PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE - NIVEL III - DELTA DUNARII

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL  GRIGORE CERCHEZ 

BUCURESTI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE - NIVEL III

ARGUMENTUL

Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul, nici locul de desfasurare a activitatii profesionale. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Turismul conduce la crearea unei game sporite de servicii si bunuri de consum ce determina o stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii, cat si extinderea unor sectoare si a unor zone noi, a unor localitati de interes national, la dezvoltarea si mentiunea tezaurului cultural si folcloric, toate acestea ducand la atragerea unui numar tot mai mare de vizitatori. Turismul face parte din sectorul tertial al economiei nationale.
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sportive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi. Forme ale turismului pe care luptam sa le protejam.

Principala regiune, areala si centru turistic al tarii noastre este :Delta Dunarii. Potentialul turistic reprezinta conditia esentiala a dezvoltarii turismului intr-un anumit perimetru si poate fi definit ca ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitare si primirea calatorilor.Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei. De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul roman a creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in scopuri turistice.
Romania dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (si sunt) considerate unicate mondiale.
In continuare va voi prezenta minunatiile Deltei Dunarii care este un obiectiv turistic foarte important si captivant,fascinant.

 

1.1 Caracterizarea fizico-geografica

Dupa ce strabate prin Europa 2860 km ,Dunarea construieste ,de mai bine de 10.000 de ani , una din cele mai frumoase delte , permitandu-si ,dupa atata drum , un ragaz luxuriant inainte de a se contopi cu Marea Neagra.

Delta Dunarii este cel mai nou si cel mai jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in continua formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din Europa. Altitudinea minima este de -36 m pe bratul Chilia si maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.

Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii fiind cuprins intre Dunare (in vest si nord), Marea Neagra (in est) si granita cu Bulgaria (in sud), este un pamant vechi si complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.

Zona Ramsar si Rezervatie a biosferei ,intinsa pe 580.000 ha ,Delta Dunarii este un fermecator taram de ape ,stufarisuri ,grinduri si lacuri ,dune de nisip si paduri de salcii ,dar si un straniu colt de tara ,cu o istorie palpitanta ,din care nu lipsesc nici umbra legendarului Herodot ,care a ajuns prin aceste locuri ,nici povestile cu pirati dinspre timpurile mai apropiate. Delta Dunarii se dovedeste unica si fiindca pe intinsul ei se gasesc un sir de asezari.Suprafata propriu-zisa a Deltei Dunarii este de 4142 km² ,din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei ,adica 3446 km².Delta Dunarii ,pastrand caracteristica deltelor ,este o regiune plana ,o campie aluviala in formare,cu o inclinare mica de la vest la est , din care rasar mai pronuntat ,cu doar cativa metrii ,campul Chiliei - un martor de eroziune din Campia Bugeacului ,in sudul Basarabiei ,grindul continental Stipoc si grindurile marine Letea si Caraorman - pe care s-au dezvoltat si formatiuni forestiere de o deosebita valoare floristica.

In raport cu nivelul 0 al Marii Negre ,din teritoriul deltei 20,5 % se gaseste sub acest reper ,iar 79,5 % deasupra acestuia. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m.

Principalele categorii morfohidrografice sunt : grindurile marine ( 27 000 ha) reprezentate prin Letea ,Caraorman ,Crasnicol ,se gasesc in partea estica a deltei si au o pozitie aproape perpendiculara pe bratele Dunarii ; grindurile fluviatile ( 20 000 ha) insotesc bratele Dunarii ,garlele principale si au o desfasurare mai mare la varful deltei cu aspect de campuri aluviale de 2-5 m inaltime ce se subtiaza catre mare ; campurile continentale ( 8850 ha) sunt martori de eroziune din Campia Bugeacului constituie din depozite loessoide ,fiind reprezentate prin Campul Chiliei si partea centrala a grindului Stipoc ; terenuri mlastinoase ,acoperite cu apa ,in functie de nivelul Dunarii ,si de vegetatia palustra ,sunt situate intre -0,5 si 1 m si ocupa ,in conditii naturale ,neamenajate ,67,2 % ; lacurile ocupa depresiunile situate sub 0 m in partea vestica si sub 0,5 m in partea estica ,unde se asociaza in complexe lacustre ; bratele ,garlele si canalele principale acopera o suprafata de 9 959 ha (2,5 %) ,din care numai bratele insumeaza 7 800 ha.

Debitul Dunarii la intrare in tara este de 5 600 m³ si creste pana la 6 470 m³.

Principala motivatie pentru care Delta Dunarii nu a fost declarata, in scopul protectiei, ca Parc National, este existenta pe teritoriul ei a 25 de localitati insumand circa 15.000 de locuitori.

Delta constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de autoreglare si caracteristici de stabilitate importante prin functiile sale: filtru biologic, statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, rol de conservare a biosferei.

