atunci cand celorlalti li se da ceva fara ca acestia sa aiba vreo contributie. Fiecare ar trebui sa primeasca ceea ce i se cuvine strict in functie de ceea ce realizeaza, si nu pe baza altor motive (in functie de simpatii ori interese, de exemplu).

Prin urmare, sunt de acord cu afirmatia lui Ioan Slavici. Cred ca a actiona injust inseamna a comite o eroare de judecata si este un fapt iesit din sfera moralitatii sau in unele cazuri, chiar a legalitatii.

Varianta 64

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre nefericire, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Daca stim sa primim cu sufletul deschis bucuriile, daca asteptam mereu insetati fericirea, trebuie sa stim primi si loviturile si nenorocirile, trebuie sa ne asteptam si la nefericire”. (Liviu Rebreanu, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Varianta 65

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre munca, pornind de la ideile exprimate in urmatoarea afirmatie: „Sa-ti placa lucrul pe care-l faci. Sa-ti iubesti meseria. Sa pui o parte din sufletul tau in munca. Sa nu faci nimic din datorie, numai ca trebuie sa faci. Numai atunci munca te uzeaza si te schimba in masina de muncit. Daca pui suflet, e altceva”. (Ion Agarbiceanu, Opere, 12)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Problema pe care o ridica munca este ca ea poate fi privita din doua perspective: a pasiunii si a datoriei.

In opinia mea, pentru a evolua intr-un domeniu si, de asemenea, pentru a evolua ca persoana, practicarea unei meserii trebuie sa fie insotita de pasiune. In caz contrar, omul poate dezvolta un sentiment al inutilitatii, al instrainarii de sine. Cel a carui munca nu este un scop in sine, ci doar un mijloc pentru a obtine satisfactii financiare, se va dezumaniza treptat si nu va gasi resursele interioare necesare pentru a continua sa munceasca o perioada lunga de timp.

Pe de alta parte, ganditorul Immanuel Kant subliniaza importanta simtului datoriei in fata instabilitatii firii umane. Daca omul continua sa lucreze doar atata timp cat pune suflet, el va observa ca sufletul lui e schimbator si atasamentul excesiv pentru munca ii poate fi daunator. De aceea Kant considera ca un om cu adevarat evoluat va putea lasa la o parte inclinatia pentru o munca sau alta si va continua sa lucreze atunci cand ii displace, pentru ca isi da seama ca e de datoria lui.

Prin urmare, ambele aspecte sunt importante cand ne raportam la munca dar cheia este sa stim cum sa le imbinam pentru a avea o etica echilibrata a lucrului.

Varianta 66

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre noroc, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Un lenes sau un incapabil se razbuna cu scuza morala ca nu a avut noroc”. (Tudor Arghezi, Scrieri)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

A fi norocos este poate un dar, pe cat de pretios si ravnit, pe atat de iluzoriu. Se spune ca norocul il poti avea sau nu, si ca te poate urmari toata viata la fel cum te poate si parasi. A face din acesta un adevar tangibil folosit drept scuza privatoare de orice argument aduce cu sine ancorarea in superficialitatea cliseelor.

Primul argument in acest sens este imposibilitatea de a defini si delimita norocul in realitatea cotidiana. Subiectivitatea isi spune cuvantul mai ales pentru ca nimeni nu poate stabili cu exactitate unde a fost vorba de noroc, soarta, coincidenta sau doar capacitatea cuiva de a indeplini cu succes ceea ce isi propune prin propriile forte.

Daca unii sustin ca fara noroc nu obtii nimic in viata, altii sunt de parere ca nu ai nevoie de noroc daca faci tot ceea ce iti sta in putinta pentru a ti implini visul. Acestea fiind spuse, un al doilea argument reprezinta faptul ca norocul poate fi doar o scuza pentru cei incapabili sau insuficient pregatiti pentru a si asuma responsabilitati, care fac prea putin si se asteapta la prea mult in schimb.

In concluzie, chiar daca nimeni nu poate spune exact ce este norocul sau ce trebuie facut pentru a l avea, cei mai multi vorbesc despre noroc ca despre ceva obtinut fara niciun merit si fara nimic in schimb. Dar asa cum nimic nu se obtine fara un pret sau fara efort, putem afirma ca norocul nu este altceva decat cea mai buna scuza pentru o aglomerare fericita de imprejurari.

Varianta 67

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre deschiderea catre nou, pornind de

la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „E desigur vrednica de cinstire nazuinta omului spre noutate; e poate chiar cea mai nobila insusire a lui, ce-i face originalitatea si-i indreptateste oarecum dreptul la viata”. (E. Lovinescu, Opere, V)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Discutand problema omului si relatia acestuia cu elementele noului, Eugen Lovinescu afirma ca dorinta de nou este calitatea de baza a omului si cea mai nobila dintre acestea. Intrebarea care urmeaza este daca suntem sau nu indreptatiti sa credem astfel.

In primul rand, privind omul ca pe o componenta sociala, ca pe un element din mecanismul societatii, putem constata ca dorinta si atractia spre noutate a stat la baza progresului activitatilor umane. Aceasta afirmatie poate fi demonstrata din punct de vedere istoric. Curiozitatea care rezida in natura umana a condus la aparitia marilor inventii ale umanitatii, de la roata la computer, de la elemente culturale si sociale pana la cele doua revolutii industriale.

In al doilea rand, nevoia de nou si spiritul inovator sunt insusirile fundamentale care ne separa de celelalte fiinte ale lumii. Fara aceste doua calitati ce isi au izvorul in ratiune, omul nu ar fi putut exista si, cu atat mai mult, evolua.

Luand in considerare afirmatia lui Eugen Lovinescu, precum si aceste doua argumente, putem conclude ca, intr-adevar, dorinta de nou este cea care ii confera omului caracterul sau de fiinta superioara.

Varianta 68

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre menirea operei de arta, pornind de

la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Admitand influenta unei opere de arta asupra noastra, ii admitem si putinta de a ne preface sufleteste. Un mare artist este deci un mare modelator de oameni”. (E. Lovinescu, Opere, I)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

In general, operele de arta au fost gandite de artisti cu un scop precis, ele avand ca destinatie finala impresionarea celor care iubesc cultura. Asta deoarece in momentul in care se stabileste primul impact intre artist si cel caruia i se adreseaza, ceva cu totul miraculos se petrece: odata cu intelegerea operei de arta si integrarea semnificatiei in propriul sistem de gandire, receptorul va incepe sa se simta din ce in ce mai influentat de noua taina descoperita. Se creeaza astfel o legatura intre artist si receptorul sau, cel din urma, sedus fiind, se va lasa modelat cu buna-stiinta de puterea simbolisticii aflate ce va deveni o parte permanenta din viata lui mentala si sufleteasca. Artistul are responsabilitatea de a crea prin operele sale modele de caractere viabile si de a descoperi sacrul in locul cel mai intunecat al universului: in sufletul uman.

In viziunea mea, artistul este un fel de magician, un vrajitor de suflete care aduce astfel in viata cititorului, prin opera sa, o lume misterioasa, nemaivazuta si, pocnind din degete, il trezeste pe acesta pentru a vedea cele mai mici detalii care dau farmec vietii.

In primul rand, exista o aura halucinatorie a oricarei opere de arta care evoca misterul, straniul intr-un mod nedeclarat, dar persistent. Acest mister nu trebuie sa fie creator de vid, insa nici de adulatie, pentru ca semnificatia lui poate pendula intre extreme si acest lucru nu face bine sufletului omenesc. Omul trebuie sa intrezareasca lucid inca de la inceput puterea pe care o creatie o poate exercita asupra sa, pentru a nu se lasa coplesit de ea, ci pentru a invata din ea.

