Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


Statistica

Lucrare de licenta finante, banci si contabilitate - particularitati privind asigurarile in romania si u.e.

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE - Principiile impunerii fiscale
Operatia de baza a bancii
Creante si datorii salariale
Managementul Riscului Valutar - Tehnici de masurare si acoperire
ANALIZA SI PROIECTAREA OPERATIUNILOR ACTIVE ALE UNEI BANCI COMERCIALE - STUDIU DE CAZ BCR
PREGATIREA PROPUNERII DE FINANTARE
Cheltuielile publice pentru protectia mediului
Restructurarea sistemului bancar
MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA
ANGAJARI SI DEGAJARI INTRE TVA SI CONTABILITATE

TERMENI importanti pentru acest document

: https:2F2Fwww asirom vienna insura rezultate financiare wall street : licenta asigurari de bunuri : asigurarile generale licenta : euro moneda internationala lucrare de licenta :

UNIVERSITATEA CRESTINA 'DIMITRIE CANTEMIR'

FACULTATEA DE FINANTE, BANCI SI CONTABILITATE BRASOV


LUCRARE DE LICENTA

PARTICULARITATI PRIVIND ASIGURARILE

 IN ROMANIA SI U.E.

                                    I NTRODUCERE

„Daca ar fi dupa mine, as scrie cuvantul ″asigurare″ pe usa fiecarei case si pe fruntea

                  fiecarui om pentru ca sunt convins ca pentru sacrificii neconceput de mici,

                             familii intregi pot fi protejate impotriva catastrofelor care le-ar putea

                     distruge pentru totdeauna Abia atunci as putea fi multumit, caci

                                                  asigurarea protejeaza familia in cazul ivirii unei

                                                            nenorociri si a unor pagube ireparabile”

                                                                                                  Winston Churchill

Elaborarea lucrarii „Particularitati privind asigurarile de bunuri in Romania si Uniunea Europeana” tinde sa demonstreze necesitatea si beneficiile asigurarilor.

Inca de la aparitia omului, acesta a cautat sa previna aparitia pericolelor si a evenimentelor nedorite, a cautat sa se protejeze pe el insusi, familia sa, apoi pe masura ce a acumulat un patrimoniu sfera asigurarilor s-a largit si mai mult.

Nevoia de protectie a oamenilor a existat intotdeauna, intrucat, in decursul vietii, se acumuleaza o serie de bunuri, de valori, care pot fi afectate de evenimente nedorite, precum, incendiu, cutremur sau furt. Cu toate acestea, exista grade diferite de dezvoltare a asigurarilor de la o tara la alta, nivelul de dezvoltare economica a tarii fiind un factor important de extindere a asigurarii.

In tarile dezvoltate, asigurarile prezinta o parte a traditiei si a educatiei, in timp ce in Romania, suntem departe de a vorbi de o educatie la nivelul intregii populatii in acest domeniu. In plus, alaturi de lipsa de informare si mentalitate, se adauga si un factor obiectiv, si anume lipsa resurselor financiare, care sa fie orientate spre economisire in domeniul asigurarilor sau spre protectie.

Pe parcursul citirii lucrarii se va observa ca asigurarea apare ca un mijloc de a pune la adapost persoanele de pericolele care le ameninta, de a le oferi ″protectie″, asigurarea poate fi considerata ca o ramura a economiei prestatoare de servicii catre asigurati.

Lucrarea este structurata in cinci capitole.

In primul capitol al lucrarii sunt elaborate aspecte teoretice si metodologice privind asigurarile de bunuri, si anume: trasaturi caracteristice, clasificarea, evolutia asigurarilor in Romania si uniunea Europeana, precum si rolul social si economic al asigurarilor.

Capitolul doi cuprinde analiza pietei asigurarilor de bunuri, cum ar fi: elementele pietei de asigurari; caracteristicile pietei de asigurare; piata Europeana si piata asigurarilor din Romania.

Capitolul trei cuprinde prezentarea societatii de asigurari BCR ASIGURARI cu scurt istoric al societatii; structura actionariatului; clase de asigurari practicate; situatii financiare anuale; investitiile societatii; lichiditatea, solvabilitatea si acoperirea rezervelor, precum si portofoliul de produse.

Capitolul patru cuprinde studii de caz privind stabilirea sumei asigurate, a primei de asigurare si a despagubirii pentru forme diferite de asigurare: asigurarea completa a locuintei, asigurarea facultativa auto CASCO, asigurarea de raspundere civila RCA si asigurarea culturilor agricole.

Capitolul cinci cuprinde concluzii si propuneri privind asigurarile de bunuri.   

Toate figurile sunt realizate cu ajutorul programului Microsoft Office Visio 2007.

Nicio carte nu este opera exclusiva a celor ce o semneaza.

Le multumesc cadrelor didactice ale Universitatii „Dimitrie Cantemir” – Brasov  care mi-au oferit comentarii si sugestii, conducatorului stiintific Lector univ. dr. Dinca Gheorghita.

                                                                                                            


Capitolul 1

PARTICULARITATI PRIVIND ASIGURARILE IN ROMANIA

SI UNIUNEA EUROPEANA

1.1  Aspecte teoretice si metodologice privind asigurarile de bunuri

In literatura de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite in legatura cu conceptul de asigurare. Asigurarea reprezinta un sistem de relatii economico – sociale, un proces obiectiv necesar al dezvoltarii economice si sociale izvorat din actiunea legilor economice obiective care constau in crearea in comun, de catre persoanele fizice si juridice amenintate de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseaza daunele si se satisfac alte cerinte economico – financiare  probabile, imprevizibile[1].

  Caracteristicile exclusive ale asigurarii sunt scopul si metoda. Scopul reprezinta compensarea pagubelor produse de calamitati ale naturii si accidente, precum si prevenirea pagubelor. Metoda este constituita din acoperirea unor riscuri, crearea unei comunitati de risc. Scopul si metoda sunt materializate prin formarea si utilizarea fondului de asigurare[2].                                                                                

Alti autori definesc conceptul de asigurare ca o operatie prin care unei parti, asiguratului, i se permite in schimbul unei prime sau cotizatii o prestare de catre o alta parte, asiguratorul, in cazul aparitiei unui eveniment.

             Exista formulari diferite ale conceptului de asigurare, fara a exista un consens si acesta datorita unor dificultati de ordin economic, social si juridic, dintre care cele mai importante sunt sfera vasta de actiuni a asigurarilor, precum si practicile complexe folosite in asigurari.

1.1.1   Trasaturi caracteristice ale asigurarilor

Aceste trasaturi se desprind din definirea conceptului de asigurare si sunt:      

*     Acoperirea unor riscuri prin crearea unei comumitati de risc si suportarea pagubelor dupa criteriul mutualitatii;

*     evenimentul trebuie sa fie intamplator si realizarea lui sa nu depinda de vointa asiguratului, fie din cauza ca acest lucru este imposibil, fie ca interesul asiguratului sau legea il impiedica sa-l provoace;

*     evenimentul sa fie evaluabil, sa se bazeze pe calcule statistico – matematice, atat in privinta frecventei lui, cat si a proportiilor valorice ale fiecarui caz in parte;  

*     persoanele fizice sau juridice sa fie egal amenintate, adica necesitatea de desdaunare a grupului de persoane respectiv, trebuie sa fie pricinuita de acelasi fel de eveniment cauzator de pagube;

Aceste evenimente statistice redau in ultima instanta esenta conceptului de asigurare, fiind valabile pentru orice tip de societate.

1.1.2   Clasificarea asigurarilor 

Clasificarea traditionala, asa cum apare ea inainte de 1990 avea in vedere cinci criterii si anume:

            1. domeniul sau ramura de asigurare:

     ▪ asigurari de bunuri

     ▪ asigurari de persoane

     ▪ asigurari de raspundere civila;

            2. forma juridica de realizare a asigurarilor:

     ▪ asigurari obligatorii, prin efectul legii;

     ▪ asigurari facultative;

3. riscurile cuprinse in asigurare:

     ▪ asigurari impotriva incendiului, trasnetului, miscarilor seismice;

     ▪ asigurari impotriva grindinei, furtunii, uraganului, ploilor torentiale, inundatiilor,

       alunecarilor de teren;

      ▪ asigurari pentru boli sau accidente in cazul animalelor;

      ▪ asigurari contra avariilor si altor riscuri specifice pentru mijloacele de transport si

        marfurile transportate in traficul intern si international;

      ▪ asigurari impotriva unor evenimente ce apar in viata oamenilor;

      ▪ asigurari contra prejudiciilor cauzate tertelor persoane;

4. dupa sfera de cuprindere in plan teritorial:

      ▪ asigurari interne;

      ▪ asigurari externe;

5. dupa raporturile stabilite intre asigurat si asigurator:

      ▪ asigurari directe;

      ▪ asigurari indirecte;

Figura 1.1 Clasificarea asigurarilor

Dupa 1990, in literatura autohtona s-a introdus si un al saselea criteriu, datorita

modificarilor din legislatie. Prin Legea nr.47/ 1991 societatile de asigurari din tara noastra

puteau oferi zece categorii de asigurari.

Au fost mentionate si alte criterii de clasificare:

    1. in functie de locul unde se produc riscurile asigurate:

                 ▪ asigurari terestre;

                 ▪ asigurari maritime;

                 ▪ asigurari aeriene;

    2. dupa volumul obiectului asigurarii:

                 ▪ asigurari individuale;

                 ▪ asigurari colective;

                 ▪ asigurari complete;

Pe baza teoriei si practicii internationale a asigurarilor este oportuna si introducerea altor criterii de clasificare:

    1. dupa modul de gestiune:

                  ▪ asigurari de reparatii: asigurari de bunuri si raspundere de bunuri;

                  ▪ asigurari cu capitalizare: asigurari de viata;

     2. dupa obiectul lor si dupa criterii tehnice:

                   ▪ asigurari de daune: de bunuri si raspundere civila;

                   ▪ asigurari de persoane: de viata si asigurari de accidente si boala;

     3. dupa criteriul diferentierilor in gestionarea contractelor, a fondului de asigurari si a rezervelor specifice de asigurari:

  asigurari non – viata;

                  ▪ asigurari de viata.

1.2    Evolutia asigurarilor in Romania

Istoria asigurarilor in Romania, a inceput sa fie scrisa anterior anului 1871, prin manifestari ale protectie pe baze mutuale, ce au aparut in Transilvania inca din secolul al XIV-lea. In anul 1744 a aparut la Brasov, Casa de Incendiu, organizata prin fuzionarea mai multor asociatii mutuale.

In anul 1848 ia fiinta Institutul General de Pensii, organizatie ce isi face aparitia tot la Brasov, ca asociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala.

            Dupa tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au aparut in Bucuresti, la Iasi si in porturile Dunarii, reprezentante ale unor companii straine din Austria, Italia, Anglia si Ungaria. Aceste reprezentante practicau asigurari de transport, de incendiu si asigurari de viata[3].

Dacia a fost prima societate romaneasca de asigurare autorizata prin Inaltul Decret Domnesc, Nr.699 din 13 martie 1871. In momentul infiintarii, societatea dispunea de un capital social de 3 milioane lei. Cu toate ca, fondatorii si membrii consiliului sau de administratie erau personalitati marcante ale vietii politice, sociale si economice din perioada

respectiva, societatea a intampinat numeroase dificultati.

Societati de asigurari private       In anul 1873 a fost creata a doua societate romaneasca de asigurari, Romania, cu un capital social de 2 milioane lei. Aceasta societate avea ca membrii fondatori si ca membrii in consiliile sale de administratie, personalitati marcante ale scenei politice, economice si sociale din acea vreme. Aceasta societate a avut parte de succes, iar rezultatele pe care le-a inregistrat au determinat societatile straine sa-si retraga reprezentantele din tara noastra si sa cedeze portofoliul lor Societatii Romania.

  In anul 1881 cele doua societati romanesti de asigurari au fuzionat si au creat o singura societate, Dacia – Romania, care a devenit o societate puternica. Un an mai tarziu, s-a infiintat, tot de mari personalitati ale vietii socio – politice si economice, Societatea Nationala, care avea un capital social de 3 milioane lei.

In anul 1897 a fost intemeiata la Braila, Societatea Generala, care era specializata in asigurarile pentru transporturi maritime. Compania italiana „Assicurazioni Generali” din Trieste a participat la subscrierea capitalului societatii Generala si a ajutat-o pe aceasta sa obtina recunoasterea politelor si cedarea in reasigurare pe pietele internationale de asigurari.

Ulterior Societatea Generala si-a mutat sediul la Bucuresti si si-a diversificat portofoliul, inclusiv in domeniul asigurarilor de viata. In anul 1935, luand in considerare volumul de prime incasate, Generala se situa in fruntea societatilor de asigurare din Romania.

            In anul 1906 s-a infiintat Societatea Agricola, care practica in principal asigurari agricole dar si alte tipuri de asigurari si care a fuzionat in anul 1930 cu Societatea Fonciera din Cluj, formand Societatea Agricola – Fonciera.

            In anul 1911 s-a infiintat Societatea Prima Ardeleana, iar in anul 1920 s-a creat Societatea Steaua Romaniei care, in anul 1932 a fuzionat cu societatea Ancora. Compania formata in urma acestei fuziuni, a preluat in 1936 portofoliul corespunzator participatiei romanesti la societatea Phonix din Viena, care era in lichidare.

  In anul 1923 a luat fiinta Societatea Asigurarea Romaneasca, cu un capital de 4 milioane lei si care era specializata in asigurari de viata fara examinare medicala.

Rezultatele din primele de asigurare obtinute de societate, au plasat-o in anul 1937 pe locul sase in cadrul societatilor din acea perioada. Asigurarile practicate de societatile de asigurare pana la inceputul Primului Razboi Mondial, erau asigurari de incendiu si asigurari de viata, asigurarile de transport limitandu-se numai la transporturile fluviale, iar asigurarile impotriva grindinei s-au practicat foarte putin timp si la o scara foarte restransa[4].

Dupa Primul Razboi Mondial au aparut inca 22 de societati de asigurare, dintre care unele erau succesoare ale societatilor straine de asigurare: Steaua Romaniei care a preluat portofoliul lui Munchener, Prima Ardeleana care a preluat portofoliul lui Ersteungarische si Adriatica, o societate italiana. Dupa anul 1927 Guvernul a autorizat infiintarea societatilor straine in Romania printre care si Norwich, Phoenix, Standard, Sun.

            In anii `30 activitatea economica si activitatea de asigurari au cunoscut cea mai mare dezvoltare, dezvoltandu-se toate ramurile de asigurari care se practicau pe plan international, numarul societatilor de asigurare variand intre 20 si 24.

Izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial si intrarea Romaniei in razboi a condus

la declinul activitatii de asigurari, astfel societatile engleze Caledonian – Romania, Norwich Union F.D. si Sun Insuranse LTD si-au predat portofoliul societatii Vatra Dornei si si-au incetat activitatea. Dupa terminarea razboiului, in anul 1945, mai functionau in Romania numai 13 societati romanesti si 5 reprezentante straine.

Printre societatile romanesti se numarau si Generala, Dacia – Romania, Asigurare Romaneasca, Steaua Romaneasca.   

Societatile romanesti colaborau cu capital strain, cu filiale sau reprezentante pentru Romania ale societatilor straine din Italia, Anglia, Germania.

           In anul 1942 odata cu aparitia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de Asigurari a Ministerului de Interne, aparuta in anul 1915 si reorganizata in anul 1936, s-a transformat in Regia Autonoma a Asigurarilor de Stat, R.A.A.S., care practica toate asigurarile si detinea monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si comunale. Avand in vedere faptul ca R.A.A.S. era in proprietatea statului, regia presta numai servicii publice si nu obtinea profit, astfel primele de asigurare erau sub nivelul primelor practicate de societatile private de asigurari. R.A.A.S. suporta cheluielile de regie si despagubirile din primele de asigurare.

           In aceeasi perioada au existat si alte institutii care primeau bunuri publice in asigurare: Eforia Bisericii Ortodoxe, Casa Armatei – asigura  caii pe care ii folosea armata si care erau proprietatea statului si Regia Monopolurilor Satului – R.M.S. asigura culturile de tutun pentru riscul de grindina.

Asigurarile intre anii 1949-1990        In perioada 1949 – 1990  in conditiile unei economii

      centralizate, activitatea de asigurare s-a caracterizat prin[5]:

Ψ       Monopolul statului a impiedicat dezvoltarea si diversificarea

      asigurarilor;

Ψ       Accentul se punea pe eficientizarea activitatii de asigurare si

        nu pe satisfacerea cerintelor.

            Asigurarile prin efectul legii au detinut o pondere semnificativa, 40-50% pana in anii

1970. Ulterior, dezvoltarea asigurarilor facultative a determinat scaderea ponderii asigurarilor obligatorii.

           Sfera de cuprindere a asigurarilor era putin diversificata. O serie de bunuri si riscuri asigurabile pe plan international nu erau cuprinse in asigurare.

            In anul 1949 Regia Autonoma a Asigurarilor de Stat s-a transformat in societatea comerciala de stat si asigurari.

            In urma nationalizarii, in anul 1948, societatile de asigurare au trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor, iar institutiile publice de asigurari au intrat de asemenea in noile structuri ale economiei planificate.

            In aceeasi perioada, capitalul sovietic si-a facut aparitia in diverse ramuri ale economiei, in domeniul asigurarilor s-a creat societatea Sovram – Asigurare. In anul 1952 s-a

creat cu capital integral romanesc, Administratia Asigurarilor de Stat – ADAS, institutie specializata in activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie.

ADAS si-a desfasurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finantelor, pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. Ministerul Finantelor aproba regulamentele de functionare si conditiile generale si speciale de asigurare, inclusiv tarifele de prime si sume asigurate la asigurarile facultative. Numai riscurile care erau cedate in asigurare, limitele retinerilor proprii si conditiile reasigurarilor, erau stabilite de ADAS. Asigurarile prin efectul legii, practicate de ADAS erau asigurari pentru bunurile care apartineau cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste, asigurari pentru bunurile care persoanelor fizice, asigurari de calatorie pentru cazuri de accidente, asigurari de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

            Asigurarile facultative incheiate de ADAS, in lei sau in valuta, completarea celor prin efectul legii, erau asigurari de bunuri pentru riscurile de avarie, distrugere, furt sau altele; asigurari de persoane pentru riscurile de invaliditate, decese, supravietuire sau altele; asigurari de raspundere civila, pentru riscuri de vatamare corporala sau decese de persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri si alte pagube pentru care exista raspundere potrivit legilor in vigoare la acea data.

   Veniturile ADAS obtinute din primele de asigurare, pana in anii 1960 au fost preponderent din asigurari prin efectul legii, iar anii 1970 si 1980, portofoliul ADAS s-a modificat, incasarile fiind obtinute in majoritate din asigurari facultative.

In perioada 1955-1989 volumul primelor de asigurare incasate de ADAS a crescut de 14,4 ori in timp ce venitul national a crescut numai de 10,2 ori.

            Fondurile obtinute de ADAS erau folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau accidente, pentru plata sumelor asigurate pentru asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor in vederea forarii si administrarii fondului de asigurare, pentru constituirea fondurilor de rezerva si a fondurilor speciale si pentru dezvoltarea societatii.

Asigurarile dupa 1990Dupa anul 1990 au aparut importante schimbari legislative care au condus la inlaturarea monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabilirea climatului concurential pe piata asigurarilor din Romania.

            Prin Hotararea de Guvern Nr. 1279 din decembrie 1990 privind infiintarea unor societati comerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor, care prevedea ca incepand cu data de 1 ianuarie 1991, sa se poata crea societati de asigurare ca societatea comerciala pe actiuni, ADAS a fost preluat de catre societatile de Asigurare Romaneasca S.A., Astra S.A. si agentia Carom S.A. infiintate prin prevederile aceleasi hotarari.

         Societatea Asigurarea Romaneasca S.A. a preluat activele si pasivele aferente: asigurarilor facultative de viata, asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autovehicule si a altor asigurari. Asigurarea Romaneasca S.A. a preluat de la ADAS si bunurile imobile care au fost incluse in capital.

  Societatea Astra S.A. a preluat activele si pasivele corespunzatoare: societatilor mixte din stainatate, asigurarilor si operatiunilor de asigurare in relatiile cu strainatatea.

          Agentia Carom S.A. a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazul pagubelor produse in Romania, atunci cand raspunderea revenea unor asigurati la societati de asigurare din strainatate si in cazurile de pagube produse in strainatate de automobilistii romani asigurati la societatile de asigurare din Romania.

            Aceste trei companii au fost create prin participarea statului 100%, aceasta situatie schimbandu-se in anul 1991 cand 30% din capitalul social al entitatilor economice a fost privatizat si a trecut in administrarea Fondurilor Proprietatii Private[6].

  In 1990 a fost infiintata Banca de Import – Export S.A. – EximBank, banca cu capital integral de stat, dar care si-a inceput activitatea in aprilie 1992. Prin departamentul de asigurari – reasigurari, EximBank practica asigurari pentru credite de export impotriva riscului de neplata[7].

            In anul 1991 apare Legea Nr. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor. Prevederile Legii stipulau ca in Romania, activitatea de asigurare se desfasoara prin intermediul societatilor de asigurare, societatilor de asigurare-reasigurare si societatilor de reasigurare si de asemenea prin intermediul societatilor de intermediere.

             Legea reglementa faptul ca societatile comerciale din domeniul asigurarilor, trebuie sa se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de suraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Economiei si Finantelor. Conform Legii, companiile care activau in domeniul asigurarilor, se puteau constitui ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata.

            Se infiinteaza organismul de supraveghere al pietei asigurarilor, ca Directie in cadrul Ministerului Finantelor[8].

 In luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate cu capital integral privat din Romania, S.C. UNITA S.R.L., cu sediul la Timisoara. Activitatea societatii UNITA a debutat in luna ianuarie 1991 prin practicarea asigurarilor mixte de viata cu acumulare de capital.

         In anul 2000 pachetul majoritar al societatii a fost cumparat de compania Wienner Staedtische din Austria, iar in portofoliul societatii se regaseste in prezent toate tipurile de asigurari.

         Ulterior, apar alte companii cu capital privat, romanesc sau/ si cu capital strain, marea lor majoritate avand sedii in Bucuresti, astfel:

       ▪ in anul 1992 se infiinteaza societatile Agras, Asigurari – reasigurari  Ardaf, Roumanie

         Assurance Internationale;

       ▪ in anul 1993 se infiinteaza societatile Asigurarea Anglo – Romana, Generala Asigurari;

       ▪ in anul 1944 se infiinteaza societatile Asitrans, Asigurari Ion Tiriac – ASIT, care in anul

         2000 si-a schimbat numele in Allianz Tiriac Asigurari;

▪ in anul 1995 se infiinteaza societatile Asigurarea Populara Romana, care in anul 2001 si-a schimbat numele in Asigurare Reasigurare AGI – Romania, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de compania AGI din Germania, OMNIASIG prin cumpararea portofoliului societatii Modragon infiintata in 1992, Sara – Asig care in anul 1996 si-a schimbat numele in Sara Merkur prin cumpararea pachetului majoritar de catre compania Merkur Versicherung din Austria.

Evolutia pietei asigurarilor si reasigurarilor din Romamia a urmat un curs contradictoriu al economiei in ansamblul ei. Desi, numarul societatilor de asigurare este mare, iar concurenta este in crestere, societatile nu duspun de cadre specializate in domeniul asigurarilor si reasigurarilor, dar in acelasi timp piata este nesaturata[9].

     In aceasta perioada se observa lipsa unui suport financiar si a educatiei potentialilor

asigurati in domeniul asigurarilor, a neintelegerii necesitatii asigurarii de catre agentii                   

asigurati economici si populatie. Cu toate ca nu se afla intr-o faza de maturitate, piata romaneasca este o piata competitiva. Se observa o crestere rapida a numarului societatilor de asigurare: de la 15 in 1993 la 47 in 1996, numarul societatilor fiind in crestere.

            In anul 1997 se infiinteaza societatea Nationale Nederlanden Asigurari de Viata care in 1998 isi schimba numele in Nederlanden Asigurari de Viata, iar in anul 2001 isi schimba numele in ING Nederlanden Asigurari de Viata.

            In 1998 se infiinteaza societatea Omniasig Asigurari de Viata.

 In 1999 ia fiinta societatea Commercial Union Asigurari de Viata, in 2002 isi schimba numele in AVIVA Asigurari de Viata.

            In anul 1994 ia nastere la invitatia a treisprezece societati Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare din Romania – UNSAR. In prezent UNSAR avea ca membri un numar de 21 de societati de asigurare – reasigurare.

            Dupa anul 1990, in piata romaneasca a asigurarilor, au aparut foarte multe societati de intermediere in asigurari. In anul 2000 activand peste 800 de societati, care jucau rolul de agenti dar si de brokeri de asigurari. Prin aparitia Legii 32/2000, se infiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, organism independent, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, control si supravaghere a pietei asigurarilor. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor format din cinci persoane, un presedinte, un vicepresedinte si trei membri.

            Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parlamentul Romaniei, la propunerea comisiilor pentru buget, finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedinte, de 4 ani pentru vicepresedinte, de 3,2 si respectiv 1 an pentru membri. Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost numiti in iulie 2001.  

1.3    Rolul social si economic al asigurarilor

Importanta economico – sociala  a asigurarilor se manifesta pe mai multe directii. Acoperirea pagubelor permite reconstruirea bunurilor distruse si asigurarea continuitatii pocesului de productie si contribuie la pastrarea integritatii avutiei nationale. Asigurarea marfurilor, a mijloacelor de transport, a creditelor prezinta o mare importanta din punct de vedere economic, financiar si mai ales valutar. In acest fel se realizeaza si o economie de divizie prin realizarea de incasari in valuta pentru prestarea de servicii in asigurari.

In prezent asigurarea a devenit o ramura importanta a economiei nationale.

Procentul de asigurare in PIB poate sa ajunga pana la 15% si este in general cu atat mai ridicat cu cat tara  considerata a atins un nivel de dezvoltare economica mai mare.

            In 1995 procentul de asigurari in PIB in Romania era foarte redus, atingea o cota de 0,40%[10]. Procentul cel mai mare de asigurari de bunuri a fost atins de Africa de Sud 15,47%, iar in care protectia sociala este de domeniul asigurarii particulare, ceea ce a dat un impuls exceptional asigurarilor de persoane. In toate tarile partea de asigurare in PIB mondial este in medie de 7,8%, din care 4,5% pentru asigurarea de viata si 3,3% pentru cele de non-viata.

            Prin rolul sau social, asigurarile au scopul sa plateasca indemnizarea asiguratilor care sunt victime ale unor evenimente nedorite.

            Asigurarile ofera mijloace pentru construirea sau cumpararea unei locuinte pentru persoanele care au avut de suferit de pe urma unui eveniment neplacut ce a produs distrugerea totala sau partiala a imobilului; varsa sume ce compenseaza pierderile profesionale a unei persoane care din cauza unui accident a ramas cu imposibilitatea de a munci; ofera mijloace financiare bolnavilor sau ranitilor pentru ingrijirea medicala pe care o necesita pentru insanatosirea cat mai rapida.

            Asigurarile permit supravietuirea intreprinderilor, victime ale unor evenimente nedorite, asigurarea salvandu-i pe angajati, precum si locurile lor de munca[11].

            Asiguratorii resimt limitele interventiei lor ce constau in oferirea unei compensari in bani pentru victime. O indemnizatie in bani compenseaza convenabil un conducator de intreprindere pentru distrugerile materiale suferite, insa nu va putea inlocui niciodata integritatea corporala a unui ranit ce a ramas infirm in urma unui accident si nici prezenta unui om.

            Asiguratorii nu doresc sa fie simpli redistribuitori de mijloace financiare ci isi dau silinta si lupta impotriva consecintelor evenimentelor nedorite. Ei au dezvoltat activitati de asistenta care nu ofera doar despagubiri in bani si in special prestatii in natura pentru a usura viata asiguratilor.

          Societatea de asigurare este un motor esential al dezvoltarii economice. Acest lucru se poate afirma din cel putin doua motive:

v    garantia investitiilor

Orice proiect modern de investitie si implicit de dezvoltare necesita participarea asigurarilor, fara de care garantia carora antreprenorul nu si-ar risca sub nici o forma capitalurile necesare pentru proiectul respectiv. Doar asigurarile pot sa ofere garantii datorita

mecanismelor de asigurare deja existente. Societatea poate oferi garantii pentru orice investitor de la un zgarie-nori la cel mai modest comert de cartier.

v    plasamentul primelor

Asiguratorul incaseaza prime inainte ca asiguratii sa fie supusi riscului impotriva caruia sunt asigurati. Acest lucru ii ofera asiguratorului o trezorerie excedentara pe care trbuie sa o gestioneze cat mai bine in interesul mutualitatii.

Asigurarea a devenit  domeniul finantistilor, nu numai pentru ca este nevoie de experti in finante pentru gestionarea capitalurilor acumulate pe cont propriu de catre asiguratori sau plasate pe contul clientilor ci si pentru ca anumite ramuri necesita din ce in ce mai multe cunostinte din domeniul finantelor: asigurari pentru pierderi din exploatarea sau asigurarea creditelor pentru intreprinderi, respectiv pentru persoane fizice, asigurarea de capitalizare, de economisire. S-au dezvoltat ramuri noi ceea ce demonstreaza vitalitatea creativa a asigurarilor si dezvoltarea fara incetare a nevoilor de protectie a persoanelor fizice si juridice.

Asigurarile de viata ii fac pe asiguratori sa isi ia angajamente pe termen lung ce necesita constituirea de provizioane foarte importante. O prima unica pentru o garantie de viata unica trebuie sa fie economisita pe toata durata de viata a asiguratilor. Asigurarile de capitalizare si de pensie presupun acumulari de provizioane pe toata durata contractelor.

Capitolul 2

           

            ANALIZA PIETEI ASIGURARILOR DE BUNURI

2.1 Definitia pietei asigurarilor

               Piata de asigurare reprezinta un cadru in care se desfasoara operatiuni de asigurae numai pe baze contractuale. Aici se intalnesc cererea de asigurare, venind din partea persoanelor fizice si juridice care doresc sa incheie diferite tipuri de asigurari si oferta de asigurare, ce vine din partea persoanelor juridice si anume organizasii, societasi specializate, care sunt autorizate sa functioneze in domeniul asigurarilor si sa desfasoare o astfel de activitate, bineinteles, sub raport financiar. Denumirea de piata este valabila atat pentru tarile in care functioneaza mai multe organizatii de asigurare, fiind o piata concurentiala, dar si pentru tarile unde exista doar o astfel de organizatie, existand o singura oferta de asigurare.

             O astfel de piata, aparent neconcurentiala, prezinta si cateva elemente de concurenta, in sensul ca singura organizatie de asigurare are menirea de a convinge persoanele fizice si juridice asigurabile sa accepte conditiile oferite de aceasta si aducand in acest fel cererea de asigurare la dimensiunea ofertei. In acest caz, persoanele fizice si juridice asigurabile pot alege intre a accepta oferta de asigurare ce exista pe piata si care este unica sau intre a o refuza, cautand alte alternative.

De exemplu, unitatile economice si gospodariile populatiei, care doresc protectia bunurilor, aleg optiunea autoasigurarii, cu limitele sale.

            2.1.1 Elementele pietei de asigurari

Cu privire la piata de asigurari trebuie sa precizam dimensiunea acesteia, ce are ca element hotarator cererea de asigurare. Aceasta este determinata de puterea economica a persoanelor fizice si juridice asigurabile, pe de o parte, si de convingerea acestora de utilitatea asigurarii oferite de organizatiile specializate.

Cererea de asigurare consta in contracte de asigurare, dupa ce aceasta s-a confruntat cu oferta. Insa sunt persoane care solicitand oferte din partea organizatiilor de asigurare, nu incheie contracte cu acestia, fie pentru ca nu gasesc convenienta sperata, fie deoarece conditiile solicitantilor nu sunt acceptate de catre ofertanti.

Astfel, marimea pietei de asigurare depinde de mai multi indicatori, cum ar fi: numarul contractelor incheiate in perioada de referinta, numarul politelor active, valoarea anuala a primelor de asigurare, cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta si valoarea totala a angajamentelor asumate de societatile de asigurare la un moment dat.

Cererea de asigurare de persoane, bunuri si raspundere civila vin din partea persoanelor fizice doritoare de incheierea unor contracte de asigurare pentru protectia lor si a familiilor lor, dar si din partea persoanelor juridice (unitati economice care doresc sa ofere securitatea angajatilor in caz de accidente sau boli profesionale).

Oferta de asigurare vine din partea societatilor comerciale de asigurare, cu capital privat, de stat sau mixt, din partea organizatiilor mutuale de asigurare si de tontine.

Societatile comerciale de asigurare, fie cu capital privat, de stat sau mixt, urmaresc obtinerea de profit si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele trebuie sa respecte avizele si normele organului de stat insarcinat cu supravegherea asigurarilor.

Organizatiile de asigurare de tip mutual nu urmaresc obtinerea de profit, ci intr-ajutorarea membrilor lor, si se desfasoara pe baza principiului mutualitatii. Fiecare membru are calitatea de asigurat si asigurator. Ca asigurat fiecare membru al grupului participa la formarea fondului comun de asigurare, cu contributia ce i-a fost stabilita. Cu acest fond sunt acoperite daunele suferite la asigurarile de bunuri si raspundere civila si sunt platite sumele asigurate la asigurarile de persoane.

Tontinele, dupa numele bancherului italian Lorenzo Tonti din secolul al XVII-lea, sunt asociatii constituite pe o perioada determinata de timp, in care membrii contribuie la fondul comun cu o cotizatie anuala, care varieaza in functie de varsta. Dupa ce termenul expira, sumele constituite din cotizatii pe parcursul perioadei determinate se impart intre membrii supravietuitori. Asociatii asemanatoare se organizeaza si pentru cazurile de deces.

Legatura dintre asigurat si asigurator se realizeaza direct prin personalul de specialitate al societatilor comerciale de asigurari, apoi se realizeaza prin intermediul membrilor organizatiilor de asigurare mutuala sau agentii intermediari (brokeri).

            2.1.2 Caracteristicile pietei de asigurare

Este important de precizat ce fel de piata de asigurari exista in Romania: perfecta sau imperfecta. Caracteristicile pietei perfecte sunt omogenitatea produsului, transparenta si atomizarea pietei, libertatea de intrare – iesire a participantilor pe (si de pe) piata si descentralizarea deciziilor.

Ψ     Omogenitatea produsului

             Pe piata asigurarilor se comercializeaza mai multe tipuri de produse sau servicii, si anume asigurari impotriva diferitelor riscuri. Insa un anumit produs (o asigurare) nu poate fi inlocuit cu alt produs (o alta asigurare). De exemplu, produsul ″asigurarea automobilelor impotriva riscului de avarii auto (casco)″ nu poate fi inlocuit cu produsul ″asigurarea bunurilor gospodaresti″ ori cu ″asigurarea de viata″.

Concurenta pe piata asigurarilor consta intre societati comerciale de asigurare cu acelasi profil care ″vand″ acelasi tip de produs, adica incheie asigurari impotriva aceluiasi risc.

Ψ     Transparenta pietei

            Persoanele fizice si juridice, nefamiliarizate cu problemele asigurarilor, nu constientizeaza avantajele ce le ofera un contract de asigurare, ce raport exista intre prima datorata si indemnizatia obtenabila in caz de sinistru. Atunci aceste persoane vad cota de prima pentru bunul sau persoana ce se doreste a fi asigurata, nu sunt convinsi de avantajele date de contractul de asigurare. Ei trebuie sa se adreseze unui agent de vanzare, in vederea luarii unei decizii, de la care obtine mai multe informatii.

Ψ     Atomizarea pietei

            Pentru ca o piata sa fie atomizata, ea trebuie sa reuneasca un numar mare de ofertanti si de solicitanti, astfel incat intre acestia sa nu aiba loc o influenta de o maniera sensibila pentru functionarea pietei.

Ψ     Libertatea de intrare – iesire  a participantilor pe (si de pe) piata

            Piata este locul unde poate sa vina oricine doreste sa vanda sau sa cumpere ceva si sa ramana acolo atata timp cat are interes sa o faca. Piata asigurarilor nu este o piata inchisa, ci una in continua miscare, datorita cresterii sau scaderii numarului organizatiilor de asigurare, si este supravegheata de autoritatile publice, mai precis de un organ specializat ce functioneaza pe langa Ministerul Finantelor, Ministerul Industriei si/ sau Comertului ori pe langa alta institutie a administratiei centrale de stat.

            In tara noastra, piata asigurarilor este supravegheata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, infiintata prin Legea 32/2000. CSA este organism independent, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor.

Ψ     Descentralizarea deciziilor

            Fiecare organizatie de asigurare ia decizii in limitele capacitatii sale financiare. La luarea deciziilor care produc efecte asupra tertilor, organizatiile de asigurare sunt obligate sa tina seama si de prevederile legale in materie, pentru a nu-si prejudicia nici interesele proprii si nici pe cele ale tertilor.

            Deciziile organizatiilor de asigurare sunt descentralizate, deoarece trebuie sa tina cont de prevederile legale in materie si avizele organului de supraveghere. Daca nu sunt respectate, deciziile sunt anulate sau suspendate provizoriu de adunarile generale sau de consiile de administratie ale societatilor comerciale, la cererea Comisiei de Supraveghere.

            O varianta de prezentere grafica a pietei asigurarilor se poate observa in figura urmatoare:

Figura 2.1 Prezentarea asigurarilor

2.2 Piata europeana a asigurarilor

Daca ne raportam la nivel international piata asigurarilor se caracterizeaza printr-un grad ridicat de eterogenitate ca urmare a diversitatii evenimentelor cauzatoare de pagube si a activitatilor pe care le poate afecta. Ca urmare a acestui fapt, practic , nu se poate delimita o singura piata a asigurarilor si reasigurarilor, fiecare dintre ele fiind caracterizate prin preponderenta anumitor categorii de asigurari, existenta anumitor societati de asigurari, norme si reglementari specifice, acoperiri mai mari sau excluderi mai extinse.

La nivel european se poate preciza ca lumea asigurarilor a cunoscut o evolutie de ansamblu, cu anumite caracteristici comune, dar si cu apreciabile diferentieri de la o tara la alta.

Trebuie precizat in primul rand ca Europa este locul de aparitie a asigurarilor moderne

si ramane o piata esentiala la nivel mondial, cu o crestere rapida mai ales in ramurile asigurarilor de viata si de economisire, dar ocupand locul doi dupa Statele Unite.

Asistam, in prezent, la un proces de maturizare a pietei unice europene a asigurarilor, cu realizari, dar si cu dificultatile sale, inca nedepasite.

Dezvoltarea unei piete europene unice a asigurarilor a fost un proces gradual ce a durat mai multi ani. Directivele Uniunii Europene referitoare la asigurari reprezinta principiile general acceptate la nivelul Comunitatii Europene cu scopul de a uniformiza normele de asigurare si de a facilita comertul international, referindu-se in primul rand la activitatea de asigurare, dar si la cea de reasigurare.

In prezent nu exista cu adevarat o piata paneuropeana omogena a asigurarilor, desi Franta, Germania si Anglia continua sa detina acest sector atat din punct de vedere al numarului de companii de asigurare, cat si al veniturilor obtinute din prime de asigurare. Nu se poate vorbi de o uniformizare a cadrului legislativ la nivelul Uniunii Europene, deoarece tarile membre, cat si cele care adera isi mentin unele legi cu careacter national, care depind de cultura si de pietele financiare ale tarii respective.

CEA (Comitetul European de Asigurari) este una dintre prestigioasele institutii cu preocupari in domeniul asigurarilor.

A fost infiintata in 1953 si are in prezent 29 de membri, cu sediul la Paris. Scopul infiintarii acestei institutii este de a reprezenta asiguratorii Europei, si de a promova interesele acestora, prin oferirea unor opinii calificate organizatiilor europene sau internationale, publice sau private in domeniul asigurarilor, de a facilita schimbul de informatii si experienta intre piete, prin elaborarea de studii in interesul societatilor de asigurari europene sau a raspunde nevoilor lor.

Franta, Germania si Marea Britanie detin impreuna 63% din totalul primelor incasate si 70% din Uniunea Europeana. Italia si Spania – detin 20,5% din volumul de incasate de tarile membre CEA, fiecare avand ponderi intre 6,6% si 3,9%; celelalte tari  ale U.E. detin un total de 4%  din volumul primelor incasate.

Cele mai mari ponderi in totalul primelor brute subscrise din asigurarile generale sunt detinute  de: asigurarile de mijloace terestru, altele decat cele feroviare (38,7%), asigurarile de raspundere civila auto (28,9%), asigurarile de incendiu si calamitati naturale (11,8%).

Desi detin o pondere relativ redusa, respectiv de 3%, s-a constatat ca asigurarile de daune la proprietati au inregistrat o dinamica accelerata, primele subscrise in primele trei trimestre pentru aceasta categorie de asigurari reprezentand deja peste 15% din totalul inregistrat la aceasta clasa pe parcursul intregului an 2005[12].

Figura 2.2  Prime incasate in Uniunea Europeana

2.2.1 Principalele piete din Europa – Piata Lloyd's si Piata Londres

Cele mai mari piete din Europa sunt cele din Marea Britanie, si anume piata Lloyd's si piata Londrei.

PIATA LlOYD'S  s-a maturizat timp de peste 300 de ani ca bursa, ca o piata a asigurarilor. Astfel, reprezinta o corporatie, dar si o piata de asigurari (nu companie de asigurare) cuprinzand o comunitate de subscriptori, fiecare acceptand cereri de asigurare dupa propriile criterii de subscriere. In cadrul institutiei Lloyd's mutualitatea asigurarilor este cea care asigura derularea operatiunilor, invers ca in cazul societatilor traditionale de asigurare.

In prezent, piata Lloyd's isi are sediul in cladirea Lloyd's din Lime Street, City of  London. Daca initial aceasta piata a fost destinata asigurarilor maritime, spre sfarsitul secolului al XIX-lea a inceput si subscrierea asigurarilor ne-maritime.

Cele mai frecvente asigurari incheiate sunt: asigurari de incendiu, asigurari de raspundere, accidente, furt, avariere, mijloace de transport si marfuri transportate, in tranzit sau depozitate, animale si altele.

A introdus anumite tipuri de asigurari: prima polita de asigurare a locuintelor impotriva riscului de spargere, prima polita de asigurari de autovehicule, prima forma de acoperire cuprinzatoare a marfurilor in tranzit, prima polita de asigurare de aviatie si prima polita de asigurare a satelitilor.

PIATA LONDREI este cea mai veche si cea mai mare piata internationala de asigurari si reasigurari. Aici se tranzactioneaza asigurari din toata lumea, aproape trei sferturi din numarul companiilor de asigurari si reasigurari care activeaza fiind companii straine, printre cele mai mari din lume.

Piata londoneza concentreaza cea mai mare parte ale asigurarilor provenite de la companiile din SUA, Japonia si pentru o mare parte a companiilor nationale de asigurari din tarile in curs de dezvoltare. Pe aceasta piata sunt subscrise toate felurile de asigurari si reasigurari, in toate metodele si formele cunoscute, fiind concentrate cele mai multe tranzactii pentru acoperirea riscului de catestrofa (pentru transporturi maritime, aeriene si pentru bunuri).

Piata londoneza se bucura de un statut privilegiat, dar in acelasi timp si bine meritat. Aici se gaseste nucleul pietei asigurarilor pentru riscuri industriale foarte mari. De asemenea aici se intalnesc cei mari reasiguratori din lume, pentru a incheia diverse contracte. Datorita crizei prin care a trecut, piata londoneza a pierdut teren in anii '90. Partea de piata atat in marile sectoare industriale cat si in sectorul non-viata se utilizeaza la momentul actual in intervalul 10-15%. Totusi pozitia puternica atat pe piata asigurarilor maritime, cat si aviatice a fost mentinuta.

2.3 Piata asigurarilor din Romania

In ceea ce priveste Romania, odata cu aderare la Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007, s-a observat o crestere a pietei asigurarilor, in proportii diferite fata de celelalte membre ale Uniunii. In 2005, piata romaneasca de asigurari a avut o crestere de 18,8%, clasandu-se astfel pe locul patru in topul pietelor cu cea mai mare crestere din Europa. Potrivit raportului CEA, dupa valoare primelor obtinute din asigurari (890 milioane euro), Romania se claseaza pe locul 25 in Europa.

Primele trei pozitii sunt ocupate de Marea Britanie cu venituri din prime de peste 220 miliarde euro, Franta cu venituri de peste 174 miliarde euro si Germania cu peste 157,8 miliarde euro.

Companiile romanesti care se regasesc in top 100 asiguratori de viata sunt ING Asigurari, pe locul 30, cu o cota de piata de 38,29% si AIG Life, pe pozitia 77, cu o cota de piata de 12,14%. De asemenea, intre primele 100 companii de asigurari din statele Europei Centrale si de Est, Romania ii are ca reprezentanti pe Allianz-Tiriac, pe locul 25, lider pe piata nationala cu o cota de 22,41%, Omniasig, pe pozitia 45, si Asirom, pe locul 29. In a doua jumatate a clasamentului se plaseaza companiile BCR Asigurari pe locul 59, Astra – Uniqa  pe pozitia 86[13].

Generali Asigurari a subscris, in perioada 2007, un volum total de prime brute de 281 milioane de lei, cu 34% mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Compania de asigurari Unita a subscris, in primele noua luni ale anului 2007, 336,9 milioane de lei, inregistrand o crestere cu 83% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, cand primele brute subscrise au totalizat 184,2 milioane de lei.

BCR Asigurari de Viata a inregistrat, in primele noua luni ale anului 2007, o valoare a primelor brute subscrise de 60,52 milioane de lei, depasind cu 89,13% perioada similara a anului anterior.

In Romania doar 900.000 de locuinte din  cele aproximativ 8 milioane sunt asigurate. Asta in ciuda faptului ca asigurarile pentru locuinte sunt printre cele mai ieftine de pe piata. Astfel, primele de asigurare practicate de companiile care vand astfel de produse se situeaza la nivelul de 0,005-0,1% din suma asigurata, in timp ce la CASCO, de exemplu, primele se ridica la 6-8% din valoarea asigurata.

Cererea efectiva este redusa datorita lipsei de bani si de cunoasterea a tuturor avantajelor oferite de asigurari. Cererea nu are un caracter uniform sub aspectul categoriilor de asigurari solicitate, sub aspectul distributiei geografice, al nivelului de dezvoltare a regiunii sau zonei respective si al nivalului veniturilor[14]. Cererea este concentrata in zonele cu potential economic ridicat si la grupele de populatie cu varsta peste medie.

In Romania criza financiara, in asigurari, a inceput sa fie resimtita la sfarsitul anului

2009, resimtindu-se o scadere de aproximativ 13% fata de 2008. Pronosticul, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, pentru 2010 este, ca incasarile din prime se vor mentine la nivelul din anul precedent.

Din datele centralizate pentru 31.12.2008, rezulta ca valoarea totala a capitalului social subscris si varsat de cele 43 de societati autorizate sa desfasoare activitatede asigurare era de 2.851.625.854 lei.

Fata de 31.12.2007, cresterea reala a valorii capitalului social subscris si varsat a fost de 36,97%.

In cursul anului 2008, un numar de 24 de societati au realizat majorari de capital social, in scopul sustinerii cresterii activitatii de asigurare si al respectarii prevederilor legale

emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Ca urmare a modificarii structurii actionariatelor societatile de asigurare, cota de participare a investitorilor straini la capitalul social subscris a atins un nivel de 87,93%, capitalul romanesc reprezentand 12,07% din total.

 Ponderi semnificative in valoarea agregata a capitalurilor sociale ale asigurarilor sunt detinute de investitorii din urmatoarele tari[15]:

            ▪ Austria, detine o cota de 33,36%;

            ▪ Franta, cu o cota de 22,47%;

            ▪ Olanda, cu cota de 10,38%;

            ▪ Marea Britanie, cu o cota de 5,73%.


          Figura 2.3 Structura capitalului social la nivelul societatilor de asigurare

Valoarea cumulata a primelor brute subscrise de asiguratori in anul 2008 a fost de 8.936.286.505 lei, cresterea reala fata de anul 2007 fiind de 17,15%, iar in anul 2009 inregistrandu-se o scadere aproape identica, adica 16,87%, valoarea cumulata a brutelor subscrise fiind de 7.428.734.972 lei.

            2.3.1 Primele brute subscrise pentru asigurari generale

            Analizand „gradul de penetrare” al asigurarilor, exprimat ca raport intre primele brute subscrise si PIB, se constata ca acest indicator era, la 31.12.2008, de 1,77, mentinandu-se la acelasi nivel cu cel inregistrat la sfarsitul anului 2007. Aceasta situatie se poate explica prin faptul ca ritmul de crestere al volumului primelor brute subscrise, in anul 2008, a fost similar cu cel al PIB-lui. Raportand volumul primelor brute subscrise pentru asigurarile generale la PIB a rezultat un grad de penetrare de 1,40%. Pentru asigurarile de viata acest indicator avea un nivel de 0,37%.

            Din volumul total de prime brute subscrise, asigurarile generale au generat o valoare de 7.068.173.520 lei, in crestere reala cu 16,11% fata de 2007, iar asigurarile de viata au generat prime brute de 1.868.112.985 lei, in crestere reala cu 21,28%.

Din datele centralizate se observa ca, ritmul de crestere al primelor brute subscrise pentru asigurarile de viata l-a devansat pe cel al asigurarilor generale, aceasta situatie fiind generata de politica de subscriere a unor societati de asigurari de viata, care, prin reclama si publicitate, au inregistrat un grad mare de cuprindere in asigurari.

Tabel 2.1 Dinamica primelor subscrise pentru asigurari generale si de viata

  Anul

Prime   brute

    subscrise

          (lei)        

Cresterea nominala fata

        de anul anterior

        ( %)

  Rata  inflatiei

      

          (%)

Cresterea reala fata de

        anul anterior

               (%)

   

2005

4.417.165.819



             —

         8,6

           —

2006

5.729.284.541

            29,70

         4,8

           23,68

2007

7.175.789.699

            25,25

         6,57

           17,53

2008

8.936.286.505

            24,53

          6,3

           17,15

2009

7.428.734.972

             —

         4,74

          -16,87

           Figura 2.4  Dinamica primelor brute subscrise, pe total si pe categorii de asigurari

La data de 31.12.2009, numarul contractelor de asigurare in vigoare, raportate de societatile care au practicat asigurari generale, era de 8.045.657 lei, iar cel aferent asigurarilor de viata era de 6.770.459 lei.

Se observa ca piata asigurarilor se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al concentrarii, circa 80% din volumul de prime brute subscrise fiind inregistrat de 10 societati de asigurare (Tabel 2.2).

Tabel 2.2 Prime brute subscrise de societati in 2009 si ponderea lor in total piata

Nr.

crt.

             SOCIETATE

Prime brute

subscrise (lei)

Pondere in total

        Piata (%)

  1

ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A.

1.384.382.853

         15,49

  2

ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A

   356.177.710

           3,99

  3

ASIBAN S.A.

   606.658.596

           6,79

  4

ASIGURAREA ROMANEASCA-ASIROM 

VIENNA INSURANCE GROUP S.A.

   750.183.276

           8,39

  5

SOCIETATEA DE ASIG.-REASIGURARE

ASTRA S.A.

   649.927.051

           7,27

  6

BCR ASIGURARI S.A.

   543.458.760

           6,08

  7

GENERALI ASIGURARI S.A.

   417.532.099

           4,67

  8

ING ASIGURARI DE VIATA S.A.

    668.236.177

           7,48   

  9

OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A.

1.181.482.222

           13,22

 10

UNITA VIENNA INSURANCE GROUP S.A.

   507.053.135

             5,67

TOTAL

7.065.091.879

79,06

ALTE SOCIETATI

1.871.194.626

20,94

TOTAL GENERAL

8.936.286.505

100,00

Comparativ cu anul 2007, anumite clase de asigurari, cum ar fi asigurarile de garantii sau asigurarilor de raspundere civila a mijloacelor de transport aerian, au inregistrat cresteri reale de 130% si, respectiv, 36%, ceea ce le situeaza peste media inregistrata pe intreaga activitate de asigurari generale. Ca ponderi semnificative in totalul asigurarilor generale, un numar de trei clase au cumulat prime in valoare de 6.250.529.576 lei, reprezentand 88,43% din total[16].

            Aceste clase sunt:

clasa III- Asigurari de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare - cu o valoare de 3.557.030.729 lei, reprezentand 50,32% din totalul primelor brute subscrise pentru asigurari generale.

Societatile care au inregistrat un volum semnificativ al primelor brute subscrise pentru aceasta clasa de asigurare sunt:

a)   ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A., cu 786.950.298 lei, reprezentand 22,12% din

 volumul total al subscrierilor pentru aceasta clasa;

b)   OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu 635.575.535 lei, reprezentand

 17,8% din volumul total;

c)    SOCIETATEA COMERCIALA DE ASIGURARE - REASIGURARE ASTRA  S.A., 

 cu 374.885.914 lei, reprezentand 10,5% din volumul total.

§         clasa X – Asigurari  de raspundere civila pentru autovehicule – cu o valoare de

       1.843.828.800 lei, reprezentand 26,09% din primele brute subscrise pentru asigurari

       generale, inregistrand o crestere reala cu 15,58% fata de 2008.

Societatile care au inregistrat un volum semnificativ al primelor brute subscrise pentru aceasta clasa de asigurare sunt:

a)   OMNIASIG VIENNA INSURANCE GOUP S.A., cu 281.922.318 lei reprezentand 15,3%

din volumul total al subscrierilor pentru aceasta clasa, in scadere reala cu 11,5% fata de 2008;

b)   ASIGURAREA ROMANEASCA- ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu

265.114.206 lei, reprezentand 14,37% din volumul total;

c)   ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A., cu 228.180.837 lei, reprezentand 12,37%

din volumul total.

§         clasa VIII- Asigurari de incendiu si alte calamitati natirale – cu un volum de

       prime in suma de 849.670.047 lei, reprezentand 12,02% din primele brute subscrise

      pentru asigurarile generale, a crescut in termeni legali cu 23,24% fata de 2008.

            Societatile care au inregistrat un volum semnificativ al primelor subscrise pentru aceasta clasa de asigurare sunt (Figura 2.5):

a)   ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI S.A., cu 3.571.310 lei, reprezentand 20,42% din

      volumul total al subscrierilor pentru aceasta clasa;

b)   ASIGURAREA ROMANEASCA – ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu

     69.477.362 lei , reprezentand 8,17% din volumul total;

c)   OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu 161.405.891 lei, reprezentand

     18,99 din volumul total.

            Asigurarile de credite au inregistrat o scadere  reala in anul 2009 fata de anul 2008, cu 61,77%. Aceasta situatie a fost influentata atat de masurile prudentiale luate de societatile de asigurare pentru diminuarea riscurilor, dar si faptul ca institutiile de credit nu au mai acordat credite la nivelul perioadei anterioare[17].

            Pentru subscrierea riscurilor de catastrofe naturale asiguratorii sunt obligati sa cedeze o parte din aceste riscuri in reasigurare.

Asigurarile de credite au inregistrat o scadere  reala in anul 2009 fata de anul 2008, cu 61,77%. Aceasta situatie a fost influentata atat de masurile prudentiale luate de societatile de asigurare pentru diminuarea riscurilor, dar si faptul ca institutiile de credit nu au mai acordat credite la nivelul perioadei anterioare[18].

      Figura 2.5 Structura pe clase a primelor brute subscrise pentru asigurari generale in 2009

 

2.3.2 Prime brute subscrise pentru asigurari de viata

Societatile care au desfasurat activitate de asigurari de viata au subscris, in anul 2009, un volum total de prime de asigurari de viata de 1.868.112.985 lei, in crestere reala fata de anul 2008 cu 21,28%.

              Tabel 2.3. Dinamica primelor brute subscrise pentru asigurari de viata

  Anul

Prime brute subscrise pentru asig. de viata

             (lei)                            

 Crestere anuala

     nominala

          ( %)

      Rata

    inflatiei

        (%)

     Crestere

      Anuala

         (%)

2005

   1.037.995.713

          -

        8,6

            -

2006

   1.138.281.900

         9,66

        4,87

           4,57

2007

   1.449.046.915

        27,30

        6,57   

          19, 45

2008

   1.868.112.985

        28,92

        6,30

          21,28

2009

   1.900.821.980

        29,21

        4,74

          22,17

Din punct de vedere al structurii pe clase de asigurare, la data de 31.12.2009, un procent de 98,32% din primele brute subscrise a rezultat din subscrierile inregistrate la doua clase, respectiv clasa I – Asigurari de Viata si Asigurari de Viata Suplimentare si clasa III – Asigurari de Viata si anuitati legate de fonduri de investitii[19].

         Figura 2.6  Stuctura pe clase a primelor brute subscrise pentru asigurarile de viata 2009

2.3.3 Indemnizatii brute platite

            Societatile de asigurare, in schimbul unor sume incasate de la asigurati, reprezentand prime de asigurare, isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele rezultate ca urmare a producerii riscurilor asigurate si de a plati suma asigurata la producerea unui anumit eveniment in viata persoanelor asigurate.

            Din datele obtinute rezulta ca asiguratorii au platit in anul 2009 indemnizatii brute in valoare totala de 4.363.559.718 lei.

            Asiguratorii care au desfasurat activitate de asigurari generale au platit indemnizatii brute in suma de 4.143.703.694 lei, iar asiguratorii care au desfasurat activitate de asigurari de viata au platit indemnizatii brute si maturitati in suma de 219.856.024 lei.

            Pentru asigurarile de viata, asiguratorii au mai efectuat plati pentru rascumparari totale, in valoare de 170.680.968 lei[20], si plati pentru rascumparari partiale, in valoare de 104.616.576 lei (Figura 2.5).

            Analizand structura claselor de asigurare pentru care asiguratorii au inregistrat daune si au platit indemnizatii, rezulta ca si in anul 2009 s-au inregistrat ponderi semnificative ale indemnizatiilor brute platite pentru urmatoarele clase de asigurare: asigurari de mijloace de

transport terestru, asigurari de raspundere civila pentru autovehicule, asigurari de credite, asigurari de incendiu si calamitati naturale si asigurari de daune la proprietati (Figura 2.6.).

           

Figura 2.7. Dinamica indemnizatiilor brute platite, pe total si pe categorii de asigurari

Raportarea la total prime brute subscrise in 2009, indemnizatiile brute cumulat pentru asigurari generale si de viata in acelasi an au reprezentat 48,82%.

              

             

Figura 2.8 Structura pe clase a indemnizatiilor brute platite in 2009 pentru asigurari generale

„In 2010, piata asigurarilor va recupera usoara scadere inregistrata anul trecut, CSA

considera ca industria va incheia anul acesta pe un plus de cel putin 5%, in conditiile in care nevoia de protectie a inceput sa fie constientizata tot mai mult de potentialii consumatori.   Scenariul acesta optimist ar putea fi inlocuit de un pesimist doar in conditiile in care va avea loc o noua degradare a indicatorilor macroeconomici. In acest caz, piata de asigurari ar putea incheia anul 2010 la un nivel al subscrierilor similar celui din 2009”, Angela Toncescu, Presedinte CSA.


Capitolul 3

PREZENTAREA SOCIETATII DE ASIGURARI

 – BCR ASIGURARI -

                                                                                                                                                              

3.1 Scurt istoric

BCR Asigurari a fost infiintata in anul 2001 si este autorizata sa efectueze activitati de asigurare si reasigurare prin Decizia CSA Nr. 48/ 06.12.2001, fiind inregistrata in Registrul Asiguratorilor cu nr.de ordine RA-047/ 10.04.2003. Din punct de vedere juridic este organizata ca societate pe actiuni administrata in sistem dualist, persoana juridica romana, cu

capital integral privat.

Inca de la infiintare, membra a Grupului Banca Comerciala Romana, si-a propus sa devina o companie puternica, solida, un concurent redutabil pe piata de asigurari din Romania. BCR Asigurari se prezinta cu o structura a actionariatului in care este cuprinsa B.C.R. direct si indirect – prin subsidiare (81,74%) si persoane fizice – angajati (18,26), cu un capital social de 250 miliarde de lei si cu o retea de 46 de sucursale pe intreg teritoriul tarii.

Din iulie 2003 BCR Asigurari S.A. are si calitatea de membru al Uniunii Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania – UNSAR. UNSAR s-a constituit in anul 1994 ca organizatie profesionala, apolitica, independenta, cu caracter nalucrativ, creata in scopul dezvoltarii, extinderii, colaborarii in domeniul asigurarilor si reasigurarilor pe plan intern si international. Astfel, BCR Asigurari a reusit sa isi atinga obiectivul principal, acela de a ocupa un loc intre primele societati de asigurari din Romania, pe segmentul asigurarilor generale.

            Dinamica inregistrata in fiecare an, superioara intotdeauna ritmului de crestere a pietei, a demonstrat capacitatea companiei de a identifica si fructifica la maxim oportunitatile

mediului de afaceri. In acest context, dezvoltarea retelei de distributie a venit ca un raspuns firesc solicitarile din partea clientilor. Astfel, BCR Asigurari, in 2007 dispunea de o retea teritoriala formata din 172 de unitati .

In scopul atingerii principalului obiectiv propus, respectiv mentinerea si ascensiunea in top-ul primilor asiguratori de pe piata romaneasca, BCR Asigurari si-a stabilit linii directoare precise, avand in vedere specificul mediului concurential romanesc.

            3.1.1 Structura actionariatului

            Capitalul social subscris si varsat la 31.12.2008 este de 73.694.270 lei, avand urmatoarea structura:

                    Figura 3.1 Structura actionariatului BCR Asigurari

In data de 17.12.2008, a avut loc transferul de actiuni de la Banca Comerciala Romana S.A., respectiv Financiara S.A. la Wiener Stadtische Versicherung AG Vienna Insurance Group (V.I.G.). In urma acestei tranzactii, actionar majoritar al BCR Asigurari S.A. a devenit V.I.G., B.C.R. S.A. pastrand un numar de 123.471 actiuni, iar Financiara S.A. vanzand intregul pachet de actiuni.

            3.1.2 Componenta Directoratului si Clase de asigurari practicate

Mihail Tecau – presedinte directorat

Adina Edelmaier – membru directorat

Sergiu Loghin – membru directorat

Clase de asigurari practicate:

Asigurari auto:

Clasa 3 – Asigurari de mijloace de transport terestru (altele decat feroviare)

Clasa 10 – Asigurari de raspundere civila pentru autovehicule

Asigurari non – auto:

Clasa 1 – Asigurari de accidente

Clasa 2 – Asigurari de sanatate

Clasa 4 – Asigurari de mijloace de transport feroviar

Clasa 5 – Asigurari de mijloace de transport aerian

Clasa 6 – Asigurari de mijloace de transport maritim

Clasa 7 – Asigurari de bunuri in tranzit

Clasa 8 – Asigurari de incendiu si calamitati naturale

Clasa 9 – Alte asigurari de bunuri

Clasa 11 – Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport aerian

Clasa 12 – Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport maritim,

                  lacustru si fluvial

Clasa 13 – Asigurari de raspundere civila generala

Clasa 14 – Asigurari de credite

Clasa 15 – Asigurari de garantii

Clasa 16 – Asigurari de pierderi financiare

Clasa 18 – Asigurari de calatorii

Reteaua de distribitie este reprezentata de angajati permanenti, brokeri si agenti de

asigurare.

Reteaua teritoriala este formata din 155 de unitati, din care 55 sucursale si 100 agentii.

            3.1.3 Situatii financiare anuale BCR Asigurari

Situatiile financiare anuale sunt intocmite in conformitate cu Ordinul CSA 3129/ 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene specific domeniului asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Tabel 3.1 Bilant la data de 31.12.2009

            ACTIV

31.12.2009

           PASIV

31.12.2009

A. Active necorporale

    1.309

A. Capital si rezerve

122.785

B. Plasamente

240.238

B. datorii subordonate

  18.000

C. Rezerve tehnice – partea reasiguratorului

200.708

C. Rezerve tehnice

519.949

D. Creante

191.142

D. Provizioane

       500

E. Cheltuieli inregistrate in avans

    3.618

E. Datorii

  16.230

F. Alte elemente de activ

   40.095

F. Venituri inregistrate in avans

  10.356

G. Clasa si conturi de banci

   18.337

G. Alte elemente de pasiv

    7.626

TOTAL  ACTIV

695.446

TOTAL  PASIV

695.446

   Tabel 3.2 Rezerve tehnice asigurari generale (mii RON)

TIP REZERVA

Val. bruta

Val. Neta

Rezerva de prime

    273.913

    188.868

Rezerva de daune

    181.739

      83.375

Rezerva de daune neavizate

      33.562

      26.320

Rezerva de riscuri neexpirate

          —

         —

Rezerva de egalizare

        2.275

        2.275

Rezerva de catastrofa

      28.460

      18.403

Tabel 3.3 Situatia financiara la data de 31.12.2009

                     

                     INDICATORI (mii RON)



31.12.2009

I .Venituri din exploatare

              734.210

1. Venituri din prime de asigurare

              555.600

2. Venituri din reasigurare

              146.470

3. Recuperari si regrese

                27.870

4. Alte venituri din exploatare

                  3.270

II. Venituri financiare

                23.830

                             VENITURI TOTALE

               758.040

I.Cheltuieli din exploatare

               758.300

1. Despagubiri platite

               337.920

2. Prime subscrise cedate

               224.330

3. Rezerva neta de prima

                 22.690

4. Rezerva neta de daune

                   1.690

5. Rezerva de catastrofa

                -21.020

6. Rezerva de egalizare

                   1.910

7. Taxe CSA

                 10.180

8. Comision de achizitie

                 51.940

9. Cheltuieli administrative

               115.510

10. Prime din polite anulate

                 13.140

II. Cheltuieli financiare

                   5.360

                              CHELTUIELI TOTALE

               763.650

            3.1.4 Investitiile societatii BCR Asigurari

Societatea investeste cu precadere in depozite la diverse institutii financiare, in obligatiuni si titluri de stat, avand o politica prudenta de investitii. In anul 2009, se observa o capacitate scazuta in a reinnoi depozitele sau a efectua noi investitii fapt datorat in principal volumului important de plati in ceea ce priveste programul de reasigurare.

  Tabel 3.4 Plasamente BCR Asigurari

      PLASAMENTE (mii Ron)

        31.12.2009

    Terenuri si Constructii

                            48.891

    Alte creante imobilizate

                                 628

    Depozite la institutii de credit

                            78.159

    Actiuni cotate

                              5.655

    Obligatiuni cotate si Alte venituri cu venit fix

                            93.129

    Parti in fonduri comune de investitii privind asigurarile

                              8.995

 TOTAL

                          235.456

            3.1.5 Lichiditatea, solvabilitatea si acoperirea rezervelor

La data de 31.12.2009, societatea BCR Asigurari prezenta coeficientii de lichiditate si solvabilitate si valori supraunitare (calculate conform normelor legale in vigoare si respectand regulile de dispersie a activelor), fapt ce asigura marjele de lichiditate si solvabilitate necesare unei bune functionari.

 

  Tabel 3.5 Lichiditatea si solvabilitatea societatii BCR Asigurari la data de 31.12.2009

                 INDICATORI

                   31.12.2009

    Grad de solvabilitate (%)

                               1,74                                

    Marja de solvabilitate minima (mii Ron)

                           80.096

    Marja de solvabilitate de care dispune societatea

    (mii Ron)

                         139.476

    Coeficientul de lichiditate

                               1,50

3.2 Portofoliul de produse

Portofoliul BCR Asigurari este conceput in scopul furnizarii de produse care sa

asigure o protectie completa clientilor, fie ca se adreseaza persoanelor fizice sau juridice. Permanenta imbunatatiere si actualizare a acestuia are rolul de a satisface nevoile de acoperire, la care se adauga asistenta in alegerea celui mai potrivit program de asigurare.                        BCR Asigurari intelege orientarea catre client prin elaborarea unei platforme de comunicare cu componentele pe fiecare audienta. In acest sens se doreste cunoasterea profunda a consumatorilor, suport real in dezvoltarea capacitatii de a raspunde rapid nevoilor lor specific in sensul furnizarii de produse si servicii cu o valoare de intrebuintare superioara, de incredere si la preturi competitive.

            Politica de distributie a companiei se bazeaza pe dezvoltarea unor canale eficiente utilizand toate mijloacele posibile, reteaua de unitati operationale specializate in vanzari directe, precum si intermediarii in asigurari (agenti persoane fizice si juridice si brokeri).

Rezultatele BCR Asigurari

BCR Asigurari a inregistrat in anul 2009 o crestere reala de 32,08% a volumului primelor brute subscrise, reprezentand un ritm de crestere superior celui al sectorului asigurarilor generale in care activeaza si care a fost de 24,84%. Cota de piata inregistrata in anul 2009 a fost de 9,96% BCR Asigurari consolidandu-si astfel pozitia asigurarilor generale. La 31.12.2009, BCR Asigurari dispunea de o marja de solvabilitate de 1,17 calculate ca raport intre marja disponibila si marja admisa si un coeficient de lichiditate de 2,88. Gradul de acoperire a rezervelor tehnice era de 1,19 calculat ca raport intre activele admise sa reprezinte rezervele tehnice si rezervele tehnice brute. BCR Asigurari a ramas si in anul 2009 lider pe segmentul asigurarilor de credite si garantii, cu o cota de piata de 36,64% potrivit estimarilor.

Strategia 2010

Anul 2009 a fost anul in care BCR Asigurari a fost nevoit sa-si reorienteze portofoliul dupa renuntarea la riscul de credit urmand ca in 2010 printr-o activitate sustinuta aceasta sa fie diversificat si asanat in scopul obtinerii de rezultate tehnice bune. In conditiile actualei crize economice, tinta societatilor de asigurari va trebui sa fie nu cota de piata ci profitabilitatea si capacitatea de a-si acoperi datoriile catre asigurati.

Capitolul 4

STABILIREA SUMEI ASIGURATE, A PRIMEI DE ASIGURARE

SI A DESPAGUBIRII

4.1 Alegerea formei de asigurare pentru care se elaboreaza studiul

In acest studiu de caz am ales ″asigurarea completa a locuintei″, ″asigurarea facultativa auto CASCO″, ″asigurare de raspundere civila RCA″, societatea de asigurare aleasa, care ofera aceasta forma de asigurare este BCR Asigurari.

In cadrul asigurarii de bunuri, societatea de asigurari se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului (beneficiarului) o despagubire. Nu este obligatoriu ca asiguratorul sa plateasca intreaga suma pentru refacerea situatiei financiare a asiguratului care a suferit o dauna, deoarece in contract pot exista prevederi care limiteaza suma asigurata.

Asigurari de bunuri pot incheia persoane fizice si persoane juridice cu domiciliu, sediul sau resedinta in Romania.

Ψ     Perioada de asigurare

In general, asigurarea de bunuri se incheie pe o perioada de un an, dar, la cererea asiguratului, se poate incheia si pe o perioada mai mica, de trei sau sase luni.

Ψ     Inceputul si incetarea raspunderii

Asigurarea se considera incheiata prin plata primei de asigurare si emiterea de asigurator a politei de asigurare, fiind valabila numai pentru bunurile si riscurile specificate in polita la adresele incheiate in aceasta.

Raspunderea asiguratorului incepe la ora 0ss a zilei mentionate in polita ca reprezentand inceputul asigurarii, cu conditia ca prima de asigurare sa fi fost achitata, si inceteaza la ora 24ss a zilei la care inceteaza asigurarea.

Ψ     Riscul asigurat

Daca  o persoana cumpara o polita de asigurare , aceasta schimba o situatie de risc cu una de certitudine de siguranta financiara.

Din punct de vedere al asigurabilitatilor, riscurile se impart in:

Ψ     Riscuri asigurabile – sunt acelea pe care asiguratorii le preiau in sarcina lor si pentru care ofera protectie. De regula acestea se impart in:

riscuri generale – (incendiu, explozie, naufragiu, prabusirea aeronavei, eruptie vulcanica etc.) si care sunt incluse in conditiile generale de asigurare.

riscuri speciale – (furt, seceta, spargere etc.) care nu sunt incluse in conditiile generale de asigurare, dar asiguratul le poate acoperii prin plata unei prime suplimentare.

  • Riscuri excluse sau neasigurabile – sunt acele riscuri pentru care asiguratorii nu ofera

protectie: acele evenimente a caror producere este certa sau se apropie de certitudine (evaporarea lichidelor, uzura fizica); evenimentele produse de catre asigurat (ambalarea necorespunzatoare a marfii asigurate, comportamentul voit necorespunzator al asiguratului); pagube de proportii foarte mari care pot afecta echilibrul financiar al asiguratorului (greve, revolutii, explozii atomice).

Ψ   Suma de asigurare

Aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor in momentul incheierii contractului de asigurare. Suma la care sunt asigurate bunurile trebuie sa fie in deplina concordanta cu valoarea reala a acestora. Pentru prevenirea subasigurarii, majoritatea societatilor de asigurare aplica principiul raspunderii proportionale. In general, sumele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare bun, fie global, pentru toate bunurile din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime[21].

Ψ   Prima de asigurare

La asigurarile de bunuri, prima de asigurare se determina prin inmultirea sumei asigurate cu cota de prima tarifara, ce se exprima in procente.

Ψ   Obligatiile asiguratului

Asiguratul trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii specifice in conditia de asigurare, a caror neindeplinire poate duce la rezilierea contractului sau la refuzul asiguratorului de a plati despagubirea.

Exista obligatii corespunzatoare producerii unei daune si obligatii care trebuie urmate de asigurat la producerea unei daune.

Ψ   Constatarea si evaluarea daunei si stabilirea despagubirii

Cand se produce un risc asigurat, in urma caruia asiguratul inregistreaza o paguba, se declanseaza, automat, mecanismul despagubirii. Despagubirea se face in raport cu starea bunului in momentul producerii evenimentului asigurat, iar valoarea acestuia nu poate depasi cuantumul pagubei – suma asigurata, nici valoarea bunului in momentul producerii evenimentului asigurat.

La asigurarea de bunuri exista trei principii care se aplica la producerea pagubei:

­      principiul raspunderii proportionale;

­      principiul primului risc;

­      principiul raspunderii limitate.

Cuantumul pagubei se stabileste in functie de tipul pagubei (totala sau partiala).

Din cuantumul pagubei se scad:

• franchisa prevazuta in contractul de asigurare;

• primele datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare.

 4.2 Asigurarea completa a locuintei la BCR ASIGURARI

 Asigurarea completa a locuintei, reprezinta o forma distincta de asigurare prin care se da posibilitatea persoanelor fizice de a incheia o singura polita de asigurare adaptata la specificul gospodariilor individuale. In baza politei de asigurare complexa a locuintei poate fi contractat un pachet de sase forme de asigurare:

▪ cladirile/ constructiile cu destinatie de locuinta pentru riscurile de incendiu si alte

   pagube;

▪ bunurile gospodaresti pentru riscurile de incendiu si alte pagube;

▪ riscurile casabile pentru riscurile de crapare si spargere;

▪ microcentrala termica pentru riscul de avarii accidentale;

▪ raspunderea civila legala decurgand din prejudiciile aduse tertelor persoane;

▪ persoanele pentru cazurile de accidente.

Suplimentar, se pot asigura bunurile copiilor care studiaza cat si anumite cheltuieli grupate in prestatii suplimentare.

Din acest pachet de asigurari am optat pentru asigurarea cladirii, a bunurilor gospodaresti pe care le-am considerat mai importante. Fiind o asigurare complexa am mai ales si asigurare de raspundere civila legala decurgand din prejudiciile produse tertelor persoane, deoarece se acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca pentru prjudiciul adus unor terte persoane ca urmere a unui eveniment asigurat:

- vatamari corporale (invaliditate sau deces);

- avarieri sau distrugeri ale unor bunuri apartinand acestora;

-  asigurarea persoanelor pentru cazurile de accidente.

In cazul acestei forme de asigurare se mai pot asigura urmatoarele bunuri casabile:

- geamuri/ usi/ balcoane/ terase/ verande/ balustrade/ cabine de dus;

- caramizi de sticla, profile din sticla pentru constructii;

- geamuri de la dulapuri/ vitrine/ tablouri, oglinzi de sine statatoare/ de perete/ de la dulapuri;

- geamuri/ oglinzi prelucrata artistic;

- acvarii, elemente din material plastic (geamuri, placi, luminatoare).

Apartamentul asigurat este de tip garsoniera, neavand multe bunuri casabile nu am ales pentru asigurare aceasta forma de asigurare.

Riscurile asigurate:

§         protectia standard (incendiu, explozie, trasnet, caderea aparatelor de zbor, operatii

      pompieri);

§         protectie catastrofe naturale (cutremur, inundatie, alunecari de teren);

§         rotectia riscuri suplimentare (furtuna, grindina, presiunea zapezii, avalansele, izbirea

      de catre un vehicul, fumul, spargerea barierei sonice);

§         apa din conducte;

§         furt prin efractie si talharie la bunurile gospodaresti.

Cererea chestionar de asigurare, inclusiv polita de asigurare se semneaza numai dupa efectuarea inspectiei de risc de catre agentul de asigurare.

            4.2.1 Evaluarea bunului, completarea declaratiei de asigurare

Cu ocazia efectuarii inspectiei de risc de catre agentul de asigurare s-au identificat:

- perimetrul asigurat, zonele si vecinatatile periculoase din punct de vedere al preluarii

  in asigurare a riscurilor solicitate a fi asigurate;

- s-a constatat ca daune anterioare nu au fost;

- locuinta se situeaza in bloc cu 5 nivele, avand suprafata de 28 mp., cu o vechime de

   23 de ani;

- elementele principale ale cladirii, adica: grinzi si stalpi, plansee, pereti portanti

  sunt din beton armat, iar acoperisul este format din plansee;

- starea de intretinere a cladirii este buna, gradul de finisare mediu;

- utilizarea locuintei este permanenta;

- zona seismica in care se incadreaza este zona F;

- s-au verificat bunurile gospodaresti ce urmeaza a fi asigurate, starea de intretinere si

 de functionare, vechimea acestora.

Dupa aceasta inspectie de risc se stabilesc sumele asigurate la care se incheie asigurarea, astfel:

• locuinta apartament: 50.000 lei

• bunuri gospodaresti:  3.500 lei, din care:

                      - mobila: 2.400 lei

                      - frigider:   500 lei

                      - televizor: 600 lei

In cazul „asigurarii de raspundere civila legala decurgand din prejudicii produse tertelor persoane” limita raspunderii s-a stabilit la 2.000 lei;

In cazul „asigurarii persoanelor pentru cazurile de accidente” suma asigurata s-a stabilit la 10.000 lei.

            4.2.2 Stabilirea primei de asigurare

Prima de asigurare se stabileste conform normelor interne ale societatii de asigurare BCR Asigurari, pe baza cotelor de prima cuprinse in Anexa – Tarife Prime.

  Prima de asigurare se stabileste ca si procent din suma asigurata si se calculeaza in functie de zona seismica, categoria de rezistenta la foc a cladirii si riscurile cuprinse in asigurare si se stabileste la suma asigurata hotarata de comun acord.

Coeficientii de prima in cazul unui apartament de bloc sunt:

- pentru protectie standard – 0,07% din suma asigurata

- zona seismica (zona F) – 0,03% din suma asigurata

- pentru protectie riscuri suplimentare – 0,02% din suma asigurata

- pentru apa din conducte – 0,01%

- pentru furtul prin efractie si talharie (locuinta fara sistem de paza ) – 0,08%

- pentru furtul prin efractie si talharie (locuinta dotata cu sistem de paza si/ sau

  electronic) – 0,04%

Astfel pentru apartamentul cu suma asigurata de 50.000 lei prima de asigurare va fi:

PA1= SA x C = 50.000 x 0,13 % = 65 lei

            In cazul bunurilor gospodaresti cu suma asigurata de 3.500 lei, prima de asigurare va

           fi:

                        PA2 = SA x C = 3.500 x 0,21% =7,35 lei

            In cazul asigurarii de raspundere civila legala decurgand din prejudiciile produse tertelor persoane prima de asigurare va fi:

                        PA3 = SA x C = 2.000 x 0,15% = 3 lei

            In cazul asigurarii persoanelor pentru cazurile de accidente prima de asigurare va fi:

                        PA4 = SA x C = 10.000 x 0,25% = 25 lei

            Deci prima de asigurare totala va fi:

                        Patot = PA1 + PA2 +PA3 + PA4 = 65 + 7,35 + 3 + 25 = 100,35 lei

In momentul completarii si semnarii declaratiei de asigurare asiguratul trebuie sa aduca la cunostinta asiguratorului toate imprejurarile care-i sunt cunoscute si care sunt esentiale pentru preluarea riscului de catre asigurator. In cazul incalcarii cu vointa a acestei obligatii, asiguratorul poate sa denunte contractual de asigurare, pe parcursul duratei sale, in termen de 30 zile de la luarea la cunostinta despre aceasta imprejurare esentiala. Denuntarea se face cu un preaviz de 5 zile si trebuie comunicat in scris.

            Asiguratorul este eliberat de obligatia platii despagubirilor daca o imprejurare esentiala in ceea ce priveste cresterea risculului, necunoscuta lui, a fost cauza producerii evenimentului asigurat sau a influentat esential marimea despagubirilor la a caror plata ar fi obligat.

                        4.2.3 Completarea politei de asigurare

  Dupa ce au fost definitivate toate detaliile legate de asigurare se incaseaza prima de asigurare si se completeaza polita de asigurare.

            Contractul de asigurare este definit ca un act juridic prin care persoana fizica sau juridica, in calitate de asigurat, se obliga sa achite o suma de bani, reprezentand prima de asigurare, societatii de asigurari, in virtutea careia aceasta, la randul sau, in calitate de asigurator, preia asupra sa riscul producerii unor anumite evenimente, obligandu-se ca, la producer cazului asigurat, sa plateasca asiguratului sau unui tert o despagubire, o indemnizatie sau suma asigurata, in limite determinate sau convenite.

            Polita de asigurare contine date despre:

            • asigurat;

            • perimetrul asigurat;

            • moneda in care se incheie asigurarea;

            • durata asigurarii;

            • sumele asigurate;

            • protectii de risc;

            • periodicitatea platii ratelor.

                              4.2.4 Modalitatea de plata a primei de asigurare

Contractele de asigurare pentru cladiri si continutul acestora se incheie pe durata de un an cu posibilitatea prelungirii lor successive. Protectia prin asigurare incepe la momentul convenit, dar nu inainte de trecerea a 5 zile lucratoare de la expirarea zilei in care s-a platit prima de  asigurare sau intaia rata de prima, daca nu s-a stabilit altfel. Fransiza (partea din cuantumul pagubei stabilita in prealabil, care se suporta de catre asigurat) pentru cutremur este de 1%.

  Plata primei de asigurare totale se face in rate sub anuale – lunar, trimestrial, semestrial. Pentru plata integral anticipata a primei de asigurare BCR Asigurari ofera o reducere de 10%.

            La incheierea contractului s-a optat pentru plata primei de asigurare semestriale. Prima prima s-a achitat la data semnarii declaratiei de asigurare pentru care asiguratul a primit o chitanta. Astfel in cazul nostru s-a achitat prima de 50,18 lei in data de 29.11.2008.

            Protectia incepe cu data de 04.12.2008 si expira cu data de 03.12.2009, iar scadenta la plata a a primei de asigurare va fi in data de 04.06 2009.

                        4.2.5 Instrumentarea dosarului de dauna

            In urma producerii evenimentului asigurat, asiguratorul acorda despagubiri pentru:

            ▪ bunurile distruse sau disparute in momentul producerii evenimentului asigurat;

            ▪ cheltuieli cu reparatia bunurilor deteriorate datorita evenimentului asigurat.

Valoarea despagubirii nu poate depasi suma asigurata stabilita in polita de asigurare. La stabilirea valorii despagubirii nu se ia in considerare valoarea sentimental personal.

            Nu se acorda despagubiri pentru daunele mai mici de 15 EURO pentru fiecare eveniment asigurat produs.

            Constatarea, evaluarea pagubelor suferite de asigurat, stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de furt prin efractie sau de talharie.

            Cu aceasta ocazie se impun succesiv urmatoarele operatii: instiintarea, constatarea pagubei, evaluarea pagubei, calculul si plata despagubirilor.

            In cazul producerii evenimentului asigurat, constatarea pagubelor produse are loc dupa anumite norme generale.

Asiguratul este obligat:

            ▪ sa instiinteze imediat, in scris, organele de politie si societatea de asigurare, despre producerea evenimentului asigurat;

            ▪ sa ia masuri pentru ca urmele efractiei, in caz de furt prin efractie, si dovezile privind imprejurarile producerii talhariei, sa poata fi verificate sa ramana neatinse;

            ▪ sa dea informatii organelor de cercetare si societatii de asigurare cu privire la evenument, in vederea identificarii faptasilor, dobandirea sau gasirea bunurilor si valorilor furate.

            Paguba se stabileste in functie de valoarea bunurilor sau valorilor banesti, disparute ca urmare furtului prin efractie ori actelor de talharie, dovedite faptic, prin acte sau declaratii.

            Despagubirea poate fi egala cu paguba, pe principiul proportionalitatii, in limita sumei asigurate.

            Plata despagubirii are loc, de regula, intr-un termen limita de la data instiintarii cu privire la producerea cazului asigurat.

            Plata despagubirii va fi efectuata de asigurator numai dupa ce asiguratul:

            • va proba legitimitatea sa de a obtine plata despagubirii:

            • va preda toata documentatia solicitata de asigurator pentru stabilirea despagubirii.

            Prin contractual de asigurare este precizata obligatia asiguratului de a restitui sumele incasate cu titlul despagubirii, daca, ulterior, bunurile sau valorile furate sunt gasite si recuperate.

            4.3 Asigurarea unui sediu apartinand unei societati comerciale

  Societatea comerciala „VENUS”  a incheiat la data de 01.03.2009 o asigurare pentru cladirea in care isi are sediul, precum si pentru mobilierul si aparatura birotica aflate in aceasta, pentru cazurile de incendiu si alte calamitati.

            Contractul de asigurare a fost incheiat pe o perioada de 1 an, a intrat in vigoare la data de 06.03.2009 si expira la data de 06.03.2010, astfel:

                                    * cladirea se asigura pentru suma de 50.000 euro,

                                    * mobilierul se asigura pentru suma de 5000 euro,

                                    * aparatura birotica se asigura pentru suma de 8000 euro.

            Cotele de prima anuala practicate de BCR Asigurari sunt:

                                    • pentru cladiri – 0,5%;

                                    • pentru mobilier – 1,3%;

                                    • pentru aparatura birotica – 1,7%.

La patru luni de la incheierea asigurarii, in data de 09.07.2009, la sediul firmei a izbucnit un incendiu ce a avut ca rezultat avarierea cladirii. Dauna a fost evaluata pentru cladire la suma de 29.000 euro si distrugerea de bunuri in suma de 7600 euro, din care mobilier 2600 eoro, iar aparatura birotica 5000 euro.

            In contractual de asigurare se prevede o fransiza de 10% deductibila pentru suma asigurata, atat pentru cladire, cat si pentru bunuri.

                        Stabilirea si plata primei de asigurare:

                        Prima platita de asigurat = Suma asigurata x Cota de asigurare

                        Ppacladire = 50.000 euro x 0,5% = 250 euro

                        Ppamobilier = 5000 euro x 1,3% = 65 euro

                        Ppaapar.birot = 8000 euro x 1,17% = 136 euro

                        Ppatotal = 250 + 65 + 136 = 451 euro

                        Stabilirea despagubirii platite de asigurator:

                        Despagubirea platita = Dauna – Valoarea fransizei

                        Valoarea fransizei = Valoarea totala asigurata x Fransiza

                        Valoarea totala asigurata = 50.000 + 5.000 + 8.000 = 63.000 euro

                        Valoarea fransizei = 63.000 x 10% = 6300 euro

                        Dauna = 29.000 + 7.600 = 36.600 euro

                        Despagubirea platita = 36.600 – 6300 = 30.300 euro

Suma asigurata pentru care continua asigurarea (pe total si pe fiecare obiect in parte)

                        Suma ramasa = Suma asigurata – Despagubirea

                        Suma ramasa = 63.000 – 30.300 = 32.700 euro

                        Valoarea fransizei pentru:

                        cladire = 50.000 x 10% = 5000 euro

                        mobilier = 5.000 x 10% = 500 euro

                        aparatura birotica = 8.000 x 10% = 800 euro

                        Despagubirea pentru:

                        cladire = 29.000 – 5.000 = 24.000 euro

                                    mobilier = 2600 – 500 = 2.100 euro

                        aparatura birotica = 5.000 – 800 = 4.200 euro

                        Suma ramasa pentru:

                        cladire = 50.000 -24.000 = 26.000 euro

                        mobilier = 5.000 – 2.100 = 2.900 euro

                        aparatura birotica = 8.000 – 4.200 = 3.800 euro

                        Suma ramasa in total = 26.000 + 2.900 + 3.800 = 32.700 euro

           

            4.4 Asigurarea culturilor agricole la BCR ASIGURARI

 Societatea comerciala „APIA” solicita incheierea unei asigurari pentru culturile de grau si orz, pentru riscurile de grindina si incendiu provocate de trasnet. Suprafata asigurata pentru cultura de grau este de 270 ha, pentru cultura de orz 100 ha. Productia medie, pe hectat, este de 3000 kg/ha atat pentru grau cat si pentru orz. Pretul de vanzare in momentul formularii cererii de asigurare este de 2 lei/kg atat pentru grau cat si pentru orz. Deoarece graul si orzul se incadreaza in grupa de tarifere nr.1, cota de prima pentru riscurile cuprinse este de 3,5% din suma asigurata.

            Asiguratul opteaza pentru un procent de fransiza de 15%, coeficientul de ajustare a cotatiei de prima fiind de 0,95.

            Dupa o luna de la incheierea politei de asigurare, la culturile de grau si orz a avut loc o dauna provocata de grindina. Inainte de producerea de riscului asigurat, au fost predate la magazine 200.000 kg grau si 80.000 kg orz. S-au mai recoltat dupa producerea daunei 120.000 kg grau si 32.000 kg orz.

            Inspectorul de asigurare, in urma analizei probelor de pe teren, constata, ca 40.000 kg grau au fost distruse din cause necuprinse in asigurare.

                        Suma asigurata:

                        Sagrau = (270 ha x 3.000 ha ) x 2 lei/kg = 1.620.000 lei

                        Saorz = (100 ha x 3.000 kg/ha ) x 2 lei/kg = 600.000 lei

                        Satot = 1.620.000 + 600.000 = 2.220.000 lei

           

                        Prima de asigurare:

                        Pa = Cotatia % x Suma asigurata

                        Cotatia = 3,5% la care se aplica fransiza 3,5% x 0,95 = 3,32 %

                        Pa = 3,32 x 2.220.000 = 73.704 lei



                        Gradul de distrugere:

                        Gdgrau = [(Qp – Qr) / Qp] x 100

                        Gdgrau = [[(270 x 3000) – (200.000 + 120.000)] / (270 x 300)] x 100 = 90,123 %

                        Gdorz = [[(100 x 3000) – (80.000 + 32.000)] / (100 x 3000)] x 100 =  60 %

           

                        Stabilirea pagubei:

                        Pagubagrau = Sagrau x Gdgrau = 1.620.000 x 90% = 1.458.000 lei

                        Pagubaorz = Saorz x Gdorz = 600.000 x 60% = 360.000 lei

                         Retineri:

                        Fransizagrau = 15% x 1.458.000 = 218.700 lei

                        Fransizaorz = 15% x 360.000 = 54.000 lei

                        Valoareagrau distrus din alte cause = 40.000 x 2 lei = 80.000 lei

                        Despagubiregrau = Pagubagrau – Fransizagrau – Valoarealte cause =

                        = 1.458.000 – 218.700 – 80.000 = 1.160.000 lei

                        Despagubireoru = Pagubaorz – Fransizaorz =  360.000 – 54.000 = 306.000 lei

  Gospodaria agricola „Costesti” s-a adresat cu o cerere de a asigura recolta culturilor agricole pentru anul 2009. A prezentat recolta anuala din anii precedenti, respectiv 2005, 2006, 2007 si 2008 dupa cum urmeaza:

ό     2005 recolta de grau – 35 t/ha;

      recolta de porumb – 60 t/ha;

      recolta de sfecla de zahar – 110 t/ha,

ό     2006 recolta de grau – 30t/ha,

      recolta de porumb – 75 t/ha;

      recolta de sfecla de zahar – 115 t/ha,

ό     2007 recolta de grau – 25 t/ha; recolta de porumb – 55 t/ha;

      recolta de sfecla de zahar – 105 t/ha,

ό     2008 recolta de grau – 40 t/ha; recolta de porumb – 60 t/ha;

      recolta de sfecla de zahar – 120 t/ha.

Pretul acestora, la momentul contractarii a fost de 80 lei/t pentru grau, 60 lei/t pentru porumb, 40 lei/t pentru sfecla de zahar.

Suprafata ce urma a fi insemnata este, dupa cum urmeaza: 100 ha grau, 150 ha porumb si 400 ha sfecla de zahar.

Cota de prima tarifara (%) este de 1,7 pentru grau, 0,9 pentru porumb si 1,1 pentru sfecla de zahar.

Pentru stabilirea primei de asigurare s-a calculat recolta medie de pe 1 ha pentru 4 ani:

Grau = (35+30+25+40) /4 = 32,5 t.

Porumb = (60+75+55+70) /4 = 65 t.

Sfecla de zahar = (110+115+105+120) /4 =112,5 t.

Se calculeaza costul recoltei de pe un ha:

Grau = 32,5 x 80 = 2600 lei

Porumb = 65 x 60 = 3900 lei

Sfecla de zahar = 112,5 x 40 = 4500 lei

Se calculeaza costul recoltei de pe toata suprafata insemantata:

Grau = 2600 x 100 = 260.000 lei

Porumb = 3900 x 150 = 595.000 lei

Sfecla de zahar =4500 x 400 = 1.800.000 lei

Calculam prima de asigurare pentru fiecare cultura agricola:

Grau = 260.000 x 1,7% = 4420 lei

Porumb = 585.000 x 0,9% = 5265 lei

Sfecla de zahar = 1.800.000 x 1,1% = 19.800 lei

Suma totala a primei de asigurare:

Satot = 4420 + 5265 + 19.800 = 28.885 lei

4.5 Asigurarea obligatorie RCA si asigurarea facultativa CASCO

  Polita RCA emisa de catre BCR ASIGURARI acopera daunele pe care proprietarul unui autoturism sau mijloc de transport asigurat le poate produce in tara sau in Uniunea Europeana. In cazul daunelor produse in Uniunea Europeana despagubirile se efectueaza de catre societatile de asigurari din strainatate care urmeaza sa deconteze cu societatea din Romania, cheltuielile efectuate cu constatarea daunei si valoarea reparatiei efectuate.

   Pentru ca societatea de asigurari sa ofere despagubire in momentul producerii unui eveniment asigurat, persoana care a incheiat polita de asigurare RCA trebuie sa indeplineasca anumite obligatii. Astfel, asiguratul este obligat, in cel mai scurt timp, sa instiinteze asiguratorul RCA cu privire la producerea evenimentului si sa precizeze imprejurarile cu privire la acest eveniment, iar pe parcursul investigatiilor referitoare la acesta sa procedeze in conformitate cu instructiunile primate de la asigurator Totodata, asiguratul este obligat ca in cel mai scurt timp sa ofere partii prejudiciate, la cererea acestuia, informatiile necesare pentru formularea cererii de despagubire, in special numele, prenumele si locul de rezidenta; numele, prenumele si locul de rezidenta sau denumirea, sediul asiguratorului care a emis polita de asigurare RCA, seria si numarul politei de asigurare RCA.

   La acordarea despagubirii, persoana prejudiciata are dreptul sa inainteze cererea de despagubire catre BCR Asigurari, in cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea obligatorie RCA, sau catre Fondul de protectie a victimelor strazii, in cazul producerii unui risc acoperit din acest fond.

Suma asigurata reprezinta limita de despagubire care poate fi acordata de societatea de asigurari pentru prejudiciile provocate in acelasi accident, atat pentru pagube materiale directe sau indirect, cat si pentru vatamari corporale sau decese, inclusive prejudicii fara caracter patrimonial. Suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat, iar elemental specific al acestei asigurari este faptul ca suma asigurata ramane aceeasi pe toata durata valabilitatii contractului de asigurare.

Despagubirea se efectueaza de catre BCR Asigurari in termen de maxim 30 de zile de la data la care societatea a definit investigatia necesara evaluarii sumei pe care este obligata sa o plateasca sau de la data la care a primit o hotarare judecatoreasca cu privire la suma de despagubire pe care este obligata sa o plateasca. Investigatia privind producerea accidentului se desfasoara obligatoriu in termen de cel mult 3 luni de la data avizarii producerii evenimentului asigurat in masura in care accidental nu face obiectul unor cercetari efectuate de autoritatile publice.

Cererea de despagubire cu privire la producerea evenimentului asigurat prin polita de asigurare RCA, reprezinta avizarea de dauna si, in acelasi timp, obliga societatea de asigurari sa deschida dosarul de dauna, sa efectueze constatarea pagubelor, sa comunice in scris, partii prejudiciate cu privire la documentele ce trebuie depuse pentru solutionarea cererii de despagubire, in termenul legal.

Incuviintarea referitoare la stabilirea despagubirii pe baza conventiei dintre asigurat, partea prejudiciata si asiguratorul RCA se da:

• de catre proprietarul sau utilizatorul autovehiculului raspunzator de producerea prejudiciului, pe baza constatarii amiabile de accident sau pe baza actelor eliberate de persoanele care au competente sa constate accidentele de autovehicule, pe baza instiintarii sau a procesului verbal de constatare a pagubelor intocmit de societatea de asigurari;

• de catre persoana prejudiciata sau de catre un reprezentant, in cazul persoanelor juridice, pe baza procesului verbal de constatare a pagubelor intocmit de asigurator;

• de catre persoana care a condus, cu consimtamantul asiguratului, autovehiculul prin intermediul caruia s-a creat prejudiciul.

Dupa efectuarea constatarii, sucursala BCR Asigurari Brasov este obligata sa elibereze persoanei prejudiciate o copie a procesului verbal de constatare a pagubelor sau o nota de constatare, in care sa indice si numarul dosarului deschis, piesele constatate ca avariate in unul si acelasi accident si solutiile tehnice adoptate: inlocuire sau reparatie, precum si lista documentelor necesare a fi depuse de catre pagubit pentru finalizarea dosarului de dauna si efectuarea platii.

Societatea poate acorda despagubiri si in cazul in care persoana pagubita a procedat la repararea autovehiculului avariat inainte ca aceasta sa efectueze constatarea prejudiciului. In astfel de situatii, stabilirea marimii cuantumului pagubelor se face in baza actelor consemnate in actele incheiate de organele de politie, de unitatile de pompieri sau de celelalte autoritati publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, comparate cu preturile practicate de unitatile de specialitate, a declaratiilor scrise ale partilor implicate in accident si ale martorilor cu privire la accidental produs, precum si a altor dovezi prezentate, implicit cu propriile constatari ale asiguratorului, rezultate in urma examinarii reparatiilor executate la autovehicul si, dupa caz, a inlocuirii eventualelor parti component sau piese avariate, precum si cu investigatiile in legatura cu dinamica accidentului, localizarea acestuia. Si aceste date vor fi consemnate in procesul verbal de constatare a pagubelor.

In situatia in care cuantumul despagubirilor ca urmare a vatamarilor corporale sau a decesului mai multor persoane in unul si acelasi accident de autovehicul depaseste, la data procedurii accidentului, limita de despagubire stabilita prin document de asigurare RCA, exclusive cheltuielile facute in procesul civil, indifferent de numarul persoanelor prejudiciate si de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea prejudiciului, despagubirea se acorda in limita aceste sume, proportional cu prejudicial suferit de fiecare persoana vatamata, fara insa a depasi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoana accidentata, limita de despagubire pe persoana, stabilita prin polita de asigurare RCA.

In cazul in vatamarii corporale sau al decesului unor personae, la stabilirea despagubirilor pe baza conventiei dintre asigurat, persoana prejudiciata si asigurator, se au in vedere urmatoarele:

• in caz de vatamare corporal – eventualele cheltuieli prilejuite de accident, cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin cartificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decat salariul de baza minim brut pe economie; daunele morale, dimensionarea acestora facandu-se in functie de organul judecatoresc si sunt obligatorii de respectat de catre societatea de asigurari.

• in caz de deces – cheltuielile de inmormantare, inclusive pentru piatra funerara, precum si cele effectuate cu indeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative; cheltuieli de transport al cadavrului, inclusive cele de imbalsamare, probat cu documente justificative.

In situatia decesului unui parinte, despagubirea va fi reprezentata de contravaloarea pensiei pentru minori pana la 18 ani.

Pentru exemplificare, se ia cazul unei personae fizice a carei autovehicul a fost avariat de catre o persoana asigurata RCA. Autovehiculul avariat are valoarea de nou de 12.000 euro si prezinta degradari ale vopselei pe suprafata exterioara si urme de rugina, iar scaunele prezinta urme vizibile de pete pe tapiterie, fiind asigurat pentru suma de 8.900 euro. Vechimea acesteia este de 9 ani si, inainte de producerea accidentului, avea executate lucrari de reparatie in valoare de 7.200 euro.

Autovehiculul necesita o seri de reparatii:

- piese avariate 4.200 euro

- cheltuieli cu montarea si demontarea reparatiilor 2.700 euro

Despagubirea in cazul daunei partiale se calculeaza dupa formula:

    Dp = Suma asigurata – Dauna

    Dp = 8.900 – (4.200 + 2.700) = 2.000 euro

Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului se stabileste scazand din valoarea de nou uzura corespunzatoare. Pentru calculul valorii reale a mijlocului de transport, BCR Asigurari acopera si imbunatatirile aduse acestuia, majorand valoarea masinii cu pana la 12%, imbunatatirile referindu-se la echipamente suplimentare, cum ar fi: radio CD, elemente de tunare, faruri xenon, jante ctc.

Stabilirea uzurii autovehiculului avariat se are in vedere vechimea, utilizarea si starea de intretinere a acestuia la data producerii accidentului, tinandu-se seama de costul reparatiilor curente sau capital.

Coeficientul de uzura se stabileste in functie de gradul de intrebuintare, kilometri parcursi, precum si de vechimea in exploatare, exprimata in unitati de timp/ ani, diferentiata pe autovehicule.

In ceea ce priveste volumul platilor de despagubiri platite de sucursala BCR Asigurari Brasov, acesta a crescut in anul 2009 la un nivel de 219.914 RON, la un nivel al primelor de 457.706, comparative cu anul 2007, in care platile de despagubiri se situau la un nivel de 93.684 RON si un volum de prime incasate de 300.188 RON.

Consider ca printre cauzele ce stau la baza cresterii despagubirilor platite de societate se numara faptul ca tot mai multe personae au constientizat importanta unei asigurari pemtru avarii si furt ca urmare a intensificarii traficului, ce a condus la aglomerari urbane si, implicit, la cresterea riscurilor de producer a accidentelor de autovehicule.

Exemplu de calcul al despagubirii la asigurarea facultativa auto CASCO

O persoana doreste sa isi asigura autovehiculul pentru suma de 15.000 euro, printr-o asigurare pentru avarii si furt, pentru o perioada de 1 an. Autovehiculul are o vachime de 3 ani si o stare de intretinere buna. La BCR Asigurari fransiza este 0%. Dupa o perioada de 9 luni de la incheierea asigurarii au fost furate din masina, prin efractie urmatoarele bunuri: un radio CD auto din dotarea masinii in valoare de 1.700 euro, un telefon mobil cu heandsfree in valoare de 1.500 euro si un inel din aur in valoare de 1.000 euro. Ca urmare a furtului, masina a fost avariata, paguba ridicandu-se la valoarea de 1.200 euro. Valoarea de nou a autovehiculului este de 20.000 euro.

Paguba ce va fi despagubita de asigurator este reprezentata de radio CD auto din dotarea masinii si avarierea masinii.

                   P = 1.700 + 1.200

                   P = 2.900 euro

Pentru stabilirea despagubirii trebuie sa se stabileasca, mai intai uzura autovehiculului, astfel:              Ur = U x K

                K = (A – a) / A

                K = (20.000 – 2.900) / 20.000

                K = 0,85%

               Ur = 20 x 0,85 = 17% 

Extras din tabelul coeficientilor de uzura: Ani x Coeficientul de uzura (%)

Ani

Stare de intretinere

           buna

Stare de intretinere

         medie

Stare de intretinere

   satisfacatoare

               3

            20

            33

            40

            24

            37

            45

Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului

Vn – Uz = 20.000 - 17%

Valoarea autovehiculului la producerea accidentului = 16.600 euro

Deoarece valoarea autovehiculului la data producerii evenimentului este mai mare

decat suma asigurata, despagubirea se va determina dupa formula:

Despagubirea = Paguba x Suma asigurata/ Valoarea reala

Despagubirea = 2.900 x 15.000/ 16.600

Despagubirea = 2.620 euro

Astfel, pentru asigurare contra riscurilor de avarii si furt, incheiata pe o perioada de 1 an si pentru o suma asigurata de 15.000 euro, in cazul producerii evenimentului asigurat, persoana care a incheiat asigurarea va primi de la societatea de asigurari o despagubire in valoare de 2.620 euro.

Asigurarea facultativa de raspundere civila a persoanelor fizice

Pentru a exemplifica tehnica de plata a daunelor in cazul asigurarii facultative de raspundere civila a persoanelor fizice vom considera urmatorul exemplu:

O persoana fizica a incheiat un contract de asigurare la BCR Asigurari privind raspunderea civila, alta decat profesionala, oferind urmatoarea acoperire pe eveniment:

• 950 lei limita asigurata maxima pentru deces;

• 1.560 lei suma maxima asigurata pentru vatamari corporale;

• 230 lei suma maxima asigurata pentru pagubele materiale.

Cu ocazia reamenajarii apartamentului, asiguratul a daramat doi pereti ai acestuia, proprietate personala. In urma acestei operatiuni, peretii vecinului sau au suferit crapaturi considerabile, molozul cazut dintr-unul din pereti producandu-i acestuia leziuni multiple.

Pentru degradarea peretilor vecinului, despagubirile au fost stabilite prin intelegere intre asigurat, partea prejudiciata si BCR Asigurari la valoarea de 170 lei. Pentru vatamarea corporala produsa vecinului asiguratului nu s-a putut ajunge la o intelegere, deoarece partea vatamata a solicitat plata unei despagubiri de 1.150 lei suma considerata nejustificata de catre BCR Asigurari. In aceste conditii, asiguratul este chemat in judecata pentru a stabili valoarea despagubirii.

In aceste conditii, persoana fizica este chemata in judecata pentru a stabili valoarea despagubirii. Instanta de judecata, prin hotararea pronuntata a admis actiunea, obligand persoana fizica la plata despagubirii de 1.150 lei plus cheltuieli de judecata in valoare de 120 lei.

In final, persoana fizica a fost obligata la plata urmatoarelor sume:

▪ 230 lei pentru prejudicii materiale;

▪ 1.150 lei pentru vatamare corporala;

▪ 120 lei cheltuieli de judecata.

Dupa deducerea fransizei de 165 lei adica:

(10% x 230) + (10% x 1.150) + (10% x 120) = 165 lei pe care o va suporta persoana fizica, iar BCR Asigurari va suporta diferenta de: 1.560 – 165 = 1.395 lei.

La asigurarile facultative se cerceteaza daca primele de asigurare erau achitate la zi la data producerii pagubei, daca s-au produs in perioada in care asigurarea era in vigoare si nu inainte sau dupa incetarea valabilitatii ei.

Inspectorii de dauna urmaresc un mod de abordare sistemati in rezolvarea problemelor pe care le intalnesc in cazurile pe care la solutioneaza; mai intai, inspectorii de daune verifica acoperirea, ceea ce poate necesita efectuarea unei investigatii. Aceasta investigatie implica de multe ori luarea unor declaratii de la persoanele implicate. Odata ce faptele devin cunoscute, reprezentatii compartimentului de daune determina raspunderea care este acoperita prin asigurare. Inspectorii trebuie, de asemenea, sa stranga si sa evalueze datele referitoare la dauna pentru a determina valoarea despagubirii.

4.6 Analiza platilor din despagubiri la  BCR ASIGURARI

            In bugetul de venituri si cheltuieli intocmit de societate, un rol important il ocupa si cheltuielile prevazute pentru plata despagubirilor si a sumelor asigurate. Pentru pastrarea unui echilibrul financiar intre incasari si plati, societatile de asigurare sunt obligate prin lege sa prevada la plati si rezerve importante pentru daune, iar in unele situatii se procedeaza si la incheierea unor contracte de reasigurare cu societati specializate in acest domeniu. Astfel, la plata despagubirilor participa si reasiguratorii intr-o anumita cota, potrivit clauzelor prevazute in contractile de reasigurare.

            Despagubirile se stabilesc pe baza intelegerii tripartite dintre asigurat, beneficiar si BCR Asigurari, sau prin hotarare judecatoreasca definitiva, investita cu formula executorie. Despagubirea nu poate depasi nivelul limitelor de raspundere asumate prin polita. In cazul daunelor produse bunurilor, despagubirea nu poate depasi valoarea reala a bunurilor la data producerii evenimentului asigurat. In cazul daunelor materiale, daca bunurile avariate sau distruse pentru care se datoreaza despagubiri fac obiectul unor contracte de asigurare, BCR Asigurari acorda despagubiri beneficiarului in limita diferentei dintre cuantumul daunei si despagubirile platibile la asigurarile incheiate. In cazul decesului sau vatamarii corporale a unor personae, BCR Asigurari plateste indemnizatia la care persoana prejudiciata are dreptul conform conditiilor de asigurare, independent de despagubirile ce se acorda in baza unei eventuale asigurari facultative de accidente de persoane.

            BCR Asigurari este indreptatita sa nu acorde despagubiri daca: asiguratul/ contractantul nu si-a indeplinit obligatiile decurgand din contract; dauna s-a produs in perioada de suspendare a efectelor juridice ale contractului; asiguratul nu a comunicat de indata schimbarea imprejurarilor privind riscul; asiguratul nu a respectat recomandarile BCR Asigurari, iar din constatarile facute ulterior producerii sau aparitiei oricarui eveniment asigurat rezulta ca, din acest motiv, dauna nu a putut fi evitata sau a fost favorizata ori ca dauna s-a marit, pentru partea de dauna care s-a marit; asiguratul, sau dupa caz, beneficiarul, nu prezinta dovezi suficiente pentru justificarea dreptului sau la plata despagubirii.   Lucrarile de constatare, evaluare a pagubelor si plata despagubirilor se realizeaza potrivit competentelor acordate de Centrala BCR Asigurari prin intermediul sucursalelor si agentiilor BCR Asigurari.

            Din punct de vedere economic, asigurarile reprezinta in esenta o prestare de servicii efectuate de o societate comerciala din domeniul asigurarilor in favoarea populatiei sau a unor personae juridice.

            La BCR Asigurari valoarea despagubirilor pentru asigurarile de transport CASCO a fost de 100.758,60 lei in 2007, 140.235,40 lei in 2008, 172.058,30 lei in 2009, iar valoarea primelor incasate la asigurarile de transport CASCO a fost de 370.055,00 lei in 2007, 410.265,30 lei in 2008 si 520.102,80 in anul 2009.

            Din aceste date se poate observa ca anul 2009 a fost cel mai prosper din punct de vedere al primelor incasate pentru asigurarile auto CASCO, valoarea acestor prime ridicandu-se la 520.102,80 lei. In anul 2008 la acelasi tip de asigurare s-a inregistrat o usoara crestere fata de anul 2007, nivelul primelor incasate in anul 2008 fiind mai mare cu 40.210,30 lei fata de anul anterior. Cu toate ca primele incasate pentru acest tip de asigurare nu sunt cele mai mari, acest contract de asigurare auto casco este unul profitabil, avand in vadere faptul ca societatea de asigurari a efectuat in acesti ani plati pentru despagubirea contractelor de asigurare circa 30% din nivelul primelor incasate. Pentru stabilirea si aprecierea rezultatelor financiare obtinute de catre BCR Asigurari sucursala Brasov se va utilize indicatorul rata daunei.

            Rata daunei reprezinta raportul exprimat in procente, dintre platile pentru despagubiri sau sume asigurate si incasarile din prime de asigurare. Rata daunei este un indicator important in aprecierea rezultatelor economice obtinute pe diferite categorii de servicii prestate de catre societatile de asigurare.

            Rata daunei se calculeaza dupa formula:

                        Rd = ( D / It ) x 100

                        Rd = rata daunei;

                        D = totalul pentru despagubiri si sume asigurate;

                        It = totalul incasarilor din prime de asigurare

            Cu ajutorul datelor anterioare, valoarea despagubirilor si valoarea primelor incasate la asigurarile de transport, se va evidentia rata daunei la asigurarile de transport, la sucursala Brasov a BCR Asigurari pentru perioada 2007 – 2009.

Pentru anul 2007:

                        D = 100.758,60

                        It = 370.055,00

                        Rd = ( 100.758,60 / 370.055 ) x 100 = 27,23%

                        Pentru anul 2008:

                        D = 140.235,40

                        It = 410.265,30

                        Rd = ( 140.235,40 / 410.265,30 ) x 100 = 34,20%

                        Pentru anul 2009:

                        D = 172.058,30

                        It = 520.102,80

                        Rd = ( 172.058,30 / 520.102,80 ) x 100 = 33,08%

  Plata despagubirilor se face , dupa acceptarea ofertei de despagubire, in numerar sau prin ordin de plata. In contul bancar personal sau in contul bancar al unitatii de specialitate care a efectuat reparatia, in functie de modalitatea de plata solicitata de persoana prejudiciata.

In cadrul sucursalei studiate, decontarea contravalorii lucrarilor efectuate se face direct la service de catre societate, eliberand astfel asiguratul de constrangeri financiare in caz de dauna si constituind, in acelasi timp, o modalitate de fidelizare a clientilor.

            BCR Asigurari ofera despagubiri pentru:

            ▪ acoperirea cheltuielilor facute in vederea limitarii pagubelor, daca au fost necesare ca

              urmare a accidentului si sunt probate cu documente justificate;

            ▪ in cazul autovehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forta proprie.

Nivelul despagubirilor, la asigurarea obligatorie de raspundere civila auto RCA, in cadrul sucursalei BCR Asigurari Brasov, a crescut de la un an la altul. Nivelul despagubirilor la asigurarea RCA este influentat de tipul, marca si valoarea bunului avariat. Faptul ca pe piata romaneasca au patruns tot mai multe masini de productie externa, acest lucru depaseste cu mult valoarea despagubirilor acordate mijloacelor de transport interne, ceea ce semnifica si o crestere valorica a acestora. Fiind o asigurare obligatorie de raspundere civila auto, aceasta poate fi practicata de un numar mare de societati de asigurare care au autorizatia C.S.A. si care se supun normelor legale in vigoare. BCR Asigurari a incercat, printr-o politica de fidelizare sa atraga un numar cat mai mare de clienti, raspunzand solicitarilor acestora.

            Consider ca printre cauzele ce stau la baza cresterii despagubirilor platite de societate se numara faptul ca tot mai multe persoane au constientizat importanta unei asigurari pentru avarii si furt ca urmare a intensificarii traficului, ce a condus la aglomerari urbane si implicit la cresterea riscurilor de producere a accidentelor.

 

Capitolul 5

                                    CONCLUZII SI PROPUNERI

               Pentru cresterea profitabilitatii pe client, un asigurator trebuie sa se concentreze asupra unor obiective ce trebuie indeplinite. Un obiectiv important este acela de mentinere a clientului. Pentru indeplinirea acestui obiectiv asiguratorul trebuie sa introduca conceptul de management al calitatii serviciilor, sa utilizeze la maxim oportunitatile de vanzare si sa imbunatateasca semnificativ relatia asigurator – asigurat.

            Unul dintre obiectivele eforturilor de transformare a interactiunii cu clientii consta in cresterea gradului de loialitate al acestora. A dobandi din partea unui client un plus de loialitate solicita un consum de resurse care contribuie la profitul si reputatia organizatiei.

            Cu toate ca societatile de asigurari isi doresc pastrarea clientilor si atragerea altora, majoritatea asiguratilor manifesta nemultumiri fata de comportamentul asiguratorului.

            Manifestarile asiguratilor se refera in special fata de procesul de lichidare a unei daune:

*     Neincrederea asiguratorului fata de asigurat. In  cazul unei daune se pierde foarte mult

timp datorita datorita acestei neincrederi. Asiguratorul nu este convins ca dauna este reala, iar evenimentul cauzator s-a produs exact cum povesteste asiguratul;

*     Inspectoratul de dauna ce trebuie sa constate dauna, ajunge tarziu la locul accidentului,

iar in unele cazuri, nici nu ajunge, impunand deplasarea asiguratului la societatea de asigurare. Pentru constatarea unei daune la un autovehicul, sunt cazuri in care inspectorul nu se prezinta la locul accidentului invocand diverse motive, iar asiguratul este nevoit sa duca masina avariata la asigurator pentru a se putea constata, inregistra si evalua dauna;

*       Nu se evalueaza dauna corecta la valoarea de piata intotdeauna. Societatea de

asigurare nu achita integral valoarea bunului ce urmeaza a fi despagubit;

*     In general, dar mai ales iarna, timpul de constatare a unei daune este foarte mare.       

Iarna acest lucru se produce in mare parte din cauza conditiilor meteorologice, care conduc la eventuale produceri de accidente, ceea ce duce la aglomerarea Departamentului Daune.

Nici societatile de asigurari nu sunt pe deplin multumite de comportametul asiguratilor, care nu isi indeplinesc obligatiile dar sunt nemultumiti daca acest lucru conduce la reducerea obligatiilor asiguratorului, adica asiguratul isi pierde din drepturi.

            Pentru a evita nemultumirile se pot aduce modificari politei de asigurare oricand in cursul valabilitatii acesteia, modificarile respective intrand in vigoare de la data ce se va conveni in scris.

Se poate aprecia ca piata asigurarilor este intr-o continua dezvoltare si ca la aceasta contribuie, in mod evident, si tehnologiile utilizate.

            Caracteristicile asigurarilor moderne si factorii care le influenteaza au determinat companiile de asigurari sa adopte noi tehnologii care au rolul de a reduce si de a creste eficienta.

            Noile tehnologii detin un rol major atat in vanzarea de asigurari cat si in activitatea de gestionare a daunelor. Aceste tehnologii sunt: internetul si sistemele video.

            Internetul detine cel mai mare potential ca modalitate de a vinde asigurari. Cu toate acestea, nu este folosit pe scara larga, avand in vadere aplicatiile utilizate si accesul limitat si destul de costisitor al populatiei.

            Exista, insa, speranta ca internetul va detine intr-un viitor apropiat, cel mai important loc, fiind folosit in continuare alaturi de celelalte forme traditionale de vanzare a politelor de asigurare, prin filialele societatilor de asigurare sau prin sistemul bancassurance.

            Sistemele video pot fi folosite pentru a evalua daunele. Un exemplu eficacitate il pot constitui inregistrarea unui accident auto.

            De exemplu, o camera de vedere amplasata intr-un atelier auto poate ajuta specialistii unei companii de asigurari sa evalueze din propriile birouri dauna. Acest fapt conduce la scaderea costurilor de deplasare si centralizeaza intr-o oarecare masura, activitatea de evaluare a daunelor.

            Toate mijloacele prezinta o serie de avantaje si dezavantaje.

Putem concluziona este ca societatile de asigurare ar trebui sa se intereseze si sa evalueze noile tehnologii, fara a renunta la cele traditionale. Se pare ca varianta optima consta in utilizarea combinata a metodelor vechi cu tehnologiile moderne.

            Societatile de asigurare trebuie sa le transmita oamenilor o atmosfera serioasa si profesionala pentru a le castiga increderea, convingandu-i de faptul ca asigurarea este im beneficiul clientului.

BIBLIOGRAFIE

Alexa, C.,                                                Transporturi si expeditii internationale, Editura All

                                                                Beck, Bucuresti, 1995

Alexa, C., Ciurel, V., Sultan, N., Sebe, E., Transporturi si Asigurari, Editura Metropol,

                                                                 Bucuresti, 1994

Bennett, C.,                                              Dictionar de Asigurari, Editura Trei, 2002

Bistriceanu, G., Bercea, F., Macovei, E., Lexicon de protectie sociala, Asigurari si

                                                                Reasigurari, Editura Karat, Bucuresti, 1998

Bombos, S., G.,                                      Transportul intern de marfuri, Editura Tribuna

                                                               Economica, Bucuresti, 1999

Butnaru, A.,                                           Transporturi si asigurari internationale de marfuri,

                                                                Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002

Caraiani, G.,                                            Tratat de Transporturi, Editura Lumina Lex,

                                                                Bucuresti, 2001

Caraiani, G., Cazacu, C.,                        Transporturi si expeditii internationale, Editura

                                                                Economica, Bucuresti

Cistelecan, L., Cistelecan, R.,                Asigurari Comerciale, Dimitrie Cantemir, Targu

                                                                Mures, 1997

Ciumas, C.,                                             Asigurarile Internationale, Editura Intercredo, Deva,

                                                                 2001

Ciurel, V.,                                               Asigurari si Reasigurari. Abordari teoretice si

                                                                practice internationale, Editura All Beck, Bucuresti,

                                                                 2000

Constantinescu, D., A.,                           Asigurari si Reasigurari, Colectia Nationala, 2000

Constantinescu, D., A.,                           Cadrul juridic si Asigurarile, Colectia Nationala,

                                                                Bucuresti, 2002

Constantinescu, D., A.,                           Managementul societatii de asigurari, Colectia

                                                                Nationala, Bucuresti, 2001

Constantinescu, D., A.,                          Traditie in Asigurari, Colectia Nationala, Bucuresti,

                                                                2002

Constantinescu, D., A., Dobrin, M., Simovici, A., Despagubiri in Asigurari, Colectia

                                                                Nationala, Bucuresti, 1998

Dinca, G.,                                               Economia Asigurarilor, Editura Universitatii

                                                                Transilvania, Brasov, 2006

Dobrin, M.,                                             Asigurari si Reasigurari, Editura Fundatiei Romania

                                                                de Maine, Bucuresti, 2000

Dobrin, M.,                                             Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti,

                                                                 2004

Galiceanu, I., Galiceanu, M.,                 Asigurari interne si internationale, Editura Spirit

                                                                Romanesc, Craiova, 1999

Ghibu, O.,                                               Cu privire la unele notiuni si probleme ale

                                                                asigurarilor, in Revista Finante si Credite, Nr. 8/1972

Negru, T.,                                               Dreptul Asigurarilor, Editura Fundatiei Romania de

                                                                Maine, Bucuresti, 2007

Nemes, V.,                                              Dreptul Asigurarilor, Editura Hamangiu, Bucuresti,

                                                                 2009

Vacarel, I., Bercea, F.,                            Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti,

                                                                  1993

Conditii generale pentru asigurari la BCR Asigurari

Regulamentul de organizare si functionare al BCR Asigurari

Norme privind lichidarea daunelor la BCR Asigurari

Legea Nr.58 din 14 august 1991 privind privatizarea societatilor comerciale

Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 1356 din 28 decembrie 1990

Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 574 din 23 august 1991 privind atributiile Oficiului de

Supraveghere a Activitatilor de Asigurare si Reasigurare

 www.1asig.ro;

 www. xprimm;

 www. csa-isc.ro;

 www. unsar.ro;

 www. wall-street.ro;

 www. adevarul.ro



[1] Bistriceanu, D., Bercea, Gh., Bercea, FL., Macovei, E., Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurari,

                      Editura Karat, 1998

[2] Ghibu, O.,  „Cu privire la unele notiuni si probleme ale asigurarilor″, in Revista Finante si credit, nr.8/1972

[3] Marinica, D.,  Asigurari si Reasigurari, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2000

[4] Constantinescu, D., Asigurari si Reasigurari , Colectia nationala, Bucuresti, 2000

[5] Ciurel, V., Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice internationale , Editura All Beck, Bucuresti 2000

[6] Legea nr.58 din data de 14 august 1991 privind privatizarea societatilor comerciale

[7] Hotararea Guvernului Romaniei nr.1356 din 28 decembrie 1990

[8] Hotararea Guvernului Romaniei nr.574 din 23 august 1991 privind atributiile Oficiului de supraveghere a

   activitatii de asigurare si reasigurare

[9] Constantinescu, D., Nationala Asigurari si reasigurari, Colectia Nationala Bucuresti, Bucuresti

[10] Dobrin, M., Asigurari si reasigurari, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2000

[11] Vacarel, I., Bercea, F., Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 1993

[12] Wall-Street. ro/ International/23267/ Evolutia pozitiva din 2006 a asigurarilor va continua si in Romania                     

[13] http://www.adevarul. Ro Articol ″Romania are a opta piata de asigurari din Europa″ din 6 noiembrie 2008

[14] Varacel, I., Bercea, F., Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 1993

[15] http://www.1asig.ro Raport Anual CSA 2009

[16] http://www.xprimm.roEvolutia Asigurarilor, Raport anual Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

[17] http://www.1asig.ro ″Raport anual CSA 2009″

[18] http://www.1asig.ro ″Raport anual CSA 2009″

[19] www.1asig.ro ″Raport anual CSA 2009″

[20] www.1asig.ro ″Raport annual CSA 2009″

[21] Dinca, G., Economia Asigurarilor, Editura Universitatii Transilvania, Brasov 2006 


loading...





DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4476
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site