Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Statistica

Grile Propuse - Auditul financiar

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PREZENTAREA GENERALA A ALPHA BANK ROMANIA
Grile Propuse - Auditul financiar
Procedura executarii controlului financiar
Proiecte de investitii realizate cu fonduri SAPARD - Studiu de caz: SC DIRICON SRL
IMPOZITUL PE VENIT IN ROMANIA - PREZENTARE GENERALA
BURSA DE VALORI
Perspectivele si obiectivele privind dezvoltarea pietei de carduri in Romania in etapele viitoare
FINANTE BANCI - PROIECT PRACTICA
PIATA FINANCIARA
PROGNOZA FINANCIARA SI MONETARA - Premise in prognoza financiara

Grile Propuse

  1. Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a:

a)      unei certificari asupra modului de intocmire a situatiilor financiare;



b)      unei opinii cu privire la activitatea societatii;

c)      unei opinii asupra situatiilor financiare intocmite.

  1. In exercitarea independenta a profesiei, pentru a nu aduce atingere principiilor de independenta, obiectivitate si integritate profesionala, auditorii financiari:

a)      trebuie sa fie liberi de orice constrangere;

b)      trebuie sa fie liberi si perceputi a fi liberi de orice constrangere;

c)      sa aiba o buna reputatie profesionala.

  1. Care sunt utilizatorii raportului de audit?

a)Actionarii, potentialii investitori, institutiile de credit, alte organisme ale statului;

b)      Societatile auditate, care folosesc raportul de audit;

c)Directorii societatii care tin  cont de opinia auditorului in intocmirea situatiilor financiare.

  1. De regula, raportul de audit:

a)      se prezinta in cadrul AGA de catre auditor pentru ca actionarii societatii sa ia cunostinta de constatarile echipei de audit si de opinia acestuia;

b)      se aproba de catre AGA a societatii auditate;

c)      se prezinta AGA dupa ce a fost aprobat de directorul economic sau directorul general.

  1. Cum influenteaza opinia auditorului exprimata in raportul de audit, situatiile financiare auditate?

a)      nu le influenteaza in nici un fel;

b)      contribuie la imbunatatirea intocmirii situatiilor financiare;

c)      sporeste credibilitatea situatiilor financiare auditate.

  1. Auditul trebuie desfasurat in conformitate cu:

a)      standardele internationale de contabilitate;

b)      standardele internationale de audit si standardele internationale de contabilitate;

c)      standardele internationale de audit.

  1. Auditul financiar furnizeaza un nivel de asigurare:

a)      mediu;

b)      ridicat, dar nu absolut;

c)      foarte ridicat.

  1. Datorita aplicarii rationamentului profesional, utilizarii testelor, existentei unor limitari ale sistemelor contabile si de control intern, nivelul de asigurare furnizat de audit:

a)      nu poate fi ridicat;

b)      nu poate fi absolut;

c)      nu poate fi apreciat.

  1. Angajamentele de revizuire, angajamentele privind proceduri convenite si angajamentele de elaborare (compilare) sunt:

a)      servicii de audit;

b)      servicii de consultanta financiar contabila;

c)      servicii conexe auditului financiar.

  1. Obtinerea de probe ca urmare a unor procese de inspectie, observatie, confirmare si calcul sunt specifice:

a)      angajamentelor de revizuire;

b)      angajamentelor de elaborare (compilare);

c)      angajamentelor de audit.

  1. Nivelul de asigurare furnizat in cazul unui angajament de revizuire este:

a)      ridicat;

b)      moderat;

c)      inexistent.

  1. In care din urmatoarele tipuri de angajamente nu este furnizata o asigurare?

a)      angajamente de audit;

b)      angajamente de revizuire;

c)      angajamente privind proceduri agreate.

  1. Raportul furnizat in urma angajamentelor privind procedurile agreate contine:

a) o asigurare pozitiva asupra asertiunilor;

b) o asigurare negativa asupra asertiunilor;

c) constatarile procedurilor efectuate.

  1. In planificarea si desfasurarea unui angajament de audit, auditorul trebuie sa dea dovada de:

a)      scepticism profesional;

b)      incredere fata de informatiile puse la dispozitie de catre client;

c)      incredere numai in acele informatii semnate de conducerea societatii.

  1. Auditorul financiar este responsabil pentru:

a)      intocmirea situatiilor financiare alaturi de conducerea societatii;

b)      fraudele care au loc in perioada derularii auditului;

c)      opinia exprimata in raportul de audit.

16 Potrivit prevederilor ISA 570 „Principiul continuitatii activitatii”, auditorul financiar va analiza in efectuarea testului privind respectarea principiului continuitatii activitatii:

a)      numai indicatori financiari cheie;

b)      numai planul de afaceri pe termen mediu si lung;

c)      atat elemente de natura financiara cat si elemente de alta natura care pot avea impact asupra activitatii entitatii respective.

17.in efectuarea testului privind respectarea principiului continuitatii activitatii pentru audit financiar la 31.12.n, auditorul va calcula indicatorii financiari cheie pentru cel putin:

a)       ultimele 12 luni ale anului n;

b)       anul n si n-1;

c)       anul n si bugetul anului n + 1.

Grile Etapa de PREPLANIFICARE

18. Care dintre actiunile urmatoare trebuie efectuate de un auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un agajament cu un client nou?

a) negocierea incheierii contractului de audit;

b) studierea reglementarilor emise de CAFR;

c) realizarea testului referitor la independenta si la absenta incompatibilitatilor.

19. In cazul unui client nou, auditorul trebuie sa contacteze auditorul precedent:

a) in etapa de preplanificare si de acceptare a mandatului;

b) pe parcursul desfasurarii auditului;

c) contactarea auditorului precedent nu este necesara.

20. In etapa de preplanificare, atunci cand decide daca va accepta un mandat cu un client nou, auditorul trebuie sa evalueze:

a) reputatia clientului potential, stabilitatea lui financiara si relatiile anterioare cu alte societati de audit;

b) controlul intern si sistemul contabil al clientului potential;

c) riscul inerent ca soldul unui cont sau a unei categorii de tranzactii sa comporte erori semnificative, fie ca sunt considerate in mod individual, fie cumulate cu alte erori din alte solduri sau categorii de tranzactii.

 

21. Obligatia initierii unei comunicari intre auditorul succesor si auditorul precedent ii revine:

a) conducerii entitatii auditate;

b) auditorului succesor;

c) auditorului precedent.

22. Daca exista facturi neincasate pentru servicii prestate cu peste un an in urma,

a) auditorul va mentiona acest lucru in sectiunea „imobilizari” din Normele Minimale de Audit;

b) acest lucru ar reprezenta o incalcare a principiului independentei auditorului;

c) auditorul va introduce in raportul de audit al exercitiului curent un  paragraf in care va prezenta acest fapt.

23. De ce este necesar ca auditorul succesor sa comunice cu auditorul precedent?

a) pentru o mai buna cunoastere a entitatii si a deficientelor identificate de auditorul precedent;

b) pentru a cunoaste motivele pentru care auditorul precedent nu a continuat relatia cu clientul de audit;

c) ambele variante de mai sus.

24. Daca inainte de finalizarea angajamentului clientul de audit cere o modificare a scrisorii de angajament astfel incat noul angajament sa furnizeze un nivel de asigurare mai scazut, auditorul:

a) trebuie sa evalueze oportunitatea unei astfel de actiuni;

b) trebuie sa renunte la angajamentul in cauza imediat ce i se cere sa modifice scrisoarea de angajament;

c) trebuie sa mentioneze acest lucru in raportul de audit.