In al doilea rand, artistul alchimist preface prin operele sale oamenii in indivizi plini de intelesuri, mai buni, mai blanzi sau, din contra, mai cruzi, mai revoltati.

Oricum ar fi opera de arta, frumusetea ei sta in incremenirea tuturor formelor sale de manifestare in niste rame fixe care, pentru oameni, reprezinta un joc nesfarsit al regasirii si despartirii de lume.

Varianta 69

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre orgoliul nemasurat/ vanitate, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Vanitatea este, pana la urma, opacitate, sumbra incapacitate de a admite ca pe lume mai sunt si alte fiinte omenesti in afara de fermecatoarea ta persoana”. (Teodor Mazilu, Ipocrizia disperarii)

Contrar conceptiei adanc inradacinate, orgoliul este o trasatura generala, proprie fiecarui om normal, intr-o masura mai mica sau mai mare.

Orgoliul este un viciu cand intrece anumite limite, dar si o calitate utila daca este corect orientat. De fapt, orgoliul este expresia principiului universal al dezvoltarii, o manifestare particulara a acestuia in spatiul specific si complex al psihicului uman. Orgoliul este motivul psihologic din cauza caruia tindem spre un anumit ideal omenesc, care ne face sa ne afirmam si sa ne realizam atat intelectual, cat si spiritual si fizic. Orgoliul genereaza simtul demnitatii si ne indeamna sa ne cunoastem pe noi insine.

Daca este insotit de talent, intelect, bunatate sufleteasca si buna-crestere, orgoliul devine instrumentul nostru cel mai de pret, cu ajutorul caruia ne faurim destinul. Orgoliul este forta priomordiala a progresului in orice domeniu de activitate, de la mestesuguri si arte pana la stiinte si politica.

Dar cand intrece limitele rationalului, orgoliul devine cu adevarat un viciu. Dintr-o forta benefica, orientata spre creatie si activitate utila, el devine un instrument al distrugerii. Conflictele cauzate de ciocnirea orgoliilor sunt cele mai dureroase si mai greu de aplanat. Invidia si ura, aceste manifestari ale orgoliului ranit, sunt cele mai dezastruoase emotii - ele distrug si macina in primul rand sufletele acelora care nu se pricep sa le tina in frau. Orgoliul este in stare sa nimiceasca cele mai frumoase relatii omenesti, intinandu-le si intunecandu-le, substituind competitia sanatoasa prin intriga si dusmanie, activitatea utila prin speculatie si demagogie, adevarul prin minciuna si lupta ideilor prin lupta indivizilor.

Lipsa totala de orgoliu genereaza inactivitate si lasitate, excesul acestuia macinand si distrugand ceea ce au creat altii. Trebuie sa ne ferim a parcurge distanta intre „vreau sa fiu cel mai bun” si „vreau sa fiu primul”, intre „vreau sa fiu respectat“ si „vreau sa mi se stie de frica“ . Aici se afla hotarul dintre orgoliul pozitiv, edificator si cel negativ, malefic. Pe aici trece limita dintre puterea intelectuala benefica, bazata pe intelepciune si bunatate, si puterea bruta, intemeiata pe teroare si umilinta.

Varianta 70

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre pasiune, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nimic mare nu se creeaza in lumea aceasta fara pasiune”. (D. D. Rosca, Existenta tragica)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Pasiunea este insusirea fundamentala a umanitatii, este baza pe care se construieste structura societatii, precum si orice produs spiritual. In numele si datorita pasiunii, umanitatea inainteaza, aceasta notiune da imboldul creatiei.

Daca exista o calitate indispensabila omului, aceea este pasiunea, caci din ea decurg vointa si dedicarea. Nimic nu poate fi construit fara motivatie, oamenii sunt fiinte empirice, un amestec de sentimente si impulsuri, care au nevoie de motive si imbolduri pentru a actiona. Prin urmare, daca nu suntem motivati de nimic, nu vom putea crea nimic. In schimb, daca avem interesul necesar, produsele eforturilor si ale daruirii noastre vor fi valoroase.

Calitatea muncii noastre este direct dependenta de gradul de implicare. In plus, putem spune ca pasiunea si dedicarea au un rol decisiv in nasterea unor creatii de valoare, modele pentru viitoare realizari. Astfel, evolutia noastra psihologica si culturala este influentata in mare masura de puterea volitiva, determinata la randu-i de prezenta convingerilor si trairilor puternice.

Asadar, existenta unor creatii valoroase este posibila numai datorita existentei pasiunii. Nu putem fi constransi sa cream, realizam actul de creatie, nu un act impus, doar in prezenta unui puternic imbold dat numai si numai de pasiune.

Varianta 71

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre pacat, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Pacatele se fac in urma tentatiei, dar prin liber consimtamant. Altfel, nici nu sunt pacate”. (Vasile Bancila, Aforisme si para-aforisme)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Cred ca afirmatia lui Vasile Bancila este adevarata in parte, in majoritatea cazurilor. Tentatia este pretutindeni, acolo unde omul are libertatea alegerii, acolo unde poate alege cum sa traiasca. Dar libertatea acestuia nu exista decat atata timp cat nu limiteaza viata si libertatea celor din jur.

Pacatuim numai cand stim ca pacatuim, afirma eseistul. Eu cred ca este vorba doar de una dintre situatiile in care apare pacatul. In acest caz, omul constientizeaza faptul ca nu poate rezista tentatiei care ia forma instinctelor, a dorintei de supravietuire, de fericire, de dominare a celorlalti. Spre exemplu in literatura, drama acestui pacatos, constient de pacatul lui, este fundamentala la Dostoievski.

Pe de alta parte, eu cred ca si actiunile care au urmari dezastruoase, comise fara acest ,,liber consimtamant” intra tot in categoria vasta a pacatelor. Pacat este tot ceea ce incalca libertatea celuilalt si drepturile lui. Putem spune astfel ca Ion, personajul lui Rebreanu, a pacatuit. Este ,,bruta ingenua” (N. Manolescu), prin urmare, un om care nu are constiinta raului pe care-l face si, totusi, nu putem spune ca nu pacatuieste.

In concluzie, pacatul este in stransa legatura cu constientizarea sau neconstientizarea lui, dar, poate, in si mai stransa legatura cu consecintele.

Varianta 72

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre placere, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Placerea durabila a vietii e descoperirea lumii din nou. Cu adevarul sau eroarea ei; nu intereseaza”. (Tudor Arghezi, Scrieri, XXXI)

Afirmatia lui Tudor Arghezi nu e valabila intotdeauna. Descoperirea lumii din nou poate fi placuta sau poate crea suferinta si dezamagire, in functie de trairile si destinul fiecarui om.

In general, oamenilor le place sa descopere ceva nou, fie ca e vorba de un loc, de o persoana, de o teorie stiintifica sau de o opera de arta. Dupa cum spune si Tudor Arghezi , descoperirea lumii din nou e o placere durabila deoarece complexitatea lumii inconjuratoare ne determina sa gasim noi sensuri ale vietii, sa ne schimbam viziunea asupra existentei, sa ne bucuram de fiecare data cand descoperim ceva, deorece am gasit un motiv in plus pentru a trai.

