PREDAREA SI INVATAREA PSIHOLOGIEI PE WEB

PREDAREA SI INVATAREA PSIHOLOGIEI PE WEB

1 INTRODUCERE

Alleydog.com: The Psychology Student's Best Friend AlleyDog.com este un site pentru studentii in psihologie sau pentru oricine interesat de psihologie.Site-ul este dedicat pentru a ajuta studentii sa se bucure de cursurile de psihologie si sa imbunatateasca capacitatea lor de invatare. Ve-ti gasi aici un loc de comunicare, un glosar cu termeni psihologici, asistenta online pentru pregatirea temelor pentru acasa, teste si multe altele. https://www.alleydog.com/ Cmhs 568 Introduction To Lifestyle Mentoring Acest site descrie un curs special dedicat stilurilor de viata, cu materiale suplimentare asupra acestui subiect. https://www.regent.edu /acad/schcou/cmhs568/cmhs568.html. Developmental Psychology (psy2023) Site-ul ofera un curs de psihologia dezvoltarii in intregime online. Este un curs de psihologie teoretica si bazat pe cercetari concrete care descrie aspectele sociale, emotionale, biologice si cognitive ale dezvoltarii umane de-a lungul vietii. https://www.tulsa.oklahoma.net/~jnichols/DevPsy3KSyllabus.html Educational Psychology Interactive Sunt prezentate programa si materialele unui curs de psihologie educationala. Ve-ti gasi aici si link-uri utile spre alte resurse web dedicate psihologiei educationale aranjate dupa tematica. https://www.valdosta.edu/~whuitt/psy702 Expersim (experiment Simulation) ExperSim este o interfata web pentru a experimenta cu programe de simulare originale dezvoltate de Universitate din Michigan. Studentii pot elabora propriul design al cercetarii pornind de la specificul variabelelor utilizate, obtinand reultatele imediat. Tematica cercetarilor este limitata la imprinting, facilitarea sociala, schizofrenie si motivatie. In fiecare domeniu sunt posibile diverse variante de realizare a cercetarii. Efectuand o serie de cercetari, studentul capata experienta planificarii unor experimente subsecvente pornind de la datele obtinute anterior. https://psych.colorado.edu/ mcclella/psych3101h/home.html

General Psychology Ve-ti gasi aici programa, note de lectura si link-ri utile pentru studierea psihologiei generale. https://www.indiana.edu:80/~iuepsyc/P103Psyc.html General Psychology II Un curs on-line de psihologie generala. https://www.sinclair.edu/sec/psy122

Hawaii Online Generational Curriculum in Cyberpsychology, Traffic Psychology, and Spiritual Psychology O colectie de lucrari elaborate de studentii de la University of Hawaii, insotite de articolele directorului de proiect, Dr. Leon James. https://www.soc.hawaii.edu/leonj/ leonj/leonpsy/leon.html.

History of Psychology Site-ul ofera materiale pentru cursul de istoria psihologiei. https://www.unb.ca/web/units/psych/likely/psyc4053.htm

Internal Validity Tutorial Este un tutorial /manual online care abordeaza validitatea interna a experimentelor psihologice elaborat la Psychology Centre of Athabasca University. https://server.bmod.athabascau.ca/html/ Validity/index.shtml

Internet Psychology Lab Un sistem multimedia interactiv de la University of Illinois pentru lectiile de laborator. Sunt prezentate lectii, demonstratii si experimente pentru studentii cu acces la Internet. https://kahuna.psych.uiuc.edu/ipl/ Introduction To Psychology (psy1113) Un curs de introducere in psihologie oferit in intregime online. Descrie subiecte ca: motivatia, invatarea, fiziologia, teorii ale personalitatii, psihologia sociala, tulburarile psihologice, perceptia, memoria s.a. - de la Tulsa Community College. https://www.tulsa.oklahoma.net/~jnichols/Psy3KSyllabus.html

Musee de la perception Descrie fenomenele cognitive si de percetie avand la baza iluziile optice si paradigmele clasice din psihologia experimentala. https://www.ulb.ac.be/psycho/fr/docs/ museum/home.html.

Negative Reinforcement University (nru) Pagina a fost creata de un grup de studenti si profesori de la Scottsdale Community College ca mediu experiential pentru studierea unor concepte din cursul de introducere in psihologie. (Pentru navigare este nevoie sa aveti instalat Shockwave) https://www.mcli.dist.maricopa.edu/proj/nru/

Online Gerontology Courses at the University of Montana Pe site sunt discutate aspectele psihologice, emosionale si cognitive ale dezvoltarii - de la Univerisity of Montana. https://www.umt.edu/ccesp/distance/gerontol/default.htm

Principles of Learning and Behavior Subiectul principal al acestui site il reprezinta principiile invatarii si comportamentului. Studentii vor invata sa aplice aceste principii in propria lor viata. https://www.users.csbsju.edu/~tcreed/pb/

Psyc 1a - General Psychology O introducere in studiul stiintific a comportamentului, perceptiei, gandirii, motivatiei, inteligentei, invatarii si principiilor genelale a psihologiei. https://www.cc.cc.ca.us/cconline/dised.htm Psycholocal Statistics Acest site include un manual complet de introducere in statistica cu exercitii si exemple interactive. Ve-ti gasi aici un proiect de cercetare care va arata cum sa utilizati metodele statistice avansate. https://www.psychstat.smsu.edu/

