sociografie

V. legi sociologice, metodologia cercetarii sociologice, sociologie, statistica si sociologie

Nivel si ramura ale cunoasterii sociologice, constind in culegerea de date brute privind obiectele, fenomenele, relatiile si procesele sociale, in descrierea pe cit posibil obiectiva a acestora, in masurarea lor si in realizarea unor statistici (tabele, grafice etc.) ale fenomenelor sociale observate, toate acestea realizate fara a se avea in vedere (cel putin explicit) o anumita pozitie teoretica sau de principiu, ci doar in baza unei obiectivitati definite, de regula, prin normele observatiei din stiintele naturii. Ca nivel al sociologiei, s. trebuie delimitata de sociologia generala, abstracta sau pura, preocupata de cercetarea logicii societatii, si de sociologia concreta, aplicata sau practica, care cerceteaza modul in care functioneaza, intr-o societate determinata, logica generala a societatii. Daca sociologia abstracta poate fi elaborata pe o cale mai degraba deductiva, cea concreta este prin excelenta inductiva. In consecinta, s. este strins legata de sociologia concreta, careia ii furnizeaza o parte importanta a materialului ei empiric, dar nu se confunda cu sociologia concreta, deoarece scopul ei principal nu este explicativ, ci descriptiv, iar in acest scop este considerata ca o prima treapta a cunoasterii sociologice.

Modalitate reductionista de a intelege, defini si practica cercetarea sociologica si chiar sociologia in general, ca simpla descriere constatativa a unor fragmente ale realitatii sociale concrete, sociologul respingind, in perspectiva pe care o presupune aceasta modalitate, nu numai orice judecata de valoare, dar si judecatile de realitate a caror generalitate nu ar fi validata strict empiric. De aceea se poate spune ca unele dintre cercetarile sociologice empiriste nu reusesc sa depaseasca nivelul pur descriptiv si constatativ al s., iar conceptia dupa care sociologia in ansamblul ei ar trebui definita restrictiv ca o stiinta descriptiva si constatativa, fara pretentia de a formula legi si de a elabora explicatii stiintifice cauzale, este denumita adesea si prin termenul de sociografism.  I.U.