Din punctul de vedere al savantilor, preocuparea de a descoperi si de a emite teorii noi e un lucru placut, fie ca o teorie e adevarata sau eronata . Pentru artisti descoperirea lumii din nou e un fapt esential, deoarece putem spune ca ei creeaza lumea din nou; iar pentru a crea o lume, trebuie mai intai sa o descoperi. Fiecare creatie sau imagine artistica arata o viziune noua si spectaculoasa asupra lumii. Un exemplu este poezia argheziana cu tematica ei foarte variata.

Spuneam ca descoperirea lumii din nou poate provoca si dezamagire. Descoperirea ca sperantele noastre s-au spulberat, ca am fost tradati, ca oamenii nu sunt asa cum credeam ne intristeaza. Si daca destinul nostru e tragic, aceasta descoperire provoaca rani care nu se mai vindeca niciodata . In cel mai bun caz ne putem resemna si chiar daca avem puterea sa luam totul de la inceput, ramanem cu un gust amar. In “Luceafarul”, de exemplu, Hyperion doreste sa-si sacrifice nemurirea “pentru o ora de iubire”, dar este dezamagit cand descopera ca iubirea sa nu se poate implini, ca oamenii sunt marginiti si altfel decat el. In romanul lui Camil Petrescu, Stefan Gheorghidiu care la inceput o idealiza pe Ela, descopera ca ea il tradeaza si ca dragostea pura, absoluta este greu de intalnit.

Viata nu e intotdeauna insotita de placere. Dar fie ca e placuta sau nu, din fiecare experienta invatam ceva nou.

Varianta 73

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre poezie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nimeni n-a interpretat definitiv o mare poezie, oricat de clara in aparenta”. (G. Calinescu, Aforisme si reflexii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Fireste, ideea lui G. Calinescu conform careia o mare poezie este interpretata diferit pe parcursul timplului, este adevarata. Operele scriitorilor consacrati, din orice literatura au fost, in multiple randuri comentate in diverse moduri. Aceasta pluritate a lecturilor a condus la o permanenta actualizare a lor.

“O mare poezie” creeaza impresia ca o putem intelege altfel la fiecare lectura. Sensul operei nu difera doar in functie de receptarea critica, ci si de experienta personala. Spre exemplu, “Luceafarul”,capodopera lui Eminescu, permite si o lectura in functie de varstele la care este citit poemul: ca un basm ( in copilarie), ca imaginea iubirii imposibile (in adolescenta) sau ca poem al singuratatii geniului (la maturitate).

Pe de alta parte, “o mare poezie” ofera cititorului, printre altele, si un joc al sensurilor, pe care cititorul le descopera, placerea lecturii fiind cu atat mai mare cu cat este mai variata pluritatea sensurilor. “Luceafarul” prezinta in aparenta o poveste destul de simpla, avand ca tema dragostea. In realitate, tema poemului este omul de geniu. Din epoca in care a aparut textul si pana astazi, “Luceafarul” a fost dezbatut si interpretat diferit, chiar contradictoriu.

In concluzie, eu cred ca marea poezie rezista in timp pentru ca ne permite sa o regandim si s-o retraim.

Varianta 74

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre relatia prezent - viitor, pornind de la

ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Pentru a intrezari viitorul trebuie sa cunosti prezentul”. (Ion Heliade-Radulescu, Opere, I)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Ion Heliade Radulescu priveste prezentul si viitorul in relatie de interdependenta: in opinia lui, existenta momentului actual si cunoasterea lui fac posibila intrezarirea viitorului. Afirmatia sa contrazice exemple atat reale, cat si virtuale, ceea ce ma determina sa o combat.

In primul rand, literatura ofera argumente in acest sens. De exemplu, nuvela La tiganci de Mircea Eliade prezinta modelul omului simplu, ratat in toate planurile vietii.Gavrilescu este constient de insuccesul sau si isi plaseaza existenta in trecut, apoi in viitor. Nu numai ca nu a reusit sa anticipeze evenimentele,dar nici in fata lor nu intelege ce se intampla.

Pe de alta parte, in plan real, timpul este, de asemenea, neputincios in a ne ajuta sa-l intrezarim.Un exemplu concludent este acela al atacului din anul 2001 in ziua de 11 septembrie asupra SUA. Populatia de acolo isi cunostea prezentul, traia dupa regulile lui, insa acest lucru nu i-a putut nici macar sugera ceea ce avea sa urmeze.

In concluzie, timpul ne ofera doar posibilitatea de a privi inapoi, viitorul fiind o fereastra inchisa pana in momentul trairii lui.

Varianta 75

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre prietenie, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Prieteniile reinnodate cer mai multa grija decat cele care n-au fost rupte niciodata”. (La Rochefoucauld, Maxime)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Asertiunea lui La Rochefoucauld privind faptul ca “Prieteniile reinnodate cer mai multa rabdare decat cele care n-au fost rupte niciodata” se refera atat la rezistenta in timp a prieteniei, cat si la faptul ca prieteniile adevarate trebuie cultivate, pretuite si intretinute cu grija, caci adevaratul prieten este un lucru rar. Consider ca opinia lui La Rochefoucauld este adevarata numai atunci cand vorbim de adevarata prietenie, caci indiferent de schimbarile prin care trec prietenii, acest sentiment este necesar sa fie trait in mod autentic.

Un prim argument este faptul ca prietenia se bazeaza pe fidelitate si daruire. Prietenia reinnodata are nevoie de mai multa atentie, grija, deoarece ea nu cunoaste jumatate de masura. Din punctul meu de vedere, prietenia nu cunoaste jumatate de masura, fiindca ea nu poate inceta, daca exista cu adevarat.

Un alt argument ce vine in sprijinul afirmatiei lui La Rochefoucauld se refera la sentimentul ce tine prietenii uniti. O prietenie adevarata se bazeaza pe un sentiment puternic, manifestat prin grija, respect, intelegere, toleranta, incredere. O prietenie reinnodata trebuie sa tina seama si de evenimentele sufletesti si spirituale ale celuilalt. O astfel de prietenie te imbogațeste, mai ales pentru faptul ca trebuie sa tii cont si de ceea ce il preocupa pe celalalt. Binenteles ca o astfel de prietenie nu se va epuiza atunci cand fiecare dintre cei doi isi descopera aceste preocupari. Desigur ca este dificil sa fii intotdeauna perfect intr-o prietenie, dar avand atentia treaza si fiind autentic in relatia ta de prietenie, iti poti descoperi noi valente sufletesti.

In concluzie, cred ca o prietenie reinnodata nu poate fi influentata de trecerea timpului si este la fel de stabila ca orice prietenie.

Varianta 76

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre glorie, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nu te culca pe lauri. Gloria inceteaza in momentul cand ai uitat ca esti un permanent debutant”. (Victor Eftimiu, Spovedanii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Ceea ce spune Victor Eftimiu e un loc comun, o banalitate acceptata de toata lumea. Cu atat mai mult pare adevarata ideea in epoca noastra care a creat fenomenul gloriei de scurta durata, datorate in mare masura mass-mediei. Concurenta acerba pentru vizibilitate publica reclama mai mult decat altadata puterea de a castiga gloria zilnic. Nu sunt suficiente talentul, ingeniozitatea si munca. Pentru aceasta continua vizibilitate, aparitia ”pe sticla” sau in presa scrisa este esentiala. Cati dintre noi ar sti despre succesul echipei feminine de gimnastica, daca ultima intrecere europeana n-ar fi devenit subiect important in media, cateva zile la rand?