Psychology 121 Un curs de psihologie generala. https://www.sinclair.edu/sec/psy121

Psychology 387 Online Un curs online de psihologia invatarii. https://server.bmod.athabascau.ca/html/387/psyc387ol.htm

Psychology of Religion Site-ul ofera o privire generala asupra teoriilor si cercetarilor asupra credintelor si comportamentelor religioase. Include sugestii pentru lectura suplimentara si link-uri utile. https://www.psychwww.com/ Psychology On The Web Un curs asincron (versiunea demo) de introducere in psihologie utilizand secvente video - de la Atlantic Canadian University. https://www.unb.ca/courses/fields/

Self-paced Introduction To Psychology Course Un curs de introducere in psihologie de la University of Wisconsin Learning Innovations Independent Learning pentru invatarea la distanta https://www.uwex.edu/indlearn/online/psychology202.htm

Sensation and Perception Tutorials Aici puteti invata mecanismele fundamentale ale proceselor senzoriale - elaborat de John H. Krantz, Hanover College. https://psych.hanover.edu/Krantz/sen_tut.html

SmartWeb Un curs de psihologie educationala elaborat de Dr. Curtis Jay Bonk - de la Department of Counseling and Educational Psychology, School of Education, Indiana University. Sunt descrise o varietate larga de activitati pedagogice. https://www.indiana.edu/~smartweb/

Sport Psychology Online Un curs online care examineaza aplicarea principiilor psihologiei in sport. https://www.mc.maricopa.edu/users/estabrook/html/sport_psychology.html VassarStats: Web Site for Statistical Computation Resurse pentru cei care studiaza statistica - elaborat de Richard Lowry de la Vassar College. https://faculty.vassar.edu/~lowry/VassarStats.html

Webquest: Experimentation In Psychology O serie de exercitii pentru invatarea metodologiei experimentale in psihologie. https://homepages.go.com/~psychwebquest/index.htm

2 ASISTENTA PSIHOLOGICA DE SCURTA DURATA PRIN EMAIL SAU E-BULLETIN BOARD

Numeroase site-uri ofera asistenta utilizatorilor in problemele personale si in diverse subiecte psihologice. Unele site-uri sunt centrate pe o problema (e.g., tulburarile de somn, problemele legate sexualitate), iap altele au o orientare mai larga (vezi, de exemplu, Columbia University's Go Ask Alice: https://www.goaskalice.columbia.edu/index.html). Unel site-uri le cer utilizatorilor sa se identifice, dar in cele mai multe cazuri ei pot sa-si pastreze anonimitatea (sau sa foloseasca pseudonime). Desi unele site-uri sunt cu plata, multe altele sunt gratuite. Nu exista standarde acceptate privind profunzimea raspunsului, durata corespondentei si intrebarile urmatoare. Nu exista standarde nici privind decizia cand unui utilizator ii poate fi recomandat un consilier personal; deseori utilizatorii sunt incurajati sa se adreseze pentru problema lor psihoterapeutului care il au in prezent (daca este valabil)..

In multe cazuri corespondenta dintre utilizator si consilier este absolut discreta. In alte cazuri intrebarea si raspunsul sunt publicate pe o tabla electronica publica (electronic bulletin board) ca sa poata beneficia si alti utilizatori. De regula, aceasta procedura este cunoscuta de utilizatori inainte ca ei sa trimita intrebarea, dandu-si consimtamantul de a le fi publicata intrebarea dupa citirea si acceptarea instructiunilor. In aceste cazuri sunt utilizate pseudonimele pentru a preveni identificarea persoanei.

Navigatia prin numeroase site-uri lasa impresia ca asistenta psihologica este acordata de diferite tipuri de consultanti: psihologi (cu diferite specializari), psihiatri, lucratori /asistenti sociali si consilieri, dupa cum se prezinta ei insisi; totusi, multe servicii de asistenta sunt oferite de specialisti care au o pregatire si experienta diferite, unii psihologica altii nu: ingrijire, medicina, predare, management si religie. In multe cazuri, consultantii furnizeaza informatii de prezentare, in mod aparent pentru a face serviciile lor mai credibile; alte site-uri nu dau nici o informatie sau doar informatii foarte generale.

Nu exista statistici sigure privind utilizarea consilierii de scurta durata pe web. Contoarele web (programe speciale de contorizare a intrarilor pe site) nu pot fi considerate de incredere deoarece totalurile lor includ intrari multiple ale acelorasi utilizatori. Conform unor informatii publicate pe unele site-uri, unii utilizatori se apeleaza deseori la serviciile lor, dar nici aceste informatii nu pot fi considerate de incredere. Urmeaza sa se raspunda la intrebari foarte importante: In ce masura utilizatorii citesc intrebarile si raspunsurile, asimileaza informatia furnizata si sunt influentate de ele? Este consilierea de scurta durata pe web efectiva in termenii asistentei psihologice? Are citirea intrebarilor si raspunsurilor de pe tablele electronice virtuale un impact personal? Este nevoie de cercetari empirice pentru a raspunde sa aceste intrebari.

