Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PSIHOTERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALA - GENERALITATI

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cum este manipulata mass-media in conflictele internationale
RELATIA TEST – OBIECTIVE INVESTIGATE; FACTORI CE INTERVIN IN TESTAREA PSIHOLOGICA
PRINCIPIILE EDUCATIEI MORALE.
Domenii, scopuri si cerinte privind utilizarea testelor de personalitate
Asigurarea suportului psihologic inainte de plecarea in misiune in teatre de operatii militare multinationale
TULBURARI DE COMUNICARE SI DE ATENTIE
COMPETITIA CA FORMA DE COMPORTAMENT COSOCIAL; FENOMENUL FACILITARII SOCIALE
PSIHOLOGIA VARSTELOR – test grila
Diferentierea sociala
FUNCTIILE HIPOTALAMUSULUI

TERMENI importanti pentru acest document

: tehnica celor 3 coloane de cognitiv comportamentale : diferenta dintre ganduri negative disfunctionale si convingerile de baza : psihoterapia cognitiv-comportamentala genralitati : :

PSIHOTERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALA - GENERALITATI

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA:

Ø     Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie;

Ø     Gandirea pozitiva. Ghid practic de psihoterapie rational+emotiva si cognitiv comportamentala;

Ø     Psihoterapia anxietatii;

Ø     Psihoterapia cazurilor dificile;

Ø     Psihoterapii de scurta durata.

Marea majoritate a oamenilor cred ca fie alti oameni, fie anumite circumstante nefavorabile sunt responsabile pentru starile lor negative.

Daca lucrurile ar sta asa, atunci toti oamenii care se confrunta cu aceste probleme ar trebui sa se simta la fel. Dar acelasi eveniment poate declansa reactii emotionale diferite, in functie de cum este evaluat si interpretat respectivul eveniment.

Elementul cheie al terapiei cognitiv+comportamentale poate fi considerata maxima lui Epictet care spunea ca „oamenii sunt perturbati nu de imprejurari ci de modul in care le interpreteaza.

Important de mentionat este faptul ca exista si consiliere cognitiv-comportamentala, diferenta de terapie constand doar sub aspectul gravitatii cazului la care se refera.

Postulatul pe care se bazeaza terapia cognitiv-comportamentala este faptul ca interpretarea unor experiente, ceea ce duce la formularea unor ipoteze si convingeri, poate fi sau nu corecta. Deci, daca oamenii au ganduri nerealiste privind la ei si la imprejurari, acestia dezvolta stari afective disfunctionale de tip autoperturbatoare. Daca acestea ating intensitati extreme apare necesitatea interventiei terapeutice de tip cognitiv-comportamentala.

Exista doua forme de gandire care reprezinta obiectul interventiei psihologice:

Ø     ganduri si imagini obisnuite, convingerile si supozitiile care stau la baza acestora si conduc la declansarea lor;

Ø     Bech afirma ca exista „ganduri negative automate” care se declanseaza spontan si au caracter involuntar, neconstientizat.

Daca gandurile si convingerile au caracter negativ si nerealist, subiectul va fi perturbat emotional (sub forma anxietatii in cazul gandurilor referitoare la primejdii, pericole, etc. si depresii in cazul gandurilor referitoare la sentimente de inutilitate, etc.).

Convingerile si supozitiile disfunctionale care stau la baza gandurilor negative automate au fost denumite de catre Ellis „credinte irationale” („trebuie sa fiu intotdeauna perfect”, „orice greseala imi arata ineficienta”, etc.).

Convingerile si supozitiile disfunctionale au caracter nociv deoarece subiectii devin foarte perturbati cand comit erori si evita sa mai actioneze in anumite situatii.

In timp ce convingerile si supozitiile cu caracter adaptativ sunt exprimate in mod relativ, cele irationale sunt exprimate la modul extrem prin imperative categorice: „trebuie neaparat”, „cu orice pret”, etc. Aceste imperative impiedica realizarea scopurilor personale.