25. Scrisoarea de angajament documenteaza si confirma:

            a) stabilitatea financiara a clientului de audit;

            b) obiectivul si sfera angajamentului de audit;

            c) ambele variante de mai sus.

26. Unul din principalele puncte continute in scrisoarea de angajament este:

            a) responsabilitatea conducerii pentru intocmirea situatiilor financiare;

            b) modalitatea de calcul a onorariilor auditorului;

            c) acordul privind implicarea auditorilor interni in desfasurarea auditului.

27. Care este definitia probelor de audit conform ISA 500?

            a) probele de audit sunt materialele pregatite de si pentru auditor, sau obtinute si pastrate de auditor in cursul efectuarii auditului;

            b) probele de audit sunt totalitatea informatiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei concluzii pe care este bazata opinia de audit;

            c) probele de audit sunt sectiunile din Normele Minimale de Audit completate in intregime de auditor.

28. Gradul de adecvare a probelor de audit se refera la:

            a) cantitatea probelor de audit;

            b) relevanta si credibilitatea acestora;

            c) nici una dintre variantele  de mai sus.

29. Probele de audit obtinute din interiorul entitatii sunt mai credibile atunci cand:

            a) controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente;

            b) actionarii se implica in administrarea afacerilor entitatii;

            c) sistemul contabil functioneaza eficient.

30. Atunci cand informatiile produse de entitate sunt utilizate de auditor la efectuarea procedurilor de audit, auditorul trebuie sa obtina probe de audit cu privire la:

            a) eficienta sistemului de control intern;

            b) oportunitatea informatiilor respective;

            c) acuratetea si exhaustivitatea informatiilor.

31. In etapa de preplanificare, auditorul:

            a) va evalua sistemul contabil si de control intern al entitatii;

            b) va discuta cu conducerea entitatii despre perioada in care se vor efectua procedurile de audit;

            c) va solicita o confirmare din partea avocatului clientului de audit cu privire la litigiile in care este implicata entitatea.

32. Care este primul pas care trebuie facut de auditor atunci cand auditeaza situatiile financiare ale unei entitati care nu este cotata la bursa de valori:

            a) compararea situatiilor financiare ale perioadei curente cu situatiile financiare din anul precedent;

            b) completarea unor chestionare cu privire la procedurile entitatii pentru inregistrarea si clasificarea tranzactiilor;

            c) obtinerea unor informatii despre ramura de activitate, despre modul de organizare al entitatii si despre produsele si serviciile oferite de aceasta.

33. Observatia consta in:

            a) examinarea inregistrarilor sau a documentelor, interne sau externe, in forma tiparita, electronica sau de alta natura;

            b) urmarirea unui proces sau a unei proceduri efectuate de alte persoane;

            c) cautarea de informatii, atat financiare, cat si nefinanciare, referitoare la persoane cu experienta, fie din interiorul, fie din afara entitatii.

34. Forma si continutul documentelor de lucru sunt influentate de factori ca:

a) timpul pe care il are la dispozitie auditorul din momentul in care incheie contractul de audit pana cand trebuie sa finalizeze raportul de audit;

b) natura si complexitatea afacerii clientului;

c) ambele variante de mai sus sunt corecte.

35. Scrisoarea de angajament:

a) documenteaza si confirma acceptarea de catre auditor a numirii, a obiectivului si sferei angajamentului de audit, a intinderii responsabilitatilor auditorului fata de client si a formei oricaror raportari;

b) exprima angajamentul ferm al auditorului de a incheia un contract de audit;

c) solicita conducerii entitatii auditate confirmarea litigiilor, a creditelor bancare si a existentei partilor afiliate.

36. Examinarea fizica a activelor reprezinta un exemplu de:

a) observatie;

b) investigare;

c) inspectie.

37. Se considera ca nu se aduce atingere principiului independentei din Codul de conduita etica si profesionala daca:

a) exista onorarii neincasate de peste 1 an;

b) clientul da dovada de lipsa de integritate in relatia cu auditorul financiar;

c) auditorul propune ajustari ale situatiilor financiare ale clientului.

Grile Etapa de PLANIFICARE

38. La efectuarea unui audit al situatiilor financiare, auditorul trebuie sa aiba sau sa obtina cunostinte suficiente despre client, care sa-i permita:

a) Obtinerea unui onorariu cat mai mare:

b) Sa identifice sau sa inteleaga evenimentele, tranzactiile care pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare;

c) sa identifice ce fel de rationament profesional sa aplice.

39. Ce reprezinta pragul de semnificatie in audit:

a) valoarea pana la care auditorul verifica toate elementele din situatiile financiare ;

b) un procent care se aplica asupra fiecarei clase de conturi astfel incat auditorul sa stie cate elemente trebuie verificate;

c) o suma absoluta, calculata conform Normelor Minimale de Audit si care ajuta la stabilirea tipului de opinie si la determinarea naturii duratei si intinderii procedurilor de audit.

40. Este importanta conform Normelor Minimale de Audit si Standardelor de Audit evaluarea sistemului informatic de catre auditor deoarece:

a) auditorul trebuie sa prezinte conducerii clientului sau un raport din care sa rezulte carentele sistemului contabil, sistemului de cotrol intern si sistemului informatic cat si persoanele incompetente dupa parerea auditorului din departamentul contabil care trebuie schimbate;

b) auditorul are obligatia sa sprijine (ajute) departamentul contabil si de control intern al clientului sau la intocmirea situatiilor financiare daca acest departament este evaluat de auditor ca fiind ineficient.

c) auditorul trebuie sa evalueze sistemul informatic al clientului pentru a putea evalua in mod real riscul inerent si de control al clientului de audit.

41. Procedurile analitice constau in:

a)  analizarea indicatorilor si a tendintelor semnificative, incluzand investigarea acelor fluctuatii care se abat de la valorile asteptate;

b) combinarea adecvata a testelor de control si procedurilor de fond;

c) examinarea inregistrarilor si a tranzactiilor care sunt considerate de auditor ca fiind preferentiale.

42.  Conform standardului de audit “Esantionarea in audit si alte proceduri selective de testare”, esantionarea:

a)  Poate fi bazata pe rationament profesional (selectarea elementelor specifice), poate fi calculata statistic sau examinare 100% (in totalitate);

b) difera de la un client la altul si este bazata numai pe rationamentul profesional al auditorului, acesta examinand numai solduri pe care le considera importante;

c) ajuta auditorul la demonstrarea principiului continuitatii activitatii clientului sau de audit.

43. Esantionarea se aplica:

a) numai asupra soldurilor;

b) numai asupra rulajelor;

c) atat asupra soldurilor, cat si a rulajelor.

44. Populatia in cazul stocurilor este data de:

a) numarul de angajati care lucreaza in gestiunile clientului de audit;

b) numarul total de elemente de stocuri ale clientului de audit;

c) numarul total de furnizori pentru respectivele stocuri.

 45. Principiul continuitatii activitatii:

a) consta in demonstrarea de catre auditor a faptului ca societatea de audit isi va continua activitatea in anul urmator;

b)  reprezinta capacitatea societatii clientului de a-si continua activitatea cel putin un an dupa auditare;

c)  consta in posibilitatea ca societatea de audit sa continue angajamentul cu clientul sau pe mai multi ani.