3 CONSILIEREA SI TERAPIA DE LUNGA DURATA PRIN EMAIL

Una dintre cele mai raspandite aplicatii psihologice pe Internet, dar si cea mai controversata este consilierea si terapia personala de lunga durata (vezi indexul furnizorilor de psihoterapie prin email, cei mai multi fiind americani, si alte informatii la acest subiect: https://www.metanoia.org/imhs). In principiu, acest tip de serviciu ofera tratament prin corespondenta prin email fara a comunica fata-in-fata. Procesul este in general similar cu psihoterapia fata-in-fata, in masura in care ingredientele de baza ale psihoterapiei, natura comunicarii si schimburile verbale sunt prezente (vezi Murphy & Mitchell, 1998, si Polauf, 1998, pentru descrieri si analiza detaliata). Exista totusi unele diferente esentiale intre acest tip de psihoterapie si terapia clasica: (a) Nu exista interactuine fata-in-fata, deci comunicarea nonverbala este foarte limitata si de cele mai multe ori nu exista deloc (cu exceptia nuantelor, care pot fi transmise prin formatul sau stilul comunicarii scrise); (b) In contrast cu psihoterapia clasica, in care terapeutul si pacientul se intalnesc periodic (e.g., o data pe saptamana) si mai greu (sau deloc) comunica intre sedinte, rata schimburilor comunicationale in psihoterapia intermediata de email poate varia mult si poate fi foarte afectuoasa. Aceasta rata - o data sau de mai multe ori pe zi, sau doar o data sau de doua ori pe saptamana - se modifica in functie de terapeut, in functie de pacient, sau pe parcursul procesului terapeutic, dupa cum au stabilit intre ei terapeutul si pacientul. (c) Schimburile terapeutice pot include citate din mesajele curente sau precedente. In opozitie cu terapia traditionala, aceasta optiune este usor accesibila, deoarece toate expresiile verbale sunt documentate; mesajele mai vechi sunt accesibile deoarece ele pot fi stocate in computerele clientului si consilierului. In mod similar, terapeutul sau clientul pot cita cu usurinta alte resurse electronice, ca si orice alt text relevant pentru comunicarea psihoterapeutica. (d) Mesajele nu sunt spontane, deoarece tehnica corespondentei amanate implica gandirea, planificarea si redactarea fiecarui mesaj.

In mod cert, acest tip de consiliere psihologica are avantaje si dezavantaje diferite de terapia traditionala. Printre avantaje pot fi enumerate: (a) Posibilitatea de a face intensitatea interactiunii mai flexibila vis-a-vis de severitatea sau urgenta problemei sau trebuintei clientului; (b) Utilizarea simpla si eficienta a schimburilor verbale acumulate dintre terapeut si client, care permite compararea, confruntarea sau reamintirea gandurilor clientului sau terapeutului pe care ei le-au exprimat mai inainte; (c) Posibilitatea usoara si valida de supervizare a consilierilor, materialele terapiei fiind imediat accesibile supervizorilor; (d) Accesul usor pentru persoanele care, din anumite motive, cum ar fi varsta inaintata, dificultatile de transportare, handicapurile, nevoia de anonimitate, frica de interactiunea fata-in-fata, lipsa de timp liber in orele de primire a terapeutului, distanta mare de la domiciliu, etc., au retineri in a intra intr-o psihoterapie conventionala (Childress, 1998; Cutter, 1996a; Huang & Alessi, 1996; Sampson, Kolodinsky, & Greeno, 1997; Uecker, 1997). De exemplu, Gerler (1995) a aratat ca consilierea pe Internet poate fi de o importanta speciala pentru tineri, promovand astfel serviciile scolare de consiliere; (e) Posibilitatea de a efectua schimburile terapeutice atunci cand exista timp, indiferent de terapeut sau client, independent de timpul zilei; (f) Impactul asupra persoanelor care apriori prefera sau sunt impresionati de mesajele scrise mai degraba decat cele orale; si (g) Posibilitatea terapiei simulate, insotita de o indrumare adecvata, ca instrument eficient de instruire (Galanter, Keller, & Dermatis, 1997).

Avand in vedere dezavantajele, trebuie sa atragem atentia la cativa factori semnificativi (Ainsworth, 1997; Childress, 1998; Ingram, 1998; Sleek, 1995): (a) Absenta unei interactiuni regulate fata-in-fata si a contactului vizual intre terapeut si client fac ca interactiunea nonverbala sa nu fie disponibila pentru dezvoltarea unei comunicari interpersonale mai bune. Aceasta se refera la abilitatea ambilor de a transmite mesaje prin intermediul comunicarii nonverbale - limbajului corpului si particularitatilor vocii - si de a le receptiona din partea consilierului sau clientului. Aceasta limitare nu trebuie considerata ca fiind una mai putin importanta, fiindca analiza literaturii de specialitate ne dovedeste importanta nonverbalului in comunicarea interpersonala in general si in interactiunea terapeutica in particular; (b) Absenta contactului direct intre consilier si client precum si formatul formal al relatiilor interpersonale bazat pe schimbul de mesaje electronice pot intr-un mod serios sa limiteze abilitatea consilierului de a manifesta grija si simpatie. Rice (1997), totalizand diverse critici la adresa terapiei prin email, trage concluzia ca ea trebuie considerata mai degraba consultativa (advice-giving) decat terapie reala; (c) Corespondenta regulata prin email nu este considerata confidentiala si privata, mesajele electronice putand fi foarte usor citite de altii. Dar, dupa cum specifica Zimmerman (1998), progresele criptografiei electronice vor ajuta in curand la rezolvarea acestei probleme.

