Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Statistica

VERIFICAREA SI CERTIFICAREA BILANTULUI

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tipuri de carduri in functie de calitatea emitentului
Elaborarea bugetului sectoarelor principale de exploatare
SISTEMUL FISCAL - Conceptul de sistem fiscal, trasaturile si functiile acestuia
Raiffeisen Bank – Banca ta de incredere - Viziune, Misiune, Valori
PIATA CAPITALURILOR ( PIATA FINANCIARA)
Analiza SWOT OTP Bank
PREZENTAREA GENERALA A ALPHA BANK ROMANIA
Operatiuni privind utilizarea unui card la Banc Post
CERERE DE CREDIT pentru persoane fizice autorizate/asociatii familiale
IMPOZITELE DIRECTE

Disciplina: AUDIT FINANCIAR

VERIFICAREA SI CERTIFICAREA

BILANTULUI




Prin audit, in general se intelege:

a)        examinarea profesionala a unei informatii, in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu de calitate;

b)        exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitatii;

c)         exprimarea unei opinii profesioniste asupra regularitatii si sinceritatii contabilitatii.

Anomalia – ca termen in normele de audit – reprezinta:

a)        o informatie contabila sau financiara inexacta, insuficienta sau omisa, ca urmare a unor erori sau fraude;

b)        o informatie financiara incorecta;

c)         o informatie modificata ca urmare a unor interese.

Auditul situatiilor financiare reprezinta:

a)         o opinie responsabila cu privire la situatiile financiare;

b)        examinarea efectuata de un profesionist competent si independent asupra situatiilor financiare, in vederea exprimarii unei opinii motivate prin raportarea la un referential contabil identificat;

c)         o imbinare intre auditul extern si cel intern, precum si intre auditul statutar si cel contractual.

Exhaustivitatea – ca termen in normele de audit – reprezinta:

a)         toate faptele importante au fost mentionate;

b)        toate activele au fost inregistrate;

c)         toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate.

Obiectivele auditului intern constau in:

a)         gestionarea corecta, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii;

b)        tinerea corecta si la timp a contabilitatii, potrivit normelor emise de Ministerul Finantelor;

c)         validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii.

Evaluarea – ca termen in normele de audit – reprezinta:

a)         inregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul sau istoric;

b)        inregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar;

c)         inregistrarea unui activ la costul de achizitie.

Obiectivele auditului extern – misiune de baza – constau in:

a)         reflectarea fidela, clara si completa in contabilitate a obligatiilor fata de stat;

b)        imaginea fidela, clara si completa a inregistrarilor in contabilitate si a rezultatelor obtinute de intreprindere;

c)         imaginea fidela, clara si completa a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de intreprindere.

Asigurarea rezonabila – ca termen in normele de audit – reprezinta:

a)        asigurarea ridicata, dar nu absoluta, ca informatiile verificate nu contin anomalii semnificative;

b)        asigurarea ca nu sunt anomalii in situatiile financiare;

c)         satisfactie a auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaratii.

Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si al corectei prezentari in situatiile financiare presupune:

a)         respectarea intocmai a normelor emise de Ministerul Finantelor Publice;

b)        contabilizarea in perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor;

c)         corecta determinare a rezultatelor financiare.

Declaratii ale directiunii inseamna:

a)         declaratii facute de personalul financiar contabil;

b)        declaratii facute de catre directiune auditorului in cursul unui audit, in mod spontan sau ca raspuns la intrebarile (chestionarele) puse de auditor;

c)         declaratii facute de cenzorii societatii.

Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela, auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii in tinerea contabilitatii sunt respectate:

a)        toate informatiile prezentate prin situatiile financiare sa poata fi justificate si verificate;

b)        toate operatiile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in contabilitatea analitica si sintetica;

c)         sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise de Ministerul Finantelor Publice, in baza legii.

Deficiente majore in auditul statutar reprezinta:

a)        insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra situatiilor financiare;

b)        limitari ale misiunii de audit;

c)         absenta controlului intern.

Normele de audit financiar sunt emise de:

a)         Ministerul Finantelor Publice si se aproba prin ordin al ministrului;

b)        Ministerul Finantelor Publice si se aproba prin hotarare de guvern;

c)         Autoritatea profesionala prevazuta de lege.

Eroarea tolerabila este:

a)        eroarea maximala pe care auditorul poate sa o accepte pentru a trage concluzia ca rezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat;

b)        eroarea minimala acceptata de auditor;

c)         eroarea medie acceptata de auditor in cadrul sondajului efectuat.

Normele de referinta ale auditului financiar sunt:

a)         norme fiscale;

b)        norme de audit;

c)         norme legale.

Intinderea lucrarilor de audit reprezinta:

a)         diligentele efectuate de auditor si limitate de catre conducerea societatii;

b)        diligentele apreciate ca fiind necesare, in circumstante precise, pentru atingerea obiectivului auditului;

c)         diligentele efectuate fara a putea fi atins obiectivul audit.

Expert – ca termen in normele de audit – inseamna:

a)        o persoana fizica sau juridica ce poseda competentele, cunostintele si o experienta intr-un domeniu, altul decat contabilitatea si auditul;

b)        o persoana sau un cabinet care poseda experienta in contabilitate;

c)         o persoana care poseda multa experienta in audit.

Riscurile avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie pot fi:

a)        riscuri generale legate de intreprindere;

b)        riscuri survenite pe parcursul desfasurarii misiunii de audit;

c)         riscul de faliment.

Semnificativ – ca termen in normele de audit – inseamna:

a)         termen utilizat pentru a exprima valoarea absoluta a unei informatii din situatiile financiare;

b)        termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile, unei informatii sau unei iregularitati cuprinsa in situatiile financiare;

c)         termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil.

Principiul fundamental pe care se intemeiaza regulile de etica in activitatea de audit este:

a)         corectitudinea;

b)        independenta;

c)         pregatirea ireprosabila.

Serviciile conexe se refera la:

a)         examenele limitate;

b)        examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni de compilare;

c)         examenele limitate, examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni de compilare.

Dosarul permanent contine:

a)         un curriculum vitae al expertului contabil;

b)        foi de lucru si chestionare privind descrierea intreprinderii si a activitatii ei;

c)         organigrama.

Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este:

a)        inferior celui furnizat printr-un audit;

b)        superior celui furnizat printr-un audit;

c)         egal celui furnizat printr-un audit.

Procedeele si tehnicile de audit utilizate pentru obtinerea elementelor probante privesc:

a)        controlul asupra pieselor justificate si control de fond;

b)        controlul de gestiune asupra principalelor operatii ale firmei;

c)         examenul conturilor anuale.

In misiunile de proceduri convenite, auditorul:

a)        nu exprima nici o asigurare;

b)        exprima o asigurare rezonabila;

c)         exprima o minima asigurare.

Dosarul exercitiului contine informatii si documente privind:

a)         contractul de prestari incheiat cu clientul;

b)        planificarea misiunii;

c)         analiza conturilor anuale.

Dosarele de lucru sunt:

a)        proprietatea auditorului;

b)        proprietatea societatii auditate;

c)         nu sunt in proprietate mixta.

Elemente de baza ale raportului de audit:

a)         raportul fara rezerve prezentat filialelor Corpului si conducerii firmei;

b)        titlul;

c)         cuprinsul raportului.

Termenul de frauda in audit semnifica:

a)        un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere, salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate;

b)        un act involuntar dar care are drept consecinta obtinerea de informatii false;

c)         o incalcare a normelor legale definita ca atare prin legea penala.

Succesiunea lucrarilor intr-o misiune de audit de baza cuprinde:

a)         depunerea juramantului;

b)        acceptarea mandatului (misiunii);

c)         legatura cu Administratia Fiscala.

Termenul de eroare in audit semnifica:

a)         o deturnare a activelor;

b)        o inexactitate involuntara, continuta in situatiile financiare;

c)         o falsificare a documentelor.

Ce tipuri de opinie recunoasteti:

a)        opinie fara rezerve;

b)        opinie fara rezerve, insa cu mentiuni speciale in anexa;

c)         refuz limitat de certificare.

Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt:

a)        aspecte privind integritatea sau competenta conducerii;

b)        elemente probante insuficiente;

c)         informatii din mass-media.

Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului se refera la:

a)        fapte petrecute pana la data raportului de audit;

b)        fapte petrecute dupa data de 31 martie a anului viitor;

c)         numai fapte petrecute dupa depunerea bilantului.

Programul de lucru defineste:

a)         data inceperii misiunii de audit;

b)        data incheierii misiunii de audit;

c)         natura, calendarul si intinderea lucrarilor necesare pentru punerea in aplicare a planului de audit.

In cazul utilizarii in audit a lucrarilor unui expert, acesta poate fi:

a)        angajat de auditor sau salariat al auditorului;

b)        angajat al intreprinderii-client sau salariat al acesteia;

c)         in oricare din situatiile de la lit. a) si b).

Elementele de referinta in determinarea pragului de semnificatie pot fi:

a)        capitalurile proprii;

b)        volumul afacerilor totale;

c)         impozitul pe profit.

Elemente probante sunt:

a)         documente pe care se sprijina opinia de audit;

b)        informatii care dau contabilitatii un caracter probant;

c)         informatii obtinute de auditor prin controalele proprii.

Conturile semnificative sunt:

a)        cele care contin riscuri de eroare semnificative;

b)        cele care contin riscuri de eroare mici;

c)         cele care nu contin riscuri de eroare.

Normele nationale de audit reprezinta:

a)        ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de catre un organism profesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplica in realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe;

b)        ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finantelor Publice;

c)         normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari) si cele referitoare la auditul contractual.

Daca suma toatala a anomaliilor necorectata tinde sa depaseasca pragul de semnificatie fixat:

a)        auditorul va pune in aplicare proceduri suplimentare de audit;

b)        va omite o opinie cu rezerve;

c)         modifica pragul de semnificatie.

Incertitudini grave si multiple pot conduce auditorul la:

a)         formularea unor rezerve;

b)        formularea unei opinii defavorabile;

c)         imposibilitatea exprimarii unor opinii.

Riscul de nedescoperire este:

a)        o componenta a riscului de audit;

b)        o notiune contabila;

c)         un risc legat de control.

Dezacordul cu conducerea intreprinderii asupra principiilor contabile poate duce la:

a)         imposibilitatea exprimarii unei opinii;

b)        introducerea unui paragraf de observatii;

c)         opinie cu rezerve sau opinie defavorabila.

Evaluarea riscului legat de control se face in doua etape:

a)        evaluarea preliminara;

b)        evaluarea intermediara;

c)         evaluarea initiala.

Prin “situatii financiare” in audit, se intelege:

a)        conturile anuale;

b)        contabilitatea financiara;

c)         contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara.

Analiza sistemului contabil si de control intern se face folosind urmatoarele tehnici:



a)        descrieri narative si chestionare;

b)        verificarea inregistrarilor contabile;

c)         controale inopinate.

Prin “cabinet de audit ” se intelege:

a)         societate sau alta entitate care furnizeaza servicii de audit;

b)        mai multi auditori care se asociaza pentru efectuarea unui audit;

c)         persoane fizice sau juridice care au ca obiect de activitate auditul financiar.

Riscurile inerente si cele legate de control se evalueaza:

a)         separat;

b)        impreuna;

c)         nu se evalueaza deloc.

Sistemul contabil reprezinta:

a)         ansamblul de proceduri si documente ale unei entitati economice sau sociale care permit tratarea tranzactiilor in scopul inregistrarii in conturi;

b)        ansamblul de proceduri si documente prevazute prin legislatia financiar-contabila;

c)         graficul de circulatie a documentelor din contabilitatea unei intreprinderi.

Riscul de nedetectare:

a)         poate fi eliminat in totalitate;

b)        nu poate fi eliminat in totalitate, indiferent care sunt tehnicile si procedurile folosite de auditor;

c)         nu exista.

Elaborarea unui plan al misiunii de audit este:

a)         o obligatie;

b)        o masura suplimentara de control al lucrarilor;

c)         o necesitate, pentru a asigura ca auditul se va realiza de o maniera eficienta.

Elementele probante desemneaza:

a)        informatiile obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care sa se bazeze opinia sa;

b)        orice fel de informatii;

c)         numai informatii statistice.

Programul de lucru este:

a)        un instrument de realizare a planului misiunii de audit;

b)        o lucrare facultativa;

c)         un instrument prin care se stabilesc onorariile.

Testele de procedura sunt:

a)         toate testele efectuate de auditor;

b)        testele care permit sa se obtina elemente probante asupra eficacitatii conceperii si functionarii sistemelor contabile si controlului intern;

c)         testele asupra controlului intern al intreprinderii.

Pragul de semnificatie trebuie fixat de auditor:

a)        cand determina natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit si evalueaza efectul anomaliilor;

b)        la inceputul oricarei misiuni de audit;

c)         cand auditorul considera necesar.

“Controalele substantive” sunt:

a)        de doua tipuri;

b)        de cinci tipuri;

c)         de trei tipuri.

Caracter semnificativ intr-o misiune de audit reprezinta:

a)         sectiunile cu cea mai mare pondere in bilantul intreprinderii;

b)        conturi si operatiuni care au rulaje superioare pragului de semnificatie;

c)         informatii a caror omisiune sau inexactitate este susceptibila de a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.

Observarea in audit reprezinta:

a)        o operatie care consta in examinarea unui proces sau a unei proceduri executate de alte persoane;

b)        examinarea notelor contabile;

c)         o operatiune de control.

Auditul intern este:

a)        un compartiment de control in cadrul entitatilor economice sau sociale;

b)        o firma specializata angajata pentru verificarea procedurilor de control intern al entitatii;

c)         controlul intern al entitatii economice sau sociale.

Cererea de informatii consta in:

a)        procurarea de informatii de la persoanele competente, atat din interiorul, cat si din exteriorul entitatii;

b)        procurarea oricaror informatii;

c)         controlul informatiilor.

Partile legate reprezinta:

a)         intreprinderi asociate;

b)        intreprinderi afiliate;

c)         parti in care una poate exercita un control sau o influenta notabila asupra celeilalte.

Calculul, in audit, reprezinta:

a)         verificarea inregistrarilor contabile;

b)        verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor justificative si a documentelor contabile sau a unor calcule distincte;

c)         verificari statistice.

Referential (referinta) contabil inseamna:

a)        ansamblul de criterii utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare care se aplica la toate elementele importante;

b)        normele contabile emise de Ministerul Finantelor;

c)         standardele internationale de contabilitate.

Confirmarea conturilor de debitori reprezinta:

a)        confirmarea directa a sumelor de primit sau a sumelor care compun soldul conturilor respective;

b)        verificarea documentelor justificative;

c)         controlul conturilor.

Prin prag de semnificatie, la elaborarea situatiilor financiare, se intelege:

a)         nivelul cunoasterii profesionistului, peste care acesta considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului;

b)        nivelul, marimea unei sume peste care profesionistul contabil considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului;

c)         o limita a unei informatii financiare, stabilita pe baza normelor profesionale.

Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie reprezinta:

a)        o cheltuiala;

b)        crearea unei rezerve legale;

c)         crearea unui fond cu destinatie speciala.

Controlul de calitate asupra lucrarilor de audit se organizeaza si se exercita:

a)         de Ministerul Finantelor Publice, potrivit legii;

b)        de organele cu atributii de control financiar;

c)         de regula, de organismul profesional.

Raportul, in cazul unei misiuni de audit de baza, trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca in conturile anuale nu sunt anomalii semnificative, in urmatoarele situatii:

a)         cand se cere expres prin Normele profesionale;

b)        cand se cere expres prin dispozitii legale;

c)         in orice misiune de acest gen.

In evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achizitie este egal cu:

a)        pretul de cumparare + taxele nerecuperabile + cheltuieli de transport aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrare a bunului;

b)        pretul de cumparare + cheltuieli de transport aprovizionare + cheltuielile generale de administratie + cheltuielile financiare;

c)         pretul de cumparare + cheltuielile de incarcare-descarcare + taxele nedeductibile + cheltuielile financiare.

O misiune de audit de baza la o intreprindere cotata se planifica, se organizeaza si se realizeaza potrivit:

a)        normelor profesionale emise de organismul profesional;

b)        normele profesionale emise de CNVM;

c)         normele legale din domeniul contabilitatii.

Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta postulate ale teoriei auditului:

a)        existenta unui control intern satisfacator elimina probabilitatea iregularitatilor;

b)        auditul trebuie sa fie liber de influente si prejudecati;

c)         in activitatea desfasurata apare necesitatea ca auditul sa actioneze in concordanta cu codul eticii profesionale.

Situatiile in care un observator ar avea motive pentru a se indoi de obiectivitatea unui auditor sunt:

a)        implicarea financiara directa sau indirecta in activitatile unui client;

b)        limitarea intinderii lucrarilor auditorului;

c)         dezacord cu conducerea intreprinderii.

Tehnicile de examinare a conturilor anuale se sprijina pe:

a)        selectionarea esantionului;

b)        stabilirea indicatorilor de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;

c)         corecta evaluare a patrimoniului, conform reglementarilor in vigoare.

Fisa de acceptare a mandatului are ca obiective:

a)         aprecieri cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor;

b)        de a materializa lucrarile efectuate inaintea acceptarii;

c)         determinarea naturii si intinderii controalelor, in raport cu pragul de semnificatie ales.

Auditorul verifica daca s-au creat provizioane adecvate pentru clientii rau platnici. Ca obiectiv de audit, se are in vedere:

a)         exhaustivitatea;

b)        existenta;

c)         evaluarea.

Procedurile analitice constau in:

a)        analiza tendintelor si ratiourilor semnificative, precum si examene de coerenta cu alte informatii pertinente;

b)        orice fel de analiza;

c)         analiza pe baza de bilant.

Ce obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balanta de verificare cu registrul mijloacelor fixe:

a)        acuratete si existenta;

b)        exhaustivitatea si separatia dintre exercitii;

c)         drepturi si obligatii.

Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice:

a)         la inceputul misiunii;

b)        la sfarsitul auditului, pentru a trage o concluzie generala;

c)         la mijlocul misiunii.

Dintre urmatoarele documente, sunt necesare auditarii cheltuielilor:

a)        jurnal zilnic al cumpararilor, note de receptie a bunurilor;

b)        rapoarte independente de evaluare;

c)         titluri de proprietate.

Aplicarea procedurilor analitice se sprijina pe ipoteza:

a)        existentei unor relatii coerente intre date si informatii;

b)        existentei unui sistem informational;

c)         existentei unor cifre comparative.

Obiectivul de audit – exhaustivitate – in cazul capitalului consta in:

a)         toate drepturile si obligatiile ce decurg din capital si rezerve sunt corect identificate;

b)        toate modificarile autorizate in capitalul social au fost inregistrate corespunzator in contabilitate;

c)         capitalul social corespunde cu actele constitutive ale societatii.

O estimare contabila inseamna:

a)        o evaluare aproximativa a unei valori a unui element (ex. calculul unor provizioane pentru deprecierea creantelor);

b)        o evaluare exacta a unei valori a unui element;

c)         o evaluare facuta de un expert.

Obiectivele de audit esentiale pentru trezorerie sunt:

a)         exhaustivitatea, drepturi si obligatii, evaluarea;

b)        evaluarea, existenta, prezentare si evidentiere;

c)         existenta, separarea exercitiilor, drepturi si obligatii.

Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginae fidela, auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii in tinerea contabilitatii sunt respectate:

a)        corecta evaluare si imputare in conturi;

b)        sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise de Ministerul Finantelor Publice, in baza legii;

c)         tinerea corecta si la timp a contabilitatii.

Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna:

a)        raport asupra unei rubrici din situatiile financiare;

b)        raport asupra bilantului contabil;

c)         raport de gestiune.

Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna:

a)        raport privind respectarea clauzelor contractuale;

b)        raport asupra procedurilor convenite;

c)         raport asupra contului de profit si pierdere.

Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit inseamna:

a)         raport de verificare si certificare a situatiilor financiare;

b)        raport asupra situatiilor financiare condensate (rezumate);

c)         raport asupra unor componente ale situatiilor financiare.

Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sa contina:

a)         identificarea firmei de audit;

b)        identificarea situatiilor financiare auditate;

c)         identificarea bilantului si a contului de profit si pierdere auditate.

Referirea la normele de audit in baza carora s-a efectuat auditul este prezentata in Raportul de audit in paragraful:

a)         introductiv;

b)        opiniei;

c)         privind natura si intinderea lucrarilor de audit.

Descrierea lucrarilor de audit este sintetizata in Raportul de audit in paragraful:

a)         introductiv;

b)        opiniei;

c)         privind natura si intinderea lucrarilor de audit.

In cate forme se poate exprima opinia fara rezerve a auditorului intr-un Raport de audit al situatiilor financiare:

a)         patru;

b)        doua;

c)         una.

Referirea la normele contabile avute in vedere la efectuarea lucrarilor de audit financiar este prezentata in Raportul de audit:

a)         in partea finala a Raportului de audit;

b)        in paragraful referitor la natura si intinderea lucrarilor de audit;

c)         in paragraful opiniei.

Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii se formuleaza:



a)        cand apar elemente care nu afecteaza opinia auditorului;

b)        cand deficientele nu sunt semnificative;

c)         cand auditorul face constatari pe care tine neaparat sa le introduca in raport.

Raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei societati comerciale are rolul de:

a)        instrument de comunicare cu actionarii pentru decizii economice si cu ceilalti utilizatori ai situatiilor financiare;

b)        document prevazut expres prin Ordinul Ministerului FinanTelor Publice nr.94/2001;

c)         instrument de protejare a patrimoniului societatii comerciale auditate.

Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea client si nici nu a putut aplica metode alternative de control, auditorul va exprima o opinie:

a)         defavorabila;

b)        cu rezerve;

c)         auditorul se afla in imposibilitatea exprimarii unei opinii.

Printre actiunile ce trebuie intreprinse de auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un client de audit se numara:

a)         negocierea incheierii contractului de audit;

b)        examenul cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor;

c)         studierea prealabila a reglementarilor emise de Camera Auditorilor Financiari.

In cazul unui client nou, auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societatii):

a)        in etapa de acceptare a mandatului si contactarea lucrarilor de audit;

b)        pe parcursul desfasurarii lucrarilor de audit;

c)         nu este necesar un asemenea contact.

Cand nu se poate sprijini pe controlul intern din societatea-client, auditorul va elabora un program propriu de control:

a)        extins;

b)        total;

c)         general si total, dar prin sondaj.

Care din urmatoarele exprimari sunt incorecte:

a)         auditul intern este un compartiment de control din cadrul entitatii care are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemului contabil si sistemului de control intern;

b)        verificarea eficacitatii sistemului contabil si sistemului de control intern se poate realiza prin auditori interni sau prin contractarea unui auditor extern;

c)         auditorii interni dintr-o entitate (toti sau numai seful acestora) trebuie sa fie membri ai Camerei Auditorilor Financiari.

Cate tipuri de opinie se pot prezenta intr-un Raport de audit asupra situatiilor financiare ale unei entitati?

a)         patru;

b)        una;

c)         cinci.

Cate tipuri de opinie se pot prezenta in cazul auditului asupra situatiilor financiare ale unei entitati?

a)        patru;

b)        una;

c)         doua: “imaginea fidela…” sau “prezinta in mod sincer…”.

Obiectivul unei misiuni de audit de baza este:

a)        de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate;

b)        de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia situatiile financiare sunt sincere si corecte in raport cu reglementarile in vigoare;

c)         de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia toti utilizatorii situatiilor financiare sa poata lua decizii corecte pe baza informatiilor cuprinse in acestea.

Ce inseamna auditul financiar?

a)         o opinie responsabila si motivata asupra situatiilor financiare;

b)        examinarea efectuata de un profesionist competent si independent, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra unei informatii contabile;

c)         o imbinare intre auditul contractual si cel legal.

Normele de referinta in auditul financiar sunt:

a)        norme contabile si de audit;

b)        norme legale, norme contabile si norme de audit;

c)         norme deontologice, norme contabile si norme de audit.

Enumerati ce inseamna evenimente posterioare inchiderii exercitiului:

a)        fapte petrecute dupa 31 dec. al anului respectiv;

b)        fapte petrecute dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare;

c)         fapte petrecute dupa publicarea situatiilor financiare.

Daca se utilizeaza lucrarile unui expert pentru definitivarea unui audit, acesta poate fi:

a)        angajat de auditor sau salariat al auditorului;

b)        angajat al intreprinderii-client al acesteia;

c)         in oricare din situatiile de la lit. a) si b).

Care conturi sunt semnificative?

a)        cele care contin riscuri de eroare semnificative;

b)        cele care contin riscuri de eroare mici;

c)         cele care nu contin riscuri de eroare.

Ce este auditul intern:

a)        un control asupra modului de respectare a procedurilor de control intern;

b)        o firma specializata angajata pentru verificarea procedurilor de control intern ale entitatii;

c)         control intern al entitatii economice sau sociale.

Care sunt situatiile in care un observator ar avea motive pentru a se indoi de obiectivitatea unui auditor:

a)        relatii familiale cu directorul intreprinderii-client;

b)        onorarii de audit sub nivelul pietii;

c)         efectuarea auditului pe o perioada mai mare de 5 ani la acelasi client.

Cand se verifica continutul procedurilor de inventariere:

a)        inainte de inventariere;

b)        in timpul inventarierii;

c)         dupa inventariere.

Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sa contina:

a)        identificarea responsabilitatilor;

b)        identificarea bilantului auditat;

c)         precizarea ca este un audit independent.

Furnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentata in Raportul de audit in paragraful:

a)        privind natura si intinderea lucrarilor de audit;

b)        privind opinia;

c)         dupa paragraful opiniei.

Paragraful de observatii se situeaza de regula:

a)        dupa paragraful de opinie;

b)        inaintea paragrafului de opinie;

c)         in paragraful introductiv.

Rezervele care insotesc opinia auditorului se prezinta:

a)        inaintea paragrafului de opinie;

b)        dupa paragraful de opinie;

c)         in paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.

Dezacordul cu conducerea intreprinderii, avand incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare conduce auditorul la a formula:

a)         o opinie cu rezerve;

b)        o opinie defavorabila;

c)         o opinie fara rezerve dar cu un paragraf de observatii.

Raportul de audit asupra situatiilor financiare are rolul:

a)        de confirmare a increderii in situatiile financiare prezentate;

b)        de a proteja activele societatii auditate;

c)         de a da garantie Ministerului Finantelor Publice ca situatiile financiare sunt corect intocmite.

Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea-client, auditorul va exprima o opinie:

a)         defavorabila;

b)        favorabila dar cu un paragraf de observatii;

c)         cu rezerve sau se afla in imposibilitatea de a emite o opinie.

In cazul unui client nou, auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societatii):

a)         inainte de inceperea lucrarilor de audit;

b)        in etapa de acceptare a mandatului si contractarea lucrarilor de audit;

c)         pe parcursul lucrarilor de audit.

Cand controlul intern al societatii-client permite un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile ale tranzactiilor sunt fiabile, programul de control al auditorului va fi:

a)         bazat pe sondaje;

b)        restrans;

c)         stabilit de auditor in functie si de alte informatii.

Asigurarea data utilizatorilor situatiilor financiare auditate este o asigurare:

a)         totala;

b)        ridicata;

c)         ridicata dar nu absoluta.

Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare sunt:

a) inteligibilitatea;

b) continuitatea;

c) prudenta.

In normele de audit se foloseste termenul semnificativ. Ce reprezinta acesta!

a)      termen utilizat pentru a exprima valoare absoluta a unei informatii din situatiile financiare;

b)     termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinsa in situatiile financiare;

c)      termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil.

Pentru obtinerea elementelor probante, ce procedee si tehnici de audit se utilizeaza!

a)     controlul asupra pieselor justificate si control de fond;

b)     sondajele;

c)     calcule si analize.

Ce semnificatie are o eroare tolerabila nula sau mica?

a)     Contul poate fi auditat in intregime cu cheltuieli mici si nu se asteapta descoperirea nici unei erori;

b)     Contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de mici, probabil prin proceduri analitice;

c)     Cea mai mare parte a soldului contului a ramas neschimbat din anul precedent si nu este nevoie sa fie auditat.

Care este numarul de etape (pasi) ce trebuiesc parcursi in procedura de aplicare a pragului de semnificatie in auditul situatiilor financiare!

a)    

b)    

c)    

In cursul auditarii contului de vaanzari ati constatat un numar de erori in valoare neta de 10.000 dintr-un esantion de 80.000 extras dintr-o populatie de 800.000. Care este eroarea totala care o veti retine, stiind ca eroarea de esantioane ati apreciat-o la 25%!

a)    

b)    

c)    

In functie de natural or sondajele pe care le realizeaza auditorul, pot fi:

a)     Sondaje statistice si nestatistice;

b)     Sondajele asupra atributiilor si sondaje asupra valorilor;

c)     Sondaje asupra elementelor cheie si sondaje asupra multimilor.

Elementele cheie dintr-o multime sunt:

a)     Elementele care – fie datorita naturii, fie datorita valorii lor – prezinta riscuri;

b)     Elementele care sunt supuse verificarii integrale de catre auditor;

c)     Elemente care sunt stabilite de auditor inca din faza de planificare a lucrarilor de audit.

La selectarea esantionului, auditorul va avea in vedere ca:

a)     Acesta sa fie reprezentativ;

b)     Acesta sa contina toate elementele cheie;

c)     Acesta sa aiba o talie corespunzatoare.

Elementele probate reprezinta informatiile care au la baza:

a)     Numai documentele justificative si documentele contabile;

b)     Documente justificative, documente contabile si alte surse;

c)     Surse interne si surse externe.

Care din urmatoarele afirmatii este exacta:

a)     Controlul intern are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilor externi;

b)     Controlul intern are ca obiectiv detectarea cazurilor de abatere de la normele legale;

c)     Controlul intern are ca obiectiv punerea la dispozitia Consiliului de Administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor.

Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern:

a)     Controlul intern se refera la existenta si aplicare procedurilor iar auditul intern se refera la controlul procedurilor respective;

b)     Ambele se refera la aceeasi structura organizatorica a entitatii;

c)     Controlul intern se realizeaza de personalul entitatii iar auditul intern se realizeaza numai de auditor financiar persoana fizica sau juridica.

Independenta auditorului intern presupune:

a)     Independenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie;

b)     Independenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le implica in mod in mod current controlul intern;

c)     Dreptul de a comunica cu personalul, cu conducerea executive si cu Consiliul de Administratie.

Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate constituie:

a)     Obiectul unei misiuni de audit de baza;

b)     Scopul fundamental al auditului financiar;

c)     Definitiva auditului extern, in general.

Cand se verifica respectarea principiilor contabile in ce priveste capitalurile proprii, ca obiective de audit identificati:

a)     Drepturi si obligatii si evaloarea;

b)     Drepturi si obligatii si existenta;

c)     Numai existenta.

Cand verificati fundamentarea provizioanelor la sfarsit de an aveti in vedere:

a)     Modul de calcul si conformitatea cu contractile si/sau textile legale;

b)     Deductibilitatea;

c)     O iesire viitoare de resurse.

Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

a)     Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent;

b)     Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare fiscala;

c)     Au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute in reglenentarile in vigoare.

Controlul fizic al imobilizarilor corporale presupune:

a)     Verificarea modului in care s-a efectuat inventarierea;



b)     Inspectia imobilizarilor corporale;

c)     Existenta concordantei intre registrul imobilizarilor corporale si contabile.

Cand verificati cheltuielile cu intretinerea si repartitiile la imobilizarile corporale va asigurati:

a)     De corecta contabilizare la conturile de imobilizari sau la conturile de cheltuieli ale perioadei;

b)     De corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baza de documente justificative;

c)     Ca cheltuielile sunt reale si se justifica cu documente legale.

La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul de viramente interne la 31 decembrie?

a)     Debitor;

b)     Creditor;

c)     Fara sold.

Cand efectuati controlul separarii exercitiilor in contabilitatea stocurilor procedati la:

a)     Inventarierea la 31 decembrie;

b)     Verificarea documentelor ultimilor aprovizionari identificate in intervalul fizic;

c)     Controlul tuturor aprovizionarilor din ultimele 15 zile ale exercitiului.

Daca ati constatat incertitudini care insa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile financiare, opinia va fi:

a)     Fara reserve;

b)     Fara reserve dar cu paragraph de obsevatii;

c)     Procedati la extinderea controlului.

Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta:

a)     Risc inerent;

b)     Risc de audit;

c)     Risc de nedetectare.

Imaginea fidela este:

a)     O consecinta a regularitatii si sinceritatii conturilor;

b)     O conditie pentru a emite o opinie fara reserve;

c)     Un criteriu de apreciere a situatiilor financiare.

Societatea Stirex S.A., auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 1 iulie un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli:

Pretul de cumparare al terenului 30.000 lei

Pretul de cumparare al constructiei 125.000 lei

Taxe de inregistrare  12.000 lei

Alte cheltuieli cu actele  800 lei

Onorarii notar  1.500 lei

(din care TVA 240)

Comisioane  1.800 lei

(din care TVA 290)

Cheltuieli arhitecti  3.600 lei

(din care TVA 575)

Cheltuieli renovare  85.000 lei

(din care TVA 13.500)

Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 90.095, la terenuri 30.000 si la costructii 125.000. Care este suma corecta ce trebuia contabilizata in cheltuielile perioadei!

a) 7.700;

b)    

c)    

Reluand datele din intrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizata in contul “Terenuri”!

a)     33.013 lei;

b)     37.800 lei;

c)     42.000 lei.

Reluand datele din intrebarea 1, care este suma care trebuia contabilizata in contul “Constructii”?

a)     207.295 lei;

b)     212.082 lei;

c)     203.095 lei.

In calitate de auditor al intreprinderii Omega S.A. ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscand ca intreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca in 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei si ca in 20 decembrie au iesit 400 unitati?

a)     7.000.000 lei;

b)     6.600.000 lei;

c)     6.200.000 lei.

Ati constatat ca in costurile de transformare a stocurilor intreprinderea auditata a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentand costurile unui imprumut aferent stocurilor. Cum retineti aceasta constatare cunoscand ca, potrivit standardelor internationale de contabilitate, integrarea costurilor aferente imprumuturilor in costul de transformare a stocurilor este:

a)     obligatorie;

b)     optionala;

c)     interzisa.

La auditul stocurilor aveti in vedere ca, potrivit IAS 2, nu fac parte costul stocului unui produs:

a)     valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;

b)     cheltuieli de stocare aferente frazelor anterioare de fabricatie;

c)     cheltuieli de comercializare.

Societetea Alfa a evaluat in decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar in anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil in 20 ani; cu aceasta ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabila. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilita cu aceasta ocazie la 450.000 (din care 150.000); durata de viata nu a fost modificata. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vandut cu 500.000 lei. Care este diferenta din reevaluare ce trebuia inregistrata de societae?

a)     178.000 lei;

b)     162.000 lei;

c)     170.000 lei.

Reluand datele din intrebarea 12, care este suma amortizarii in anul N?

a)     12.500.000 lei;

b)     16.000.000 lei;

c)     8.000.000 lei.

Reluand datele din intrebarea 12, care este suma plus valorii inregistrata cu ocazia vanzarii?

a)     137.500 lei;

b)     284.000 lei;

c)     315.500 lei.

In cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare corporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost inregistrata la valoarea contabila. Potrivit IAS 38, aceasta trebuie inregistrata:

a)     la costul sau;

b)     la valoarea contabila;

c)     la valoarea justa.

Exprimarea unei opinii motivate, potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate,constituie:

a)     Obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare;

b)     Scopul fundamental al auditului bancar;

c)     Definitia auditului extern in general.

Auditorul poate fi facut raspunzator de prevenirea non-respectului textelor legislative in cadrul bancii auditate?

a)     Da;

b)     Nu;

c)     Da, numai in anumite cazuri.

In legatura cu rolul legislatiei in vigoare, in auditarea situatiilor financiare ale unei banci, responsabilitatiile auditorului se refera la:

a)     Detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei generale si bancare;

b)     Activitatile auditorului legate de examinarea, comunicarea si de intrerupere a misiunii;

c)     Comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei, catre Banca Nationala.

Daca auditorul concluzioneaza ca nerespectarea unui text legal are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bancii si nu au fost corect preluate in aceste situatii financiare, el sa exprime:

a)     O opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila;

b)     O opinie fara rezerve dar cu un paragraf de observatii;

c)     O opinie defavorabila.

Riscurile cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale ale bancii sunt:

a)     Riscul de credit si riscul reputational;

b)     Riscuri semnificative;

c)     Riscul de credit si riscul de lichiditate.

Care din urmatoarele afirmatii este exacta:

a)     Controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilor externi;

b)     Controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectare tuturor cazurilor de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile stabilite de conducerea bancii;

c)     Controlul intern al unei banci are ca obiectiv punerea la dispozitia Consiliului de Administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor.

Cine aproba si revizuieste periodic (cel putin annual) strategiile generale si politicile privind activitatile unei banci comerciale?

a)     Banca Nationala a Romaniei;

b)     Consiliul de Administratie ( sau de Supraveghere) al bancii respective;

c)     Adunarea Generala a Actionarilor Bancii.

Principiul separarii responsabilitatilor in sistemul de control intern al unei banci presupuse:

a)     Evitarea alocarii de responsabilitati personalului, care sa conduca la conflicte de interes;

b)     Punerea unei persone in situatia de a actiona in front office;

c)     Punerea unei personae de a actiona in back office.

Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern al unei banci?

a)     Controlul intern se refera la existenta si aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra procedurilor respective;

b)     Ambele se refera la aceeasi structura organizatorica a bancii;

c)     Controlul intern se face de personalul bancii, iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoana fizica sau juridica).

Bancile organizeaza auditul intern in vederea:

a)     Asigurarii unei evaluari independente a existentei, adecvarii si respectarii politicilor si procedurilor necesare desfasurarii activitatilor bancare;

b)     Imbunatatirea activitatii bancii;

c)     Detectarii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale si a reglementarilor bancare.

Independenta auditorului intern bancar presupune:

a)     Independenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie ale bancii;

b)     Independenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le implica in mod current controlul intern;

c)     Dreptul de a comunica cu personalul bancii, cu conducerea bancii si cu consiliul de administratie al bancii.

Comitetul de audit al bancii este:

a)     O structura a bancii care functioneaza in baza unui regulament propriu aprobat de Banca Nationala;

b)     Un comitet permanent, independent de conducatorii bancii, subordonat Consiliului de Administratie si care are o functie consultativa;

c)     Un comitet permanent cu rol consultativ si care este condos de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari si are o functie consultativa.

Care este diferenta dintre auditul intern si controlul intern intr-o banca?

a)     Controlul intern se refera la existenta procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra existentei, adecvarii si aplicarii procedurilor;

b)     Controlul intern se subordoneaza conducerii bancii, iar auditul intern consiliului de administratie;

c)     Controlul intern se realizeaza de un compartiment al bancii, iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar.

Elementele probante in auditul situatiilor financiare ale unei banci trebuie sa fie:

a)         Obtinute din controlul propriu al auditorului;

b)         Obtinute din surse interne sau externe;

c)         Suficient de adecvate.

Elementele probante reprezinta informatii care au la baza:

a)         Numai documentele justificative si documentele contabile;

b)         Documente justificative, documente contabile si alte surse;

c)         Surse interne si surse externe.

Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate conduce auditorul la formularea:

a)         Unei opinii fara rezerve dar cu observatii;

b)         Unei opinii cu reserve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

c)         Unei opinii defavorabile.

Examenul analitic al unei banci comerciale cuprinde:

a)         Analiza functionala, performantele, gestiunea riscurilor si analiza economico-financiara;

b)         Calculul unor ratiouri pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere;

c)         Analiza detaliata a tuturor unitatilor si subunitatilor (sediilor) bancii.

Analiza functionala a unei banci are ca obiect:

a)         Cele 3 functii fundamentale ale bancii (de lichiditate, de intermediere si relationala);

b)         Toate functiile economice si financiare ale bancii;

c)         Functia financiara si functia de trezorerie.

Durata de transformare a resurselor in folosinte este un indicator care exprima functia de intermediere a unei banci si se determina ca raport intre:

a)         Activele si pasivele bancii;

b)         Durata medie a folosintelor si durata medie a resurselor;

c)         Activele bilantiere si cele in afara bilantului.

Marja neta a dobanzii la o banca se calculeaza ca un raport intre:

a)        Dobanzi incasate minus dobanzi platite si active totale minus active nevalorificate;

b)        Dobanzi incasate minus dobanzi platite si veniturile bancare;

c)         Dobanzi incasate minus dobanzi platite si totalul activelor bancare (bilantiere si nebilantiere).

Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci:

a)        Instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor si instrument de confirmare a increderii in situatiile financiare prezentate;

b)        Instrument de garantare a fidelitatii situatiilor financiare in fata publicului;

c)         Instrument de raportare prevazut prin contractul de prestari de servicii.

Tinerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii reprezinta pentru auditor:

a)         O responsabilitate de baza;

b)        O responsabilitate secundara;

c)         O responsabilitate aditionala.

In cazul unei opinii fara rezerve dar cu un paragraf de observatii, acesta se situeaza:

a)         Inaintea paragrafului de opinie;

b)        Dupa paragraful de opinie;

c)         Intr-o nota anexa la raportul de audit.

In cazul unei opinii, alta decat cea fara rezerve, motivele se situeaza:

a)        Inaintea paragrafului de opinie;

b)        Dupa paragraful de opinie;

c)         Numai in notele anexe la raportul de audit.

Cate opinii se pot inscrie in raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci?

a)         Patru;

b)        Una;

c)         Depinde de numarul elementelor probante.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2304
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site