CATEGORII DE CONVINGERI IRATIONALE:

Ø     „trebuie sa fac totul perfect”, „sa castig cu orice pret aprobarea celorlalti, pentru ca altfel sunt lipsit de valoare”;

Ø     „ceilalti trebuie sa-mi acorde consideratii si sa se poarte cu mine asa cum doresc eu deoarece altfel trebuie pedepsiti”;

Ø     „viata trebuie sa-mi ofere tot ceea ce doresc, repede si usor, si nimic din ceea ce nu-mi doresc”.

Bernard si Ellis afirma ca cele trei categorii de convingeri duc la ganduri negative autoperturbatoare de tipul”eu sunt lipsit de valoare pentru ca…..”, „e ingrozitor sa….”, etc.

Aceeasi doi autori au stabilit si renumitul model ABC, care explica interrelatiile dintre gandurile si starile afective, astfel:

Ø     A = elementul activator extern;

Ø     B = gandurile si convingerile negative;

Ø     C = consecinte emotionale si comportamentale.

Cel mai adesea elementul activator extern este o situatie prezenta, dar poate fi reprezentata si de ganduri care privesc un eveniment viitor sau chiar o stare emotionala.

Aceste stari sunt determinate pe de o parte de ganduri si convingeri negative care duc la un anumit mod de comportare care ii va influenta si pe cei din jur si, pe de alta parte, clientul va percepe selectiv acele informatii care vin in sprijinul convingerilor sale negative.

PRINCIPII ALE TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE:

Ø     starile emotionale si comportamentele sunt determinate de modul nostru de gandire;

Ø     tulburarile emotionale reprezinta o consecinta a modului negativ si nerealist de a gandi;

Ø     tulburarile emotionale pot fi ameliorate si vindecate prin modificarea stilului de gandire nerealist.

La inceputul terapiei clientul trebuie pregatit. Gandurile au caracter involuntar si functioneaza la nivel de deprinderi. Unii nu stiu deloc acest lucru, altii nu constientizeaza nici trairile disfunctionale decat in momentul cand acestea ajung la nivel patologic. De aceea terapia trebuie sa inceapa cu constientizarea acestora prin foarte multe exercitii.

Ulterior terapeutul trebuie sa-l ajute pe client sa inteleaga modul in care gandurile respective genereaza probleme emotionale si comportamentale.

O data realizati cei doi pasi prezentati se trece la stabilirea obiectivelor pentru a fi siguri ca pacintul chiar doreste sa se elibereze de problemele sale si nu este blocat de beneficiile secundare ale acestora.

Gandurile disfunctionale sunt doar niste ipoteze care trebuie verificate prin dovezi (aduse de catre client). Acestea trebuie sa duca la infirmarea gandurilor si convingerilor irationale, apoi sunt substituite cu unele mai realiste. Pentru a se realiza acest lucru este eficient a se folosi tehnici de contraargumentare sau realizarea unor sarcini in plan comportamental. Clientul va face exercitii de provocare si combatere a gandurilor disfunctionale negative si este ghidat sa se comporte astfel incat sa le contrazica.

ETAPE ALE TERAPIEI COGNITIV-COMPORTAMENTALE:

Ø     monitorizarea starilor emotionale disfunctionale si a factorilor activatori;

Ø     identificarea gandurilor si convingerilor dezadaptative;

Ø     identificarea conexiunilor dintre ganduri, emotii si comportament;

Ø     testarea gradului de veridicitate al convingerilor si gandurilor negative prin dovezi pro si contra;

Ø     substituirea gandurilor si convingerilor negative cu unele mai realiste.

Toate cele cinci etape prezentate sunt valabile atat pentru terapie cat si pentru consiliere cognitiv-comportamentala.

Daca clientul se blocheaza se poate folosi tehnica elementului unic a lui Lazarus: un cuvant care sa exprime cel mai bine problemele clientului si sa formeze o fraza pornind de la acesta. In tot acest timp terapeutul trimite mesaje nonverbale, parafrazari, etc.