Desi acesti factori negativi pot reprezenta obstacole in conducerea unei consilieri eficiente prin email, actualul lor impact este mai degraba foarte mic. Walther si Burgoon (1992) au gasit ca diferentele privind experientele emotionale ale participantilor la interactiuni fata-in-fata versus mediate de computer au fost minimale si au disparut dupa un timp. Intr-un studiu privind relatiile din grup, Colon (1996) a descoperit ca desi interactiunile si comunicarea au fost mediate de computer, membrii grupului au dezvoltat cu usurinta sentimente reale unii fata de altii. Walther (1996) argumenteaza ca comunicarea pe Internet este ghidata de reguli si norme specifice care o face sa fie 'hiperpersonala' (hyperpersonal). Aceasta caracteristica poate avea un aspect avantajos in relatiile terapeutice. Se are in vedere tendinta utilizatorilor retelei Internet de a utiliza autoprezentari si furniza feed-back-uri foarte selective, putand crea relatii interpersonale virtuale cu o dinamica foarte accelerata (Walther & Boyd, 1997; Wellman, 1997). In afara de aceasta, trebuie examinata si capacitatea terapeutului de a dezvolta si manifesta grija si caldura in interactiunea mediata de email si de a consolida relatia terapeutica (Robson & Robson, 1998; Sanders & Rosenfield, 1998). Intr-un sondaj recent (Powell, 1998) s-a incercat obtinerea de informatii de la psihoterapeutii online privind experienta lor terapeutica, dar fiindca doar 13 din cei 50 de terapeuti selectati (26%) au raspuns la chestionarul propus, concluziile pot fi gresite.

Oricum, exista anumite avantaje ale consilierii prin email in comparatie cu consilierea traditionala, fata-in-fata. In primul rand, dupa cum s-a mai mentionat, intregul dialog psihoterapeutic poate fi in intregime documentat si arhivat, fiind oricand usor accesibil pentru consilier sau client. Aceasta caracteristica poate avea o importanta speciala pentru ambele parti, atunci cand se fac trimiteri la interactiunile trecute si este nevoie de citate exacte. Mai mult decat atat, informatiile arhivate pot fi cu usurinta folosite in cercetari ulterioare sau pentru supervizare (Myrick & Sabella, 1995). In al doilea rand, ca si in biblioterapie (e.g., Doll & Doll, 1997), citirea /lectura si scrierea prin email pot avea consecinte psihoterapeutice benefice. In al treilea rand, natura asincrona a comunicarii psihoterapeutice permite receptarea (citirea) si transmiterea (scrierea) mesajelor atunci cand este este nevoie/ convenabil /comod, fara restrictii din partea unor factori externi, cum ar fi programul sedintelor. In al patrulea rand, navigarea comoda prin mesaje, capacitatea de a trimite mai multe copii si de a trimite mesajele altor persoane, utilizarea usoara a citatelor, optiunile de cautare si posibilitatea simpla de editare luate impreuna ii confera psihoterapiei prin email un statut unic. Consilierea bazata pe email poate fi foarte eficienta in cazuri mai speciale, dupa cum exemplifica King, Engi, si Poulos (1998) pentru terapia familiei, Stevens si Lundberg (1998) pentru orientarea profesionala, Jerome (1997) pentru consilierea adolescentilor. Din cauza naturii controversate a acestui tip de serviciu si a problemelor si limitarilor profesionale, etice si practice existente Binik, Cantor, Ochs si Meana (1997) sustin ca reteaua Internet si tehnologiile computationale trebuie folosite doar ca suport pentru psihoterapia traditionala. Numarul mic de cercetari fac imposibila o evaluare obiectiva a eficientei psihoterapiei online. Rezultatele preliminare ale sondajuli efectuat de King si Moreggi (1998) in general sustin succesul ei; totusi, esantionul mic (35 de consumatori si 30 de furnizori de terapie online) precum si natura acestui studiu nu permit formularea unor concluzii valide.

CONSILIEREA IN TIMP REAL PRIN CHAT, TELEFONIA WEB SI CONFERINTELE VIDEO

Desi consilierea prin email este asincrona si permite consilierului si clentului sa tina legatira nu numai cand se afla la mare departare unul de altul dar chiar si in momente de timp diferite, aceasta metoda submineaza reactiile spontane si imediate si includerea lor in efortul psihoterapeutic (vezi Suler, 1998, pentru o scurta descriere si link-uri Internet). Exita metode care fac posibila comunicarea sincrona prin Internet: (a) Chat-ul, care permite utilizatorilor sa comunice (in scris) online, in timp real, intr-o camera chat sau utilizand soft specific (e.g., ICQ: soft chat gratuit, care permite schimbul de mesaje scrise in timp real intre doi utilizatori); (b) Telefonia web, care face posibila comunicare in timp real utilizind microfonul si castile /boxele; si (c) Conferintele video, care permit interactiunea in timp real utilizand echipament video (vezi Croweroft, 1997). Aceste metode sunt larg raspandite si accesibile, permitand un nivel calitativ relativ inalt al comunicarii. Este important de notat ca daca chat-ul si telefonia web permit anonimitatea deplina, conferintele video implica un element de identificare personala, fiindca permit vizualizarea participantilor. Toate aceste metode sunt, in principiu, in mare parte similare comunicarii prin telefon, de aici, ele sunt expuse acelorasi limitari ca dispozitive terapeutice (King, Engi, & Poulos, 1998; Sanders & Rosenfield, 1998). Totusi, aceste aplicatii sunt relativ noi si sunt intr-un proces permanent de perfectionare tehnica pentru a creste calitatea si viteza comunicarii. Ca rezultat, doar cateva utilizari psihologice sunt propuse si practicate, cum ar fi in tulburarile de vorbire (Kuster & Poburka, 1998), aplicatii ale terapiei psihoanalitice (Lajoie, 1996), consilierea profesionala (Buxton, Sellen, & Sheasby, 1997), asistenta in schizofrenie (Zarate, Weinstock, Cukor, Morabito, Leahy, Burns, & Bear,1997), tulburari psihiatrice generale (Ball et al., 1993) si serviciile neuropsihologice (Troester, Paolo, Glatt, Hubble, & Koller, 1995).

