Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


SONDAJUL - CERCETAREA SELECTIVA - Tipuri de sondaj

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sistemul factorilor educativi
Functiile si ramurile sociologiei
Configuratia politicii de suport pentru femei
EXPERIMENTE NEOFAMILIALE SI „SIMULACRE” ALE FAMILIEI ACTUALE
VIOLENTA FAMILIALA – FENOMEN PSIHO SI SOCIOPATOGEN
Canicula se trateaza si cu stranduri si bazine de inot
INTERACTIUNILE CA SUBSTRAT MATERIAL AL MINTII COLECTIVE
TEORII PRIVIND ROLUL MASS-MEDIA IN SOCIETATE
Noile educatii
Indicatori sociali

SONDAJUL - CERCETAREA SELECTIVA

Sondajul




Tipuri de sondaj

I.           Sondajul

Termenul de sondaj este in general sinonim cu cel de “cercetare selectiva” sau de “esantion(are)”. Ideea sondajului este aceea de a reduce populatia statistica efectiv cercetata la o parte (mica) a ei, capabila sa reprezinte caracteristicile intregului. Sondajul, pentru inceput, semnifica metoda (tehnica) de investigare apoi, pe parcurs sensul lui se reduce la cel de operatie sau modalitate de selectare (alegere) a indivizilor ce urmeaza a fi chestionati.

Incercarea de a deosebi sondajul de opinie de ancheta este un lucru mai complicat si nu este exclus ca o astfel de delimitare sa se dovedeasca o chestiune artificiala, practica cercetatorilor putand evolua pe directia unei unificari a sensului celor doua notiuni.[1]

Multe dintre primele cercetari efectuate pe baza sondajelor s-au dovedit a fi deficitare, sub un aspect sau altul. Chiar dupa ce au fost stabilite in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, principiile generale ale celor mai simple metode de sondaj, incercarile de a le aplica se soldau cu esecuri mari sau mici pana cand au fost elaborate principiile estimarii erorilor si a eficientei comparative a diferitelor procedee de sondaj.

Treptat insa aplicarea sondajului s-a extins, aria acestor aplicari cuprinzand atat domeniul economicului cat si cel al socialului. Dupa cum arata autorul englez F.Yates, sondajul a fost aplicat pe scara larga si a cunoscut o mare dezvoltare in timp si in conditiile celui de al doilea razboi mondial.

Termenul de sondaj, aparut relativ recent, reprezinta o cercetare partiala al carei scop este ca pe baza rezultatelor obtinute de la un esantion riguros prelevat, sa se estimeze parametrii populatiei totale, pe baza principiilor teoriei probabilitatilor, statisticii matematice si legii numerelor mari.

Sondajul reprezinta o cercetare partiala al carei scop consta in faptul ca pe baza rezultatelor obtinute de la un esantion, sa se estimeze parametrii populatiei totale, pe baza principiilor teoriei probabilitatilor, statisticii matematice si a legii numerelor mari.

Sondajul prezinta urmatoarele avantaje:

economie de timp, de munca si bani,

calitate superioara a rezultatelor, prin reducerea erorilor de inregistrare ca urmare a folosirii unui personal calificat, un program de observare mai bogat.

Dezavantajul utilizarii sondajului este imposibilitatea surprinderii schimbarilor ce se petrec in evolutia fenomenului studiat, chiar si pe perioade scurte de timp. Sondajul reflecta numai o situatie concreta de moment.

In ciuda dezavantajelor, o ancheta prin sondaj, bine efectuata, cu un esantion construit stiintific, ofera rezultate mai bune decat o cercetare totala.

Dosarul unui sondaj trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:2

Obiectivele explicarea scopului urmarit, a modalitatii de utilizare a rezultatelor;

Baza de sondaj sistematizarea unitatilor statistice in liste, harti, astfel incat sa permita alegerea intamplatoare a unitatilor ce vor intra in esantion;

Unitatile de esantionare: pot fi unitati simple ( indivizi, piese pentru controlul calitatii) sau unitatilor complexe ( intreprinderi, orase, gospodarii, firme, ferme);

Extragerea esantionului stabilirea marimii esantionului, a procedeului de extragere a unitatilor esantionarii de calcul si      precizia lor teoretica;

Metoda de obtinere a datelor sunt variate: interviu, posta, telefon;

Urmarirea desfasurarii sondajului: coordonarea si organizarea activitatilor de teren, a operatorilor, strategia de urmat;

Ancheta pilot colectarea de date preliminare pentru a orienta compozitia viitorului esantion, testarea chestionarelor si clarificarea unor probleme mai putin cunoscute;

Elaborarea chestionarelor: alegerea intrebarilor adecvate, a ordinii lor, a limbajului adecvat si a formei de redactare;

Analiza, interpretarea, extinderea si prezentarea rezultatelor alegerea procedeelor potrivite pentru verificarea semnificatiei valorilor de sondaj si de extindere a rezultatelor asupra colectivitatilor totale.

II.      Tipuri de sondaje

In functie de gradul de omogenitate al colectivitatii studiate selectiv, precum si de forma de organizare a colectivitatii ce formeaza obiectul cercetarii, se stabileste tipul de sondaj folosit in studiul fenomenelor social-economice.

In practica statistica se folosesc urmatoarele tipuri de selectii:

selectia aleatoare simpla;

selectia tipica;

selectia de serii; etc.

In fiecare dintre aceste selectii prezentate se calculeaza trei indicatori de baza si anume:

eroarea medie de reprezentativitate,

eroarea limita de reprezentativitate

volumul esantionului.

Pe baza rezultatelor folosite se realizeaza estimarea parametrilor din colectivitatea generala.

1. Selectia aleatoare simpla



Selectia aleatoare simpla se aplica in cazul colectivitatilor omogene din care se extrag unitati simple folosind procedee de selectie aleatoare.

Acest tip de selectie dispune de cele mai simple formule de calcul a indicatorilor de selectie, care cu unele modificari se folosesc ca baza de calcul si in celelalte tipuri de selectie. Desi acest tip de selectie nu da rezultate bune in cazul colectivitatilor neomogene, prezinta avantajul ca multe din principiile fundamentale ale selectiei pot fi explicate pe baza selectiei aleatoare simple. In aceasta situatie sondajul simplu apare ca o varianta a procedeului bilei revenite sau nerevenite.

Eroarea medie de reprezentativitate

pentru selectie repetata:

pentru selectie nerepetata:

Pentru caracteristica alternativa, eroarea medie de reprezentativitate se va nota cu , deci:

pentru selectia repetata:

pentru selectia nerepetata

Eroarea limita maxima admisa

pentru selectie repetata

respectiv

pentru selectie nerepetata

respectiv

Intervalul de incredere al mediei colectivitatii generale:

pentru caracteristica nealternativa:

pentru caracteristica alternativa:

Intervalul de variatie al nivelului totalizat al caracteristicii

pentru caracteristica nealternativa:

pentru caracteristica alternativa, numarul unitatilor care poseda caracteristica:

Volumul esantionului se determina din formula erorii limita in care n este necunoscuta:

pentru sondajul simplu repetat:

de unde:

pentru sondajul simplu nerepetat:

de unde:

Daca nu se cunoaste dispersia colectivitatii totale se foloseste dispersia esantionului.

Redimensionarea esantionului prin modificarea erorii limite maxime admise ():

pentru selectie repetata:

pentru selectie nerepetata:

2. Selectie tipica (stratificata)

Selectia tipica se aplica in cazul colectivitatilor neomogene formate din unitati simple impartite in grupe (straturi, subcolectivitati) cat mai omogene cu evidentierea tipurilor calitative.

Esantionul se obtine prin extragerea de subesantioane din straturile populatiei totale prin procedee de selectie aleatoare.

In vederea repartizarii esantionului pe subesantioane corespunzator tipurilor calitative, se pot aplica trei modalitati.

Repartizarea in mod egal a esantionului pe subesantioane indiferent de numarul unitatilor ce compun straturile populatiei totale:

unde:

ni – dimensiunea fiecarui subesantion

k – numarul de straturi in populatia totala

Acest tip de selectie mai poarta denumirea de selectie tipica (stratificata) neproportionala si este folosita cand nu exista diferente semnificative, nici cantitativ si nici calitativ, intre grupe.

Esantionul se separa pe subesantione in functie de ponderea fiecarui strat in colectivitatea generala:




de unde:

sau

Acest tip de selectie se mai numeste selectia tipica (stratificata) proportionala.

La formarea subesantioanelor se ia in consideratie atat ponderea fiecarui strat in colectivitatea generala cat si gradul de omogenitate al straturilor, reprezentat de abaterea patratica medie:

Acest tip de selectie se mai numeste selectia tipica (stratificata) optima deoarece da cele mai mici erori in practica, dar este mai greu de aplicat.

Relatiile de calcul in cazul sondajului tipic proportional

eroarea medie de reprezentativitate:

pentru selectia repetata

pentru selectia nerepetata

eroarea limita maxima admisa

pentru selectia repetata

pentru selectia nerepetata

estimarea mediei la nivelul colectivitatii generale

unde

estimarea nivelului      totalizat al caracteristicii

dimensionarea esantionului

pentru selectie repetata

pentru selectie nerepetata

Pentru caracteristica alternativa, formulele se adapteaza corespunzator.

De retinut

Pentru a obtine acelasi grad de precizie a rezultatelor, esantionul constituit prin stratificare este mai mic decat cel pentru sondajul aleator simplu;

Pentru acelasi volum al esantionului, precizia este mai mare in cazul sondajului stratificat decat in cazul sondajului aleator simplu;

Esantionul trebuie dimensionat astfel incat fiecare subesantion sa contina un numar suficient de unitati pentru a permite calcularea dispersiilor la nivelul subesantioanelor (ni>35);

3. Selectia de serii

Se foloseste in cazul in care colectivitatea generala este formata din unitati complexe (echipe, brigazi, ferme etc.).

Cu cat mediile din serii sunt mai apropiate intre ele, vor estima mai corect valoarea medie a intregii colectivitati, realizandu-se conditia de reprezentativitate a esantionului.

Esantionarea facandu-se pe baza de serii, esantionul este format dintr-un numar de serii notat cu r, iar in colectivitatea generala numarul seriilor se va nota cu R.

Eroarea medie de reprezentativitate

pentru caracteristici nealternative

pentru caracteristici alternative

Eroarea limita maxima admisa

pentru selectia repetata

pentru selectia nerepetata

Dimensionarea esantionului

pentru selectia repetata

pentru selectia nerepetata

Se poate spune ca alegerea timpului de selectie trebuie sa se faca in functie de gradul de precizie a rezultatelor, de structura calitativa a colectivitatii generale si de marimea cheltuielilor ce se fac cu observarea si prelucrarea datelor provenite dintr-un sondaj statistic.Este eficient ca din multimea de variante sa se aleaga acele tipuri de selectie care sa permita estimarea parametrilor din colectivitatea generala cu gradul de siguranta cel mai ridicat in conditiile unui cost minim.



J. Antoine Le sondage, outil du marketing , Dunod, Paris, 1981

D. Porojan “Statistica si teoria sondajului” Ed. Sansa, Bucuresti, 1993

Edvrard y, Pras B, Raux E, “Market – “Etudes et recherches en marketing”, Ed Nathan ,1993 `



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1988
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site