Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GRUPURILE SOCIALE SI ORGANIZATIILE. ORGANIZATIILE FORMALE SI BIROCRATIA
DEVIANTA SOCIO-SEXUALA (VIOL, PROSTITUTIE)
PROBLEME SOCIALE: LOCUIRE, SARACIE
Devianta sociala
RELATIA DINTRE PERSONALITATEA PARTENERILOR SI FORMELE CASNICIEI
CONFORMITATE SI INFLUENTA SOCIALA
Noile educatii
TEORII PRIVIND ROLUL MASS-MEDIA IN SOCIETATE
DIVORTIALITATEA
CONFLICTUL CONJUGAL

CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL

1. Conflictul conjugal SI criteriul normalitatii

sau anormalitatii psihice




Intr-o cercetare s-au luat in studiu trei tipuri de cupluri: unul - cu ambii parteneri normali din punct de vedere psihic, al doilea - cu un partener normal si unul anormal, avand nevroza, psihopatie sau psihoza si al treilea – cu ambii parteneri anormali din punct de vedere psihic.

S-au constatat urmatoarele:

Conflictul conjugal patogen este semnificativ frecvent in cuplurile asimetrice din punct de vedere al normalitatii psihice, respectiv in cuplurile in care unul din parteneri este nevrotic sau psihopat. Relatia conduce, in final, la tulburari nevrotice sau dezvoltari disarmonice ale personalitatii sotului normal.

In cuplurile simetrice, cu ambii parteneri normali, conflictul patogen faciliteaza, in timp, dezvoltarea reactiilor si comportamentelor nevrotice sau psihopatice la unul sau la ambii parteneri. Acest lucru constituie o sursa de stres psihopatogen care conduce, de obicei, la divort.

In cuplurile cu ambii parteneri nevrotici se constata perpetuarea unui model interactional nevrotic care in mod paradoxal mentine uniunea conjugala.

In cuplurile cu ambii parteneri psihopati, s-a constatat existenta unor posibilitati de intercompensare patologica si de relativ echilibru interpersonal, relatiile lor cu exteriorul insa fiind profund deficitare.

2. Conflictul conjugal SI structura personalitatii

S-a incercat stabilirea unei corelatii intre structura personalitatii si gradul de manifestarea conflictelor in cuplul conjugal. S-a constatat o corelatie semnificativa intre unele caracteristici ale conflictelor conjugale si unele trasaturi de personalitate ale unuia dintre soti sau ambilor, dupa cum urmeaza:

frecventa mare a conflictelor coreleaza cu explozivitatea, impulsivitatea,

activismul, tendintele autoritarist-dominatoare si nevrozismul;

durata mare a conflictelor coreleaza cu rigiditatea psiho-afectiva, suspiciunea, spiritul critic, egocentrismul, raceala afectiva;

intensitatea si gravitatea mare a conflictelor coreleaza cu imaturitatea afectiva, egocentrismul, anxietatea, rigiditatea si perseverenta afectelor negative, tendintele agresive structurale si interpretativitatea, respectiv ideile de gelozie si complexele de inferioritate;

forma de manifestare a conflictului: manifesta - coreleaza cu trasaturile

impulsive, extroverte, excitabile, pe cand cea submanifesta coreleaza cu imaturitatea afectiva, labilitatea, anxietatea, sugestibilitatea, hipermotivitatea.

Cercetarile nu au stabilit clar un determinism intre anumite trasaturi de

personalitate si potentialul conflictual conjugal. Compararea unor profile asemanatoare de personalitate incluse in relatiile conjugale diferite a relevat diferente semnificative in climatul si evolutia cuplurilor. Spre exemplu, dominarea si submisivitatea (dependenta) sunt trasaturile care apar in egala masura la persoanele cu mariaje armonice, dar si in unele configuratii disarmonice.



3. Conflictul conjugal Si factorul interpersonal

(se refera la compatibilitatea sau incompatibilitatea in cuplu)

Coexistenta si functionalitatea relatiilor interpersonale in cuplu se bazeaza pe existenta a doua principii: principiul complementaritatii sau compensatiei interpersonale si principiul similitudinii sau identificarii interpersonale.

Principiul complementaritatii consta in interconectarea reciproc compensatorie a unor reactii, atitudini si comportamente. Astfel, unele trasaturi si manifestari adaptative sau dezadaptative ale celor doua personalitati se pot atenua sau potenta prin mutualitate, se pot neutraliza intr-un sens favorabil sau defavorabil evolutiei cuplului.

Potentarea reciproca a unor trasaturi de personalitate de sens opus pare sa fie o „predispozitie” a cuplurilor constituite pe criteriul complementaritatii. Exista tendinta ca o trasatura cu potential dezadaptativ a unui partener sa fie atenuata de o trasatura complementara, moderatoare a celuilalt partener.

Impulsivitatea, hiperreactivitatea, explozivitatea unuia dintre soti se modereaza prin echilibrul, calmul, tactul sau hiporeactivitatea celuilalt. In cazul cuplurilor complementare, exista o tendinta spontana mai accentuata la exacerbarea unor trasaturi psihice opuse, ceea ce in timp sporeste riscul pentru conflict si creste durata interacomodarii maritale.

Principiul similaritatii constituie un principiu functional, de dezvoltare a relatiei maritale, prin mecanismul de identificare intre cei doi, realizand ceea ce poarta denumirea de “cupluri in oglinda”. Partenerii se recunosc mutual unul prin altul si unul in altul, ceea ce confera un grad sporit de siguranta. Aceste cupluri nu sunt lipsite de conflicte. Prezenta unor trasaturi de personalitate de tip conflictual la ambii parteneri (rigiditatea, suspiciunea sau impulsivitatea) intretin si amplifica tensiunile conjugale.

Conflictul conjugal si factorii externi

Cercetatorii in domeniul familiei au relevat in cazul cuplurilor conflictuale incidenta unor factori microsociali precipitatori si de risc disfunctional:

relatiile tensive ale cuplului prin unul sau ambii parteneri cu microgrupul familial de orientare (conflictele intre nora-soacra, ginere-socru, nora-socru). Acestea sunt situatii favorizante si de absenta spatiului locativ propriu si de nivelul economic scazut al familiei tinere.

relatiile deficitare cu grupul de prieteni, colegi, vecini ale unuia sau ambilor soti favorizeaza, de asemenea, disfunctiile conjugale.

dezechilibrul produs in bugetul cuplului prin incapacitatea de gospodarire, prin conditiile materiale necorespunzatoare sau printr-un buget insuficient sunt, de asemenea, factorii de conflict. Saracia si somajul constituie surse de dezechilibru familial semnificativ.

factorul incidental situational poate precipita conflictualitatea conjugala. In aceasta categorie se includ incidentele somatice si sociale cu care se pot confrunta unul sau ambii soti. Un exemplu in acest sens este cuplul de navetisti in care unul sau amandoi isi desfasoara activitatea profesionala la distanta de casa, ceea ce scade considerabil bugetul de timp al familiei, subminand coeziunea cuplului si evolutia sa interpersonala.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 868
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site