Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Modul de viata si calitatea vietii - chestionar

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONFLICTUL CONJUGAL
RELATIILE INTER-ETNICE
Crestinismul - Raspandirea crestinismului
FAMILIA - Rudenia, familia, casatoria
NONCONFORMISM
INTERVIU
GULERE ALBE / ALBASTRE
MISCARILE SOCIALE - Caracterizarea miscarilor sociale
MERITOCRATIE
Optimizarea relatiilor de familie

Modul de viata si calitatea vietii

chestionar

Ma numesc Calin Ionica Loredana, studenta la Universitaea de Vest Timisoara, Facultatea de Chimie­Biologie­Geografie, Specializarea Geografie si realizez un studiu asupra modului de viata si calitatii vietii din orasul Bals. Completand acest chestionar, ma ajutati sa imi fac o imagine generala asupra aspectelor reale ale calitatii vietii in momentul actual in colectivitatea in care traiti. Dand raspunsuri sincere la toate intrebarile ma ajutati foarte mult in realzarea acestui studiu.




Va rog sa cititi cu atentie toate intrebarile si incercuiti raspunsul pe care il considerati adecvat pentru dv. Raspunsurile dv. Sunt strict confidentiale.

Mai intai cateva raspunsuri despre dv. si despre familia dv.

1. Unde v-ati nascut ? (precizati localitatea si judetul)

.

1.Domiciliul dumneavoastra actual este (precizati localitatea si judetul):

1. rural ..

2. comuna suburbana

3. urban

2. Varsta dv. este ani.

Sexul: 1.masculin

2.feminin

4. Pregatire scolara:

1. pana la 8 clase

2. scoala profesionala

3. liceu

4. scoala postliceala

5. studii superioare

6. studii post universitare

5. Daca aveti studii liceale, unde ati urmat liceul? .

6. Daca aveti studii universitare, ati absolvit cursurile universitatii:

5. Situatia dv. familiala:

1.necasatorit (a)

2.casatorit (a)

3.divortat (a)

4. vaduv (a)

6. Cati copii aveti?

1.nici unul

2.unul

3.doi

4.trei

5. peste trei

7. Profesia dv. este ________________

22. In ultimii 15 ani ati fost in somaj ?

1. Da

2. Nu

23. Daca da, in ce perioada (perioade)? ..

24. In ultimii 10 ani ati fost plecat(a) sa munciti in strainatate?

1. Da

2. Nu

25. Daca da, unde ?.. in ce perioada ?

26. Aveti membrii ai familiei care sa fie plecati la munca in strainatate?

1. Da

2. Nu

27. Daca da, unde?

8. Actualul dumneavoastra loc de munca este _____ _______ ______ _____________

9. Lucrati in profesia pentru care v-ati pregatit initial?

1. Da

2. Nu

8. Ati fost nevoit sa urmati cursuri de specializare, recalificare in urma modificarilor la locul de munca dupa 1989?

1. DA

2. NU

9. Venitul dv. pe luna este de:

1. nici un venit

2 .pana la 150 RON

3. 150-200 RON

4. 200-500 RON

5. 500-700 RON

6. 700- 1500 RON

7. 1500 - 2500 RON

8. peste 2500 RON

10. Unde va faceti de obicei cumparaturile zilnice?

1. la magazinele si buticurile de pe strada mea

2. la magazinele si buticurile din cartier

3. la sfarsit de saptamana, in supermarketul..

11. Unde va faceti cumparaturile de sarbatori si la ocazii speciale?

1. la magazinele din oras



2. la supermarketuri din alte orase (precizati care orase) ..

Viata fiecaruia este afectata de o multime de conditii; ele pot fi bune sau mai putin bune. Mai jos sunt formulate o serie de asemenea conditii. Incercuiti cate o cifra pe rand, indicand astfel calitatea lor in momentul de fata.

11. Locuiti in :

1. chirie

2. propietatea personala

12. Locuinta dv. este:

1. casa cu curte

2. bloc

3. vila

13. In ce stare considerati ca se afla locuinta dv.?

1. foarte proasta

2. slabuta

3. acceptabila

4. buna

5. excelenta

14. Cate camere aveti, cu exceptia dependintelor?

1. o camera

2. 2 camere

3. 3 camere

4. 4 camere

5. 5 camere si peste

15. Care dintre urmatoarele lucruri posedati?

1. televizor

2. telefon

3. frigider

4. masina de spalat

5. aspirator

6. alte electrocasnice: mixer, prajitor paine etc

7. calculator PC

8. bicicleta

9. masina

16. Din veniturile dv. faceti economii?

1. in general nu facem economii

2. facem economii doar ocazional

3. facem economii tot timpul

17. In ultimele luni cum ati reusit sa va planificati utilizarea cheltuielilor?

1. inainte de salariu a trebuit sa ne imprumutam

2. a trebuit sa reducem substantial din cheltuieli fara insa a ne imprumuta

3. de multe ori ne-a ajuns exact, alteori nu

4. ne-a ajuns si ne-a ramas si o anumita suma

18. Cum va petreceti timpul liber?

1. acasa, la televizor

2. plimbari in parcuri si in imprejurimi

3. vizite la muzee, expozitii

4.frecventati cinematograful (exista cinematograf functional in       Bals?)

5. iesiti la restaurante

6. excursii in tara

7. excursii in alte tari

19. Dispuneti de posibilitatea de a schimba lucrurile din jurul dv.: masina, mobila care nu va mai place?

1. deloc

2. foarte rar

3. rar

4. des

20. Cum considerati ca vi se aigura asisteta medicala?

1. foarte prost

2. prost

3. nici bun, nici raau

4. bun

5. excelent

21. Sunteti in masura sa incheiati asiguraari de sanatate sau pentru bunurile personale?

1. DA

2. NU

3. NU STIU

22. In ce stare economica considerati orasul dv. in prezent?

1. foarte proasta

2. proasta

3. satisfacatoare



4. buna

5. foarte buna

23. Care considerati ca sunt motivele carora li se datoreaza aceasta stare?

1. numarului de locuitori

2. capitalului financiar

3. nivelul somajului

4. interesul local

5. implicarea cetatenilor

6. altele, care?.

24. Ce masuri propuneti pentru ameliorarea situatiei economico-sociale a orasului dumneavoastra.?

CAPITOLUL I

1.1. POZITIE GEOGRAFICA. LIMITE.

Pana la ultima impartire administrativ-teritoriala a tarii in anul 1968, Balsul a fost resedinta plasii Oltetul, apoi resedinta raionului Bals din judetul Romanati. Dupa acest an, orasul Bals trece pentru prima data in istorie de judetul.

Orasul Bals este situat in partea de vest a judetului Olt, la intersectia paralelei de 44021' latitudine nordica cu meridianul de 240 05' longitudine estica si se intinde pe o suprafata de 37 kmp, de o parte si de alta a cursului inferior a raului Oltet, important afluent al Oltlui, ce o segmenteaza in doua parti aproximativ egale.

Fata de capitala tarii, orasul Bals se afla situat la o distanta de aproximativ 250 km, iar fata de orasele cele mai apropiate: Slatina (resedinta judetului Olt) si Craiova (resedinta judetului Dolj), la aproximativ 25 km.

Localitatea Bals este strabatuta de la vest la est de drumul national de interes european E 70 ce vine dinspre Iugoslavia si trece prin sudul tarii spre Bucuresti, precum si de calea ferata 101 cu aceeasi directie, avand in apropiere( la 13 km de Bals) nodul feroviar Piatra- Olt, prin care se asigura legatura cu Transilvania, pe valea Oltului.

In ceea ce priveste limitele sale administrativ - teritoriale, orasul Bals se invecineaza: la nord-vest si nord-est cu comunele Baldovinesti, respectiv Bobicesti, la sud si sud-est cu comunele Voineasa si Barza, iar la sud-vest cu judetul Dolj.

In structura sa administrativa sunt cuprinse astazi ca suburbii, satele: Corbeni, Romana, Vartina, Teis, si catunele: Spineni, Vartop, Gorganas, Mainesti.

1.2.SCURT ISTORIC AL ORASULUI BALS

Studii, articole, monografii, ori lucrari dedicate localitatii Bals lipsesc din bibliografia geografica romaneasca. Ghidurile turistice editate in ultimele 3-4 decenii, fac mentiuni destul de sumare despre aceasta straveche vatra de locuire romaneasca.

Desi cu o vechime de peste jumatate de mileniu de atestare documentara, Balsul nu a beneficiat de o monografie geografica si istorica pe masura importantei ce o merita. Insemnari razlete despre diferite evenimente si diferite personalitati, le intalnim in paginile prestigioasei reviste „Arhivele Olteniei” din Craiova, dar aceasta, departe de exigentele ce se cer unei astfel de lucrari.

De-a lungul timpului, diferiti cercetatori si autoritati locale, au incercat sa alcatuiasca o lucrare monografica. Activitatea in acest domeniu depasea cu mult raza administrativa a orasului ce cuprindea un areal mai intins, acel al raionului sau al judetului.

Localitatea cu oamenii si faptele lor trecute, prezente si viitoare a facut obiectul unor articole aparute in revista „Ramuri”, consemnari datorate filosofului si carturarului balsan Petre Pandrea.

De asemenea, a fost alcatuita o schita monografica a Balsului, de catre un localnic: Ion Pica. Lucrarea insa s-a pierdut si, pana si incercarile de recuperare a izvoarelor utilizate nu au dat un rezultat pozitiv.

O lucrare monografica, tratata mai mult din punct de vedere istoric, si mai putin geografic, a fost intocmita abia in anul 1987 de catre profesoara de istorie Paula Banica de la Liceul Teoretic din Bals, ca lucrare pentru gradul didactic I. Aceasta lucrare s-a intitulat: ”Schita monografica a orasului Bals” si a urmarit tratarea localitatii de la inceputul existentei sale pana in anul 1987, din punct de vedere al spatiului geoistoric, precum si al vietii economice, sociale, politice, culturale.

Orasul Bals, traditional centru politico-administrativ, cu o vechime ce depaseste 15 secole de varsta atestata arheologic si aproape o jumatate de mileniu de prima atestare documentara, s-a dezvoltat dintr-un sat aflat la intretaierea drumului de pe valea Oltetului, cu cel care leaga orasele Craiova si Slatina.

Localitatea Bals s-a dezvoltat pe locul unei vechi asezari geto-dacice care in secolele II-III e.n. avea o populatie numeroasa, fapt atestat de rezultatele cercetarilor arheologice, care au pus in evidenta urme materiale ce certifica o activitate umana inca din Paleolitic, marturie fiind descoperirile de la Gropsani, Margaritesti, Racovita, Voineasa, toate aflate la 7-8 km de centrul orasului Bals.

Etimologic, Bals este un toponim traco-dac, sanscrit, care inseamna blond, alb, spalacit. El vine de la antroponimul Bals care este anterior aparitiei toponimului. Primul document care lamureste si originea toponimului este dat de Vlad Voievod Calugarul (fiul lui Vlad Dracul), care prin actul din noiembrie 1477 intareste cnezilor Teodor si Ioan Bals, stapanire a unui loc „sa faca targ ca sa fie pus numele lor ca de cinste”.

Primul document sigur care atesta existenta localitatii Bals este hrisovul domnesc din 18 aprilie 1564, prin care Petru cel Tanar, domnul Tarii Romanesti, intarea lui „Oprea si fratilor sai, Diinisu, Toader si lui Stan, cu fratele sau Teofil si cu feciorii lor, ca sa le fie lor mosie in Balsul lui Stoian din partea Vladului, a treia parte si din camp si din apa si de pretutindeni, din hotar in hotar”.



Satul Romana, localitate componenta a orasului Bals, apare atestat documentar la 18 aprilie 1564, iar satul Corbeni la 7 iulie 1596, intr-un hrisov prin care Mihai Viteazul intareste vestitilor sai capitani, fratii Buzesti, dreptul de proprietate asupra mosiei Corbeni, pe langa cel al Manastirii Calui.

Dupa aceasta perioada, denumirea localitatii Bals, apare frecvent in documentele vremii din secolele XVI, XVII, XVIII sub diferite forme: Balsu, Balsa, Balsa lui Stan, Balsii Coicai, Vulpeanca Bals.

Privitor la originea numelui localitatii s-au emis mai multe ipoteze, dar din lipsa de documente suficiente si clare, a fost greu sa se aleaga cea mai buna. Una din aceste ipoteze este prezentata intr-o monografie de Ion Pica si reluata in Monografia Judetului Romanati, in care se precizeaza ca: Balsul isi poarta numele de la paraul Balsita.

O alta ipoteza afirma ca denumirea de Bals ar fi luata de la Podul Mare de peste Oltet. Aceasta referire o intalnim si la Nicolae Balcescu in lucrarea „Puterea armata de la asezarea domnilor fanarioti pana la Regulament”, cand insirand capeteniile din judetul Romanati, aminteste si de Podul Bals de peste Oltet, provenit din comparativul slav: balsoi = mare.

O alta ipoteza sustinuta de N. Popescu in „Marginalii” si „Contributii la monografia judetului Romanati”, leaga denumirea localitatii Bals de cuvantul turcesc balis, „bal = miere, is = afacere”, aici fiind o zona apicola de unde turcilor li se furniza miere. Omul ce se ocupa cu mierea purta numele de balsa in turceste. Aceasta ipoteza a fost insa izolatadin comparativul slav: balsoi = mare.

Banica, P., Schita monografica a orasului Bals. Lucrare pentru obtinerea gr. did. I – Universitatea din Bucuresti, 1987, p.26.

D.I.R.B., Tara Romaneasca, sec. XVI, vol. III, p. 193

D.I.R.B., Tara Romaneasca, sec. XIII- XV, vol. I, p. 279-280

Studii si articole de istorie- sec. XII, nr. 3/ 1959, f. 151

Monografia Judetului Romanati- Contributii de Stefan Ricman, Tr. Iosif, P. Constantin, editat de Institutul de Arte Grafice, Craiova, 1928, p. 368

1.3 EVOLUTIA SITULUI

Asezat pe malurile Oltetului, intr-o fermecatoare pozitie, in zona de contact a Podisului Getic cu Campia Romanatilor, Balsul a cunoscut acelasi drum urmat de multe asezari rurale romanesti, dezvoltandu-se intr-un ritm rapid, indeosebi in ultimele decenii.

Inceperea construirii caii ferate Varciorova-Craiova-Slatina, cu prelungirea adecvata pana la Bucuresti, la sfarsitul secolului XIX, a reprezentat elementul cel mai de seama care a propulsat nasterea orasului, transformarea comunei Bals in centru urban, desi investirea oficiala avea sa se petreaca mult mai tarziu, in 1921.

Pana nu demult, Balsul a jucat rolul unui targusor de schimbare a produselor campiei cu cele ale dealului, la intersectia vaii Oltetului cu drumul vechi al „Olacului” Slatina-Craiova. Tocmai din aceasta cauza, asezarea se dezvolta la umbra celor doua orase, care in Evul Mediu si chiar la inceputul epocii moderne cunosc o dezvoltare insemnata, situatie influentata si de cele doua drumuri principale comerciale care urmau vaile Oltului si Jiului.

In 1720-1722, in Harta lui Schwartz, apare Balsul (I) si Balsul (II), deci asezarea era clar divizata de raul Oltet. Subliniem ca podul de lemn de peste Oltet se numea Schiana, Schela, Matca Schelii. Era aici, pe partea dreapta a Oltetului, un centru comercial, vechi targ (cu sase carciumi). Se mai aminteste drumul Robanestilor si Posta din Bals unde oprea postalionul de la Bucuresti spre Severin si inapoi.

In 1832, aprilie 21, Balsul avea 743 de curti si urmatoarele mahalale: Podul cel Mare (Schela), Teisul, Mirila si Corbeni, care tineau de targul Bals.

In 1840 Balsul I apare ca proprietate de mosneni, cu Biserica Cuvioasa Paraschiva, iar Balsul II proprietatea Vulpeanca si mosnenii, cu o biserica de zid, Sf. Dimitrie. Toate tineau de plasa Oltetul de Sus, Judetul Romanati. In 1872 de targul Bals tineau cartierele: Cazanesti, Vulpeanca, Salistea Mare, Scorbura, Balaura.

In Bals era resedinta medicului plasii, resedinta unei companii din regimentul 19 Dorobanti, un birou telegrafic postal, un spital rural, o fabrica de spirt si drojdie de bere, o gara C.F.R. pusa in circulatie in 1875.

In 1898 avea 2021 locuitori „mai toti romani”. In 1900, aprilie 16, in targul Bals a aparut publicatia „Zefirul” si apoi revista „Datina Strabuna”.

In 1921, octombrie 22, targul Bals a fost declarat comuna urbana (oras). In 1928 avea 5000 locuitori, iar in 1932 de orasul Bals tineau cartierele: Vartina, Corbeni, Romana, Gorganas, Teis.

Sat, targ si oras, asezat pe malurile raului Oltet, Balsul a tinut intotdeauna de judetul Romanati. In 1968, cand are loc reforma administrativa si judetul Romanti este desfiintat, Balsul trece pentru prima data in istorie de judetul Olt.

In ceea ce priveste evolutia teritoriala a localitatii, aceasta a fost in trecut influentata de particularitatile locale ale cadrului natural, mai ales de relief si hidrografie, care au fost valorificate in mod judicios, intuitiv, de catre oamenii acestor locuri, pentru a-si asigura un optim rezonabil din punctul de vedere al conditiilor de exercitare a meseriilor, negotului si transporturilor, al evitarii terenurilor inundabile sau afectate de alunecari de teren, si al asigurarii unor distante de parcurs acceptabile in interiorul intravilanului.

Centrul localitatii a oscilat in timp si spatiu. La inceput era in zona de astazi a garii Spineni, printre „valcele”, fiind numit Vulpeanca, dar mai tarziu, atractia luncii Oltetului a favorizat mutarea si fixarea actualei asezari.

Evolutia spatiala a asezarii de-a lungul timpului, are loc in paralel cu accentuarea diferentierii functionale interne a orasului. Extinderea in suprafata este si rezultatul schimbarilor in genul de viata si al modificarii standardului de trai al populatiei, fie prin traditia de a locui intr-un spatiu mai larg, in mijlocul vegetatiei, fie dimpotriva, prin tendinta de a locui in cladiri moderne cu mai multe etaje dotate cu un confort mediu.

Evolutia teritoriala a orasului Bals este rezultatul dezvoltarii functionale continue a asezarii, al aparitiei treptate a unor noi functii si al dezvoltarii celor existente, al cresterii necesarului de forta de munca, acoperit atat prin spor natural cat si prin spor migratoriu.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1143
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site