Nu exista o regula cand sa se treaca de la explorare nondirectiva la evaluarea directa. De regula se face atunci cand au fost acumulate informatii suficiente legate de cazul respectiv, moment in care terapeutul se adreseaza clientului astfel: „acum ar fi bine sa ne concentram asupra a 2-3 dintre problemele pe care le-ai prezentat, care ar fi mai importante”.

Dupa acesta urmeaza evaluarea cognitiv-comportamentala dupa modelul ABC. In timpul evaluarii terapeutul va cauta sa-l convinga pe client de faptul ca B stau la baza aparitiei si mentinerii simptomului. Vor fi identificate cele trei componente si se utilizeaza pentru a formaliza problema.

Modelul ABC este utilizat si pentru a se structura interventia terapeutica prin respectarea anumitor pasi, astfel:

Ø     focalizare pe un incident de natura emotionala;

Ø     se evidentiaza consecintele emotionale si comportamentale C;

Ø     se identifica evenimentul activator A;

Ø     se stabilesc legaturile dintre A si C;

Ø     se identifica gandurile si convingerile B;

Ø     se stabilesc legaturile dintre B si C;

Ø     se completeaza tabelul celor trei coloane (vezi metoda celor trei coloane de la cursurile de terapie), astfel: in prima coloana se descriu situatiile reale sau imaginare cand a aparut problema; a doua coloana cuprinde credinte referitoare la ce sa specificat in prima coloana pe de o parte ganduri disfunctionale care ii vin in minte si pe de alta parte ganduri alternative cu caracter realist; in fine, in a treia coloana se trec emotiile negative si comportamentele disfunctionale care il tulbura si emotiile si comportamentele adaptative.

EVALUAREA COGNITIV-COMPORTAMENTALA:

Ø     obiectivul evaluarii este acela de a-l ajuta pe client sa depaseasca starea de blocaj si sa accepte ideea schimbarii;

Ø     se stabileste relatia terapeutica;

Ø     se formuleaza preliminar problemele;

Ø     prezentarea generala a metodelor prin care se va realiza schimbarea;

Ø     se impune o prezentare realista din partea terapeutului cu privire la ceea ce poate oferi el.

Intr-o prima faza are loc interviul preliminar care poate dura mai multe sedinte, in functie de necesitati, dar se impune a nu se lungi prea mult deoarece poate duce la suspiciuni sau plictiseala.

Pentru ca interviul sa aiba eficienta se impune a se respecta anumite reguli de baza:

Ø     obtinerea de informatii preliminare despre subiect prin intermediul formularului de anamneza, inainte de terapie;

Ø     adoptarea unei pozitii si vestimentatii conventionale (la noi este indicat halatul alb);

Ø     crearea unei atmosfere calduroase, dar ferma;

Ø     evitarea anumitor ezitari din partea terapeutului.

Daca pacientul pare agitat interviul poate sa debuteze cu o discutie banala. Acesta poate fi intrebat ce asteapta el de la terapie. Daca terapeutul observa o anumita nerabdare in comportamentul clientului pentru a-si povesti istoria vietii il lasa sa o faca, dar are grija ca acesta sa nu exagereze.

Terapeutul il intreaba pe client daca are indoieli in ceea ce priveste terapia si daca da, atunci i se dau asigurari ca nu exista motive care sa-l ingrijoreze. La interviul clientul trebuie sa relateze evenimentele mai semnificative apropiate.

Dupa ce a aflat ce asteptari are clientul de la terapeut i se cere sa vorbeasca despre problemele sale. Cel mai indicat este dialogul deschis si nestructurat (cerere explicita). Plecand de la aceste lucruri se poate exemplifica si modelul ABC, dar impreuna cu clientul.

Acest tip de interviu este uneori greu de realizat deoarece majoritatea pacientilor sunt obisnuiti cu modelul medical de intervievare.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 382
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved