Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Viziunea cognitivista

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONFORMITATE SI INFLUENTA SOCIALA
„ Realizati un studiu de caz pe tema „Rezistenta la schimbare” pornind de la o situatie reala observata in grupul de munca din care faceti parte”
DEMERSUL PREVENTIV IN REDUCEREA CERERII DE DROGURI
REPREZENTARILE
TELENCEFALUL
GESTUL PSIHOLOGIC
COMPORTAMENTELE COSOCIALE;DEFINIRE, CARACTERIZARE GENERALA SI CLASIFICARE
Atractia interpersonala
Drogurile si dependenta de droguri
METODE si TEHNICI DE CERCETARE A SENZATIILOR

TERMENI importanti pentru acest document

Viziunea cognitivista

Este o viziune aparuta consecinta a sintetizarii mai multor perspective de gandire proprii stiintelor pozitive, filozofice, neurologice, clinice, cognitive s.a. De aici a rezultat un consens teoretic, denumit modular elaborat intre tot atatea puncte de vedere diferite  - initiatorii de baza au fost: filozoful J. Fodor, specialistul in psihofiziologie P. Rozin, neuropsihologul M Gazzanica, specialistul in psihologie cognitiva A. Allport s.a. Pe de o parte se disting fenomenele neuronale de mare complexitate de la nivelul scoartei cerebrale, pe de alta parte nevoia de potrivire la ele a formelor tot mai elaborate de reflectare simbolica, de descifrare a mecanismelor de procesare informationala, de accesare cognitiva a ceea ce este reflectat. S-a plecat in acest sens de la postulatul ca in cursul evolutiei fiinta umana a ajuns la un moment dat sa posede mijloace proprii de procesare informationala, carora li s-a acordat denumirea de “mecanisme computationale”. Pe unele dintre ele le impartim ca analoage cu ceea ce se intampla la animalele  - cum ar fi perceptia fetei; altele insa sunt proprii doar omului  - cum este cea care se produce in cazul unei analize gramaticale. Mai mult, unele dintre ele actioneaza la nivel molecular  - cum ar fi detectarea receptiva a liniilor la nivelul receptorilor vizuali, altele actioneaza la nivel molar  - cum este controlul voluntar al miscarilor.

Despre “mecanismele computationale” s-a apreciat ca au, de asemenea, o automomie a lor functionala proprie. Aceasta actioneza in doua sensuri diferite: primul, are in vedere cum fiecare astfel de mecanism opereaza in acord cu propriile principii, fara a fi subordonat la nici unui alt modul; al doilea, pune in evidenta cum mijloacele de procesare informationala pot sa opereze fara sa fie in vreun fel directionate. Intrarea in functiune sau “declansarea” acestor mecanisme poate fi cauzata de evenimente anume sau de informatii cu insemnatate deosebita din ambianta. Toate aceste mecanisme propuse sunt considerate “cognitiv impenetrabile” sau “capsulate”; cu toate ca unele dintre ele pot ajunge la a se constientiza, de a cadea sub control voluntar. Dar aceasta capacitate a lor de a fi operatiomale intr-un sistem procesare a informatiilor este o caracteristica diferentiala specifica acreditata prin definitie doar fiintelor umane. Este vorba aici de un “inconstient cognitiv”, la care accesul “mecanismelor computationale” nu este totdeauna posibil. Adica antrenarea lor in joc este independenta si neinfluentabila in nici un fel de constientizarea unora din operatiile sale. Cum ar fi cazul in care, desi subiectii cunosc la ce trebuie sa priveasca, la ce sa asculte, aceastea inca nu este suficient pentru ca o iluzie de perceptie vizuala sau auditiva sa nu se produca.

Multi reprezentanti al unor asemenea perspective modulare sunt incercati de adversitate cand se incearca incadrarea lor alaturi de cei care sustin ideea interventiei unor mecanisme centrale de procesare informationala. Aceasta le-ar inscrie pe linia celor care admit interventiei in procesare a unui homuncus  - idee in general nu prea agrata.. Dar prea multa simpatie nu se dovedeste nici fata de acei reprezentanti sustinatori ai postulatului interventiei unei memorii general lucrative, folosite cu scop special de mecanismele computationale. De aceea, mai de graba se accepta invocarea ideii unei pozitii de orientare biologica, in acord cu care mecanismele cerebrale ar lucra manate de propriul lor impuls sau de nevoi primare, pentru care folosesc propriile lor capacitati perceptuale si de memorie, decat sa se sustina cauza unui imprumut energetic de la alte module in functiune. Pentru ca in cursul evolutiei, imprumuturi daca s-au produs, acestea au avut loc nu intre module, ci intre sisteme sau intre combinatii de sisteme, de unde au rezultat mecanismele ce stau la baza formelor complexe de comportare.




Astfel, actul computational (mental) are propria sa independenta si face jonctiunea dintre mecanismele simbolice (cognitive) si cele neurologice. Acesta are specificitatea sa chiar daca ceea ce este supus procesarii sunt simboluri culturale  - dar care reproduc pe o scara superioara a spiralei aceluiasi proces evolutiv (Eibl-Eibesfeld) legile biologice generale ale luptei pentru existenta, a mostenirii caracterelor avantajoase etc. Dar in timp ce aceasta perspectiva modulara se poate altoi la principiul general al plasticitatii comportamentale  - unde ca mecanism computational contribuie la valorificarea operationala a experientei timpurii, cea care sustine ideea  redistribuirii aceleiasi plasticitati in sisteme diferite, poate intampina restrictii mai multe cand vine vorba sa fie comparat cum actioneaza si se manifesta la specii de animale diferite etc. 


loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 567
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site