Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


INTREPRINDEREA INTELIGENTA IN SOCIETATEA CUNOASTERII

Psihologie psihiatrie



+ Font mai mare | - Font mai mic



INTREPRINDEREA INTELIGENTA IN SOCIETATEA CUNOASTERII

Abstract: At the begin of the new millennium a New Economy is emerging, an economy driven by knowledge rather than pure information. The society based on knowledge (knowledge society) is a new stage in human civilization evolution. This society is based on knowledge as the main factor of production and knowledge organizations as economic enterprises. To survive in this actual business environment, a firm has to adapt permanently to the organizational environment changes. Thus, an organization must develop its capabilities to create, maintain and use knowledge and create the premises of organizational learning. This article briefly presents the main characteristics of the intelligent enterprise in knowledge society and the changes required by the transition from the information society to the knowledge society.



Key words: new economy, knowledge society, knowledge management, intelligent enterprise/organization, learning organization, organizational learning, virtual enterprise/organization, virtual team, intelligent agents, e-learning.

Societatea cunoasterii- urmasa societatii informationale

Societatea cunoasterii (societatea bazata pe cunoastere), concept introdus de catre sociologul Peter Drucker, reprezinta o noua etapa a erei informatiei, respectiv a societatii informationale, in care se trece de la prelucrarea informatiilor la prelucrarea cunostintelor. "Cunoasterea este cel mai important factor de productie. Pamantul, munca, capitalul- factorii de productie traditionali, nu dispar, dar devin secundari"[1]. Aceasta noua economie este guvernata mai degraba de cunoastere decat de informatie pura. Cunoasterea este informatie cu inteles si informatie care actioneaza, "de aceea, societatea cunoasterii nu este posibila decat grefata pe societatea informationala si nu poate fi separata de aceasta"[2]. In ac4est nou stadiu, vom vorbi despre tehnologiile cunoasterii si de societatea cunoasterii sau societatea inteligenta.

Societatea cunoasterii se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:[3]

  • membrii societatii detin un standard mai ridicat de educatie, fiind numiti muncitori ai cunoasterii;
  • industria produce produse cu inteligenta artificiala integrata;
  • organizatiile devin intreprinderi inteligente;
  • cunoasterea este structurata, organizata sub forma expertizei digitalizate, stocata in banci de date, sisteme expert, mijloace multi-media;
  • existenta mai multor centre de expertiza si un centru de producere a cunoasterii;
  • existenta unei culturi a producerii si utilizarii cunostintelor."

Noua cunoastere este complexa, trebuie sistematic organizata si institutionalizata pentru a fi productiva si cere tehnologii informationale pentru a fi dezvoltata mai departe. Societatea cunoasterii nu este o simpla societate a mai multor experti, este o societate impreganta cu o cultura a cunoasterii.

Societatea cunoasterii, in contextul noii economii, presupune produse si activitati intelectual-intensive, dar si realizarea unei civilizatii socio-umane avansate.[4] Va fi perioada cand se va atinge intr-o oarecare masura capacitatile creierului omenesc, cand se va generaliza conceptul de bio-tehno-sistem, adica sisteme hibride intre sistemele biologice si sistemele tehnice, prin intermediul informaticii.

2. Intreprinderea inteligenta in societatea cunoasterii

Intreprinderea de astazi este diferita de cea de ieri datorita noilor tehnologii informationale, avand ca numitor comun Internetul. Din punct de vedere lingvistic au fost propuse diferite denumiri pentru intreprinderea secolului XXI: "intreprinderea moderna", "intreprinderea in retea", "intreprinderea extinsa", "organizatie care invata", "intreprindere creatoare de cunostinte", "intreprindere de al patrulea tip".

Intreprinderea inteligenta este "organizatia care lucreaza inteligent, care capteaza cunoasterea de la expertii umani, o depoziteaza intr-o forma acceptata de calculator si o foloseste, cu ajutorul unor programe specializate, pentru solutionarea problemelor"[5]. Intreprinderea moderna trebuie sa detina urmatoarele caracteristici: flexibilitate, deschidere, receptivitate la integrare si la globalizare, inteligism.

In societatea informationala, principalul aport de performanta pentru intreprindere l-au reprezentat aplicatiile puse la dispozitie de Internet si exploatate in interes propriu: Intranet, Extranet, groupware (lucru colaborativ), EDI (transferul electonic al datelor), posta electronica, e-marketing, e-learning, discutii pe Internet (forumuri, intalniri de afaceri), comert electonic cu urmatoarele forme: magazin electronic (e-shop), aprovizionare electronica (e-procurement), licitatie electronica (e-licitation), supermagazinul electronic (e-mall), conectari la distanta, videoconferinte.