Este interesant de subliniat existenta versiunii Internet a programului Eliza - un program de consiliere automatizata, asemanator unui robot - accesibil pentru utilizare libera: https://www.planetary.net/robots/eliza.html. Dupa cum indica Odell si Dickson (1984), un dialog personal cu Eliza poate aduce utilizatorilor o usurare, dar exista si avertismente (Dewdney, 1985; Murphy & Pardeck, 1988). Eliza poate fi utilizat si ca un instrument eficient de invatare /predare (Suler, 1987), in special versiunea sa pentru Internet.

*) Prezentarea se bazeza pe: Barak, Azy (1999). Psychological Applications on the Internet: A Discipline on the Threshold of a New Millennium. Applied and Preventive Psychology, 8, 231-246.

5 GRUPURILE DE SUPORT SI DE DISCUTIE SI CONSILIEREA IN GRUP SINCRONE SI ASINCRONE

Reteaua Internet permite foarte usor comunicarea in grup, in care mesajele trimise de o persoana pot ajunge la un numar de persoane in timp real (comunicarea sincrona) sau in momente de timp initiate de receptor (comunicarea asincrona). Aceste optiuni faciliteaza comunicarea in grup in aplicatii cunoscute sub denumirile de Newsgroups (Usenet), Chat Rooms, Discussion Groups si Web Forums, fiecare din ele fiind definite de un numar de caracteristici tehnologice si /sau functionale specifice, dar permitand discutiile in grup pe Internet. Newsgroup-urile initial au fost create pentru schimburi de informatii cu numeroase subiecte /teme tehnice. In prezent sau format forumuri /grupuri in care participantii fac schimburi de experienta si de idei, dar ofera si asistenta si suport emotional (vezi introducerea generala in grupele virtuale de suport de Henry, 1997). Primele grupuri de suport mediat de computer (sau de ajutorare mutuala) au aparut intre sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90. Acestea erau gupuri de suport pentru persoane in varsta (Furlong, 1989) si bolnavii de SIDA (Bosworth & Gustafson, 1991; Brennan, Ripich, & Moore, 1991). Ele erau in general intensiv continuate si in varianta fata-in-fata (vezi Gartner, 1998). Grupurile de suport online pot fi usor gasite si accesate utilizand motoare de cautare pe Internet, cataloage si directore (e.g., Grohol, 1998; White & Madara, 1998). Capacitatea comunicarii pe Internet de a contribui la stabilirea legaturii intre mai multe persoane in timp ce li se pastreaza anonimitatea pare sa aiba aceiasi influenta unica asupra participantilor. De exemplu, utilizarea pseudonimelor, fapt care impiedica stabilirea identitatii (si sexului) face sa creasca gradul de deschidere a persoanei (Jaffe, Lee, Huang, & Oshagan, 1995). Mai mult, dupa cum au stabilit McKenna, Katelyn si Bargh (1998), participarea anonima la grupurile virtuale faciliteaza stabilirea identitatii si acceptarea de sine a participantilor.

Studii ale grupurilor de suport, cum ar fi cel legat de problematica depresiei (Salem, Bogar, & Reid, 1997), au relatat ca oamenii comunica in ele in moduri caracteristice comunicarii fata-in-fata, cu un nivel inalt de suport, acceptare si trairi pozitive. Mai mult, s-a dovedit ca mai multi barbati decat femei participa la astfel de grupuri, fapt care a permis formularea concluziei ca grupurile online pot furniza o forma unica de suport pentru persoanele care nu sunt dispusi sa foloseasca forme traditionale de ajutor profesional. Cunoscand posibilitatile psihologice ale grupurilor online, psihologii si cei din domeniile asociate au initiat servicii de grup virtuale, in paralel cu cele oferite in modurile traditionale de interventie fata-in-fata si au sustinut utilizarea lor (e.g., Madara, 1997). Chiar si participarea la grupuri virtuale de joc, cum ar fi Multi-User-Dungeons (MUD) sau The Palace (un chat virtual multimedia), poate constitui un proces psihoterapeutic si ajuta in constituirea unei imagini de sine pozitive sau contribui la rezolvarea problemelor emotionale (Suler, 1996a; Turkle, 1996). Numeroase gupuri de suport au fost create si promovate pentru diferite tipuri de probleme: femei cu cancer mamar (Sharf, 1997; Weinberg, Schmale, Uken, & Wessel, 1996; Weinberg, Uken, Schmale, & Adamek, 1995), recuperarea dependentilor de diferite substante (King, 1994), persoane abuzate sexual (Finn, 1995; Finn & Lavitt, 1994), pierderea parintilor si cazurile de deces (Schwab, 1995; Sofka, 1997), explorarea carierii (Herman, 1997), fobia sociala (King & Poulos, 1998), tulburarile obsesiv-compulsive (Stein, 1997b), probleme medicale (Davison & Pennebaker, 1997), suicid (Miller & Gregen, 1998), mame singure cu copii mici (Dunham, Hurshman, Litwin, Gusella, Ellsworth, & Dodd, 1998), parinti cu copii cu nevoi speciale (Mickelson, 1997), tulburari de alimentare (Winzelberg, 1997). Ele sunt adresate si persoanelor fara probleme specifice (Colon, 1996). Desi cele mai multe grupuri sunt asincrone (i.e., bazate pe corespondenta prin email), grupuri sincrone exista si prin Internet Relay Chat (IRC). Dupa cum subliniaza Miller (1997), dupa examinarea grupurilor de suport pentru persoanele bolnave de cancer, natura comunicarii in timp real in unele cazuri poate avea o semnificatie unicala pentru impactul suportului.

Necatand la natura tehnica a computerelor si faptul ca comunicarea online are loc intre persoane care nu s-au intalnit niciodata, persoanele care participa la interactiunile de grup online pot dezvolta simtul comunitatii si sunt capabili sa ofere un "umar virtual" (Jones, 1995; Spinney, 1995; Sudweeks, McLaughlin, & Rafaeli, 1998; Wellman, 1997; Wellman & Gulia, 1995; Wellman, Salaff, Dimitrova, Garton, Gulia, & Haythornthwaite, 1996). Aceasta comunitate virtuala este in unele cazuri similara cu comunitatea reala si foarte diferita in altele. De exemplu, persoanele care se implica in grupurile online tind sa se simta, pe de o parte, dezinhibati, fapt care faciliteaza raspunsuri imediate, autentice, sincere si deschise, dar si agresivi, pe de alta parte (Huang & Alessi, 1996; Sproull & Kiesler, 1995). Participand la grupurile online, subiectii gasesc de asemeni si o buna oportunitate de a-si satisface nevoile 'ascunzandu-se', fiind observatori prezenti la comunicarea intragrupala, dar necunoscuti si pasivi. Indiferent de trebuintele satisfacute si asteptarile existente, participarea la grupurile online, in special la cele de autoajutorare si ajutorare mutuala, este importanta si pentru indivizi si pentru societate (Humphreys, 1997). Dupa cum s-a dovedit, analiza de continut a mesajelor schimbate intre membrii grupurilor de suport poate fi folosita ca indicator diagnostic valid a starii emotionale si mentale (Fekete & Osvath, 1997).

Ca si terapia individuala online, grupurile de suport nu sunt lipsite de probleme si capcane (King & Moreggi, 1998; Lebow, 1998). Pe langa dezinhibarea care poate genera agresivitate, se manifesta si alte dificultati si limitari. De exemplu, utilizarea intensiva si potential nelimitata a Internet-ului poate cauza dezvoltarea dependentei de Internet (Brenner, 1997; Griffiths, 1997; Young, 1996). Participantii ii pot induce in eroare pe altii referitor la pregatirea, experienta etc. care o au, cauzand astfel perturbari sau daune. Clientii nesatisfacuti de psihoterapie se pot pronunta impotriva ajutorului profesional sau a unor specialisti (Chambliss, 1996). In sfarsit, natura comunicarii textuale (bazate pe text) poate cauza multe interpretari gresite. Printre descrierile negative ale utilizarii grupurilor de suport pe Internet Krumboltz si Winzelberg (1997) raporteaza caracterul problematic al grupurilor online cu tulburari de alimentare din cauza cunostintelor slabe de utilizare a computerului si violarea intimitatii. Pingree (1996), care a monitorizat utilizarea unui sistem de suport online avand ca grup tinta bolnavii de SIDA, a pus problema barierei economice, care determina ca persoanele din grupurile sociale dezavantajate (e.g., minoritati, femei) sa aiba mai putine posibilitati de a obtine acest suport.

Grupurile de discutii profesionale (cum ar fi listele postale) au devenit o practica comuna de consultare si informare reciproca pentru profesionistii din diferite domenii. Aceste grupuri de discutii ofera oportunitatea de a posta mesaje, de a solicita opinii si raspunsuri, de a oferi consultatii, de aschimba date si informatii etc. (vezi, de exemplu, lista forumurilor profesionale virtuale: https://www.shef.ac.uk/~psysc/InterPsych/inter.html). Utilizarea Internet-ului fac aceste activitati usor accesibile si ofera o comunicare rapida cu un numar mare de specialisti de pe glob. Aparitia acestor grupuri de discutii in diverse ramuri ale psihologiei si a altor profesiuni asociate a condus la crearea unui numar foarte larg de grupuri active. Numarul lor este intr-o crestere permanenta, iar sondajele arata succesul unor astfel de grupuri (e.g., Myrick & Sabella, 1995; Rust, 1995). Pe langa aceasta, profesionistii subliniaza permanen contributia acestor grupuri la formarea continua in domenii ca reabilitarea (Gilbride, Breithaupt, & Hoehle, 1996) si consilierea in probleme de cariera (Sherman, 1994).

10. Cercetarea psihologica si sociala Ca mediu uman interactiv, reteaua Internet poate fi utilizata pentru diferite tipuri de cercetare psihologica si sociala. Initial ea a fost folosita pentru a solicita persoanelor pariciparea la cercetari si sondaje; treptat ea a devenit un mediu pentru cercetarile de laborator. Obiectivitatea, posibilitatea comoda de manipulare, control si monitorizare, continuitatea, standardizarea, costul relativ scazut si modul de operare eficient fac ca reteaua Internet sa ofere oportunitati excelente pentru cercetare. Schmidt (1997a) descrie beneficiile utilizarii Internet-ului in efectuarea de sondaje, mai ales daca sunt folosite toate utilitatile pentru a evita /compensa dezavantajele (Schmidt, 1997b; see also Mehta & Sivadas, 1995).

Una dintre problemele metodologice majore este ca utilizatorii retelei Internet si voluntarii care participa la sondaje pot sa nu reprezinte populatia tinta a sondajului. Swoboda, Muehlberger, Weitkunat si Schneeweiss (1997) gasesc totusi ca desi esantioanele selectate pe Internet pot sa nu reprezinte intr-un mod valid populatia tinta, avantajele acestei metode de colectare a datelor compenseaza acest neajuns. Stanton (1998) a administrat chestionare identice unui esantion de subiecti care au fost selectati si au participat online la sondaj si unui esantion obisnuit care a completat versiunea hartie-creion a chestionarului. Gasind structuri de covarianta similare a variabilelor, el descrie modalitatile de imbunatatire a selectiei esantioanelor si colectarii datelor pe Internet. Oricum, pentru cercetatorii care prefera esantioanele "reale", tehnologia cercetarii online poate fi o modalitate eficienta de analiza secundara (Clark & Maynard, 1998).

Pe langa sondaje, pe Internet sunt utilizate si alte tehnici de cercetare. Riva si Galimberi (1997) sustin ca reteaua Internet reprezinta un mediu social tipic, unde oamenii fac schimburi informationale si interactioneaza in diverse moduri atunci cand computerul mediaza comunicarea. Ei sustin utilizarea acestui mediu social - spatiul virtual - pentru a studia caracteristicile interactiunii umane, in special locul contextului ca legatura intre cunoastere si interactiune, pentru a examina modelele interactiunilor comunicative umane. In aceasta ordine de idei, Suler (1996b) a demonstrat un punct de vedere unic in studierea dinamicii umane in The Palace. Urmatoarele patru exemple ilustreaza posibilitatile cercetarii psihologice pe Internet: (1) Michalak (1998) a investigat natura si caracteristicele tulburarilor afective sezoniere (SAD); (2) Stern si Faber (1997) au studiat relatia dintre atitudine si comportament; (3) Krantz, Ballard si Scher (1997) au cercetat factorii care contribuie la perceptia atractivitatii femeilor, utilizand persoane navigand in Internet ca participanti la cerecetare, care trebuiau sa reactioneze la imagini cu femei publicate pe web in anumite conditii experimentale. Incercand sa examineze validitatea acestui experiment, autorii au repetat aceasta cercetare intr-un laborator stiintific, cu studenti de la un curs de introducere in psihologie in calitate de participanti. Rezultatele au aratat consistenta dintre cele doua forme de colectare a datelor, aceasta contribuind la validarea cercetarii experimentale pe Internet. (4) Lukoff, Lu, Turner si Gackenbach (1995) au aratat cum practicile spirituale, misticismul, visele si miturile pot fi investigate eficient prin analiza cantitativa a newsgroup-urilor, listelor postale, bazelor de date.

Un numar tot mai mare de cercetari au loc online (vezi, de exemplu, cercetarea efectuata la School of Psychology, University of St. Andrews, Scotland: https://monty.st-and.ac.uk/expt2). Progresele tehnologiei web creeaza noi oportunitati inovative de cercetare, cum ar fi aplicatiile JavaScript (Harriott, 1997), multimedia (Welch & Krantz, 1996) si programele Common Gateway Interface (CGI) (Morrow & McKee, 1998; Schmidt, 1997b). Morris si Ogan (1996) sustin utilizarea retelei Internet pentru cercetarea sociala ca unica posibilitate de a efectua cercetari interdisciplinare ale unor variate aspecte ale comportamentului uman din perspective psihologice, sociologice, juridice, tehnologice, antropologice, economice si filosofice. Totusi, cercetarea pe Internet nu este libera de probleme, chiar si in afara limitelor metodologice. Un numar crescut de cercetatori sunt preocupati de caracteristicile speciale ale acestui mediu, avand in vedere posibilitatea utilizarii incorecte si a dificultatii de pastrare a confidentialitatii /intimitatii (e.g., Bier, Sherblom, & Gallo, 1996). Acestea, precum si alte aspecte (e.g., criteriile de includere si excludere a participantilor, obtinerea unui acord informat), au facilitat elaborarea unui ghid de cercetare special privind unele probleme etice si aspecte practice (Childress & Asamen, 1998; Hewson, Laurent, & Vogel, 1996; King, 1996b; Michalak & Szabo, 1998).

6 RESURSE UTILE DIN DOMENIILE SANATATII MINTALE INTERNET-ULUI SI TEHNOLOGIILOR INFORMATIONALE

Catalyst-information on computers in psychology

https://www.victoriapoint.com/catalyst.htm

Catalyst este in site excelent cu informatii despre relatia dintre computere si psihologie. Ve-ti gasi aici articole despre ciberpsihologie, interactiunea om-computer, tehnologia in educatie, consilierea online, soft psihologic s.a. Multe link-uri utile!

SHRINKTANK WEBSITE - Richard Bischoff, Ph.D.

https://www.shrinktank.com

Acest site va ofera multe informatii despre psihologie impreuna cu o colectie de link-uri spre carti noi si resurse online!

THE VISUAL ERGONOMICS RESEARCH GROUP - Peter A. Howarth, Ph.D.

https://www.lboro.ac.uk/departments/hu/groups/viserg/viserg1.htm

In acest site ve-ti gasi informatii despre activitatea The Visual Ergonomics Research Group de la Department of Human Sciences al Loughborough University, UK. Domeniile descrise: 1) probleme de sanatate si securitate asociate cu utilizarea echipamentului de creare a realitatii virtuale; 2) controlul computerului cu ajutorul ochilor pentru persoanele handicapate; 3) utilizarea raspunsurilor copiilor in detectarea bolilor de ochi.

THE CENTER FOR ON-LINE ADDICTION - Kimberly Young, Ph.D.

https://www.netaddiction.com/

Doriti sa invatati mai multe despre dependenta de Internet? Cunoasteti pe cineva care sta prea mult timp on-line? Care este atitudinea sotilor fata de navigarea pe Web? Care sunt factorii de risc implicati in dependenta de Internet? Daca aceste subiecte va sunt interesante acest site este pentru Dvs!

ASSISTIVE TECHNOLOGY RESEARCH CENTER - NATIONAL REHABILITATION

HOSPITAL, WASHINGTON, D.C.

https://www.nrhatrc.org/index.html

Misiunea acestui site este sa exploreze cum tehnologiile, in special celedezvoltate in scopuri militare, pot fi folosite pentru a imbunatati viata persoanelor cu dizabilitati. Site-ul contine link-uri spre multe proiecte din acest domeniu.

THE PROFFITT PERCEPTION LAB - Dennis Proffitt, Ph.D.

https://www.Virginia.EDU/,perlab/home.html

Daca va intereseaza lucrarile din domeniul perceptiei umane, acest site va ofera informatiile necesare. In acelasi timp va sunt puse la dispozitie link-uri spre rezumate, descrieri de cercetari, prezentari si alte resurse.

THE VISUAL PHONOLOGY PROJECT_Willis L. Pitkin, Jr., Ph.D.

https://english.usu.edu/xxx/visual_phonology.html

Este un site interesant dedicat dezvoltarii unui sistem care sa le ofere copiilor surzi un feedback vizual generat electronic la vocalizarile /sunetele pe care acestia le produc, in mod ideal incepand cu luna a doua sau a treia de la nastere. Se crede ca acest feedback vizual ii va ajuta in invatarea de a interpreta vorbirea lor proprie si a altora.

BIBLIOGRAPHY ON CHAT COMMUNICATION: A COLLECTION OF ON- AND OFFLINE- RESOURCES

https://www.rzuser.uni-heidelberg.de/mbeisswe/biblio.html

Site-ul reprezinta o sursa bibliografica bine dezvoltata privind cercetarile asupra comunicarii prin chat din perspectivele lingvisticii, stiintelor comunicarii si sociale. Utilitatea site-ului reiese din prezenta link-urilor spre rezumatele si /sau textele complete ale lucrarilor incluse.

VIRTUAL REALITY AND SOCIAL PSYCHOLOGY: THE UNIVERSITY OF CALIFORNIA AT SANTA BARBARA VR LAB

https:/www.recveb.ucsb.edu/Content_Pages/Social%20Psychology.htm

Acest site excelent furnizeaza informatii despre persoanele si proiectele laboratorului de realitate virtuala si psihologie sociala al Universitatii California. Tematica abordata de acest laborator: fenomenele de conformism, influenta, facilitare, inhibare si proximitate sociala in mediile virtuale.

THE VIRTUAL COMMUNITIES RESOURCE SITE

https://www.virtuelegemeenschappen.com/

Continutul acestui site include link-uri, descrieri de cazuri, carti, articole, arhive si noutati in legatura cu comunitatile virtuale. O parte din link-uri conduc spre surse in limba germana.

INSTITUTE OF CYBERMEDICINE

https://www.cybermedicine.org/

Acesta este site-ul Institutului de Cybermedicina, o organizatie non-profit afiliata cu Department of Psychiatry de la Harvard Medical School. Activitatea institutului este axata pe cercetarea si educatia in domeniul informaticii comportamentale (Behavioral Informatics). Sunt prezentate link-uri spre descrieri de proiecte privind aplicatiile tehnologiilor informationale in psihiatrie si medicina comportamentala. Obiectivul principal al acestui institut consta in 'dezvoltarea, evaluarea si diseminarea aplicatiilor inovative ale tehnologiilor informationale pentru promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si tratarea bolilor'.

HOWARD RHEINGOLD'S WEBSITE

https://www.rheingold.com/

Aceasta este pagina lui Howard Rheingold, autor de carti despre realitatea virtuala. Site-ul contine texte care descriu implicatiile tehnologiei asupra umanitatii.