 46. Principiul continuitatii activitatii:

a) daca este pus sub semnul intrebarii, conduce la refacerea de catre auditor a  situatiilor financiare;

b) daca este pus sub semnul intrebarii, trebuie prezentata in mod clar o rezerva in raportul de audit chiar daca acest lucru este prezentat in situatiile financiare;

c)  daca este pus sub semnul intrebarii, auditorul nu  va exprima o opinie cu rezerva sau contrara daca acest lucru este prezentat in situatiile financiare.

47. Calculati banda de risc si dimensiunea esantionului.

 

Risc inerent

RNNE

Re

Banda de risc

(Ri x RNNE x Rc)

Dimensiunea esantionului

Imobilizari corporale

50%

100%

100%

Stocuri

50%

56%

100%

Debitori

50%

31%

100%

Creditori

50%

100%

100%



Salarii si indemnizatii

50%

56%

100%

Stiind ca marimea populatiei este:

-          imobilizari corporale > 400 elemente

-          stocuri > 400 elemente

-          debitori < 400 elemente

-          creditori > 400 elemente

-          salarii si indemnizatii < 400 elemente

TABEL CU MARIMEA ESANTIONULUI LA O POPULATIE < 400

BANDA DE RISC

MARIMEA ESANTIONULUI

78.4% PANA LA 100%

53

58.5% PANA LA 78.3%

48

43.8% PANA LA 58.4%

43

33.0% PANA LA 43.7%

38

24.9% PANA LA 32.9%

33

18.9% PANA LA 24.8%

28

14.4% PANA LA 18.8%

23

11.1% PANA LA 14.3%

18

8.5% PANA LA 11.0%

13

6.6% PANA LA 8.4%

8

0 PANA LA 6.5%

3

TABEL CU MARIMEA ESANTIONULUI LA O  POPULATIE > 400

BANDA DE RISC

MARIMEA ESANTIONULUI

72.1% PANA LA 100%

59

58.7% PANA LA 72.0%

52

47.8% PANA LA 58.6%

48

39.0% PANA LA 47.7%

44

30.2% PANA LA 38.9%

40

23.4% PANA LA 30.1%

35

18.1% PANA LA 23.3%

30

14.0% PANA LA 18.0%

25

10.9% PANA LA 13.9%

20

8.4% PANA LA 10.8%

15

6.5% PANA LA 8.3%

10

PANA LA 6.4%

5

                        a)

Imobilizari corporale

50% si 48

Stocuri

28% si 35

Debitori

15,5% si 23

Creditori

50% si 48

Salarii si indemnizatii

28% si 33

                        b)

Imobilizari corporale

50% si 43

Stocuri

28% si 35

Debitori

15,5% si 23

Creditori

28% si 35

Salarii si indemnizatii

50% si 48

                        c)

Imobilizari corporale

50% si 48

Stocuri

28% si 35

Debitori

15,5% si 48

Creditori

50% si 43

Salarii si indemnizatii

28% si 35

48. Conform Normelor Minimale de Audit, esantionul determinat prin metoda statistica se selecteaza utilizand:

a)      rationamentul profesional al auditorului;

b) metoda proportionala de selectie (80 : 20);

c)      alegand numai acele elemente care sunt mai mari decat pragul de semnificatie.

49. Planificarea angajamentului de audit:

a)      trebuie efectuata de catre auditor numai cu acordul societatii clientului;

      b)  consta in construirea unei strategii in ceea ce priveste natura, durata si gradul de intindere a procedurilor de audit;

c) trebuie prezentata in cadrul dosarului permanent.

50. Stim ca:

Situatii financiare Exercitiul curent

2007

Situatii financiare

Exercitiul anterior

2006

Situatii financiare

Exercitiul anterior

2005

Active totale

1%

2%

90.000

900

1.800

20.000

200

400

80.000

800

1.600

CA

0,5%

1%

240.400

1.202

2.404

238.000

1.190

2.380

225.000

1.125

2.250

Profit inainte de impozitare

5%

10%

50.766

2.538

5.076

(360.000)

(18.000)

(36.000)

45.000

2.250

4.500

Precizati indicatorul in functie de care se va alege pragul de semnificatie conform Normelor Minimale de Audit :

a)      active totale;

            b) CA;

      c) profit inainte de impozitare.

50”. Stim ca:

Situatii financiare Exercitiul curent

2007

Situatii financiare

Exercitiul anterior

2006

Situatii financiare

Exercitiul anterior

2005

Active totale

1%

2%

90.000




900

1.800

20.000

200

400

80.000

800

1.600

CA

0,5%

1%

240.400

1.202

2.404

238.000

1.190

2.380

225.000

1.125

2.250

Profit inainte de impozitare

5%

10%

50.766

2.538

5.076

(360.000)

(18.000)

(36.000)

45.000

2.250

4.500

Se cunosc urmatoarele:

- societatea de audit este in primul an de auditare a situatiilor financiare ale clientului de audit;

- raportul de audit din anul anterior contine o serie de rezerve;

- nu exista constituit departament de audit intern de catre clientul de audit.

Precizati care va fi valoarea pragului de semnificatie?:

a) 90.000;

b) 1.202;

c) 5.076.

51. Care sunt componentele riscului inerent general ?

a)      riscul de management, riscul contabil, riscul de afaceri si riscul de audit;

b) riscul inerent specific, riscul de control si riscul de nedetectare neasociat cu esantionarea;

c) riscul de nedetectare neasociat cu esantionarea, riscul de control si banda de risc.

52. Onorariul aferent unui angajament de audit trebuie sa varieze in functie de:

a)      cifra de afaceri a clientului de audit;

b) bugetul de timp al misiunii respective, buget intocmit de responsabilul de misiune;

c) valoarea activelor, precum si a numarului de angajati ai clientului de audit.                      

53. Cunoasterea afacerilor unui client reprezinta cadrul de referinta in care auditorul isi exercita rationamentul profesional. Intelegerea activitatii si utilizarea acestor informatii in mod adecvat il ajuta auditorul la:

a)      evaluarea riscurilor si identificarea problemelor, planificarea si efectuarea auditului in mod eficient, evaluarea probelor de audit, furnizarea de servicii mai bune clientului;

b)      a se asigura ca societatea client este rentabila;

c)      a se asigura ca societatea client nu are datorii semnificative fata de bugetul de stat.

54. Cum se poate defini riscul de audit:

  a) reprezinta riscul ca o denaturare, care ar putea aparea in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu alte denaturari din alte solduri sau categorii, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata la momentul oportun de sistemele de contabilitate si de control intern;

a)      reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ;

b)      reprezinta asigurarea transmisa catre utilizatorii raportului de audit si a situatiilor financiare aferente acestuia asigurare a faptului ca situatiile financiare sunt denaturate cu cel mult 10%.

  55. Riscul de control reprezinta:

a)      reprezinta susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de tranzactii sa contina o denaturare care ar putea fi semnificativa, individual sau cumulata cu denaturarile existente in alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu au existat controale interne adiacente;

b)      reprezinta riscul ca o denaturare, care ar putea aparea in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu alte denaturari din alte solduri sau categorii, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata la momentul oportun de sistemele de contabilitate si de control intern.

c)      reprezinta acele politici si proceduri pe langa mediul de control, pe care conducerea le-a stabilit in vederea atingerii obiectivelor specifice ale entitatii sa nu existe.

56.  Riscul de nedetectare reprezinta:

a)      reprezinta riscul ca procedurile de fond ale unui auditor sa nu detecteze o denaturare ce exista in soldul unui cont sau categorie de tranzactii si care ar putea fi semnificativa in mod individual, sau atunci cand este cumulata cu denaturari din alte solduri sau categorii de tranzactii;

b)      reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit neadecvata, atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ;

c)      reprezinta riscul ca sistemul de control intern al clientului de audit sa nu detecteze in timp util erorile si fraudele.

57. Ecuatia riscului de audit se exprima astfel:

a)  R. audit = R. inerent general * R. control * R. de nedetectare;

b)  R. audit = R. inerent * R. control * R. de detectare;

c)  R. audit = R. inerent * R. control * R. de nedetectare.

58. Principiul continuitatii activitatii si responsabilitatea auditorului:

a)      Auditorul are responsabilitatea de a lua in considerare adecvarea utilizarii de catre conducere a principiului continuitatii activitatii la elaborarea situatiilor financiare si de a avea in vedere daca exista incertitudini semnificative despre capacitatea entitatii de a-si continua activitatea care trebuie prezentate in situatiile financiare;

b)      Responsabilitatea respectarii principiului continuitatii activitatii in elaborarea situatiilor financiare este doar a conducerii societatii auditate;

c)      Auditorul financiar atunci cand incheie un contract de audit isi asuma responsabilitatea fata de conducerea societatii auditate pentru respectarea acestui principiu.

59. Ce se intelege prin esantionarea in audit?

a) esantionarea in audit presupune aplicarea procedurilor de audit doar pentru un anumit procent din elementele cuprinse in soldul unui cont sau intr-o clasa de tranzactii pentru a permite auditorului sa obtina si sa evalueze probele de audit in ceea ce priveste unele caracteristici ale elementelor selectionate pentru a formula sau asista la formularea unei concluzii in ceea ce priveste populatia;

b) esantionarea reprezinta informatiile financiare intocmite pe baza ipotezelor privind evenimente viitoare pe care conteaza conducerea, ca si pe masurile care vor fi luate la data la care informatiile sunt intocmite (ipoteze pentru realizarea celei mai bune estimari);

c) esantionarea consta in analizarea indicatorilor si a tendintelor semnificative, inclusiv analizarea fluctuatiilor si relatiilor cu alte informatii relevante in cazul in care apar discrepante sau care sunt foarte diferite de valorile previzionate.

60. Scrisoarea de angajament poate atrage raspunderea juridica a auditorului fata de:

a)      utilizatorii externi ai situatiilor financiare auditate;

b)      entitatea supusa auditului financiar;

c)      atat utilizatorii externi ai situatiilor financiare auditate cat si entitatea supusa auditului financiar.

61. Potrivit ISA 520, Procedurile analitice constau in:

a) analizarea indicatorilor si a tendintelor semnificative, incluzand investigarea acelor fluctuatii si relatii care nu sunt consecvente cu alte informatii relevante sau care se abat de la valorile asteptate;

b) analizarea diferentelor dintre suma ajustarile propuse de auditor clientului de audit si valoarea pragului de semnificatie;

c) utilizarea de procedee pentru verificarea acuratetei aritmetice a documentelor sursa si a inregistrarilor contabile.

62. Valoarea pragului de semnificatie si dimensiunea esantioanelor se stabileste in una din urmatoarele etape:

a)      etapa de preplanificare;

b)      etapa de planificare;

c)      la fiecare sectiune in parte.

63. Pragul de semnificatie se alege in functie de urmatorii indicatori:

a)      active totale, profit net, cifra de afaceri;

b)      active totale, venituri totale, profit brut;

c)      active totale, profit brut, cifra de afaceri.

64. Riscul inerent are urmatoarele componente:

a)      riscul de management, riscul contabil, riscul afacerii, riscul de audit;

b)      riscul de management, riscul de nedetectare, riscul afacerii, riscul de audit;

c)      riscul de management, riscul de frauda, riscul de esantionare, riscul de control.

65. In abordarea auditului, auditorul trebuie sa :

a) sa inteleaga si sa evalueze preliminar auditul intern ;

b) sa nu ia in considerare activitatea de audit intern ;

c) sa intrebe echipa de audit daca se bazeaza pe auditul intern la clientului de audit.

66. Un auditor succesor trebuie sa comunice cu auditorul precedent in primul rand pentru:

a) a intelege motivele schimbarii auditorului ;

b) metoda utilizata in esantionare ;

c) opinia auditorului precedent vis a vis de evenimentele ulterioare datei de inchidere a exercitiului financiar ;

67. Care din urmatoarele persoane ar trebui sa ceara o confirmare din partea avocatului clientului de audit ?

a) auditorul ;

b) actionariatul ;

c) managementul clientului de audit;

68. In timpul planificarii initiale a activitatii de audit, un auditor in mod normal va trebui sa:

a) sa identifice acele controale interne care pot preveni frauda ;

b) sa evalueze rezonabilitatea estimarilor efectuate de clientul de audit ;

c) sa discute cu managementul clientului planificarea din punct de vedere al timpului a procedurilor de audit ce urmeaza a fi efectuate

69. Pentru a-si fundamenta opinia din raportul de audit, auditorul se poate baza:

            a) doar pe evidentele contabile de sine statatoare daca entitatea dispune de un program de contabilitate performant;

            b) doar pe evidentele contabile de sine statatoare daca se obtine de la conducere confirmarea faptului ca personalul din departamentul de contabilitate este foarte bine pregatit;

        c) pe evidentele contabile de sine statatoare ale entitatii dar trebuie sa obtina si alte probe de audit.

Grile Etapa de PROBE DE AUDIT

70. Care sunt cele mai credibile probe obtinute de un auditor:

a) cele obtinute de la terti (din surse externe);

b)      cele obtinute de la conducerea clientului de audit;

c)      cele create de auditor.

71. In cazul in care stocurile sunt semnificative pentru situatiile financiare, iar auditorul nu poate participa la inventarierea stocurilor :

a) trebuie sa se stabileasca un onorariu mai mic sau auditorul sa renunte la contract;

b) sa se bazeze pe inventarierea facuta de client daca acesta declara ca a fost intocmita conform legii;

c) sa exprime o opinie cu rezerve sau sa se asigure de valoarea stocurilor la 31.12 prin proceduri alternative.

72.Atunci cand creantele sunt semnificative pentru situatiile financiare si se estimeaza ca debitorii nu vor raspunde cererii de confirmare:

a)  auditorul trebuie sa planifice efectuarea de proceduri alternative;

b)      auditorul va obtine o declaratie de la conducerea clientului ca soldurile creantelor sunt corecte si nu va mai crea nici o alta proba suplimentara;

c)va propune ajustarea situatiilor financiare fara a mai crea alte probe suplimentare.

73.Scrisorile de confirmare:

a) trebuiesc intocmite de clientul de audit, iar raspunsul va fi primit tot de acesta;

b) sunt intocmite de clientul de audit, iar raspunsul este primit de auditor;

c) pot fi inlocuite de declaratii pe propria raspundere ale conducerii clientului de audit.

74. De ce este necesara investigatia privind litigiile si revendicarile in care este implicat clientul de audit ?

a) pentru ca auditorul sa propuna ajustarea situatiilor financiare cu valoarea tututor litigiilor in care este implicat clientul sau;

b) pentru ca auditorul sa poata propune provizionarea litigiilor pe care considera ca le va pierde clientul sau prezentarea in notele situatiilor financiare sub forma datoriilor contingente a acelora care este probabil sa fie pierdute de clientul sau.

c) pentru ca auditorul sa poata obtine informatii privind afacerile entitatii si astfel pentru a determina partile afiliate.

75. Partile afiliate:

a)   atunci cand exista trebuie prezentate in note la situatiile financiare;

d)      sunt alcatuite din rudele conducerii clientului de audit, iar auditorul trebuie sa obtina scrisori de confirmare de la  acestia;

e)      atunci cand exista conduc la ajustarea de catre auditor a situatiilor financiare.

76.  Atunci cand exista stocuri la terti ale clientului de audit, cea mai credibila proba pe care o poate obtine un auditor este:

a)      o declaratie scrisa de la gestionarul clientului de audit;

b)      o declaratie scrisa de la conducerea clientului de audit;

c)   o scrisoare de confirmare de la terta parte, unde se afla stocurile clientului de audit.

77. Responsabilitatea auditorului financiar atunci cand se exprima opinia de audit se manifesta fata de:

a)      Adunarea Generala a Actionarilor.;

b)  Consiliul de Administratie

c)  toti utilizatorii situatiilor financiare carora le-a fost destinat raportul de audit.

78. Amortizarea in cazul imobilizarilor corporale se testeaza:

a)            pentru esantionul de mijloace fixe determinat in cadrul etapei de planificare cu ajutorul metodei proportionale de selectie;

b)            numai pentru mijloacele fixe a caror valoare depaseste pragul de semnificatie;

c)            numai pentru mijloacele fixe noi intrate in patrimoniul socetatii.

79. In auditarea contractelor de leasing financiar auditorul trebuie sa urmareasca:

a) daca riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra    bunului au fost sau urmeaza a fi transferate in mare masura clientului de audit;

b) plata lunara a chiriei aferente leasingului financiar;

c) daca platile aferente unui astfel de contract sunt recunoscute in contul de profit si pierdere.

79.Probele de audit cuprind:

a)      inspectia, investigarea si confirmarea;

b)      inspectia, investigarea, confirmarea si procedurilor analitice efectuate de catre auditor.

c)      teste ale controalelor si proceduri de fond;

80. Testele de control  reprezinta:

a)      testele prin care responsabilul de misiune revizuieste activitatea desfasurata de catre echipa de audit;

b)      testele efectuate pentru a obtine probe de audit in scopul detectarii denaturarilor semnificative din situatiile financiare;

c)      testele efectuate pentru a obtine probe de audit cu privire la proiectarea adecvata si functionarea eficienta a sistemului contabil si a celui de control intern.

81. Procedurile de fond reprezinta:

a)  testele efectuate pentru a obtine probe de audit cu privire la proiectarea adecvata si functionarea eficienta a sistemului contabil si a celui de control intern;

b) testele efectuate pentru a obtine probe de audit in scopul detectarii denaturarilor semnificative din situatiile financiare si sunt de doua tipuri, teste ale detaliilor tranzactiilor si soldurilor si proceduri analitice;

c) testele efectuate de catre auditor pentru evaluarea generala a riscului de faliment al clientului.

82.Documentele de lucru:

a)      permit abordarea unei abordari metodice facilitand referentierea dosarului cu ajutorul unui index, constituie o evidenta a planificarii, naturii, duratei si intinderii activitatii de audit precum si a concluziilor trase pe baza probelor obtinute, fiind folosite pentru sustinerea opiniei de audit;

b)      pot fi modificate ulterior emiterii raportului de audit la solicitarea clientului de audit;

c)      se prezinta spre aprobare Consiliului de Administratie al clientului de audit inaintea aprobarii raportului de audit.

83. Ajustarile de audit:

a)            reprezinta corectii pe care auditorul, impreuna cu clientul de audit le aduc situatiilor financiare pe parcursul exercitiului financiar auditat;

b)             pot fi acceptate sau nu de catre conducerea societatii auditate, cele care nu sunt acceptate conducand la formularea opiniei de audit;

c)            sunt depistate de auditor in cadrul etapei de planificare.

84. Ce se intelege printr-o eroare?

a)   o greseala neintentionata aparuta in situatiile financiare;

b)      o greseala ce nu este in conformitate cu obiectivul si principiile generale ce guverneaza un audit al situatiilor financiare;

c)      greseli aparute in situatiile contabile relevante, stocate in forma electronica.

85. Ce se intelege printr-o eroare probabila?

a)      eroarea pe care auditorul se asteapta s-o intalneasca in cadrul populatiei;

b)      trecerea cu vederea sau interpretarea gresita a faptelor;

c)      eroarea maxim admisa in populatie pe care auditorul este dispus s-o accepte.

86. Ce se intelege printr-o eroare semnificativa?

a) exista o eroare semnificativa in informatii atunci cand respectivele informatii, care nu au legatura cu problemele aparute in situatiile financiare auditate, sunt declarate sau inregistrate in mod gresit (eronat);

b) greseli matematice sau contabile in cadrul inregistrarilor aferente si al datelor contabile;

c) manipularea, falsificarea sau modificarea inregistrarilor sau documentelor.

87..Ce este o estimare contabila?

a) estimarea contabila reprezinta aproximarea valorii unui element in absenta unor metode precise de evaluare;

b) eliminarea sau omiterea efectelor tranzactiilor din inregistrari sau documente;

c) elaborarea (sau diferite) de proceduri de audit pentru a obtine asigurarea rezonabila a faptului ca sunt detectate informatiile eronate, cauzate de fraude si erori semnificative, pentru situatiile financiare in ansamblul lor.

88. Ce se intelege printr-o investigatie?

a) investigatia consta in obtinerea de informatii de la persoane bine informate din interiorul sau din afara entitatii;

b) examinarea registrelor contabile, a documentelor sau imobilizarilor corporale;

c) obtinerea de informatii cuprinse in situatiile financiare privind componentele sau aspectele industriale si geografice distincte ale entitatii.

89.Potrivit ISA 500 probele de audit sunt mai credibile atunci cand:

a)      sunt obtinute de catre auditor prin deductie;

b)      sunt obtinute din declaratiile conducerii entitatii respective;



c)      sunt obtinute din surse independente din afara entitatii respective.

90. Activitatea de inventariere se incadreaza in una din urmatoarele proceduri specifice activitatii de audit pentru obtinerea de probe conform ISA 500:

a) observarea;

b) inspectia;

c) investigarea.

91. Potrivit Codului de conduita etica si profesionala, auditorul poate obtine informatii legate de activitatea clientului supus auditului prin comunicarea cu auditorul precedent:

a) fara acordul clientului dar cu respectarea clauzelor privind confidentialitatea;

b) fara acordul clientului cu conditia ca aceste informatii nu vor putea fi valorificate;

c) numai cu acordul clientului.

92. Potrivit ISA 230, trebuiesc adoptate proceduri corespunzatoare pentru mentinerea confidentialitatii si pastrarii in conditii de siguranta a documentelor de lucru de catre:

a) entitatea care face obiectul angajamentului de audit financiar;

b) organismul care reglementeaza activitatea de audit financiar(CAFR);

c) auditorul financiar responsabil pentru angajamentul de audit respectiv.

Grile Etapa de FINALIZARE A AUDITULUI

93.Care sunt activitatile care se desfasoara in etapa de finalizare a auditului financiar?

a) revizuirea generala a situatiilor financiare, verificarea documentelor de lucru, intocmirea raportului de audit;

b) revizuirea documentelor de lucru, solicitarea confirmarii litigiilor de la avocati sau juristi, intocmirea raportului de audit;

c) revizuirea creantelor incasate dupa finele exercitiului auditat, discutii cu conducerea privind problemele identificate, intocmirea raportului de audit.

94. Care este ordinea fireasca a desfasurarii urmatoarelor activitati?

a) centralizarea problemelor identificate – stabilirea propunerilor de ajustare – compararea propunerilor de ajustare cu pragul de semnificatie – discutii cu conducerea clientului – formularea opiniei de audit;

b) centralizarea problemelor identificate – stabilirea propunerilor de ajustare – discutii cu conducerea clientului – compararea propunerilor de ajustare neagreate cu pragul de semnificatie – formularea opiniei de audit;

c) centralizarea problemelor identificate – discutii cu conducerea clientului – compararea problemelor identificate cu pragul de semnificatie – stabilirea propunerilor de ajustare – formularea opiniei de audit.

95.Atat in etapa de planificare cat si in etapa de finalizare a angajamentului se efectueaza:

a) determinarea pragului de semnificatie si a esantioanelor;

b) verificarea respectarii principiului continuitatii si a principiului independentei exercitiilor;

c) determinarea pragului de semnificatie si verificarea respectarii principiului continuitatii.

96. Raportul de audit este:

a) raportul pe care auditorul il adreseaza periodic clientului de audit in care il informeaza cu privire la activitatile desfasurate, stadiul de finalizare si de constatarile facute;

b) raportul in care auditorul informeaza clientul cu privire la deficientele constatate in activitatea societatii si face unele propuneri pentru imbunatatirea performantelor acestuia;

c) raportul in care auditorul isi exprima opinia cu privire la situatiile financiare intocmite de societatea client.

97. Paragraful de deschidere sau introductiv al raportului de audit contine:

a) identificarea situatiilor financiare auditate;

b) o declaratie privind responsabilitatea conducerii entitatii, precum si responsabilitatea auditorului;

c) ambele variante de mai sus.

98. Paragraful referitor la sfera angajamentului al raportului de audit contine:

a) o referire la ISA sau la standardele ori practicile nationale de audit relevante;

b) o trimitere la cadrul general de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare;

c) o declaratie privind responsabilitatea conducerii entitatii, precum si responsabilitatea auditorului.

99. Paragraful referitor la opinie contine:

a) o trimitere la cadrul general de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare;

b) o exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare;

c) ambele variante de mai sus.

100. Auditorul trebuie sa dateze raportul de audit:

a) cu data in care are loc AGA in care se aproba situatiile financiare ale clientului;

b) cu data la care se incheie exercitiul financiar auditat.

c) cu data la care s-a incheiat auditul.

101.. O opinie cu rezerve trebuie exprimata atunci cand:

a) exista o incertitudine semni­ficativa (alta decat o problema de continuitate a activitatii), a carei rezolutie depinde de evenimente viitoare si care poate afecta situatiile financiare;

b) auditorul ajunge la concluzia ca situatiile financiare prezinta o imagine fidela (sau prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative), in concordanta cu cadrul general de raportare financiara stabilit;

c) auditorul ajunge la concluzia ca nu poate fi exprimata o opinie fara rezerve iar dezacordul cu conducerea nu este atat de semnificativ, incat sa necesite o opinie contrara.

102. Imposibilitatea de a exprima o opinie trebuie declarata atunci cand:

a) efectul posibil al limitarii sferei este atat de semnificativ si cuprinzator, incat auditorul nu a putut sa obtina suficiente probe de audit corespunzatoare si, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situatiilor financiare

b) auditorul ajunge la concluzia ca nu poate fi exprimata o opinie fara rezerve iar dezacordul cu conducerea nu este atat de semnificativ, incat sa necesite o opinie contrara;

c) efectul unui dezacord este atat de semnificativ si de profund pentru situatiile financiare, incat auditorul concluzioneaza ca nu este oportuna exprimarea unei opinii cu rezerve.

103. In cazul in care exista o multitudine de incertitudini semnificative pentru situatiile financiare auditorul poate considera necesar:

a) sa exprime o opinie cu rezerve;

b) sa-si declare imposibilitatea exprimarii unei opinii;

c) sa introduca in raport un paragraf de evidentiere a acestora.

104. O opinie fara rezerve trebuie exprimata atunci cand:

a) auditorul ajunge la concluzia ca situatiile financiare prezinta o imagine fidela;

b) efectul oricarui dezacord cu conducerea sau limitarea sferei nu este atat de semnificativ si de profund, incat sa necesite o opinie contrara;

c) ambele variante de mai sus.

105.in situatia in care efectul unui dezacord este atat de semnificativ si de profund pentru situatiile financiare, incat auditorul concluzioneaza ca nu este oportuna exprimarea unei opinii cu rezerve in scopul prezentarii naturii incomplete sau denaturate a situatiilor financiare raportul de audit va contine:

a)      o opinie contrara;

b)      o referire la imposibilitatea exprimarii unei opinii;

c)      niciuna din variantele de mai sus.

106.La un moment ulterior emiterii raportului de audit, documentele de lucru ale auditorului:

a)      vor putea fi modificate doar de catre auditorul financiar;

b)      nu vor putea fi modificate;

c)      vor putea fi modificate de client dar doar cu acordul auditorului.

107. Atunci cand, in urma derularii procedurilor de audit, auditorul concluzioneaza ca pentru entitatea auditata principiul continuitatii nu este respectat, atunci :

a) va modifica raportul prin adaugarea unui paragraf pentru a sublinia acest aspect ;

b) nu va afecta raportul de audit ;

c) va aduna mai multe probe de audit care sa justifice ca acest principiu este totusi respectat.

108. Daca auditorul identifica tranzactii cu partile afiliate, ce au o valoare semnificativa, pe care conducerea refuza sa le prezinte in situatiile financiare (cel putin in notele de la situatiile financiare), atunci:

a) auditorul va emite o opinie cu rezerve sau contrara ;

b) auditorul va emite o opinie fara rezerve ;

c) opinia auditorului nu va fi afectata de acest lucru.

Grile  Codul de Etica

109. Care din elementele prezentate mai jos se constituie intr-o cerinta care sta la baza obiectivelor profesiei de auditor financiar?

            a) Standardele tehnice ale profesiei;

            b) Increderea;

            c) Obiectivitatea.

110. Unul din elementele urmatoare constituie principiu fundamental al profesiei de auditor financiar. Care este acesta?

            a) Increderea;

            b) Obiectivitatea;

            c) Comportamentul.

111. Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar a fost aprobat si publicat fiind dimensionat in trei parti componente. Din urmatoarele elemente trebuie stabilit care anume este una din PARTILE acestui COD:

            a) partea aplicabila stagiarilor in activitate;

            b) partea aplicabila auditorilor financiari activi;

            c) partea aplicabila auditorilor financiari salariati.

112. Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar a fost aprobat si publicat fiind dimensionat in trei parti componente. Din urmatoarele elemente trebuie stabilit care anume este una din PARTILE CODULUI:

            a) partea aplicabila auditorilor financiari de practica publica;

            b) partea aplicabila auditorilor financiari nonactivi;

            c) partea aplicabila auditorilor financiari persoane juridice.

113. Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar, defineste si stabileste care sunt elementele componente ale interesului public. Care este acest element din urmatoarele?

            a) elementele componente ale standardelor profesiei de auditor financiar;

            b) clientii sa asigure respectarea termenelor si conditiilor de depunere a situatiilor financiare;

            c) respectarea dispozitiilor privitoare la organizatia profesionala a auditorilor financiari din tara respectiva.

114. Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar, defineste si stabileste care sunt elementele componente ale interesului auditorilor financiari. Care este acest element din urmatoarele?

            a) elementele componente ale standardelor profesiei de auditor financiar;

            b) atitudinea si comportamentul auditorilor financiari in procesul de furnizare a serviciilor;

            c) clientii sa respecte dispozitiile legale in vigoare, sa asigure conditiile, materialele necesare si altele prevazute in contractele de prestari de servicii.

