Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Statistica

Circulatia monetara, masa monetara si agregatele monetare

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEMUL ELECTRONIC DE TRANSFER AL FONDURILOR: Componente POS, ATM
Analiza SWOT ING Bank
Riscurile si prudenta bancara
CLIENTII UNEI BANCI SI SERVICIILE OFERITE DE ACEASTA
GHID DE FINANTARE a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geote
Bilantul European
PROGNOZA FINANCIARA SI MONETARA - Premise in prognoza financiara
Problema globalizarii – asistenta oficiala pentru dezvolare - investitii
FUNCTIILE BANCII CENTRALE (B.N.R.) - FUNCTIILE BANCILOR COMERCIALE
INSTRUCTIUNI privind acordarea de credite cu dobanda avantajoasa prin BCR

Circulatia monetara, masa monetara si agregatele monetare

1. Circulatia monedei

1.1. Tranzactiile financiare si rolul lor




Componenta a relatiilor financiare, tranzactiile financiare constituie operatiunile de creare a instrumentelor financiare, de catre banci si alte categorii de institutii financiare, precum si de transfer al acestora de la un subiect economic la altul. Miscarea instrumentelor financiare, reflectata prin modificarea volumului tranzactiilor financiare (variatii ale agregatelor financiare), reprezinta fluxurile financiare, a caror interconectare genereaza circuitele financiare.

Privite la scara subiectilor economici, tranzactiile financiare (metamorfoza banilor) permit diversilor subiecti sa realizeze repartizarea dorita, in timp, a utilizarilor date veniturilor, in functie de nevoile si aprecierile lor, o repartizare mai rationala economic decat in absenta tranzactiilor financiare.

1.2. Circulatia baneasca si delimitarile acesteia

Din cele expuse mai sus, rezulta o prima acceptiune care se poate da circulatiei monetare, ca fiind procesul de miscare a banilor in cadrul si in scopul asigurarii circulatiei bunurilor si serviciilor.

Este necesar ca o cantitate de moneda sa ramana in permanenta in circulatie. Pe masura ce are loc schimbul de marfuri, o parte importanta din moneda respectiva va reveni in depozitele institutiilor bancare. Strict monetar, in circulatie va trebui sa ramana constant o anumita cantitate de bani – numerar sau moneda de cont – care sa permita realizarea marfurilor si serviciilor pe o perioada de timp determinata si in conditii normale ale circuitelor. Realizandu-se preponderent prin intermediul monedei de cont, functia banilor ca mijloc de plata se amplifica, influentand structura cantitatii de moneda.

Totodata, inlocuirea monedelor cu instrumentele financiare genereaza modificari fundamentale in circulatia monetara, asigurand o oarecare independenta a acesteia fata de circulatia marfurilor si, totodata, accentuandu-i influenta asupra acesteia din urma.

Intr-o acceptiune intensionala, circulatia monetara se defineste ca fiind un ansamblu coerent si complex de fluxuri si circuite prin intermediul carora se desfasoara miscarea banilor, in procesul realizarii marfurilor si serviciilor, miscare dependenta relativ de procesualitatea circulatiei marfurilor, desfasurandu-se conform unor regularitati specifice economiei de piata.

In unitatea sa prin diversitate, circulatia monetara indeplineste doua functii, care se regasesc continuu in miscarea banilor:

functia de institutionalizare, prin care circulatia monetara genereaza, dezvolta si extinde sistemul monetar si componentele acestuia;

functia de subzistenta, de emisiune, prin care se realizeaza punerea in circulatie si retragerea din circulatie a banilor.

2. Masa monetara si agregatele monetare

2.1. Definirea masei monetare

Masa monetara

reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor banesti existente in economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumita perioada;

este un indicator statistic, care se cuantifica pe baza bilantului centralizat al intregului sistem bancar dintr-o tara, dupa deducerea operatiunilor duble dintre banci.

Costin Kiritescu in lucrarea citata anterior avanseaza doua definitii care circula in legatura cu masa monetara:

1) Masa monetara este o marime eterogena constand din suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor (definitia monetarista)

2) Masa monetara este agregatul sau agregatele financiare care sunt strans corelate cu produsul national brut sau cu un alt indicator al activitatii economice.

In structura masei monetare se cuprind:

monedele principale;

bancnotele si biletele de tezaur;

banii divizionari de metal si hartie;

banii de cont.

Privita dintr-o alta structura, masa monetara cuprinde numerarul si banii scripturali. Aceste doua componente au aceleasi functii in activitatea economica si se pot transforma una in cealalta. Ponderea cea mai mare in masa monetara o au banii scripturali.

Pentru a determina nivelul masei monetare se iau in considerare mijloacele banesti existente in conturile clientilor, plus numerarul in circulatie, respectiv, elementele din pasivul bancilor comerciale si cele ale bancii centrale.



2.2. Structura masei monetare

Masa monetara se prezinta ca o marime eterogena constand din totalitatea activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor si serviciilor si pentru plata datoriilor.

Altfel spus, masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata, respectiv de lichiditate, existente la un moment dat in cadrul unei economii.

Generalizand diferitele acceptiuni si interpretari date masei monetare, sferei sale de cuprindere, majoritatea monetaristilor au apreciat ca in structura acesteia pot fi incluse urmatoarele active:

1. moneda efectiva sau numerarul (bilete de banca si moneda divizionara);

2. moneda de cont, respectiv disponibilitati in conturi curente;

depunerile la termen si in vederea economisirii;

4. alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.

Moneda efectiva

Este solicitata de agentii economici, nu in calitate de marfa, ci pentru bunurile si serviciile ce pot fi procurate in schimbul ei.

Moneda efectiva reprezinta, deci, activul cel mai lichid, fiind, totodata, una din componentele importante ale masei monetare.

Moneda de cont (disponibilitatile in conturi curente la vedere). Acelasi grad de lichiditate il probeaza si disponibilitatile din conturile curente si asupra carora pot fi trase cecuri si efectua plati fara preaviz. O suma depusa in cont poate fi considerata moneda intrucat titularul depozitului respectiv poate sa-si achite datoriile sau sa-si procure bunuri si servicii cu cecuri trase asupra sa. Aceste disponibilitati in conturi la vedere au aceleasi calitati precum moneda efectiva, putand fi transformate, fara restrictii, una in cealalta. In practica din tarile dezvoltate, majoritatea tranzactiilor (peste 90%) se lichideaza cu ajutorul cecurilor.

Depozitele la termen si in vederea economisirii. Alaturi de moneda efectiva si de cont, in structura masei monetare sunt incluse depozitele la termen constituite la banci, case de economii etc., asupra carora nu pot fi trase cecuri si efectua plati imediate, dar care pot fi retrase dupa un preaviz.

Alte active. Din aceleasi ratiuni, in structura masei monetare sunt incluse si activele plasate in diferite titluri, emise si puse in circulatie pe piata financiar-monetara, ele avand un grad mai mare sau mai mic de lichiditate.

2. Indicatori si agregate monetare

A) Indicatori monetari

Dimensionarea masei monetare si urmarirea evolutiei acesteia, a diferitelor tendinte pe care le inregistreaza activele componente, cu grade diferite de lichiditate, se realizeaza folosind anumiti indicatori monetari, integrati intr-un model de analiza monetara de natura sa explice si sa orienteze procesele si politica monetara.

Monetaristii grupeaza indicatorii monetari in doua categorii. un prim set de indicatori sunt cei care ofera informatii privind estimarea evolutiei masei monetare si care exprima caracterul politicii monetare, ca expansionista sau restrictiva. A doua categorie grupeaza acei indicatori care ofera informatii privind estimarea efectelor exercitate de politica monetara asupra celei economice, ei exprimand in acest caz obiectivele politicii monetare. Unii monetarisri fac distinctie in cadrul acestei din urma categorii de indicatori, intre cei care exprima obiectivele pe termen scurt (short term targets) de cei care exprima obiectivele pe termen lung (long term targets) ale politicii monetare. Primii sunt considerati “indicatori monetari propriu-zisi” oferind informatii atat despre caracterul evolutiei masei monetare, cat si despre obiectivele pe termen scurt urmarite de autoritatile monetare pentru influentarea proceselor extramonetare. Cei din urma sunt considerati “indicatori economici”, ei reflectand legatura dintre obiectivele politicii monetare si scopurile politicii economice generale.

In practica monetara din tarile dezvoltate se utilizeaza ca indicatori de reflectare a caracterului si obiectivelor politicii monetare rata dobanzii si agregatele monetare.

B) Agregatele monetare

Desi agregatele monetare difera in general de la tara la tara in functie de conditiile existente, respectiv de gradul de dezvoltare a pietei financiare, de conceptele si politicile care domina scena monetara si de nevoile practice imediate si de perspectiva, totusi, ele au anumite caracteristici comune. Pornind de la aceste aprecieri, specialistii au grupat agregatele monetare in trei categorii:

moneda primara (baza monetara sau moneda de rezerva).

Aceasta reprezinta moneda emisa si controlata de banca centrala. Se defineste ca diferenta dintre total activ si total pasiv din bilantul acestei institutii. Activul bancii centrale reflecta, in general, modalitatile prin care aceasta creeaza moneda si anume: prin distribuirea de credite bancilor comerciale, altor institutii de credit si tezaurului; prin rescontarea efectelor comerciale si a celor publice. In ce priveste, pasivul, acesta exprima marimea si repartizarea pe detinatori a monedei primare (bilete de banca, moneda divizionara, disponibilitatile in contul tezaurului si in conturile bancilor creatoare de moneda scripturala etc.).

moneda ca mijloc de plata, respectiv masa monetara in sens restrans (money suply), cuprinzand produsele monetare, respectiv mijlocele de plata, create de banca centrala si celelalte banci si institutii financiar-bancare.



moneda ca avutie neta care include produsele monetare amintite, inclusiv acele active care nu se utilizeaza ca mijloace de plata in mod curent, dar care se pot transforma mai rapid sau mai lent in lichiditati.

Masa monetara in Romania

In cazul Romaniei, analiza masei monetare este realizata prin utilizarea urmatoarelor agregate:

masa monetara in sensul larg (M2)

masa monetara in sensul restrans (M1) care cuprinde:

numerar in afara sistemului bancar

disponibilitati la vedere

cvasi-bani; in structura carora se include:

economiile populatiei

depozitele in lei

depozitele in valuta

Tot pentru analiza masei monetare se determina si indicatorul baza monetara, calculat ca medie zilnica si la sfarsitul perioadei, in structura caruia sunt incluse urmatoarele elemente:

numerar in casieriile bancilor;

numerar in afara sistemului bancar;

disponibilitati ale bancilor la BNR.

4. Contrapartidele masei monetare

Dupa cum am aratat, masa monetara reprezinta totalitatea produselor monetare create si puse la dispozitia unei economii la un moment dat. Altfel spus, ea reprezinta ansamblul mijloacelor de plata, respectiv de lichiditati, intelegand prin aceasta din urma capacitatea unor active financiare disponibile de a fi transformate fara complicatii in moneda (efectiva sau de cont).

Lichiditatile se prezinta sub forma creantelor asupra intermediarilor financiari (banci centrale, banci comerciale si tezaur), detinute de agentii nefinanciari si care reprezinta contrapartidele masei monetare.

Bancile creeaza moneda. Monetizand activele, ele le plaseaza sub forma de credite agentilor nonfinanciari. Achizitia de contrapartida are loc prin:

a)      creatia monetara a bancilor comerciale;

b)      creatia a bancii centrale;

c)      finantarea monetara.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2034
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site