Principalele diviziuni ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:
. Delta Dunarii
. Complexul lagunar Razim-Sinoe
. Litoralul Marii Negre pana la izobata de 20m
. Zona inundabila Isaccea-Tulcea
. Sectorul Dunarii maritime intre Cotul Pisicii (Mm 74) si Tulcea
. Saraturi-Murighiol.

In Delta Dunarii apar doua tipuri importante de ecosisteme: ecosisteme naturale sau ecosisteme partial modificate de catre om si ecosisteme antropice.

Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate ale sale ,care au varste diferite ,cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe ,din sud ,si cel mai tanar ,Chilia ,din nord.

a) CLIMA : Prin pozitia sa geografica la 45 latitudine Nordica ,in apropiere de Marea Neagra ,si prin diversitatea peisajului , cu predominarea mediului amfibiu ,clima este temperat - continentala cu influente pontice. Valorile principalilor parametric climatici sunt : nebulozitatea cea mai redusa din tara (sub 5 zecimi) ; 70 de zile cu cer senin ; 2.500 de ore/an de stralucire a soarelui ; 125-135 kca/cm² - an radiatie solara ( cea mai mare din tara ) ; intre 11 si 11,4 C temperatura medie anuala ( -1 si - 1,5 ˚C in ianuarie , 21 si 22 C in iulie ) ; precipitatiile intre 400-450 mm/an in partea vestica si 300-350 mm/an in partea estica. Desi se gaseste langa mare ,iar in interiorul ei sunt suprafete intinse cu apa sau mlastinoase ,caracterul continental al climei este foarte accentuat. Vara ,la cantitatea redusa de precipitatii se adauga evaporatia mare de la suprafata apei (950-1000 mm/an) ,favorizata si amplificata de vanturile puternice si frecvente. Toamna si primavara ,indeosebi ,se produc furtuni datorita vanturilor de nord-est ca Dunarea la varful deltei ,Ceatalul Chiliei ,dreneaza un bazin hidrografic de 805.300 km² ,cu 120 afluenti mai importanti si un debit mediu de 6.453

b) RETEAUA HIDROGRAFICA-Bratele de varsare ale Dunarii : Chilia ,cu multe ramificatii si ostroave ,este cel mai tanar ,mai lung (120 km) si mai viguros prin faptul ca transporta cea mai mare parte de apa si aluviuni (58 %). In evolutia sa a format cateva delte secundare - prima in depresiunea Pardina ,a doua dupa localitatea Chilia Veche si a treia ,in desfasurare ,dupa Periprava. Pe acest brat se practica navigatia fluviatila ,porturi mai importante fiind Ismail si Valcov (Ucraina).

Sulina a fost preferata in urma studiilor Comisiei Europene a Dunarii pentru navigatia maritima ,fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea albiei in intervalul 1862 - 1902. Ca urmare ,lungimea s-a redus de la 92 km la 63,7 ,iar volumul de apa si aluviuni scurs a crescut de la 7-8 % la 18,8 % in defavoarea bratului Chilia care transporta inainte 70 %. Orasul Sulina ca port de intrare a vaselor maritime a avut variatii in dezvoltarea sa economica. Datorita aluviunilor depuse la gura bratului s-a realizat un canal care inainteaza treptat in mare pentru protejarea navigatiei.

Sfantu Gheorghe ,cel mai sudic si mai vechi brat cu o lungime de 108,2 km ,a suferit si el in ultimii ani modificari prin rectificarea meandrelor in numar de sase ,scurtandu-se la 69,7 km. Volumul de apa si aluviuni care se scurge pe acest brat este de 23,2 %. Inainte de varsare ,din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde un alt brat ,pe partea dreapta ,care la randul lui se bifurca in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un golf numit Meleaua Sfantu Gheorghe rezultat din aparitia si dezvoltarea insulelor Sacalin. Pe malul stang al Garlei Turceasca a existat pana in 1978 ,cand a ars ,constructia din lemn a Farului Turcesc datand din 1862re afecteaza tarmul marii prin abraziune.

Diferentierea spatiului deltaic ,de la prima bifurcatie catre tarmul marii ,si de la bratele principale spre exterior ,este rezultatul evolutiei in timp care a dus la formarea grindurilor ,lacurilor ,garlelor si terenurilor mlastinoase si ,respectiv ,a ecosistemelor. Ca regiune tanara in continua consolidare ,Delta Dunarii constituie un loc favorabil pentru dezvoltarea unei flore si faune unice in Europa ,cu numeroase specii rare.

c) Flora  : Predomina mediul acvatic ,deci flora si fauna sunt acvatice. Dar nu lipseste nici mediul terestru ,reprezentat prin grindurile Letea ,Caraorman ,Stipoc ,Saraturile si Campul Chiliei ,zone secetoase pe care se dezvolta o flora si o fauna adecvate ,specifica stepelor est - europene cu influente mediteraneene.

Intre mediul acvatic si terestru se

interpune cel mlastinos ,inundabil ,care este purtatorul unei flore si faune cu posibilitatea de adaptare alternativa in functie de regimul hidrologic sezonier si anual. La contactul dintre apele dulci si cele marine au loc procese fizice ,chimice si biologice deosebite ,fapt ce a determinat ca aceasta zona sa se considere un ecosistem aparte ,numit avandelta. Golful Musura si meleaua Sfantul Gheorghe sunt cele mai reprezentative din acest ecosistem .

Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand:
- elemente eurasiatice (28%)
- estice (24%)
- europene (14%)
- cosmopolite si adventive.

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

d) Fauna :

In interiorul deltei se deosebesc cateva ecosisteme principale. Ecosistemul apelor curgatoare cuprinde ,in primul rand ,bratele Dunarii ,dar si o serie de garle si canale mai importante. Prima veriga a vietii aici e planctonul ,fito- si zoo- ,ce serveste ca hrana pentru numeroase animale de genul viermilor ,molustelor ,larvelor si chiar pestisorii se dezvolta in conditii optime. Ihtiofauna domina acest ecosistem si este reprezentata prin : crap ,salau ,somn ,avat ,morunas ,toate in regres datorita calitatii apei ; precum si sturioni de apa dulce - cega ,viza ,pesti migratori ca scrumbia de Dunare ,sturioni marini - morun ,nisetru ,pastruga ,toti de asemenea intr-un regres evident. Ecosistemul apelor stagnante ,in care intra in primul rand lacurile ,dar la care se mai adauga garlele si canalele impotmolite ,se caracterizeaza printr-o flora bogata ,submersa si plutitoare ,cum ar fi : bradisul ,cosorul ,sarmulita sau vajoaica ,ciuma apei ,toate submerse dar in regres ca urmare a eutrofizarii apei ; nufarul alb ,nufarul galben ,ciulinul de balta ,limba broastei ,sageata apei ,toate plante plutitoare cu radacini care se gasesc la marginea lacurilor ; lintita ,pestisoara ,rizacul ,matasea broastei ,plante plutitoare fara radacina si cu efecte negative asupra productivitatii biologice a apelor. Fauna este foarte variata cuprinzand pesti ca : crapul ,linul ,platica ,rosioara ,carasul ,in ofensiva fata de crap ,bibanul ,stiuca ,salaul ,somnul ,de asemenea in regres. Ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile este dominat de o vegetatie emersa constituita predominant din stuf iar spre grinduri papura ,rogoz ,pipirig ,stanjenei galbeni ,izma de balta ,salcia cenusie. Aceste suprafete constituie locuri de depunere si de dezvoltare a puietului de peste ,de cuibarire a multor specii de pasari ,habitat al unor mamifere ,batracieni ,reptile.

Pasari mai semnificative ale ecosistemului sunt : rata motata ,rata rosie ,rata cu ciuf ,rata mare ,gasca de vara ,cormoranul mic ,starcul rosu ,egreta mare ,egreta mica ,starcul galben ,lopatarul ,starcul cenusiu ,starcul de noapte ,pelicanul comun ,pelicanul cret ,lebada muta ,ibisul sau tiganusul. Delta este locul celor mai valoroase specii de pasari ,multe dintre ele protejate prin suprafete strict delimitate. Astfel ,in rezervatia Rosca-Buhaiova sunt protejate circa 2.000 de cupluri de pelicani comuni si 300 de cupluri pelicani creti. Mamifere ale ecositemului sunt : vidra ,nurca ,hermina mica ,mistretul ,pisica salbatica ,vulpea cu burta ,iepurele. Recent au migrat si s-au adaptat repede cainele enot ,bizamul ,si mai rar nutria. O raspandire recenta si apreciabila o are fazanul.

1.2 Unitati de cazare :

1. Hotel Mon Jardin **** : situat in Delta Dunarii - localitatea Mahmudi

2.Hotel plutitor ***

3.Complex mila 35 **** : amplasat la doar 3 mile distanta de orasul Tulcea.

4.Pensiunea Dunavat *** : situata intr-o zona salbatica din Delta Dunarii ,in localitatea Dunavatul de Jos pe malul lacului Barcas.

In afara de plajele de nisip de pe malul marii ,de la Sulina sau Sfantul Gheorghe care confera un ideal loc de izolare si relaxare ,se poate opta pentru inchirierea unei barci cu motor si efectuarea unei excursii in Delta.

-In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile funerare care dateaza de prin secolul VIII-VI inainte de Cristos.

-In zona malului sudic al bratului Sfantul Gheorghe au fost localizate trei fortificatii romane la Mahmudia ,Murighiol si Dunavatul de Jos.

-Pe grindul Letea ,Caraorman in comuna C.A. Rosetti si in in satul Periprava au fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie.

-Histria - cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea ruinele unui oras infloritor acum 2.600 de ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 de km In sec al VI - lea urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus ,obligand locuitorii sa se retraga in zone mai linistite.

1.3 a) Repere turistice cu caracter religios

1. Cetatile: soapte ale istoriei si scuturi ale strabunilor nostri :Principala zona turistica a municipiului Tulcea : Cetatea Aegysus , asezare getica, cucerita de romani a fost mentionata de Ovidiu ca ' veche cetate ', aparata de ziduri puternice,situata pe malul Dunarii, intr-un loc inalt, la care cu greu se putea ajunge.

2. Vatra de pietate a ortodoxismului, Manastirea Celic Dere este mostenitoarea si continuatoarea traditiilor monahale dobrogene ale caror inceputuri se inscriu in cronologia veacurilor IV-VII cand ne sunt atestate atat de cunoscuta Episcopie a Tomisului, cat si cele dunarene de la Axiopolis(Cerna).

3. Aflata in judetul Tulcea, la 6 km de comuna Niculitel, Manastirea Cocos este asezata intr-un loc retras, la poalele unui deal invaluit in mireasma padurilor de tei. Odata, demult, de pe acest deal s-a auzit intr-o noapte cantecul unui cocos salbatic insotit de o bataie de toaca.

4.Sfant asezamant Manastirea Saon a luat fiinta sub stapanirea otomana in anul 1846, prin plecarea unor calugari de la Manastirea Celic-Dere. Cei veniti la Saon au ridicat aici din chirpici cateva chilii si un Paraclis ca metoc al Manastirii Celic-Dere. Dupa revenirea Dobrogei la Patria-Mama, Saonul impreuna cu toate bisericile si manastirile acestor locuri au trecut sub jurisdictia Episcopiei Dunarii .

b) Repere turistice cu caracter cultural :

1.MUZEUL DELTA DUNARII : Monument de arhitectura, cladirea muzeului a apartinut armatorului grec Alexandru Avramide, care sosea in orasul Tulcea pe la mijlocul sec.XIX animat de o ambitie si o tenacitate ce aveau sa faca din el unul din cei mai instariti oameni din regiune.

2. MUZEUL DE ARTA : Inceputul constituirii colectiilor de arta se suprapune cu intemeierea Muzeului Tulcean in mai 1950, intr-o expozitie eterogena, in actuala cladire a Muzeului de Stiinte ale Naturii ' Delta Dunarii '.

3. MUZEUL DE ETNOGRAFIE :Muzeul de Arta Populara al ICEM Tulcea este organizat din anul 1989 si a ajuns astazi sa detina un numar de aproximativ 6400 de piese impartite in colectia de etnografie (instrumentar agricol si pentru cresterea animalelor, instrumentar pentru industria casnica textila, instrumentar de pescuit, colectie de piese de arama, etc.) si colectia de arta populara (tesaturi de uz casnic si decorativ, piese de port si podoabe, etc.).

c) Repere turistice cu caracter istoric :

1.MUZEUL DE ISTORIE : Muzeul de Istorie si Arheologie al

judetului Tulcea a fost infiintat in anul 1975, in parcul Monumentul Independentei, in ambianta unui complex arheologic si istoric, alaturi de ruinele vechiului Aegyssus (dava getica, oras roman si veche asezare romaneasca) si de monumentul ridicat in 1899 de catre locuitorii din Tulcea eroilor Razboiului de Independenta (1877-1878).

d) Trasee turistice :

1.Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea

2.Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

3.Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

4.Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

5. Jurilovca - Gura Portitei

6. Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

7. Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan.

Transportul naval de pasageri - asigura curse zilnice pentru pasageri pe cele 3 brate ale Dunarii: Chilia, Sf. Gheorghe, Sulina.

Transportul feroviar - dispune de o gara de calatori si o gara de marfuri. Gara de calatori asigura 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucuresti si retur si 4 curse zilnice pe ruta Tulcea-Constanta si retur. Prin gara de marfuri se deruleaza transportul de materii prime si marfuri catre si dinspre toate zonele tarii

Transportul rutier - este asigurat catre toate localitatile de pe uscat din judet. Legatura in afara judetului se realizeaza prin curse zilnice Tulcea-Bucuresti, Tulcea-Constanta, Tulcea-Galati, Tulcea-Braila si retur.

Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul 'Mihail Kogalniceanu' situat la 13 km de municipiu si care organizeaza curse ocazionale charter. Se asigura permanent servicii de aviatie utilitara pentru agricultura si sanatate.

1.4 Unitati teritoriale

Intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:

Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.

Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.

In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

1.5 a) Stil de viata - mestesuguri

Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupatie a locuitorilor din Delta Dunarii. Desi astazi resursa piscicola a cunoscut un regres, pescuitul este in continuare principala preocupare. Localitatile unde pescuitul reprezinta principala activitate a locuitorilor sunt: Crisan, Mila 23, Gorgova si Sfantu Gheorghe. Populatia activa din rezervatie este de circa 35,3% avand un grad de ocupare de cca 81.4% repartizat diferentiat pe activitati:

• pescuit si piscicultura (15,3%),
• agricultura si silvicultura (29%),
• industrie, constructii, comert, prestari servicii (15,7%),
• turism, transporturi, comunicatii (15,4%),
• sanatate
• invatamant, educatie, cultura (5,7%),
• administratie publica (13,5%)
• alte activitati (3,6%).

Cea de-a doua ocupatie principala a locuitorilor Deltei o constituie cresterea animalelor, care dintr-o activitate temporara a devenit o preocupare permanenta la sfarsitul secolului XIX. Localitati cu traditie in cresterea animalelor sunt: Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfistofca si Caraorman.Agricultura traditionala a fost practicata mai ales in zonele cu suprafete mari de teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Salceni, Ceatalchioi si Patlageanca, formate din soluri aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare.Din cauza solurilor sarace (nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mica dezvoltare pe grindurile marine Letea si Caraorman.
Dupa 1960, pescuitul si agricultura au cunoscut modificari prin intensificarea exploatarii stufului (mai tarziu abandonate), amenajari piscicole, mari incinte agricole si silvice .

b) Bucataria din Dobrogea

Dobrogea este influentata in primul rand de fauna ,de clima ,dar si de bucataria orientala.La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele ,vanatul ,si carnea de oaie , dar si carnea de pasare ,vaca ,si porc.Dobrogea este bogata in legume si fructe ,lapte ,branzeturi si oua.Mancarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona.

Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare ,gustoase ,la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul ,untul si margarina.Ciorbele se acresc cu bors ,zeama de varza dar si otet ,sunt realizate din legume si mai ales peste.Se folosesc mult gustarile din legume prospete sub forma de salata in combinatie cu oua ,branza ,smantana.Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii ,se obtin de legume inabusite cu faina dizolvata in apa si  stinse  cu supa de oase. Preparatele de baza sint insotite de garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si brinza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mincaruri.

Dintre mincarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pescaresti, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, cirnatii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide si rahat.

Placinta cu stafide

c)Traditii din Dobrogea :

In  Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca mai sunt practicate:

'Lazarelul' - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate.

'Caloianul' - practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

'Mosoiul' - se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.

'Oleleu' practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului.

d) Vestimentatia :

Portul din Dobrogea prezinta caracteristicile zonelor muntenesti si de campie, de pe malul stang al Dunarii.

Ca o caracteristica a regiunii este faptul ca alaturi de populatia romaneasca se gasesc si alte minoritati nationale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni si tatari. Astfel portul din Dobrogea pastreaza aspectele specifice multitudinii etnice.

Costumul femeiesc este reprezentat prin:

-camasa: bogat ornamentata, lucrata pe panza alba tesuta in casa;

-poale: ornamentate doar in partea de jos, continuand modelul camasii;

-barneata: brau - tesuta in casa, din canva;

-bundita: cojoc fara maneci, confectionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale.

Costumul barbatesc este reprezentat prin:

-caciula: confectionata din piele de miel;

-camasa: alba, cu broderie executata cu arnici si cu matase, cu motive geometrice si florale;

-chimir: brau tesut la razboi sau confectionat din piele, purat peste camasa;

-itari: pantaloni confectionati dintr-o stofa alba, lucrata in casa;

-bundita: cojoc fara maneci, confectionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale.

CAPITOLUL II

2.1 Protejarea mediului

Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiilor naturale. Prima lege pentru protectia mediului a fost adoptata in 1930 si, un an mai tarziu, a luat fiinta Comisia penru Protectia Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei Romaniei. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in Romania, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale biosferei, 14 parcuri nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate.

Inca de cum patrunzi in acest univers minunat ramai placut impresionat de frumusetea peisagistica. Insa, dincolo de Delta Dunarii prezentata in albume foto menite sa atraga turistii se ascund mormane de gunoi, saracie si degradare.

     Orasul Tulcea-poarta catre Delta- impresioneaza la inceput prin ambarcatiunile ce afiseaza bannere educative: 'Apa trece, gunoaiele raman!',  'Dunarea  izvoraste de la nemti, deci e invatata cu disciplina.Pescuieste nemteste! 'Avem o ambitie: braconierii pe cale de disparitie!'. Toate acestea, precum si Administratia  Rezervatiei Biosferei Delta  Dunarii ce vegheaza din port  fac turistului,  care nu stie ce se ascunde dincolo de formalitati,  o impresie buna.

    Primii care te trezesc la realitate sunt vecinii de ambarcatiune.Cu toate ca au vazut la intrarea pe vapor ca:'Apa trece, gunoaiele raman!'  ei stiu de acasa ca orice deseu se arunca in Dunare.

        In ceea ce priveste Delta turistica diferenta fata de cea reala e izbitoare.Privita ca si arie protejata Delta apare  in ochii tuturor ca o adevarata oaza a naturii salbatice,  locul in care ar trebui sa ne ocupam doar de conservarea speciilor ce o populeaza. Ele ar trebui insa sa constitue apanajul  dezvoltarii socio-economice.  Locuitorii Deltei nu au gasit inca un echilibru intre exploatarea turistica a zonei si pastrarea ei ca Rezervatie Naturala. Echilibrul s-a transformat aici intr-o mare discrepanta deoarece hotelurile de lux plutitoare contrasteaza izbitor cu barcile simple ale pescarilor din zona.

      Asadar dincolo de apusul spectaculos,  de bogatia biodiversitatii si de mirificul peisajelor se ascunde o lume pe care in o citesti in ochii tristi ai locuitorilor

2.2 Poluarea

Intr-un an in Delta Dunarii se produc 1.000 de tone de gunoi menajer care este imprastiat pretutindeni pentru ca nu exista infrastructura de colectare. Dezvoltarea turismului poate fi blocata de incapacitatea de a evacua deseurile.

Turistii sunt insa intampinati de acelasi peisaj dezolant inca de la malul Dunarii din Tulcea sau de la debarcaderele situate in localitatile riverane bratului Sfantu Gheorghe al fluviului pe unde se patrunde in Delta. Gunoaiele plutesc pretutindeni, pe malul Dunarii, pe canale, pe lacuri si in balti, pe grinduri, dar si in toate zonele lacustre si verzi din preajma satelor. Despre deseurile care au pus stapanire pe Delta Dunarii autoritatile vorbesc foarte mult, dar nu fac nimic pentru a le elimina. Un studiu realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii arata ca biodiversitatea de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si peisajul specific se afla intr-o degradare permanenta din cauza deseurilor imprastiate necontenit de populatia locala si de catre turisti. Conform monitorizarilor specialistilor, cei aproximativ 12.000 de locuitori ai satelor Deltei Dunarii si miile de turisti care isi petrec vacanta la gurile Dunarii produc anual aproape 1.000 de tone de gunoi care este imprastiat pretutindeni. In studiul citat se mai precizeaza ca localitatile riverane Dunarii nu au instalatii de epurare a apelor menajere si, ca urmare, toate reziduurile menajere lichide sunt deversate zilnic in fluviu, ele urmand sa fie "filtrate", pe cale naturala, de bazinul acvatic al Deltei. Nici satele Deltei nu dispun de retele de canalizare si de instalatii de epurare, iar apele menajere din respectivele localitati ajung tot in bazinele acvatice naturale de la varsarea Dunarii in Marea Neagra. PET-urile plutesc pretutindeni, iar gunoiul menajer aruncat de localnici pe malul canalelor din prejma satelor blocheaza circulatia navelor turistice. Ca urmare, peisajul este dezolant. In localitatile din Delta si pe traseele turistice nu exista containere pentru gunoi. Din acest motiv, satenii si turistii arunca deseurile la voia intamplarii. Localnicii si agentii economici din Delta platesc insa taxe pentru colectarea gunoiului. O firma din Austria a donat primariilor din Sulina, Sfantu Gheorghe si Jurilovca cate o presa de compactat PET-uri, dar acestea sunt nefolosite. In studiul realizat de specialisti privind starea biodiversitatii din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt propuse masuri concrete menite sa limiteze sursele de poluare si sa refaca biodiversitatea periclitata de poluare. Este vorba de realizarea instalatiilor de canalizare, a unui sistem de colectare integrata a gunoiului menajer pentru tot teritoriul.

Se preconizeaza extinderea bazinelor acvatice naturale din Delta cu aproximativ 50.000 ha prin reconstructia ecologica a amenajarilor agricole si piscicole degradate.
Pana acum, din acest plan urias de investitii nu s-a realizat nimic. Consiliul Judetean Tulcea boicoteaza realizarea investitiilor de infrastructura din Delta pentru protectia mediului, dar aloca fonduri bugetare semnificative pentru realizarea unor baze turistice in zonele aflate sub protectie ecologica. CJ Tulcea investeste fonduri proprii si atrase de la UE pentru transformarea unor imobile din ferme agricole si piscicole in pensiuni turistice si case de vacanta. Institutul Delta Dunarii a atras atentia ca aceste baze turistice vor creste si mai mult gradul de poluare pe teritoriul rezervatiei, pentru ca in zonele respective nu exista infrastructura de mediu. Proiecte promovate de administratia judeteana, pe care ARBDD nu le-a autorizat, nu prevad realizarea instalatiilor de canalizare, de epurare a apelor menajere si de colectare a gunoiului. Conform constatarilor Garzii de Mediu, unele statii de pompare a apei din amenajarile piscicole si de desecare din cele agricole au fost transformate in pensiuni turistice, dar nu detin autorizatie de mediu. Ele nu au nici autorizatie de functionare, dar practica turismul la negru, iar turistii polueaza masiv biodiversitatea limitrofa aflata sub protectie ecologica. cea mai eficienta de revitalizare a peisajului din Delta este reconstructia ecologica. Renaturarea terenurilor agricole elimina poluarea masiva realizata de fermierii din Delta care folosesc pe scara larga pesticidele si ingrasamintele chimice. Specialistii mai spun ca pesticidele si ingrasamintele utilizate in cantitati mari de fermieri ajung in bazinele acvatice invecinate prin retelele de desecare si distrug vegetatia lacustra.

2.3 Protejarea apei si aerului

Vina pentru poluare o poarta in mare parte industria chimica. Chimia ofera insa si mijloacele de cercetare a poluarii, in scopul de a o controla, a o stapani si a o preveni.

Poluarea apelor
Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si din agricultura ajung insa in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacteriilor, numite si "microbi". Aceste bacterii consuma cantitati importante de oxigen dizolvat in apa si, in felul acesta, reprezinta o amenintare pentru supravietuirea animalelor si a plantelor. Apele reziduale contin, de asemenea, produse industriale toxice, cum sunt plumbul sau mercurul.
De asemenea, ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploilor. Aceste ingrasaminte contin nitrati si fosfati, substante care omoara algele si polueaza apele subterane.
Tratarea apelor 
Apele reziduale sunt tratate in statii de tratare a apei, numite si statii de epurare. Dupa ce se analizeaza compozitia acestor ape, tratarea lor presupune trei etape: eliminarea particulelor solide prin strecurare, apoi prin
decantare (faza fizica); dupa aceasta se adauga oxigen (faza chimica); apoi se elimina produsele toxice cu ajutorul unor microorganisme (faza biologica). Apa este retrimisa inspre utilizatori dupa ce se face o analiza chimica a gradului ei de puritate. Asemenea aerului, apa este un element indispensabil vietii. Dar rezervele planetei nu sunt inepuizabile. Mari si oceane, lacuri, fluvii si rauri sunt poluate de deseurile industriale si menajere care se deverseaza in ele. Panzele freatice, care constituie rezervele de apa subterana de unde este extrasa apa potabila, sunt contaminate si de ingrasamintele si pesticidele folosite pe scara larga in agricultura. Ploile acide contribuie la poluarea apei. Din fericire, exista remedii.
Pentru a se evita poluarea aerului, cosurile uzinelor sunt prevazute cu filtre. Incetul cu incetul, se construiesc statii de epurare in apropierea oraselor pentru asanarea si reciclarea apelor uzate.

Efectele poluarii
Atmosfera Pamantului este otravita de poluare. "Poluarea acida", care devasteaza copacii si vegetatia, este cauzata de dioxidul de sulf si oxidul de azot din gazele de esapament si din termocentralele care functioneaza pe baza de petrol si carbune. Gazele se amesteca cu vaporii de apa din nori, formand acidul sulfuric si cel azotic care polueaza ploaia. "Efectul de sera" atrage atentia asupra acestei amenintari de lunga durata. Unele gaze din atmosfera Pamantului opresc caldura soarelui si nu o lasa sa se intoarca in spatiul cosmic, tot asa cum sticla asigura caldura intr-o sera. Dar cantitatile crescute de bioxid de carbon eliberat de arderea petrolului si carbunelui duc la acumularea din ce in ce mai mare a caldurii solare. Oamenii de stiinta cred
ca, daca acest proces continua, gheata de la poli se va topi cauzind ridicarea nivelului marilor, extinderea inundatiilor si schimbarea radicala a vremii.

CAPITOLUL III

3.1 DOBROGEA - Razboiul energiei eoliene

In urmatorii 10 ani, o cincime din necesarul de energie electrica al Romaniei va fi generat de surse nepoluante.

Romania ar putea produce cu forta vantului la fel de multa energie cat se produce cu reactoarele 1 si 2 de la centrala nucleara din Cernavoda. Cu o conditie, sa investeasca in centrale eoliene in zona Dobrogei

Cea mai mare parte a acestui tip de energie urmeaza sa fie produsa de centrale eoline. Iar zona cu cel mai mare potential in ceea ce priveste energia eoliana si solara este Dobrogea.

Desi energia eoliana este una curata si in principiu ar trebui sa nu afecteze mediul inconjurator, mai multe organizatii de mediu nationale si locale nu sustin amplasarea unor astfel de instalatii in Dobrogea. Motivatiile sunt doua: regiunea face parte din ruta principala de migratie a pasarilor si tot aici se afla Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, patrimoniu Unesco. Situatia este cu atat mai complicata cu cat mai mult de 80% din suprafata judetului Tulcea face parte din Natura 2000, iar politica Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile in ceea ce priveste amplasarea sau, dimpotriva, interzicerea instalatiilor eoliene in astfel de zone este inca una neclara.

Ornitologii argumenteaza ca terenurile concesionate investitorilor sunt habitatul a peste 372 de specii de pasari protejate, dar si zona de iernat a peste 1 milion de pasari migratoare. La randul lor, botanistii sustin ca in zona de nord a Dobrogei traiesc aproximativ 400 de specii de planate in pericol de disparitie Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din puterea vantului.

Vanturile se formeaza deorece soarele nu incalzeste Pamantul uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vant poate fi folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.

Avantaje

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.

Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.

• Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.

• Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici unui fel de deseuri.

• Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani..

In 2004, pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fata de cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a scaderii acestora, deoarece se pun in functiuni tot mai multe unitati eoliene cu putere instalata de mai multi megawati.

• Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cateva ori mai mari decat costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putand fi integral reciclate.

Dezavantaje

Principalele dezavantaje sunt resursa energetica relativ limitata, inconstanta datorita variatiei vitezei vantului si numarului redus de amplasamente posibile. Putine locuri pe Pamant ofera posibilitatea producerii a suficienta electricitate folosind energia vantului.

La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a scazut drastic, ajungand, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora.

Un alt dezavantaj este si 'poluarea vizuala' - adica, au o aparitie neplacuta - si de asemenea produc 'poluare sonora' (sunt prea galagioase). De asemenea, se afirma ca turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omorand pasari si necesitand terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vant au o aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an decat turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si duc la efectul de sera.Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, daca viteza vantului depaseste limitele admise la proiectare. Oricat de mare ar fi limita admisa ,intotdeauna exista posibilitatea ca ea sa fie depasita.

Concluzie

Iti dai seama ca Romania e o tara frumoasa si te apuca dorul de drumetie doar privind lista celor sapte minuni naturale, asa cum au fost ele alese de cititori. Apa si piatra, acestea sunt elementele care au daruit Romaniei cele sapte minuni.

Una dintre cele sapte pozitii este ocupata de unica delta din Europa,Delta Dunarii.

Se afla in nordul Dobrogei si a fost inclusa in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991, ca rezervatie a biosferei. Ocupa peste 3.000 de kilometri patrati, mare parte in Dobrogea si partial in Ucraina, si e formata din gurile prin care Dunarea se varsa in Marea Neagra. Suprafata Deltei creste anual cu 40 de metri, prin depunere de aluviuni. Zona este preferata de zeci de specii rare de pasari si pesti si contine sute de brate, canale si lacuri. Principalele locuri turistice se afla la varsarea in mare a bratelor Dunarii, respectiv la Sulina si Sfantu Gheorghe.

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o suprafata de 2.681 km². In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de 'progresul industrializarii', printre rezervatiile biosferei.

Delta Dunarii va ofera posibilitatea de a vizita frumusetile acesteia, de a trai doar si pentru cateva zile in inima acesteia, de a intra in contact direct cu traditiile si modul de viata al localnicilor, cu bucataria deltaica atat de apreciata prin varietatea si delicatesele sale, si nu in ultimul rand de a descoperii tainele pescuitului alaturi de profesionistii in domeniu.Cu prioritate se are in vedere imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in zonele care sunt cele mai cunoscute turistilor straini si romani si unde exista, in general, facilitati turistice si infrastructura Trebuie precizat ca specificul Deltei Dunarii consta in insusirile geologice si geografice ale teritoriului sau, care s-a format si continua sa se formeze. Teritoriul acesteia este punctul de plecare al producerii resurselor naturale, fapt care se explica prin geneza si evolutia lui, toate impreuna influentandu-se reciproc.

Delta Dunarii, dar si zona continentala a judetului Tulcea, au fost insuficient promovate ca zone atractive din punct de vedere turistic. Un public tinta sunt turistii din Germania, Italia, Franta si nu numai.

In ceea ce priveste turismul in Delta Dunarii, tinta este de a promova si atrage turismul de croaziera. Bibliografie :

-https://www.ecomagazin.ro/delta-dunarii-sufocata-de-gunoaie/

-https://www.delta-dunarii.info/

-https://www.delta-dunarii.info/galerie/index.php

-https://www.delta-dunarii.info/?p=p_55&sName=Pescuit-Delta

-https://www.indeltadunarii.ro/delta-dunarii.php

-https://www.salvatidelta.ro/

-https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-imagini-16/

-https://www.e-referat.net/cauta/conservarea+apei

- https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83

-harta turistica Delta Dunarii / prof. Dr. docent Petre Gastescu / www.gipo.ro

-harta Delta Dunarii cu trasee turistice /Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii /www.ddbra.ro

- managementul turismului durabil de gabriel stanciulescu,editura economic

- geografia generala a turismului de pompei cocean,gheorghe vlasceanu,bebe negoiescu editura meteor press

- geografia turismului de silviu negut ed meteor pess

Anexe :