In societatea cunoasterii, intreprinderea inteligenta "se bazeaza pe valorificarea cunostintelor din intreprindere, a capitalului intelectual compus din experienta si competenta de care dispune in urma lucrului in comun, cunoasterii proceselor si clientilor, innoirii si dezvoltarii".[6] Atributul de "inteligent" si-ar gasi originea in principiul actiunii inteligente, dar face trimitere si la inteligenta artificiala, la utilizarea de aplicatii inteligente.

Scopul oricarei intreprinderi este sa lucreze cat mai eficient. In societatea cunoasterii intreprinderea se orienteaza catre aplicatiile informatice capabile sa imite comportamentul uman in toate domeniile de activitate. Aceste aplicatii se numesc sisteme inteligente si sunt aplicatii practice ale inteligentei artificiale. In categoria sistemelor inteligente se includ: sisteme neuronale artificiale, sisteme inteligente bazate pe algoritmi genetici, sisteme fuzzy, sisteme expert si sisteme inteligente hibride. Pentru intreprinderea inteligenta, sistemele inteligente ofera urmatoarele avantaje[7]:

suport in luarea su justificarea deciziilor;

contin in baza de cunostinte experienta structurata si reprezentata;

asigura depozitarea si accesul imediat la cunoasterea acumulata;

disponibilitatea de a rezolva orice problema in orice moment;

insotirea unor experti umani sau chiar inlocuirea lor;

costuri mici pentru agentii economici.

Alte aplicatii ale inteligentei artificiale la care poate apela intreprinderea inteligenta sunt: recunoasterea formelor, recunoasterea si intelegerea vorbirii, robotica, rezolvatoare generale de probleme, invatamant asistat de calculator, practica limbajului natural.

Societatea cunoasterii pune in prim plan cunoasterea, modalitatile de achizitie, tezaurizare, transfer si exploatare a acesteia. Societatea cunoasterii integreaza tehnicile de prelucrare si reprezentare a cunostintelor cu sistemele multiagent (deja stiute din inteligenta artificiala), cu facilitatile de comunicare multimedia oferite de hipertextul global www (web) si cu tehnicile de prelucrare a documentelor pe baza limbajelor derivate din XML. Societatea cunoasterii poate fi caracterizata ca folosind tehnicile de reprezentare a cunostintelor la nivelul web-ului, implementarea de aplicatii B2B ("Business to business"- interconectarea aplicatiilor informatice pe web), e-commerce (comertul pe web), e-learning, e-content, etc. Web-ul reprezinta "infrastructura societatii cunoasterii, iar pentru intreprinderea moderna este un depozit imens, global de cunostinte, o modalitate de achizitie de noi cunostinte sau de transfer a acestora, locul unde agentii umani sau artificiali se pot intalni "virtual" cu partenerii de afaceri". Web-ul sprijina cunoasterea agentilor ( umani sau artificiali) prin acces la locurile unde este depozitata cunoasterea si prin colaborare cu alti agenti.

E-business a deschis multiple oportunitati de dezvoltare a tehnologiilor de intreprindere. Includem aici aplicatia workflow. La modul cel mai simplu, workflow este sinonim cu informatizarea proceselor pe care le desfasoara zilnic la locul de munca, automatizarea tuturor actiunilor, activitatilor si sarcinilor unei persoane[9]. Functia sa consta in sprijinirea executiei proiectelor de catre o echipa.

3. Managementul cunostintelor in intreprinderea inteligenta

Globalizarea, internationalizarea si cresterea concurentei cresc importanta cunoasterii, ca factor de productie independent. Superioritatea tehnologica nu mai asigura succesul pe piata. A devenit esential pentru intreprindere sa colecteze, analizeze, acceseze, dobandeasca cunostinte si sa le puna la dispozitia angajatilor, care trebuie sa cunoasca tehnologii, proceduri, structuri, clienti, competitori. In contextul societatii cunoasterii vorbim de o noaua forma de proprietate a interprinderii: capitalul intelectual sau capitalul uman. Aplicarea progresului tehnologic, a inovatiei are o importanta vitala in obtinerea si mentinerea unui avantaj competitiv

Prioritatea oricarei intreprinderi moderne este de a genera si partaja cat mai multe cunostinte, pentru a putea reactiona si anticipa miscari inteligente pe o piata dinamica. Succesul depide nu numai de generarea si stocarea cunostintelor, cat de aplicarea lor. Oricat de consistent ar fi suportul tehnologic, esentialul tine de modul in care angajatii, managerii reusesc sa valorifice portofoliul informational si de cunostinte pe care il au la indemana. Un management eficient al cunostintelor presupune culegerea cunostintelor membrilor organizatiei dobandite din experienta, astfel incat acestea sa fie disponibile intregii organizatii (baza de cunostinte, management bazat pe cunoastere).

