Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Statistica


Teoria estimatiei

Statistica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCALE DE MASURARE - NEPARAMETRICE, PARAMETRICE
Teoria estimatiei

Teoria estimatiei




Relativ la colectivitatea este cercetatǎ caracteristica , care urmeazǎ legea de probabilitate datǎ prin functia de probabilitate ce reprezintǎ functia frecventa dacǎ este de tip discret, respectiv densitatea de probabilitate in cazul continuu, iar este un parametru necunoscut.

Teoria estimatiei are ca scop evaluarea parametrulor de care depinde legea de probabilitate a caracteristicii , folosind datele de selectie , ,, si bazandu-se pe rezultatele teoretice relative la variabilele de selectie , ,,

Definitia 1. Numim functie de estimatie (punctualǎ) sau estimator al parametrului functia de selectie (statistica)

cu ajutorul cǎreia se obtin concluzii relative la parametrul

Definitia Spunem cǎ functia de estimatie este functie de estimare consistentǎ sau estimatoar consistent pentru parametrul necunoscut , dacǎ

pentru orice numǎr adicǎ iar valoarea numericǎ se numeste estimatie consistentǎ pentru parametrul

Definitia 3. Numim functie de estimatie (estimator) absolut corectǎ pentru parametrul functia de estimatie

care satisface conditiile

(i)

(ii)

iar valoare numericǎ se numeste estimatie absolut corectǎ pentru parametrul

Definitia 4. Numim functie de estimatie (estimator) corectǎ pentru parametrul

functia de estimatie care satisface conditiile

(i)

(ii)

iar valoarea numericǎ se numeste estimatie corectǎ pentru parametrul

Definitia 5. Numim distorsiunea (deplasarea) estimatorului al parametrului , diferenta iar daca distorsiunea este nula estimatorul se numeste nedeplasat.

Proprietatea 6. Daca este un estimator absolut corect pentru parametrul , atunci estimatorul este consistent.

Demonstratie. Avand in vedere ca inegalitatea lui Cebisev pentru variabila aleatoare este

pentru

Dar si trecand la limita in inegalitatea lui Cebasev se obtine pentru orice deci este un estimator consistent pentru parametrul

Exemplul 7. Fie caracteristica pentru care exista momentul teoretic de ordinul , si fie o selectie repetata de volum , atunci momentul de selectie de ordin este Vom arata ca este estimator absolut corect pentru momentul teoretic de ordin , adica pentru

Pentru aceasta scriem succesiv

respectiv

cand de unde se obtine ca este estimator absolut corect pentru parametrul

Observatia 8. Media de selectie este estimator absolut corect pentru media teoretica

Exemplul 9. Momentul centrat de selectie de ordinul doi

este functie de estimatie corecta pentru momentul centrat teoretic de orinul doi adica pentru dispersia teoretica.

Sa se arate ca

cand

respectiv

pentru

Daca se considera functia de estimatie care defineste dispersia de selectie

aceasta este functie de estimatie absolut corecta pentru dispersia teoretica

Pentru aceasta avem ca Prin urmare, se obtine

respectiv

cand

In consecinta este functie de estimatie absolut corecta pentru dispersia teoretica

Definitia 10. Numim cantitatea de informatie (a lui Fisher) a unei selectii de volum relativ la parametrul necunoscut, valoarea

Observatia 11 (Inegalitatea Rao-Cramer). Estimatorul absolut corect al parametrului satisface inegalitatea

Definitia 1 Estimatorul , absolut corect pentru parametrul necunoscut , se numeste eficient, daca iar raportul

se numeste eficienta estimatorului

Exemplul 13. Sa verificam daca media de selectie, in cazul cand caracteristica cercetata are distributia este functie de estimatie eficienta pentru parametrul

Se stie ca media de selectie este functie de estimatie absolut corecta pentru media teoretica

Functia de frecventa a caracteristicii este data prin

pentru si

Se vede ca si adica probabilitatile din distributia caracteristicii

Pentru a calcula cantitatea de informatie relativa la parametrul avem ca

deci



Pe de alta parte, se poate scrie

Prin urmare se obtine ca deci este estimator eficient pentru parametrul

1. Metoda verosimilitatii maxime

Fie caracteristica cercetata, care are functia de probabilitate, ce o caracterizeaza si care depinde de parametrii necunoscuti , , ,

Deoarece variabilele de selectie , , , sunt variabile aleatoare independente si urmeaza aceeasi lege de probabilitate ca , rezulta ca vectorul aleator (, , ,) va avea functia de probabilitate

si care poarta numele de functie de verosimilitate.

Definitia 14. Spunem ca estimatorii sunt estimatori de verosimilitate maxima, respectiv pentru parametrii daca realizeaza maximul functiei de verosimilitate.

Observatia 15. Determinarea estimatorilor de verosimilitate maxima se obtine prin rezolvarea sistemului de ecuatii

Acest sistem, de regula se inlocuieste cu sistemul

care conduce la aceeasi solutie si care se numeste sistemul de verosimilitate maxima.

Observatia 16. Un estimator eficient este un estimator de verosimilitate maxima.

Observatia 17. Un estimator de verosimilitate maxima este estimator consistent, iar pentru valori mari ale volumului este o variabila aleatoare ce urmeaza legea normala unde este parametrul estimat.

Exemplul 18. Sa determinam estimatorii de verosimilitate maxima pentru valoarea medie si abaterea standard, daca se considera caracteristica care urmeaza legea normala

Se stie ca si iar

Pentru a scrie sistemul de verosimilitate maxima, avem ca

de unde

In acest mod se obtine

sau

de unde se obtin estimatorii de verosimilitate maxima

pentru parametrii si

Metoda momentelor

Fie caracteristica de probabilitate si care depinde de parametrii , , ,

Metoda momentelor consta in estimarea acestor parametrii din conditiile ca momentele teoretice initiale ale caracteristicii au ca estimatori absolut corecti pe momentele de selectie de ordin corespondent. Astfel, se obtine sistemul de ecuatii pentru din care se obtin estimatii pentru parametrii , , ,

Exemplul 19. Se considera caracteristica , care urmeaza legea gamma de parametrii necunoscuti. Vom estima acesti parametri, folosind metoda momentelor, pe baza datelor , ,, de selectie.

Functia densitate de probabilitate a caracteristicii este

unde este functia Euler de speta a doua, adica

In cazul de fata este vorba de doi parametri, deci sistemul de ecuatii este format din doua ecuatii, anume si

Vom calcula momentul teoretic initial de ordin , adica

Daca se face schimbarea de variabila se obtine

deci Rezulta astfel sistemul

care are solutia

ceea ce reprezinta estimatorii pentru parametrii si respectiv

3. Metoda intervalelor de incredere

Fie caracteristica cercetata avand functia de probabilitate unde este unparametru necunoscut.

Metoda intervalelor de incredere consta in determinarea a doua functiide selectie si astfel incat unde nu depinde de si se numeste probabilitate de risc, iar se numeste probabilitate de incredere.

Intervalul aleator se numeste interval de incredere pentru parametrul

De regula, pentru a construi un interval de incredere pentru parametrul , se cauta determinarea caracteristicii a carei lege de probabilitate sa fie cunoscuta, lege de probabilitate care sa nu depinda de parametrul .

Se determina apoi un interval numeric astfel incat

Din dubla inegalitate se exprima parametrul prin dubla inegalitate echivalenta cu cea de dinainte.

Desigur, in aplicatiile practice, intervalul aleator este inlocuit cu intervalul numeric corespunzator , iar acesta este cu atat mai bun cu cat are lungime mai mica si cu cat probabilitatea de incredere este mai mare.

Exemplul 20. (Intervalul de incredere pentru media teoretica daca dispersia este cunoscuta). Se considera caracteristica ce urmeaza legea normala , unde este necunoscut, iar este cunoscut.

Pentru construirea unui interval de incredere pentru media teoretica necunoscuta efectuam o selectie repetata de volum si consideram probabilitatea de incredere data, .

Conform Observatiei 1.17 avem ca caracteristica

unde

urmeaza legea normala prin urmare o lege de probabilitate cunoscuta ce nu depinde de parametrul necunoscut Rezulta ca putem determina intervalul numeric astfel incat

adica unde este functia lui Laplace si care este tabelata in Anexa I.

Desigur ca intervalul numeric nu este in mod unic determinat. Intervalul de incredere de lungime minima pentru fixat se obtine cand este simetric fata de origine, adica In acest caz va fi dat prin relatia




adica

Cand se foloseste functia lui Laplace definita prin

atunci se determina din relatia si reprezinta de fapt cuantila de ordin

Odata determinat intervalul , putem scrie

sau

Prin urmare, intervalul de incredere pentru media teoretica este unde

iar

Observatia 21. Cand caracteristica nu urmeaza legea normala, dar volumul selectiei este mare si se cunoaste abaterea medie patratica teoretica atunci statistica

,

unde este media teoretica (necunoscuta), este aproximativ repartizata normal

Prin urmare, poate fi considerat intervalul de incredere pentru parametrul , cu probabilitatea de incredere , intervalul obtinut la exemplul precedent.

Exemplul 22 (Interval de incredere pentru media teoretica cand dispersia teoretica este necunoscuta).

Fie caracteristica ce urmeaza legea normala , unde parametrul este necunoscut, iar este de asemenea parametru necunoscut. Pentru a construi un interval de Incredere pentru media teoretica , cu o probabilitate de incredere data, vom considera statistica

unde

si

Pe baza observatiei 1.22, avem ca statistica urmeaza legea Student cu grade de libertate. Asadar, putem determina intervalul numeric astfel incat adica unde

este functia de repartitie a legii Student cu grade de libertate si care este tabelata, pentru anumite valori, in Anexa II.

Prin urmare se determina ca

Odata determinat intervalul , putem scrie

sau

Astfel s-a obtinut intervalul de incredere pentru media teoretica , unde

Exemplul 23 (Intervalul de incredere pentru diferenta mediilor a doua populatii). Fie doua populatii si pentru care se cerceteaza aceeasi caracteristica. Fie aceasta caracteristica ce urmeaza legea legea normala pentru populatia si respectiv ce urmeaza legea normala pentru populatia .

Vom determina un interval de incredere, cu probabilitatea de incredere , pentru diferenta

Pentru aceasta se considera doua selectii independente relative la cele doua populatii, cu variabilele de selectie corespunzatoare , ,, si respectiv , ,,

Distingem, in continuare, doua cazuri.

a) Abaterile standard si cunoscute. In acest caz, pe baza Observatiei 1.18, avem ca statistica

unde si urmeaza legea normala Ca la Exemplul 20, se determina intervalul numeric notat prin astfel incat adica

Aceasta relatie ne da intervalul de incredere pentru diferenta a mediilor celor doua populatii.

b) Abaterile standard necunoscute. In acest caz, se considera statistica

unde si sunt mediile de selectie definite ca mai inainte, si sunt dispersiile de selectie, adica

si

Statistica T urmeaza legea Student cu grade de libertate.

In continuare, ca la exemplul 22, pentru o probabilitate de incredere , se determina intervalul astfel ca , adica

Astfel se obtine intervalul de incredere pentru diferenta

unde

Exemplul 24 (Interval de incredere pentru dispersia teoretica). Se considera caracteristica X ce urmeaza legea normala . Pentru a construi un interval de incredere pentru dispersia teoretica, , se construieste statistica

, unde , .

Conform Observatiei 1.22, statistica H2 urmeaza legea cu n-1 grade de libertate. Astfel, pentru probabilitatea de incredere , se poate determina intervalul numeric , astfel ca .

Anume, se determina din relatia , respectiv se determina din relatia , unde este functia de repartitie pentru legea cu m grade de libertate, adica

,

care este tabelata in Anexa III.

Odata determinat intervalul , putem scrie ca

,

sau

.

Prin urmare, s-a obtinut intervalul de incredere pentru parametrul , unde

,

.

Observatia 25. Cu notatiile de la exemplul precedent, intervalul de incredere pentru abaterea standard teoretica este .



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1430
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site