Pe de alta parte, daca gloria e autentica, ea nu inseamna decat recunoasterea publica a unei valori. Ceea ce trebuie castigat zilnic, pana la urma, este chiar aceasta valoare. Spre exemplu, marii creatori sunt, intr-un fel, niste eterni debutanti, din cauza competitiei dramatice, de multe ori, cu propriile limite fizice si intelectuale.

In concluzie, te poti culca pe lauri daca iubesti anonimatul, rutina, dulceata existentei care intoarce spatele competitiei. Dar, daca vrei performanta si faima, trebuie sa traiesti zilnic pentru ele.

Varianta 77

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre educatie, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Nimeni nu e atat de rau incat sa nu poata fi educat”. (Horatius, Epistole, 1,1,39)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Fara indoiala, Horatiu are dreptate cand afirma ca omul poate fi educat, ca in orice fiinta exista ceva care permite indreptarea ei spre ceea ce este bun, valoros, in viata. Consider ca educatia este ceva dobandit, ceva ce preluam de la parinti, de la familie, de la toti cei ce ne inconjoara. Daca avem sansa sa intalnim ce trebuie, putem deveni mai buni.

In primul rand, sa ne gandim la oamenii care au comis faradelegi. Acestia ispasesc o pedeapsa care ii va face, poate, sa-si dea seama cat de mult au gresit. Speram ca in cele mai multe cazuri, la terminarea acesteia, ei se schimba in bine.

O alta situatie o reprezinta copiii ce provin din familii sarace. Daca nu au avut parte de o buna crestere, de multe ori pleaca de acasa pentru a cauta o viata mai buna. Sunt gasiti pe strada, luati in centre de plasament, ingrijiti si alfabetizati. Apoi o familie buna doreste sa-i infieze. Iar de aici incepe procesul de educare a acestor mititele fiinte.

In concluzie, sunt de acord cu Horatiu, care sustine radacina buna a omului. Acesta nu poate fi intr-atat de rau, incat sa nu poata fi educat, caci avem inca din nastere simplitatea si atractia catre frumos si catre bine.

Varianta 78

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre rolul scolii in formarea individului,

pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Fara scoala sa nu astepte nimeni nici parinti buni, nici fii buni, si prin urmare nici stat bine organizat si bine carmuit si pastorit”. (Ion Heliade-Radulescu, Gandirea pedagogica)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de ideea

exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate

ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Consider ca afirmatia lui Ion Heliade Radulescu, de departe adevarata, face un apel la cei din invatamant si ii atentioneaza ca instruirea in scoli a copiilor de azi, va avea urmari mai bune sau mai putin bune in ziua de maine.

In opinia mea. tineretul, influentabil de altfel, trebuie bine educat, intrucat formarea lui se realizeaza intr-o mare masura in timpul scolii. Daca acest fapt va fi neglijat , generatiile urmatoare vor avea de suferit din mai multe puncte de vedere. Societatea, spre exemplu, va fi alcatuita din oameni mai putin instruiti, organizarea statului va lasa de dorit, iar de aici o multitudine de probleme isi vor face loc incetul cu incetul si vor duce la prabusirea sistemului.

In plus, cred ca este mai indicat si mai simplu sa prevenim decat sa indreptam ceva care tine de fapt de responsabilitatea noastra.

In concluzie, rolul scolii este intr-adevar foarte important. Acestei institutii trebuie sa ii acordam o mai mare atentie, intrucat deciziile luate in graba ori aspecte neglijate cat de putin, pot avea consecinte grave asupra noastra si mai ales, asupra copiilor nostri.

Varianta 79

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre soarta/ destin, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Destinul e scuza celor slabi si opera celor tari”. (Nicolae Titulescu, Cuvantari)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Viziunea lui Nicolae Titulescu asupra destinului coincide si cu punctul meu de vedere. Destinul de sine statator nu exista. El este scuza folosita de oamenii “slabi” pentru a nu-si asuma responsabilitatea deciziilor si faptelor lor.

Conceptul de “destin”, de-a lungul timpului, in culturi si religii, a luat mai multe forme, toate pornind de la ideea unei forte superioare ce hotaraste desfasurarea evenimentelor din cursul vietii unei persoane. In mitologia greaca destinul avea caracter implacabil - putea fi prevestit, dar nu preintampinat. Un exemplu in acest sens ar fi incercarile, inutile, ale lui Oedip (Oedipus Rex – Sofocle) de a se impotrivi prezicerilor oracolului conform carora el urma sa-si omoare tatal si sa se casatoreasca cu propria mama.

Conform lui J. P. Sartre, ceea ce ni se intampla este rezultatul deciziilor noastre si al relatiilor cu cei din jur. Un om puternic isi asuma responsabilitatea faptelor sale si isi creeaza propriul destin. El nu da vina pe Divinitate pentru soarta sa deoarece, cum spune si Ioan Damaschin, fiecare dintre noi este inzestrat cu liberul arbitru (avem capacitatea de a alege intre bine si rau).

In functie de caracterul omului, destinul este, pentru cei “slabi”, o inlantuire de evenimente a caror desfasurare nu o pot controla, iar pentru cei “tari” rezultatul alegerilor facute in decursul vietii.

Varianta 80

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre sinceritate, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Sinceritatea prea multa poate sa fie si obraznicie”. (George Cosbuc, Opere, IV)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

A fi sincer inseamna a nu avea nimic de ascuns, a spune tot ceea ce gandesti sau simti. Sinceritatea este importanta si apreciata, deoarece un om sincer obtine mai usor respectul celor din jur decat cineva care nu spune lucrurile direct si clar. Afirmatia lui George Cosbuc combate sinceritatea exagerata, care devine un defect.

Persoanele sincere, insa, se pot confrunta cu probleme pentru ca sinceritatea cateodata nu este privita bine. A fi sincer implica a spune adevarul si, nu de multe ori, adevarul este acceptat. Oamenii prefera sa auda o minciuna, decat adevarul care doare si care poate fi deranjant. Astfel, cei care sunt sinceri nu sunt intotdeauna agreati pentru aceasta calitate.

Intre sinceritate si insulta este uneori o linie foarte subtire, deoarece o parere sincera, dar dura in legatura cu o persoana poate sa jigneasca si sa nasca controverse. Sinceritatea exagerata poate duce la dispute si, in acest caz, nu mai este o calitate, ci devine un defect.

Sinceritatea trebuie pretuita, deoarece ea implica spunerea adevarului in limitele bunei-cuviinte, iar acest lucru nu ar trebui sa lipseasca din viata noastra.

Varianta 81

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre respect, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Ca sa fii respectat, incepe prin a te respecta tu insuti”. (Tudor Arghezi, Scrieri, XXI)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Varianta 82

Scrie un eseu de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre speranta, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Uneori e mult mai folositor sa-ti pierzi speranta, decit sa-ti pierzi vremea sperand”. (Radu Stanca, Acvariu)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Auzim adesea: „speranta moare ultima'. Asa o fi oare? Intotdeauna? Eu as zice ca aceasta e doar inca unul dintre multele clisee care are priza la populatie deoarece suna „frumos'. La o privire mai atenta insa, n-are cine stie ce baza reala. Poate la unii oameni, „speranta moare ultima', la unii este adevarat. La alti oameni nu este valabil. Speranta nu moare ultima - nu intotdeuna. Uneori, speranta sau moare cu mult inaintea celor care au gazduit-o pentru o vreme sau o abandonam noi insine, asa, de buna voie.

La ce speram?

1. La ceva imposibil. Ce rost are sa speram la asa ceva? Singurul rezultat este ca speranta in lucrurile acelea imposibile (sau posibile, dar cu o sansa de realizare infima) va aduce dupa sine dezamagirea, frustrarea si amaraciunea atunci cand ceea ce speram nu se va intampla.

2. La ceva posibil. Dar atunci nu e mai bine sa punem umarul la transpunerea in realitate a acestor lucruri posibile, in loc sa asteptam, sa speram ca ele se vor intampla asa, ca din senin sau cu ajutorul altora?

Speranta nu este buna la casa omului. Este un drog. Desigur, speranta iti ofera o falsa senzatie de caldut confort psihic dar, in schimbul acesteia, te transforma in prizonier. Libertatea si speranta se exclud reciproc, nu pot coexista. Omul care spera nu este liber.

Varianta 83

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre puterea de schimbare prin iubire, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Iubirea face imposibilul posibil”. (Phil Bostmans, cf. Reflectii si maxime)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Din afirmatia lui Phil Bostmans, din „Reflectii si maxime’’ se distinge ideea ca iubirea distruge bariera dintre posibil si imposibil, realitate-fictiune.

Impartasesc aceasta idee, deoarece dragostea ne da aripi sa depasim cadrul tangibil si realizabil al vietii, pentru a ne atinge scopul de a fi fericiti, astfel, facandu-ne mai puternici si mai increzatori in fortele proprii.

Nimic nu este umilitor sau injositor, cand simtim iubire si vrem sa facem orice pentru a mentine viu acest sentiment pur, care, de multe ori, deseneaza zambete sau aduce lacrimi pe chipurile oamenilor.

In viata, de foarte putine ori, ne vom intalni cu dragostea adevarata si vom stii s-o pretuim, insa cand vom lupta pentru ceea ce iubim ne vom lovi de prejudecati, ce le vom putea depasi, doar daca vom stii sa aplicam afirmatia lui Phil Bostmans.

Pe de alta parte, a simti acest pur sentiment nu este de ajuns, deoarece iubirea implica o serie de responsabilitati precum, respectul si compromisurile de dragul persoanei de langa noi. In plus, dragostea aduce in viata oamenilor liniste si fericire, doar daca stim sa iubim cu adevarat, caci, altfel vom suferi iubind sau nestiind sa distingem iubirea in cadrul vietii noastre.

In concluzie, necesar este sa invatam sa facem orice din si pentru iubire, caci nu este de ajuns sa simtim. Important este sa invatam sa pretuim si sa mentine vie flacara dragostei, caci in razboi si in iubire totul este permis si nimic imposibil de realizat.

Varianta 84

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre orgoliu, pornind de la urmatoarea

afirmatie: „Orgoliul profesional este singurul care este creator si care poate fi, din punct de vedere

moral, justificat”. (Marin Preda, Creatie si morala)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

In conceptia lui Marin Preda „Orgoliul profesional este singurul care este creator si care poate fi, din punct de vedere moral, justificat.”, adica este unicul demn de o persoana , care se doreste respectata, idee cu care sunt de acord.

In primul rand, acest orgoliu profesional poate fi pus in antiteza cu orgoliul personal, care reprezinta infumurarea, deoarece cel dintai rezulta in urma unor realizari ale individului, iar cel de-al doilea este doar un sentiment egoist si lipsit de o baza solida.

In al doilea rand, orgoliul profesional este unul constructiv , creator ,caci individul are nevoie de recunoasterea muncii sale si lucreaza in acest scop. Asadar, acest tip de orgoliu este moral si este justificat de nevoia persoanei de a se afla in centrul atentiei celorlalti, dar care cauta si admiratia lor.

In concluzie, orgoliul obiectivat in mediul profesional, este cel care angajeaza toate fortele individului pentru obtinerea unor rezultate demne de admiratia celor din jur.

Varianta 85

Scrie un eseu de tip argumentativ, de 15 - 20 randuri, despre realitate si aparenta, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Ochii insa sunt orbi. Cu inima trebuie sa cauti”. (Antoine de Saint-Exupery, Micul print).

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia „ochii insa sunt orbi. Cu inima trebuie sa cauti”, cu care sunt de acord, sustine sensibilitatea sufletului uman in perceperea realitatii.

Un prim argument ar fi acela ca arta si intr-un cadru mai larg, cultura, nu pot fi apreciate la valorile lor reale doar printr-o analiza la prima vedere. Pentru ca aparenta sa fie depasita si sa se ajunga la valoarea adevarata si esenta mesajului transmis de o opera de arta, ea trebuie sa treaca prin filtrul sensibilitatii sufletesti. Un cuvant, o pata de culoare, un acord de vioara pot exprima mai mult decat mesaje, imagini si sunete seci, pot avea o incarcatura sentimentala, starni emotii care reprezinta realitatea la un nivel mai profund, doar ca este necesar acel „simt” al inimii, specific uman, pentru a percepe mesajul ascuns sub aparenta.

Un alt argument, in sprijinul afirmatiei de mai sus, ar fi acela ca orice individ depinde foarte mult de sensibilitatea inimii pentru a descoperi realitatea din viata sociala. Oamenii sunt manati in actiunile lor in egala masura de afecte cat si de instincte si de rationamente si pentru a intelege motivatia, natura si consecintele actiunilor umane inima functioneaza ca un organ de simt cu care percepem acele afecte, completand imaginea aparenta si transformand-o intr-una completa, reala.

In concluzie, putem afirma ca inima este foarte importanta in distingerea aparentei de realitatate.

Varianta 86

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre singuratate, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Esti singur numai atunci cand nu mai ai sa-ti spui nimic”. (Tudor Musatescu, Scrieri, 2)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Atunci cand suntem singuri, trebuie sa folosim momentele de solitudine pentru a face o introspectie in strafundul propriului suflet.

De multe ori, prinsi in vartejul activitatilor de zi cu zi, al faptelor marunte, nu mai apucam sa ne ascultam vocea interioara. Ar fi bine ca seara, cand punem capul pe perna, sa ne analizam in liniste faptele din acea zi si sa ne facem un bilant al lucrurilor intamplate, sa ne gandim daca suntem multumiti de ceea ce am realizat. Ar fi bine de asemenea sa ne analizam mai des sentimentele si sa ne ascultam vocea inimii. Daca in fiecare seara sufletul nostru va fi impacat cu ceea ce noi am facut in acea zi, daca noi suntem multumiti de propriile fapte, atunci cu siguranta, desi aparent singuri, vom avea alaturi cel mai bun prieten, propriul nostru eu.

In concluzie, sunt singuri numai cei care nu-si hranesc sufletul cu fapte si sentimente si care neavand grija de cel mai bun prieten al lor, il lasa sa se usuce si sa imbatraneasca de tanar.

Varianta 87

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de randuri, despre talent, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „In lume talentul nu inseamna nimic fara caracter”. (B. P. Hasdeu, Scrieri filosofice)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Atunci cand suntem singuri, trebuie sa folosim momentele de solitudine pentru a face o introspectie in strafundul propriului suflet.

De multe ori, prinsi in vartejul activitatilor de zi cu zi, al faptelor marunte, nu mai apucam sa ne ascultam vocea interioara. Ar fi bine ca seara, cand punem capul pe perna, sa ne analizam in liniste faptele din acea zi si sa ne facem un bilant al lucrurilor intamplate, sa ne gandim daca suntem multumiti de ceea ce am realizat. Ar fi bine de asemenea sa ne analizam mai des sentimentele si sa ne ascultam vocea inimii. Daca in fiecare seara sufletul nostru va fi impacat cu ceea ce noi am facut in acea zi, daca noi suntem multumiti de propriile fapte, atunci cu siguranta, desi aparent singuri, vom avea alaturi cel mai bun prieten, propriul nostru eu.

In concluzie, sunt singuri numai cei care nu-si hranesc sufletul cu fapte si sentimente si care neavand grija de cel mai bun prieten al lor, il lasa sa se usuce si sa imbatraneasca de tanar.

Varianta 88

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre relatia individ - societate, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: ,,O societate este superioara alteia doar in masura in care garanteaza unui numar mai mare de oameni libertatea de a dialoga si, deci, posibilitatea de a deveni ei insisi”. (Henri Wald, Tensiunea gandirii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Nu toti ne nastem liberi, motiv pentru care nu toti indivizii ajung la o desavarsire a fiintei.

O societate democratica este cea in care nicio forma de libertate a individului nu ii este ingradita. La polul opus se afla regimurile totalitare.

Pentru a avea anumite libertati insa, in societatea in care traieste, omul trebuie sa respecte o serie de norme sau sa indeplineasca anumite sarcini in vederea castigarii unei libertati anume.

Societatea in care traim este obligata se ne ofere libertatea de a ne putea defini ca indivizi, libertatea de a comunica, de a ne spune punctul de vedere, de a alege in ce sa credem si ce idei sa ne guverneze viata. Aceste libertati sunt imperioase in formarea sinelui unui individ.

In conluzie, o societate functionala, despre care am putea afirma ca este mai buna / superioara alteia, este aceea care ii ofera cetateanului ei mediul si libertatile de care acesta are nevoie pentru a deveni el insusi.

Varianta 89

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre speranta, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Lumea are nevoie de speranta ca de lumina”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere, V)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu afirmatia „Lumea are nevoie de speranta ca de lumina.” Aceasta subliniaza faptul ca speranta este o necesitate a sufletului ce nu poate fi ignorata. Speranta este lumina sufletului, ea calauzeste si inalta spiritul.

In primul rand, in viata, individul se loveste de tot felul de obstacole, de greutati. Existenta este un sir de victorii si esecuri, iar fiinta umana nu poate rezista decat daca gaseste in propria interioritate puterea necesara de a merge mai departe. O asemenea sursa de putere de renastere este speranta. Speranta este hrana spirituala, intareste spiritul. Renuntarea la lupta cu viata, incapacitatea de a depasi deznadejdea ameninta integritatea si posibilitatea fiintei de a evolua. Daca lumina permita ochilor sa vada ceea ce este in jur, speranta deschide ochii sufletului aratandu-le ca exista o cale de a merge mai departe.

Un al doilea argument sustine ideea sperantei care incalzeste sufletul, consoleaza. Aceasta intareste spiritul in sensul ca ofera sentimentul unei posibile salvari. Cuprins de speranta, omul nu mai are impresia ca esecul sau are dimensiuni catastrofale. Intelege ca ceea ce i se intampla apartine normalitatii vietii si ca, in definitiv, va trece, lasand loc renasterii spirituale. Speranta pune totul intr-o lumina mai blanda, indulceste amarul vietii si incalzeste sufletele impietrite.

In concluzie, speranta este necesara spiritului, progresului in plan spiritual asa cum lumina face posibila vederea, pentru ca ofera puterea de a depasi esecurile, de a merge mai departe si de a intelege ca nu totul e atat de negru precum pare.

Varianta 90

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre suparare, pornind de la ideea

exprimata in urmatoarea afirmatie: „Cand ploua in suflet, nu-i niciodata senin afara, iar cand e senin in suflet, nu ploua afara niciodata”. (Mihail Codreanu, Opere, II, cf. Carticica intelepciunii romanesti)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Afirmatia lui Mihail Codreanu reflecta o profunzime si o intelegere deosebita a firescului uman.

Un prim argument este acela ca legatura dintre starea interioara a sufletului si starea vremii de afara este data de ceea ce simtim. De cele mai multe ori exista posibilitatea ca starea de afara sa influenteze starea nostra sufleteasca (ex: atunci cand ploua afara, cu totii suntem tristi). Numeroase studii arata ca vremea de afara ne influenteaza atat sentimentele cat si comportamentul. Intr-o zi mohorata, majoritatea oamenilor nu au niciun fel de tragere de inima sa desfasoare vreo activitate.

Al doilea argument este acela ca sufletul este cel mai bun barometru. Starea de suparare poate influenta orice, prieteni, familie, reusite sau esecuri, pana si vremea de afara. Cel mai important lucru este ,insa, sa trecem peste astfel de momente. Supararea este un rau necesar, in sensul ca da posibilitatea omului sa se intareasca si sa mearga mai departe.

In concluzie, supararea este atat o stare cat si o perioada grea a sufletului, o stare ce poate influenta orice din jurul nostru. Esential este cum trecem peste aceste momente, un spectacol, o muzica buna, pot da rezultate poate neasteptate. Vorba latinului:”Carpe diem!”-“Traieste clipa!”

Varianta 91

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre suflet, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Sufletul omenesc nu e un bloc de stanca, inclestat pe vecie intr-o forta. El e complex si schimbator. Sentimentele vin, se alunga si iar revin”. (E. Lovinescu, Opere, III)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Sunt de acord cu Eugen Lovinescu, care vede sufletul uman ca pe un lucru complex, schimbator, deloc asemanator cu un bloc de stanca.

De-a lungul vremii, teoriile despre suflet au stat in centrul preocuparilor filozofilor omenesti. Daca in reprezentarea medievala duala a umanului, sufletul vine de la Dumnezeu, pur si angelic, iar trupul este vesmantul lui trecator si intinat de pacate, umanistii Renasterii revin la doctrinele antice si incearca sa impace „continutul” si „forma”, spiritul si materia, in timp ce omul modern este o constiinta scindata, instrainat de sine. Oricum ar fi privit, sufletul ramane pentru majoritatea oamenilor sediul sentimentelor, al emotiilor si al pasiunilor. Sufletul este, se pare, ceea ce ne diferentiaza de regnul animal si de cel vegetal. Omul se identifica prin aceasta structura energetico-informationala, ea este cea care ne „umanizeaza” si ne defineste. In acelasi timp, sufletul este atat de complex, incat toate solutiile filozofice, religioase, artistice nu pot da solutii definitive, ci mai degraba complementare, iar natura interogativa a filozofiei se dezvaluie astfel in toata splendoarea ei.

In concluzie, sufletul ramane o enigma.

Varianta 92

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre talent, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Talentul e un dar dumnezeiesc, neaparat, insa singur, fara multa truda, foarte multa truda, ramane sterp. Un sfert de talent si trei sferturi de munca abia vor naste o opera de arta”.

(Liviu Rebreanu, Opere, VI)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

O aptitudine iesita din comun, remarcabila este numita talent. Insa pentru a realiza cu adevarat ceva deosebit, talentul ramane doar punctul de pornire, pe care eu cred ca se adauga multa truda, dupa cum spune si Liviu Rebreanu, cu opinia caruia sunt de acord.

In primul rand, talentul nu depinde de persoana. El este un dar cu care te nasti sau nu, un dar dumnezeiesc, pe care, odata ce l-ai primit, esti dator sa-l cresti, sa-l dezvolti si sa-l oferi tuturor. Talentul iti este dat nu numai pentru tine, persoana creatoare, ci pentru o lume intreaga.