Succesul unei intreprinderi depinde de capacitatea acesteia de a crea cunoastere organizationala, producerea de cunoastere tehnologica noua prin inovare. Cunoasterea organizationala reprezinta "capacitatea unei companii, ca intreg, de a crea noi cunostinte, de a disemina aceste cunostinte in toate compartimentele si de a le ingloba, altoi, incorpora in produsele, serviciile si sistemele proprii".

In aceste conditii, bunurile intangibile ale intreprinderii devin mai importante decat cele tangibile"[11]. Cunoasterea se deosebeste de ceilalti factori de productie prin umatoarele:

  • cunoasterea este mai greu de masurat;
  • o data ce a fost produsa ea poate fi usor reprodusa sau copiata. De aceea, se pune accent pe protejarea drepturilor de proprietatea intelectuala, controlandu-se accesul la sursele de cunoastere;
  • utilitatea marginala a cunoaterii este in crestere. Cu cat un expert, un grup de consultanti sau organizatie stie mai mult, cu atat devin mai valorosi. Imbogatirea permanenta a cunoasterii este necesara pentru a utiliza efectiv cunoasterea dobandita.

4. Resursa umana in intreprinderea inteligenta

Intreprinderea este un ansamblu de indivizi dipunand de experienta si inteligenta. In societatea cunasterii, individul inceteaza sa mai fie vazut ca "mana de lucru", ci ca un detinator de experienta si competente, astfel incat decizia sa fie descentralizata. Intreprinderea inteligenta se orienteaza spre asigurarea posibilitatii de actiune si interactiune a angajatilor. Aceasta presupune implicare, cooperare, negociere, motivarea salariatilor, recunoasterea competentei si experientei angajatilor. Acestia lucreaza in echipe, fac schimb de experienta, invatand continuu.

In aceste conditii, procesele colaborative de munca isi schimba natura, transformandu-se prin virtualizare. Pentru ca o intreprindere sa devina organizatie bazata pe cunostinte, trebuie creat un nou mediu, care sa faciliteze reteaua de relatii si interactiuni interpersonale. Echipele traditionale de munca se transforma in echipe virtuale (virtual team) si isi desfasoara activitatea de la/la distanta fata der sediul organizatiilor, in asa-numitele workgroup-uri.

O echipa virtuala reprezinta "un grup de lucru cu caracter temporar, cu un ridicat grad al diversitatii culturale, dispersat geografic si care comunica utilizand mijloace electronice de comunicare"[12]. Acesta prezinta avantajul distribuirii cunostintelor prin dialog, flexibilitate in formarea si reformarea grupurilor.

In societatea cunoasterii se schimba si formele de munca, tendintele fiind de munca la domiciliu, mediile de lucru hot-desk (ansamblu de facilitati comune, fara birouri personale), sistemele de hotelling, telenaveta, biroul virtual, telelucrul

Problema cu care se confrunta intreprinderea inteligenta este daca pot sa colaboreze in intreprindere inteligenta umana cu cea artificiala (reprezentata de agenti inteligenti, sisteme expert, sisteme de randament bazate pe cazuri, generatoare de optiuni strategice.

In materie de salariati, in societatea cunoasterii intreprinderea se orienteaza catre robotii industriali si de birou sau bodynets, cum ar fi construirea unui asistent personal performant, reprezentat de u calculator personal care inregistreaza, indexeaza, reda tot ceea ce seful a citit, auzit, vazut.

5. Intreprinderea virtuala

Digitizarea continua a informatiei si noile tehnici de comunicatie genereaza aparitia intreprinderii virtuale sau a intreprinderii pe web. Intreprinderea virtuala este "un grup de intreprinderi care decide sa formeze o comunitate virtuala, adica platforme ce permit partajarea in comun a infomatiilor despe memebrii grupului"[13]. Intreprinderi virtuale sunt cele care se adresaza clientilor prin intermediul Internet-ului, cum sunt: notarii electronici, societatile de publicitate, institutii ale pietei de capital. Un exemplu concret de grup de intreprinderi care formeaza o comunitate virtuala il constituie piata extrabursiera RASDAQ.

In plan contabil, intreprinderea virtuala va trebui sa accepte in categoria elementelor patrimoniale noi active/pasive virtual, cum sunt: cunoasterea intreprinderii, inteligenta intreprinderii, capitalul uman, gradul de diversificare a retelei virtuale, furnizori/clienti virtuali, salariati virtuali, produse virtuale. O alta mutatie ar consta in recunoasterea unor procese virtuale: receptia/obtinerea/livrarea virtuala, documente justificative virtuale, licitatii virtuale, inventariere virtuala, etc.

In materie de organizare a intreprinderii moderne, se remarca urmatoarele tendinte[14]:

  • globalizarea face sa apara "intreprinderea in retea";
  • parteneriatele client-furnizor, precum si aliantele, duc la "intreprinderea extinsa";

In conluzie, trecerea intreprinderii la societatea cunoasterii reclama urmatoarele mutatii:

  • toate activitatile ce se deruleaza prin intreprindere trebuie sa fie inregistrate sub forma de informatii digitale;
  • angajatii intreprinderii moderne vor fi asa-zisii muncitori sintetic, adica roboti cu chip uman. Se vor generaliza sistemele pe un chip, intreprinderea trebuind sa-si reproiecteze procesele, pentru a putea evita conflictele de interese dintre muncitorii sai;
  • elaborarea altor proceduri evaluarea rezultatelor sale, inluderea in profit si a cresterii cunoasterii muncitorilor intr-un exercitiu financiar.
  • extinderea activelor imobilizate ale intreprinderii prin inregistrarea capitalului uman de care dispun acestea (din punct de vedere contabil, acestea se regasesc in fondul comercial- goodwill).

Bibliografie:

Filip, Gh., F.,(coord.), Societatea informationala. Societatea cunoasterii, Ed. Expert, Bucuresti, 2001;

Fotache, D., "Aplicatii workflow pentru organizatiile moderne", publicat in Sisteme informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi, 2002;

Fotache, M., "Probleme generale ale managementului cunostintelor", publicat in Sisteme informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi, 2002;

Ghilic-Micu, Stoica. M., "Echipa virtuala-forma de munca colaborativa in economia de retea", publicat in revista Informatica economica, Ed. de Catedra de informatica economica si Asociatia INFOREC, nr.3/2003;

Hoza, M., G., Intreprinderea secolului XXI. Intreprindere inteligenta, Ed. Economica., Bucuresti, 2001;

Tugui, Al., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Ed.CECCAR, Bucuresti, 2003;

Tugui, Al., "Intreprinderea virtuala si viitorul ei", publicat in Sisteme informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi, 2002, p.92;

https://www..see-educoop.net/education in/pdf/erasmus2009-oth-enl-t03.pdf;

  1. https://www.uni.bielefeld.de/sdrc/publications/working

https://www.academiaromana.ro/pro pri/pah com01socinf prpri.htm;

https://www.racai.ro/INFOSOC-Project/Trausan st new.pdf;

https://www.racai.ro/ ~dragam/nota deschisa-29apr02.htm.



https://www..see-educoop.net/education in/pdf/erasmus2009-oth-enl-t03.pdf

Filip, Gh., F.,(coord.), Societatea informationala .Soceatatea cunoasterii, Ed. Expert, Bucuresti, 2001, p.66

https://www.uni.bielefeld.de/sdrc/publications/working papers/wp 330.pdf

https://www.academiaromana.ro/pro pri/pah com01socinf prpri.htm

Tugui, Al., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Ed.CECCAR, Bucuresti, 2003, p.43

Hoza, M., G., Intreprinderea secolului XXI. Intreprindere inteligenta, Ed. Econ., Bucuresti, 2001, p.10

Tugui, Al., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Ed.CECCAR, Bucuresti, 2003, p.43

https://www.racai.ro/INFOSOC-Project/Trausan st new.pdf

Fotache, D., "Aplicatii workflow pentru organizatiile moderne", publicat in Sisteme informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi, 2002, p.114

Nonaka, I., Takenchi, H., The knowledge- Creating Company. How Japanese Companies Create Dynamics of Innovations, Oxford, University Press, New York, 1995, p.3, citata in Fotache, M., "Probleme generale ale managementului cunostintelor", publicat in Sisteme informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi, 2002, p.161

https://www.racai.ro/ ~dragam/nota deschisa-29apr02.htm

Ghilic-Micu, Stoica. M., "Echipa virtuala-forma de munca colaborativa in economia de retea", publicat in revista Informatica economica, Ed. de Catedra de informatica economica si Asociatia INFOREC, nr.3/2003, p.17-18

Tugui, Al., "Intreprinderea virtuala si viitorul ei", publicat in Sisteme informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi, 2002, p.92

Hoza, M., G., Intreprinderea secolului XXI. Intreprindere inteligenta, Ed. Economica., Bucuresti, 2001, p.33



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2818
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved