Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Cerinte generale si etape generale in construirea unui chestionar de personalitate

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EFECTELE COMUNICARII DE MASA;TEORII PRIVIND EFECTELE »TARI » SI EFECTELE »SLABE »
DIFERENTIEREA SEXUALA
MODELE ALE MICROGRUPURILOR- MODELUL PSIHANALITIC SI MODELUL INTERACTIONIST
COMUNICAREA ORGANIZATIONALA
Asigurarea suportului psihologic pe timpul excutarii misiunii in teatre de operatii militare multinationale
Cum este manipulata mass-media in conflictele internationale
VOINTA
PERSONALITATEA CA DBIECT DE STUDIU AL PSIHOLOGIEI - Definirea conceptului 'personalitate'
RELATIA DINTRE CREIER SI VIATA PSIHICA
AGRESIVITATEA SI SCRISUL

Cerinte generale si etape generale in construirea unui chestionar de personalitate

1. Asamblarea unui esantion de itemi



1.1. Exista 2 probleme esentiale in construirea si experimentarea unui chestionar de evaluare a personalitatii:

a. definirea constructului, deci a trasaturii care va fi masurata. Aceasta se va face in functie de scopul testarii si de orientarea teoretica cu care opereaza autorul.

b. Construirea unui set de itemi prin care subiectul este chestionat in legatura cu acele comportamente sau situatii care sunt relevante pentru trasatura respectiva. Raspunsurile subiectului la itemi vor servi ca indicatori ai constructului.

Aceste doua probleme sunt strans legate si presupun un demers unitar prin care pornind de la o definitie de lucru asupra constructului psihologul traduce dimensiunile acesteia ininr-un set de itemi. Este vorba de un proces de operationalizare gradata a constructului, pana la transpunerea acestuia in itemi.

In definirea constructului psihologul poate opera cu o definitie specifica asupra acestuia sau isi poate construi propria definitie de lucru reunind elemente prin care constructul rerspectiv este definit de catre mai multi autori sau in mai multe lucrari. De exemplu, Porot semnaleaza trei conditii esentiale ale anxietatii: sentimentul unui pericol indeterminat, acompaniat de fantasme tragice; starea de atentie fata de pericol, alerta psihica; convingerea de neputinta si sentimentul de dezorganizare. Daca utilizam drept reper modul de definire cu care opereaza proiecte de tip DSM sau ICD va fi necesar sa adaugam simptomatologia somatica in definitia anxietatii si sa facem unele diferentieri mai fine intre tipurile concrete de manifestare a anxietatii. In sfarsit, daca operam in cadrul unei definiri din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale vom accentua asupra perturbarilor cognitive ce apar in anxietate sau asupra modului detasat de autoexperimentare si asupra calitatilor experientei emotionale dacadefinitia este una experientiala. Modul de definire este strict dependent de scopul testarii. Pentru a satisface o pretentie de exhaustivitate, este necesara o munca prealabila de documentare in problematica respectiva si construirea unei definitii de lucru de tip integrativ sau sumativ.

In pasul urmator vor fi identificate dimensiunile definitiei, cu un grad de generalitate mai redus. Acestea vor rezulta in functie de tipul de definitie cu care autorul opereaza si descopul evaluarii. Daca scopul este evaluarea nivelului anxietatii pacientilor din clinica, centrarea va fi asupra simptomelor iar dimensiunile pot viza de exemplu principalele tipuri de manifestari ale anxietatii: emotionale, somatice, comportamentale si cognitive. Intr-o definitie de tipul celei utilizate de Porot aceste dimensiuni sunt sugerate chiar de autor. Unii autori precum Anastasi recomanda ca procesul de operationalizare sa continue prin identificarea de variabile si indicatori, cu un nivel de generalitate tot mai redus, acestia din urma urmand a fi tradusi in itemi. Organizarea este una de tip arborescent, de la general la particular. Este posibil ca o dimersnsiune sau o variabila a constructului sa fie reprezentata in instrumentul final printr-un numar inegal de itemi, in functie de mariea acesteia si relevanta ei in definirea constuctului.

1.2. Cerinte in construirea testului

a. Alegerea tipului de proba sau de chestionar depinde de scopul evaluarii (ce testam) si de domeniul de aplicare (de ce testam si pe cine). Ideea este de a raspunde unor probleme specifice ale contextului si ale subiectilor vizati care pot deteriora comunicarea prion chestionar devenind surse de eroare in evaluare.

b. Cerinte ce tin intrinsec de construirea chestionarului: adecvarea continutului itemilor, numarul de itemi, omogenitatea sau neomogenitatea acestora, calitatile itemilor, relatia existenta intre item si trasatura etc. Toate aceste aspecte vor afecta calitatile psihometrice ale testului, deci valoarea acestuia ca instrument de masurare.

2. Aplicarea experimentala a esantionului de itemi

Un studiu pilot initial se poate face pe un numar minim de 20 subiecti (dupa Meili, 1964). Scopul acestui studiu pilot este acela de a aduce corectii chestionarului, de a raspunde unor intrebari care privesc interventia necontrolata a anumitor aspecte sau variabile ce pot influenta rezultatele si fidelitatea testului.

2.1. Surse de eroare in evaluare care apar si pot fi corectate in aceasta etapa:

a. Standardizarea corecta (sau incorecta) a instructajului si/sau conditiilor specifice de raspuns,




b. Standardizarea tipului de raspuns,

c. Formularea unor itemi/scale de validare (control) a chestionarului in raport cu atitudinea subiectului (estimarea incorecta a unor manifestari simptomatice sau situationale, atitudini de fatada sau bazate pe dezirabilitatea sociala etc),

d. Construirea unor exemple introductive.

3. Validarea statistica preliminara

Aceasta etapa are ca scop eliminarea itemilor neomogeni, nesemnificativi, care dubleaza un aspect investigat etc. Se realizeaza in genere pe un numar de subiecti suficient de larg ca sa permita clarificarea urmatoarelor aspecte:

a. Nivelul de dificultate al itemilor,

b. Precizarea grilei de raspuns (repartitia itemilor in functie de posibilitatile de raspuns),

c. Capacitatea de discriminare.

Scopul acestei etape este acela de a elimina acei itemi care sunt neadecvati si de a ordona itemii in functie de gradul de dificultate (daca este cazul sa facem aceasta ordonare, in special pentru probe ce presupun performanta rezolutiva) si de tipul de grila folosit (nu se vor pune, de exemplu prea multi itemi intr-o succesiune prelungita de reactii relevante prin acelasi fel de raspuns: Da sau Nu). Tot in aceasta etapa vor fi eliminati si acei itemi care sunt reprezentativi pentru trasatura dar care, datorita unor motive precum dezirabilitatea, primesc acelasi tip de raspuns de la majoritatea subiectilor.

In aceasta etapa vom obtine o repartitie echilibrata a itemilor in chestionar; adecvarea nivelului de dificultate a limbajului la cel al populatiei vizate; eliminarea acelor itemi ce nu contribuiela sau sunt irelevanti pentru posibilitatea de a dihotomiza subiectii in functiede variabila testata. Aceasta din urma calitate – capacitatea de discriminare – este considerata, alaturi de omogenitate, ca fiind inseparabila de validitatea testului (Meili). Capacitatea de discriminare sedetermina statistic prin corelatia cu un criteriu extern fie prin comparatia corelatiei fiecarui item cu rezultatele globale ale scalei/chestionarului erxperimentat.

3.1. Cerinte pentru validarea statistica preliminara

a. Lucrul cu un grup de subiecti semnificativ pentru dimensiunea avuta in vedere (criteriu extern).

b. Sarcina testului (continutul itemilor) sa se refere la variabila avuta in vedere.

4. Standardizarea interpretarii prin etalonarea chestionarului

4.1. Cerinte privind etalonarea

a. Construirea chestionarului in forma finala (definitiva). Problema aici este aceea de a respecta cerintale din etapele anterioare

b. Construirea unui lot (esantion) de subiecti adecvat, cat mai diversificat in functie de de criteriile specifice categoriei populationale testate cu ajutorul instrumentului.

In aceasta etapa aplicam forma definitiva a chestionarului, exemplele de familiarizare cu proba (daca este cazul), experimentarea limitei de timp de raspuns (daca este cazul, vom cere fiecarui subiect sa incercuiasca ultimul item la care a raspuns, din minut in minut, pana cand ultimul subiect termina de raspuns).

Tot in aceasta etapa suntem interesati de valoarea testului ca masura standardizata. Aici sunt realizate cercetari privind validitatea diferitelor scale sau fatete, sunt continuate investigatiile privind fidelitatea, corelatii cu alte teste, studii factoriale care sa permita descoperirea de noi grupari (fatete sau factori specifici), studii privind validitatea predictiva sau de criteriu etc.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1147
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site