115. Precizati unul din factorii mentionati in continuare care poate determina ca responsabilitatile auditorilor financiari sa intre in conflict cu solicitarile interne si externe, de un tip sau altul:

            a) solicitarea ca auditorul financiar sa nu actioneze pentru aplicarea standardelor tehnice si/sau profesionale;

            b) auditorii financiari sa se asigure ca personalul implicat in serviciile profesionale adera la principiul obiectivitatii;

            c) auditorii financiari nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri de orice natura.

116. Precizati unul din factorii mentionati in continuare care poate determina ca responsabilitatile auditorilor financiari sa intre in conflict cu solicitarile interne si externe, de un tip sau altul:

a) auditorii financiari sunt expusi unor situatii care implica posibilitatea exercitarii de presiuni asupra lor; 

b) aparitia problemelor de divizare a loialitatii intre superiorul auditorului financiar si standardele de conduita care se aplica;

c) relatiile care ar putea permite aparitia de prejudecati, confuzii sau influente din partea altor persoane.

117. Mentionati care din urmatoarele 3 componente reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor etice atunci cand politicile organizatiei angajatoare nu prevad aceste politici:

            a) apelarea la consultanta pe baza de confidentialitate din partea unui consultant independent sau a organismului profesional;

            b) relatiile care ar putea permite aparitia de confuzii sau influente din partea altor persoane;

            c) auditorii financiari au obligatia de a se asigura ca personalul implicat in serviciile profesionale adera la principiul integritatii.

118. Determinati care din urmatoarele elemente reprezinta o modalitate de abordare a independentei in activitatea de audit financiar:

            a) abordarea acestui principiu in gandire, in activitatea practica, dar si in aparenta.

  b) sa se identifice si sa se aplice metode de siguranta pentru a elimina amenintarile asupra independentei;

            c) evaluarea amenintarilor daca sunt sau nu semnificative.

 119. Care din urmatoarele variante reprezinta o amenintare semnificativa asupra independentei auditorului financiar in exercitarea profesiei?

  a) amenintarea de interes propriu a unui auditor sau a unui membru al echipei de audit financiar;

            b) amenintarea de autorevizuire asupra unui angajament anterior de audit financiar;

  c) amenintarea de reprezentare legala, adica atunci cand un auditor financiar poate sa subordoneze rationamentul sau legal la cel al clientului.

120. Care este masura de siguranta ce poate fi considerata a fi creata de catre reglementarea profesiei prin dispozitii legale si regulamente pentru pastrarea independentei auditorului financiar?

a) cerinte de independenta a firmei de audit financiar prevazute de legislatia ce reglementeaza profesia de auditor financiar;

            b) clientul de audit are angajati competenti in luarea deciziilor manageriale;

            c) politici si proceduri interne de urmarire a respectarii independentei auditorului financiar.

121. Determinati masura de siguranta care poate fi asigurata la nivelul clientului de audit financiar din urmatoarele componente:

        a) politicile si procedurile care marcheaza intentia clientului de audit financiar de a efectua o raportare financiara corecta;

        b) standardele profesionale, monitorizarea activitatii si masurile disciplinare;

        c) politici si proceduri interne de urmarire a respectarii politicilor si procedurilor auditorului financiar cu privire la independenta.                                                             

122. Precizati care din urmatoarele masuri de siguranta se incadreaza in sistemul si procedurile firmei de audit financiar:

        a) cerintele de pregatire profesionala continua;

        b) clientul de audit financiar are angajati competenti in luarea deciziilor manageriale;

        c) accentuarea din partea conducerii auditorului financiar a importantei independentei si faptului ca membrii echipei de audit financiar actioneaza in interesul public.

123. Determinati care din urmatoarele elemente ale perioadei angajamentului de audit financiar poate constitui o amenintare majora la adresa independentei auditorului financiar:

        a) serviciile anterioare furnizate clientului de audit financiar;

        b) relatiile financiare si de afaceri cu clientul de audit financiar in cursul sau dupa perioada la care se refera situatiile financiare, dar inainte de acceptarea angajamentului de audit financiar.

        c) determinarea perioadei de cand incepe angajamentul de audit financiar si de incheiere a acesteia odata cu intocmirea raportului de audit financiar.

124. Care din urmatoarele masuri de protectie poate fi, in mod particular, relevanta pentru reducerea la un nivel acceptabil a amenintarilor la adresa independentei create prin furnizarea de servicii non-audit clientilor de audit financiar?

        a) stabilirea unor recomandari care ar trebui suplimentate;

b) supravegherea angajatilor clientului de audit in realizarea activitatilor lor normale de serviciu;

c) politici si proceduri pentru a interzice personalului auditorului sa ia decizii de management pentru clientul de audit financiar, sau sa-si asume responsabilitatea pentru astfel de decizii.

125. Determinati care din elementele prezentate mai jos, constituie factor care ar putea aduce amenintari la adresa independentei din cauza interesului propriu, familiarismului sau intimidarii, atunci cand un membru al echipei de audit, partener sau fost partener al auditorului financiar, s-a angajat la clientul de audit al auditorului financiar:

        a) amploarea oricarei implicari pe care persoana o va avea in cadrul echipei de audit;

        b) excluderea membrului din echipa de audit din orice activitate importanta de luare a deciziilor cu privire la angajamentul de audit;

        c) obtinerea confirmarii clientului in legatura cu asumarea responsabilitatii pentru rezultatele muncii realizare de catre auditor.

126. Asistarea unui client de audit in probleme privind pregatirea inregistrarilor contabile sau a situatiilor financiare poate crea o amenintare la adresa independentei, cauzata de autorevizuire, atunci cand situatiile financiare sunt auditate ulterior de catre acelasi auditor. In situatia in care personalul auditorului a luat decizii manageriale, in afara prevederilor Codului, acestea pot include una din urmatoarele masuri:

a) implicarea a inca un auditor din afara auditorului financiar, pentru a furniza opinia sa cu privire la decizia luata;

b) efectuarea sau schimbarea inregistrarilor sau a clasificarii inregistrarilor in conturi a tranzactiilor sau a altor inregistrari contabile fara a obtine aprobarea clientului de audit;

c)  acordarea de asistenta tehnica si sfaturi cu privire la principiile contabile pentru clientii de audit.

127. Prestarea de servicii de contabilitate si de inregistrare contabila de natura mecanica sau de rutina pentru subunitati sau filiale ale clientilor de audit cotati nu constituie o slabire a independentei, daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:

        a) serviciul nu implica exercitarea rationamentului profesional;

b) clientul de audit care este cotat ar trebui sa-si asume responsabilitatea rezultatelor muncii;

        c) personalul care furnizeaza serviciile nu trebuie sa participe la activitatea de audit.

128. Prestarea de servicii de evaluare, care nu reprezinta elemente semnificative pentru situatiile financiare sau care nu implica un grad semnificativ de subiectivitate, poate crea o amenintare de autorevizuire, care ar putea fi redusa la un nivel acceptabil prin aplicarea de masuri de protectie, dintre care una se include in ceea ce urmeaza:

        a) confirmarea din partea clientului de audit financiar ca acesta a inteles estimarile primare ale evaluarii si a metodologiei ce urmeaza a fi utilizata si obtinerea aprobarii pentru utilizarea lor;

        b) increderea in si intinderea datelor de baza;

  c) gradul in care sunt aplicate metodologia stabilita si linii directoare profesionale atunci cand se furnizeaza un anumit serviciu de evaluare.

129. Furnizarea de servicii de audit intern pentru clienti de audit financiar constituie o amenintare de autorevizuire, intrucat serviciile de audit intern pot reprezenta o extensie a serviciilor oferite de catre auditorul financiar, dincolo de cerintele standardelor de audit financiar, in general acceptate.

        Masurile de protectie care ar trebui aplicate, pentru a putea reduce orice amenintare la adresa independentei la un nivel acceptabil includ una din urmatoarele masuri asiguratorii:

a)      clientul de audit financiar desemneaza un angajat competent, preferabil dintr-o pozitie superioara de conducere, pentru a fi responsabil pentru activitatile de audit intern;

b)      clientul de audit financiar numeste in functia de responsabil al activitatii de audit intern, un salariat care are calitatea de auditor financiar;

c)      clientul de audit financiar este responsabil pentru evaluarea si stabilirea recomandarilor auditorului financiar ce trebuie suplimentate.

130.  Furnizarea de servicii de catre un auditor financiar catre un client de audit financiar privitoare la proiectarea si implementarea sistemelor de tehnologie a informatiilor financiare, care formeaza o parte a situatiilor financiare ale clientului, poate crea o amenintare de autorevizuire, daca nu sunt stabilite masuri de protectie adecvate, dintre care una se regaseste in urmatoarele:

        a) clientul de audit financiar desemneaza un angajat competent, preferabil, cu o functie de conducere cu responsabilitatea de a lua toate deciziile manageriale in ceea ce priveste proiectarea si implementarea sistemelor;

        b) personalul auditorului financiar sau societatii conectate nu exercita functii de conducere;

        c) aplicarea de masuri de protectie pentru a elimina amenintarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil.

131. O amenintare de autorevizuire poate aparea in cazul furnizarii de servicii de consultanta in legatura cu litigiile clientilor de audit financiar sau atunci cand serviciile furnizate includ estimarea posibilului rezultat si acesta influenteaza sumele sau dezvaluirile ce trebuie sa se reflecte in situatiile financiare.

        Gradul de semnificatie al acestei amenintari depinde de unul din factorii:

        a) gradul inerent de subiectivitate in aspectele vizate;

b) utilizarea de profesionisti care nu sunt membri ai echipei de audit financiar pentru a presta serviciul;

c) politici si proceduri care sa interzica persoanelor care asista clientul de audit sa ia deciziile manageriale in numele clientului.

132. Care dintre urmatoarele situatii constituie o masura de protectie pentru a reduce riscurile in cazul serviciilor juridice acordate pentru intocmirea contractelor, consultanta juridica si restructurare:

        a) in ceea ce priveste consultanta furnizata clientului de audit trebuie sa ia decizia finala sau in legatura cu tranzactiile, serviciul prestat sa implice o executare a ceea ce a decis clientul de audit;

        b) utilizarea de profesionisti care nu sunt membri ai echipei de audit pentru a presta serviciul;

        c) politici si proceduri care sa interzica persoanelor care asista clientul de audit sa ia decizii manageriale in numele clientului.

133.     Furnizarea de servicii financiare globale sau asistenta unui client de audit financiar poate crea amenintari de reprezentare legala sau de autorevizuire.

        Precizati care  din urmatoarele masuri de protectie ce pot fi luate de conducere si prezentate in continuare prezinta o importanta semnificativa:

a)      folosirea profesionistilor ce nu sunt membri ai echipei de audit financiar pentru furnizarea serviciilor;

b)      masuri si proceduri pentru impiedicarea persoanelor care asista clientul auditat de a lua decizii in numele acestuia;

c)      asigurarea ca auditorul nu impune clientului termenii sau realizarea unei tranzactii in numele clientului.

134. Auditorii financiari salariati au datoria de a fi loiali angajatilor lor la fel ca si profesiei lor si  organizatiei profesionale din care fac parte, adica sa sprijine obiectivele legale si etice ale organizatiei profesionale, dar si ale legilor privind activitatile economice si sociale.

        In activitatea practica exista conflicte de loialitate legate de cererile angajatorilor ca auditorului salariat sa i se ceara o serie de abateri de la reglementarile in vigoare. Mentionati care din cererile urmatoare prezinta cel mai inalt grad de periculozitate:

a)      sa incalce reglementarile legale privitoare la activitatea economica si financiara;

b)      sa incalce regulile si standardele profesiei lor;

c)      sa minta ori sa insele, inclusiv inselatoria prin pastrarea tacerii.

135. Determinati care din masurile de siguranta prezentate in continuare ar trebui luate in considerare si aplicate ca fiind necesare pentru a reduce amenintarea de auto-interes, atunci cand totalitatea onorariilor generate de un client de audit detine o pondere insemnata in onorariile totale ale auditorului financiar:

        a) daca auditorul financiar este infiintat de curand sau are vechime in activitate;

        b) structura auditorului financiar;

        c) reducerea treptata a dependentei de client.

136. Un risc de auto-interes poate fi creat atunci cand onorariile datorate de catre client raman neplatite, in special daca o parte importanta nu este platita inaintea emiterii raportului de audit pentru urmatorul an. Care din urmatoarele masuri de siguranta pot fi aplicabile:

a) politici si proceduri pentru monitorizarea si implementarea controlului calitatii de audit financiar;

        b) discutarea marimii onorariilor restante cu comitetul de audit sau cu alte persoane incredintate cu guvernanta entitatii.

        c) reducerea treptata a dependentei fata de client.

137. Onorariile contingente sunt acele onorarii calculate pe o baza prestabilita, in functie de rezultatul unei tranzactii sau ale muncii efectuate.

        Ca atare, un auditor financiar ar trebui sa intre intr-un angajament in care valoarea onorariului este dependenta de rezultatele muncii de audit financiar?

a)      DA;

b)      NU;

c)      Cu inlaturarea amenintarilor.

                                            Grile Etapa de Finalizare

138. Cunoscand faptul ca exista o ajustare propusa de auditor si care nu a fost acceptata de conducerea clientului de audit in valoare 100.000 ron, iar pragul de semnificatie este de 79.500 ron, ce tip de opinie veti exprima in raportul de audit?:

a) opinie fara rezerve,

b) opinie cu rezerve;

c) imposibilitatea de a exprima opinia.

139. Ce tip de opinie veti exprima in raportul de audit cunoscand faptul ca exista o ajustare propusa de auditor si care nu a fost acceptata de conducerea clientului de audit in valoare 20.000 ron, iar pragul de semnificatie este de 79.500 ron?:

a) opinie fara rezerve,

b) opinie cu rezerve;

c) opinie contrara.

140. Ce tip de opinie veti exprima in raportul de audit in cazul in care pragul de semnificatie este in valoare de 88.000 ron, iar ajustarile propuse de auditor si neaaceptate de coducerea clientului de audit sunt:

- 30.000 ron ajustare provenita de la auditarea imobilizarilor;

- 32.000 ron ajustare provenita de la auditarea stocurilor;

- 44.000 ron ajustare provenita de la auditarea debitorilor.

a) opinie fara rezerve,

b) opinie cu rezerve;

c) opinie contrara.

raspunsurile la primele 15 grile

Negrila Mihaela (10.01.2008 21:41:50): 1- c , 2-b , 3-a , 4-a , 5-c , 6-b, 7-b , 8-b , 9-c , 10- c , 11-b , 12- c , 13 - c , 14-c , 15-c








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1811
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site