In al doilea rand, pentru a-l dezvolta, pentru a-l materializa din har in creatie, in opera de arta, trebuie multa munca. Atat orele intregi de practica, de execrcitiu, cat si o motivatie interioara si o vointa neclintita, pentru care niciun obstacol nu este decat un salt inainte reprezinta acea truda fara de care Liviu Rebreanu considera talentul sterp. Si intr-adevar, munca realizeaza opera de arta, in timp ce talentul o apropie de sensul creatiei, ii confera scopul pentru care a fost creata.

Astfel, eu cred ca opera de arta exista in creator prin talentul sau, dar nu poate „iesi” din el decat prin sacrificiul acestuia, prin truda sa daruita unei lumi si care desi este intr-o masura mai mare decat talentul, isi merita intotdeauna efortul.

Varianta 93

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre tacere, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Sunt taceri care spun mai mult decat vorbele”. (Traian Demetrescu, Scrieri alese)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

In opinia mea, afirmatia lui Traian Dumitrecu este adevarata, deoarece tacerea presupune o comunicare dincolo de cuvinte, o reducere la esenta a unei replici / a unui raspuns; ea accentueaza devalorizarea, lipsa de profunzime ori inutilitatea cuvintelor in anumite situatii de comunicare.

In primul rand, tacerea poate semnifica superioritatea inteleptului fata de restul lumii, detasarea sa fata de senzorial, fata de superficial; astfel inteleptul raspunde acuzelor celorlalti prin tacere. Aceasta este arma sa contra ignorantei celor din jur.

In al doilea rand, tacerea socheaza prin directetea si franchetea ei, desi nu foloseste niciun mijloc verbal prin care sa se exprime: poti spune atat de multe fara sa spui nimic in fond. Este pur si simplu ceva in fata careia orice cuvant pare fad, plat, gol, estompat.

In alta ordine de idei, tacerea la care se refera autorul poate semnifica si impartialitatea, distantarea si superioritatea unei fiinte divine; se refera la un Dumnezeu care parca refuza, in mod constant, sa raspunda rugamintilor tale de a se face auzit; astfel nu te inconjoara decat tacerea apasatoare a unei forte divine.

In concluzie, tacerea e ceva pe care o intelegi fara sa ai nevoie de cuvinte, e dincolo de orice comunicare, asadar afirmatia lui Traian Dumitrescu este in totalitate adevarata.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) − Varianta 094

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre tinerete, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Tinerii sunt entuziasti, iubitori de omul cu intelepciune, dar cateodata sunt necumpatati si prea orgoliosi”. (G. Calinescu, Aforisme si reflexii)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Tineretea este considerata comoara vietii.

Un argument pentru a sustine aceasta idee este ca tineretea ofera, celor are au parte de ea, dreptul de a visa si de a spera in propriile forte. Tinerii sunt puternici si orgoliosi, au planuri de viitor, se imagineaza cum vor fi peste cativa ani.

Un al doilea argument este ca, asa cum sustine si citatul dat, uneori tinerii devin necumpatati, „asupresc” drepturile altora pentru a-si atinge telul propus. In societatea de astazi, interesele sunt mai presus de moralitate, iar aceasta este incalcata pe alocuri pentru a promova in diferite domenii. Tinerii par a avea un simt al posesiunii ego-ului dezvoltat, sunt indragostiti de propriul efort.

De cele mai multe ori, tinerii devin orgoliosi, deoarece ii domina o stare de spirit schimbatoare, si deseori se cred superiori celorlalti. Entuziasmul tinerilor este dat de intaietatea pe care o au in diverse domenii. Acestia sunt preferati, intrucat sunt receptivi la nou, au imprimat simtul practic, motiv pentru care se sustine ideea „tinerii reprezinta viitorul”.

In concluzie, tineretea este atat o perioada de progres, cat si de cunoastere proprie, de delimitare a capacitatilor si de realizare profesionala.

Varianta 95

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre timp, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Timpul se schimba. Trebuie sa ne schimbam si noi cu dansul”. (E. Lovinescu, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Conform conceptiei lui Eugen Lovinescu, derivata din teoria sincronismului si a imitatiei din literatura romana, cultura, civilizatia, intreg globul si, individual, noi insine, trebuie sa luam parte la ritualul naturii universale condus de timp. Sunt de parere ca ideea evidentiata de Eugen Lovinescu poate fi aplicata in realitatea cotidiana, in primul rand pentru ca discutiile despre timp sunt permanent actuale, iar in al doilea rand pentru ca in ziua de azi, mai mult ca oricand, totul se deruleaza cu o viteza incredibila, de la tehnologie la viata de zi cu zi a oamenilor. Avem masini din ce in ce mai puternice, cladiri cat mai inalte, dispunem de tehnologii de ultima ora si fie ca suntem pregatiti, fie ca nu, trebuie sa ne conformam. Pe de alta parte, daca nu am face asta, am fi priviti ca „demodati” de cei din jur, dar totodata am pierde foarte multe lucruri, care intr-o existenta banala ar fi probabil de neimaginat.

Notiunea de timp este, pentru omul a carui conditie este una limitata, muritoare, vaga, greu de precizat ca durata si manifestare, caci timpul este infinit. Timpul este intr-o perpetua modificare, transfigurare, ia noi forme. Pe zi ce trece, totul capata o noua infatisare; moderna, inovatoare, total diferita de ceea ce a fost ieri, dar si de ceea ce va fi maine. Noi, ca pionii pe tabla de sah a marelui timp, avem drept fatalitate inlantuirea aceasta, devenita zbucium in zilele noastre.

In concluzie, pentru o comuniune armonioasa cu ceea ce vine, cu ceea ce inca nu poti sa cunosti astazi, trebuie sa te adaptezi, sa te schimbi, sa porti masti noi pentru ceea ce va fi maine. Si iata cum timpul, ceva ce nu poate fi atins, prins, micsorat sau marit, devine o oglinda clara, deschisa a ceea ce ai fost pana in momentul cand acum se preface in atunci, azi in ieri, maine in azi, va fi in a fost

Varianta 96

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre trecut, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Fiece popor si fiece epoca sta pe umerii vremilor trecute”. (Mihai Eminescu, Fragmentarium)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

 „Istoria e cea dintai carte a unei natii” dupa cum spunea Nicolae Balcescu.

Asa cum o planta nu poate creste fara radacini, nici un popor nu poate exista si nu se poate dezvolta fara a se sprijini pe propria-i istorie si pe traditii. Fara o baza preluata de la predecesori, un popor nu-si poate crea identitatea proprie ex nihilo, de aceea, consider afirmatia lui Mihai Eminescu ca fiind una adevarata.

In primul rand, veridicitatea faptului ca „fiecare popor” se sprijina pe trecut este dovedita de existenta constiintei nationale. Cunoasterea originilor, a vremurilor trecute, a istorie, a religiei si a obiceiurilor comune strange legaturile dintre membrii societatii formand astfel constiinta nationala. Fiecare generatie, oricate opinii radicale ar avea, preia, intr-un fel sau altul, mostenirea culturala a generatiilor anterioare, adaugand propria contributie, viziune si dezvoltare la evolutia natiunii.

In cel de-al doilea rand, „vremurile trecute” si cunoasterea lor dau deschidere spre viitor. Aceasta idee este redata prin sintagma „fiecare epoca” ce sugereaza faptul ca trecutul comun al unui popor determina prezentul si, implicit, viitorul lui.

In concluzie, consider ca afirmatia citata adevarata pentru ca intr-adevar trecutul determina atat trasaturile de baza ale unui popor cat si viitorul lui.

Varianta 97

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre ura, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Pe cand iubirea, de orisice fel ar fi ea, lumineaza viata si-o indulceste, ura o-ntuneca, o umple de amaraciune si-o face nesuferita”. (Mihai Eminescu, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Ma numar printre cei care sustin ideea enuntata in citatul dat si anume aceea ca iubirea, de orice fel, este sentimentul care lumineaza si face viata mai frumoasa, pe cand ura nu face altceva decat sa aduca amaraciune si frustrare in viata oamenilor.

In primul rand, atat iubirea pe care o daruim cat si cea pe care o primim, ne face sa privim viata si din alte puncte de vedere si sa uitam de lucrurile materiale. Asa, noi oamenii, ne dam seama ca avand iubire avem o viata frumoasa si invatam sa pretuim momentele cu adevarat minunate. Acest lucru il poate face orice tip de iubire, fie ea parinteasca, pasionala, pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii nostri, dar consider ca daca in viata unui om se regasesc toate acestea, acel om poate spune ca este cu adevarat implinit. Fireste ca iubirea aduce si suferinta, dar numai cunoscand toate trairile pe care iubirea le aduce ne vom da seama ca nu exista sentiment mai inaltator ca acesta.

In ceea ce priveste ura, opinez ca nu ar trebui sa existe in viata noastra intrucat ne face sa uitam de noi, sa nu acordam atentie lucrurilor frumoase din viata si sa ne concentram doar pe a le face rau celor din jurul nostru. Astfel nu vom deveni decat niste oameni frustrati care isi vor da seama in final ca viata a trecut pe langa ei si nu s-au bucurat de lucrurile cu adevarat importante.

Asadar, fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viata lui dar in cele din urma toti ne vom da seama ca prin iubire toate lucrurile frumoase sunt posibile, ca acest sentiment ne face mereu sa tresarim de emotii si ca nu mai exista vreunul care sa dea mai multa frumusete vietii, pe cand ura ne va aduce doar o viata trista si intunecata.

Varianta 98

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre varsta, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Fiecare varsta isi are paradisul ei, pe care il pierde”. (Mihail Sadoveanu, Opere, 19)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Pe parcursul vietii, dezvoltarea individului trece prin mai multe perioade ce se succed, fiecare dintre ele avand caracteristici individuale. Copilaria este varsta naivitatii, a inocentei, a jocului, adolescenta este caracterizata de emotii puternice si de cele mai multe ori contradictorii, de experienta primei iubiri. Tineretea inseamna actiune, energie, impetuozitate si entuziasm, increderea ca lumea poate fi schimbata, dar si naivitate. Maturitatea aduce echilibru, responsabilitate, grija fata de copii si familie si acumulari pe toate planurile, iar batranetea, dincolo de intelepciune, liniste, experienta si dragostea nepotilor, inseamna uneori si dezamagire, singuratate si suferinta.

De aceea, consider ca fiecare varsta are frumusetea ei, pe care, insa, nu trebuie neaparat sa o piarda pe parcursul evolutiei prin viata. Creativitatea si inocenta, proprii copilariei, pot insoti un om pana la senectute, pastrandu-i sufletul tanar. Entuziasmul si impetuozitatea tineretii, impreuna cu experienta de viata si echilibrul maturitatii, sunt o combinatie care poate asigura succesul profesional si familial.

Viata unui om reprezinta un lung sir de schimbari si transformari care cristalizeaza, in final, personalitatea si caracterul unui om. Lucian Blaga surprinde foarte bine aceasta devenire a fiintei umane: Copilul rade: Intelepciunea si iubirea mea e jocul. Tanarul canta: Jocul si intelepciunea mea e iubirea. Batranul tace: Iubirea si jocul meu e intelepciunea.”

Prin urmare, fiecare varsta are propriul ei moment de glorie, pe care il apreciem de obicei, dupa ce a trecut, prin perspectiva memoriei afective care tinde sa atenueze momentele neplacute. Cu toate acestea, “paradisul” fiecarei varste nu se pierde in mod obligatoriu prin inaintarea in varsta, ci capata valente noi, fiind liantul dintre etapele dezvoltarii.

Varianta 99

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre viitor, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Viitorul ni-l putem modela dupa cum vrem. Viata este un lut caruia vointa ii da forma”. (Liviu Rebreanu, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Fragmentul dat exprima ideea conform careia viitorul fiecarei persoane este influentabil, prin vointa proprie a individului, care ii determina acestuia actiunile din prezent.

Una din principalele invataturi spirituale se refera la liberul arbitru, in baza caruia fiecarei persoane ii este asigurata libertatea de actiune la toate cele trei niveluri de manifestare: gandire, expresie si comportament. Constrangerile aplicate acestor libertati sunt de obicei exterioare si tin de elemente cu neputinta de a fi controlate de catre persoana aflata in cauza.

Acceptandu-se ideea de liber arbitru si, odata cu aceasta, implicatiile aferente, unul din principiile mereu valabile in viata este cel al actiunii si reactiunii. Astfel, desi efectele pe care gesturile sau dorintele noastre le au in viitor sunt in principiu imprevizibile, fiinta omeneasca are capacitatea de a-si intelege propriile intentii si de a aprecia eventualele consecinte. De asemenea, constiinta poate juca un rol important in structura decizionala, actionand in anumite cazuri ca o infranare a unui impuls considerat negativ sau, alteori, ca un imbold spre a savarsi binele.

Privind din perspectiva psihologica, „forma” pe care „lutul” vietii fiecarui individ o poate lua, se identifica cu personalitatea acestuia. Aceasta este flexibila, in functie de variatia si contextul deciziilor luate; de exemplu, o hotarare de a renunta la o cariera de succes din motive principiale va da o nota de integritate infaptuitorului.

In concluzie, se poate spune faptul ca ideea expusa de catre Liviu Rebreanu se aplica tuturor oamenilor, fiecare fiind responsabil de modul in care isi modeleaza propria existenta si, in acelasi timp, de rezultatul muncii sale.

Varianta 100

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de randuri, despre vointa, pornind de la ideea exprimata in urmatoarea afirmatie: „Cand este o vointa fierbinte, tot se poate”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere)

Atentie! In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; 6 puncte

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de

ideea exprimata in afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente

adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte

- sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si

de punctuatie). 6 puncte

Din punctul meu de vedere, afirmatia lui Dimitrie Bolintineanu este adevarata. Daca vrei ceva cu orice pret, atunci sigur vei reusi, pentru ca in fata unei vointe puternice nu sunt multe forte care sa reziste.

Dupa cum spune si zicala „Nu exista nu pot, exista nu vreau!”, vointa si puterea sunt intr-un raport de interdependenta, vointa trebuie sa apara prima, dar, numai sustinuta de puterea, te va determina sa infrunti toate obstacolele care vor aparea pe parcursul drumului anevoios ce te asteapta pana la atingerea telului. Din acest punct de vedere un rol important il are si puterea fiecaruia de a fi constant cu sine si de a nu renunta la primul obstacol iesit in cale.

Pe de alta parte, este foarte important ca vointa sa fie bine motivata, cum subliniaza si Bolintineanu, „o vointa fierbinte”; totul vine din interior, din nevoia umana de a duce la capat un lucru ce-l domina, numai ca acesta trebuie sa simta ca vrea, nu ii poti impune. Puterea de a transforma gandul in realitate creste, astfel, prin motivarea vointei.

In concluzie, poti obtine ceea ce iti propui prin vointa, trebuie doar sa vrei cu adevarat si vei reusi!

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 17092
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved