Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ATITUDINE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COMUNITATI SOCIALE - Societati multiculturale, Comunitati etnice
Bunastarea sociala si rolul statului in producerea bunastarii
CONTROLUL SOCIAL SI DEVIANTA - forme si stiluri de manifestare
DINAMICA FUNCTIONALA A RELATIEI CONJUGALE
ROLUL SONDAJELOR DE OPINIE IN SOCIETATE
POLITICA SI STATUL. CULTURA POLITICA SI SOCIALIZAREA POLITICA
METODA DE CERCETARE SOCIOLOGICA
VIOLENTA FAMILIALA – FENOMEN PSIHO- SI SOCIOPATOGEN
Educatia fizica si igienico – sanitara
Campania sociala

ATITUDINE

V. balanta cognitiva, comunicare, consistenta sinelui,interactiune sociala, opinie, opinie publica, persuasiune, personalitate, schimbare sociala, sine



Orientare personala sau de grup, rezultata din combinarea de elemente afective, cognitive si conative, care exercita influente de directionare, motivare sau evaluare asupra comportamentului. Cind ating un grad mai inalt de stabilitate, a. se constituie ca insusiri caracteriale ale unei persoane, in relatie cu valorile formeaza asa-numitele sisteme de valori atitudini (R. Linton) care au functia de vectori orientativi personali (de exemplu: a. fata de sine, fata de munca, fata de institutie sau ideologie etc.).

Orice a. include trei tipuri de componente: cognitive, afective si comportamentale. Componenta cognitiva rezulta din perceperea si conceptualizarea obiectului a. Baza cognitiva a a. poate varia cantitativ si calitativ de la un individ la altul: unii se limiteaza doar la propria experienta de viata si ignora sursele alternative de cunoastere, altii se documenteaza intens si confrunta sursele si tipurile de cunoastere, in timp ce altii adopta o a. prin simpla imitatie sau contagiune. Componentele afective (emotii si sentimente) sint considerate ca dominante in alcatuirea psihosociala a a., manifestindu-se printr-o intensitate variabila si prin orientarea pozitiva, negativa sau neutrala a trairii. Componentele conative (comportamentale) ale a. sint consecinte ale elementelor cognitive si afective. In aceasta privinta, se distinge intre comportamentul atitudinal si comportamentul derivat din a. Comportamentul atitudinal consta in exprimarea verbala, afectiva sau prin alte mijloace de comunicare a a. De aceasta data sint activate componentele cognitive si afective pentru a exprima potentialitatea orientativa a unei actiuni si nu actiunea insasi. In acest sens, G.W. Allport considera a. ca „o stare mentala si neurala de pregatire care exercita o influenta directiva sau dinamica asupra raspunsului unui individ la toate obiectele sau situatiile cu care este asociat'.

Dintr-o alta perspectiva, W.M. Fuson defineste a. ca expresie a „probabilitatii de producere a unui anumit comportament intr-o anumita situatie'. Referirea se face la masura in care a. genereaza un comportament. In mod tendential, a. si comportamentul derivat sint interdependente si reciproc consistente. Comportamentul precedent exercita o puternica influenta asupra orientarilor ulterioare ale a., iar a. au o functie de generare a comportamentelor. Totusi, predictia a. pe baza comportamentului are un grad mai inalt de probabilitate si este mai efectiva decit predictia comportamentului pe baza a. (D. Bem, L Festinger, P. Cohen, A. Greenwald).

Schimbarea comportamentului duce la modificarea inevitabila a a. corespunzatoare, pe cind una si aceeasi a. se poate asocia cu mai multe comportamente posibile in functie de contextul social in care este implicata o persoana. De aici deriva doua consecinte importante: pe de o parte, in cercetarea sociala cunoasterea a. nu se poate substitui cunoasterii comporta­mentelor efective; pe de arta parte, schim­barea comportamentului duce cu necesitate la schimbarea a. ce-i corespunde, pe cind schimbarea prealabila a a. este numai un indiciu probabil al eventualei schimbari in con­duita.

A. sint asociate cu intregul univers al vietii individuale. Ele influenteaza perceptia, gindirea, imaginatia si vointa (P. Fraisse, V. Pavelcu). Atunci cind sint bine structurate actioneaza ca motive ale activitatii si indeplinesc diverse functii pe pian individual: de adaptare (prin dezvoltarea de a. favorabile fata de obiectele care satisfac nevoia de recompensa individuala si de realizare a scopurilor si de a. nefavorabile fata de cele care blocheaza initiativa personala sau care se prezinta ca surse de frustrare); de aparare a sinelui  (prin cristalizarea si manifestarea acelor a. care sint izvorite din conflicte interioare in vederea autoprotejarii fata de factori care ameninta integritatea, evalua­rea si orientarea sinelui); de expresivitate personala (a. sint incorporate in structura sinelui pentru afirmarea identitatii personale); cognitiva (de cautare a semnificatiilor, de organizare mai buna a convingerilor personale pentru a conferi o mai mare consistenta propriului sine). Totodata, a. sint implicate in relatii si interactiuni sociale, exercitind o functie de motivare si orientare a acestora.

A. constituie obiect al invatarii si schimbarii. Achizitionarea a. se realizeaza pe trei cai mai importante: contactul direct cu obiecte, evenimente, persoane etc.; interactiunea cu cei care detin deja o a.; experienta sociala asi­milata in grupurile formale sau informate. Familia se considera ca are un rol important in modelarea a. la copil ca urmare a identificarii acestuia cu unul dintre parinti. Multe din a. de mai tirziu isi au originea in socializarea timpurie din cadrul familiei. De exemplu, a. autoritara de mai tirziu este datorata intr-o masura semnificativa practicarii in familia de origine a unor modele autoritare de socializare. Formarea a. ca urmare a influentelor exercitate de aftii implica procese de: conformare (cresterea asemanarii cu cei din jur), identificare (preluarea si asumarea de roluri sociale aureolate de prestigiu social), interiorizare (asimilarea de a. si valori pentru constructia identitatii personale). A. dobindite in copilarie si adolescenta sint ulterior consolidate sau schimbate ca urmare a multiplicarii influentelor si relatiilor sociale care pot avea efect de intarire sau de generare a unor conflicte intre informatiile sau experientele vechi si cele noi.




Dupa L Festinger, disonanta este o stare de inconsistenta a doua elemente cognitive (cunostinte, opinii, credinte etc.) care se prezinta prin sensuri opuse ale mesajelor, iar consonanta corespunde starii de consistenta. Daca proportiile elementelor consonante si disonante sint relativ egale, disonanta este maxima, iar cind proportia elementelor disonante este mult mai mica decit a celor consonante, disonanta este mica. Disonanta nu este psihologic confortabila si de aceea omul tinde sa o reduca sau sa o elimine prin:

  1. schimbarea unui element comportamental pentru a restabili consonanta cu a.;
  2. schimbarea unui element cognitiv din ambianta;
  3. adaugarea de noi elemente cognitive atunci cind nici unul din cei implicati in disonanta nu poate fi schimbat;
  4. cind cineva a actionat in contradictie cu propria a., va tinde sa modifice a. pentru a o face consonanta cu
  5. comportamentul.

a) A. si conduita ar putea fi derivate din organizarea structurii sociale. De exemplu, intr-o structura ierarhica formal instituita si autoritar sustinuta a. persoanelor subordonate sint irelevante pentru conducatori, intrucit comportamentul lor trebuie sa se conformeze normelor precis definite. Chiar daca ar exista variatii ale a. individuale, ele sint contracarate sau anulate de distributia ierarhica a puterii si controlului in structura sociala, in aceasta varianta, a. nu li se poate acorda decit un credit cognitiv minor.

b) A. intervin ca factori mediatori intre structura sociala si conduita. Structura sociala determina interiorizarea anumitor a. care conduc la ma­nifestarea de comportamente corespunzatoare. Pe de o parte, aceasta inseamna ca este suficient sa cunoastem structura sociala pentru a preciza conduita persoanelor. A. apar in ipostaza de factori psihologici care influenteaza prea putin predictiite teoretice. In felul acesta, se produce scindarea abordarii sociologice si a celei psihologice. Prima considera relatia dintre structura sociala si comportamente, iar a doua pe cea dintre a. si conduita. Pe de alta parte, factorii psihologici individuali si colectivi intermediaza raportul dintre structura sociala si conduita si ei trebuie considerati ca atare. Aceasta abordare este adoptata de psihologie,

c) In a treia directie, ce tinde sa fie tot mai mult adoptata in explicatiile propuse de sociologie, a. nu sint determinate de structura sociala ci sint dimensiuni intrinsec asociate factorilor structurali, astfel ca impreuna genereaza variatii ale conduitei personale sau colective. Pe de o parte, factorii structurali si cei atitudinali au efecte independente in pianul conduitei, pe de alta parte, din interactiunea lor rezulta efecte combinate specifice. De exemplu, schimbarea sistemului de recompensare a muncii in industrie nu duce cu necesitate la cresterea productivitatii muncii sau genereaza doar efecte minore daca nu se asociaza si cu schimbari in a. muncitorilor fata de sarcinile productive. Tot astfel, modernizarea echipamentului tehnic si a organizarii muncii intr-o intreprindere nu conduce automat la cresterea productiei cind se ignora a. personalului productiv fata de inovatia introdusa. Altfel spus, factorii structurali nu genereaza, prin ei insisi, schimbari in conduita personala si colectiva, ci numai cind sint asociati cu a. congruente,

d) O ultima directie apare ca extensie a precedentei, avind in vedere situatia in care a. si factorii structurali tind spre incongruenta datorita rezistentei la schimbare sau inflexibilitatii a. si a presiunii spre schim­bare a structurii sociale. Incongruentele factorilor structurali si atitudinali ori impiedica schimbarea comportamentelor, ori produc efecte sau consecinte neanticipate („efecte perverse'). M.V.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 468
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site