Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


FENOMENE DEMOGRAFICE: NATALITATEA, MORTALITATEA SI MIGRATIA

Demografie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cresterea populatiei - Schimbarile recente - Controlul natalitatii
BOMBA DEMOGRAFICA - Evolutia si migratia populatiei
FENOMENE DEMOGRAFICE: NATALITATEA, MORTALITATEA SI MIGRATIA
ROLUL POPULATIEI IN PLANIFICAREA URBANA SI AMENAJAREA TERITORIULUI
ATITUDINI SOCIALE - Caracterul si atitudinile sociale Notiunea de atitudine sociala
Clasificarea oraselor dupa functii
Islamul - o lume in expansiune - Prezenta musulmana
TRANZITIA DEMOGRAFICA

TERMENI importanti pentru acest document

: fenomene demografice : piramida varstelor romania : piramida varstelor romania 2012 : natalitatea si mortalitatea in romania :


FENOMENE DEMOGRAFICE: NATALITATEA, MORTALITATEA SI MIGRATIA

Mortalitatea populatiei

Acest fenomen reprezinta masa deceselor survenite in cadrul populatiilor intr-o anumita perioada de timp, de obicei 1 an calendaristic.

Imaginea cea mai generala a intensitatii mortalitatii este redata prin intermediul ratei brute sau generale de mortalitate.

Istoric, mortalitatea a cunoscut un proces evident de reducere, o progresie de modeste succese ale omului in lupta impotriva mortii[1].

Din punct de vedere demografic, scaderea mortalitatii inseamna cresterea sperantei de viata la nastere, avand la baza scaderea ratelor de deces la fiecare varsta.

 

Rata bruta de mortalitate (RBM sau m)

Frecventa deceselor in populatia totala, dupa formula :

RBM = m = M / P * 1000, M – efectivul persoanelor care au decedat in cursul perioadei si P -  efectivul mediu al populatiei in perioada analizata exprimat la 1 iulie a anului considerat, in ipoteza evolutiei populatiei in progresie calendaristica. Fiind exprimata in promile, rata generala a mortalitatii indica numarul de decese la 1000 locuitori.

Exemplificare

In 2004 numarul deceselor a fost de 258.890 iar numarul populatiei la 1 iulie 2004, de 21.673.328, de unde :

RBM = m = 258.890 / 21.673.328 * 1000 = 12‰

Acestei rate i se mai spune mortalitate generala. Se calculeaza separat pentru populatia masculina si cea feminina.

 

Principalele aspecte urmarite in analiza mortalitatii sunt:

-          mortalitatea specifica pe sexe si varste

-          mortalitatea pe medii, in profil teritorial si pe categorii socio-economice ale populatiei

-          mortalitatea pe cauze de deces

-          sezonalitatea mortalitatii.

Mortalitatea specifica pe sexe si varste

Legitate demografica : intensitatea mai ridicata a mortalitatii in cadrul populatiei masculine decat asupra populatiei feminine –supramortalitate masculina (in medie cu 9%, dar mai inalta pe anumite segmente de varsta ex. in 1991 rata mortalitatii masculine era de 11,77‰ fata de 9,98‰ la femei[2]).

Fenomenul supramortalitatii masculine nu este uniform in cadrul tuturor categoriilor de varsta. In general, s-a constatat ca  supramortalitatea masculina creste paralel cu varsta pana la grupa 20-24 ani, dupa care se inregistreaza o tendinta de scadere, ramanand prezenta pana la varstele cele mai inaintate. 

Cauzele supramortalitatii masculine : diferente genetice care diferentiaza rezistenta celor 2 sexe la riscurile de imbolnavire, social-economice (solicitare mai intensa din partea mediului de munca si de viata, efectele nocive ale fumatului si alcoolismului) dar si efectele unor evenimente exceptionale –razboaiele.

Mortalitatea variaza in functie de varsta : la primele varste, mortalitatea este foarte ridicata, dupa care urmeaza o scader; de la 15-19 ani mortalitatea incepe sa creasca lent, apoi mai rapid, pentru ca la varsta de 50-54 ani sa se accentueze cresterea, cu un maxim intre 65-75 ani.

Mortalitatea pe medii, in profil teritorial si pe categorii socio-economice ale populatiei

Ca orice fenomen demografic, mortalitatea reactioneaza la influenta conditiilor socio-economice. Mortalitatea se studiaza pe medii, pe categorii socio-economice si in profil teritorial.

Mortalitatea pe cauze de deces

Se stabilesc grupe omogene de cauze de deces (cea mai mare pondere o au decesele datorate bolilor aparatului circulator, urmate de bolile aparatului respirator, tumori etc.

Sezonalitatea mortalitatii

S-a constatat existenta unei sezonalitati a mortalitatii (ex. nr. decedati luna decesului 1978-1980[3], rate ridicate ale mortalitatii in lunile martie, ianuarie, decembrie, februarie, aprilie, mai).

Mortalitatea infantila

Este un indicator al calitatii vietii, nivelului cultural si al civilizatiei, fiind influentata de conditii sociale, economice, culturale, eficienta sistemului sanitar. Este folosit pentru evaluarea decalajelor intre regiuni, tipologizare etc.

Rata de mortalitate infantila (mo)

Frecventa deceselor in virsta de 0 ani (decese infantile) in populatia in virsta de 0 ani. Conventional, rata se calculeaza ca raport intre numarul deceselor sub 1 an si numarul nascutilor-vii din aceeasi perioada:

m0 = M0 / N * 1000

In 1989, Mo = 9940, iar N = 369.544, m0 = 9.940 / 369.544 * 1000 = 26,9‰

In 2004, Mo = 3.641, iar N = 216.261, m0 = 3.641 / 216.261 * 1000 = 16,8‰

Exprimind influenta unui numar mare de factori (sanitari, educationali, economici, sociali etc.), rata de mortalitate infantila este un indice al calitatii vietii populatiei sau subpopulatiilor respective. Rata se calculeaza pe total tara, pe mediile urban si rural, pe judete si provincii istorice.

Populatia (P) este ansamblul sau colectivitatea de locuitori ocupind un anumit teritoriu (S): cazul cel mai general este populatia nationala.

Subpopulatia (Px si Pi) este o fractiune din aceasta populatie, constituita dupa o caracteristica oarecare (demografica, sociala, economica etc.) cum ar fi populatia masculina si feminina, populatia tinara, adulta si virstnica, populatia activa si inactiva, populatia urbana si rurala.

Structura populatiei este o repartitie dupa o caracteristica oarecare : structura pe sexe si virste, structura dupa stare civila etc. Descrierea structurii se face cu mijloacele clasice ale statisticii: repartitie, medie, mediana etc.

Structura pe sexe si varste a populatiei.

Evidenta statistica a nasterilor arata ca la 100 copii de sex feminin se nasc 106 copii de sex masculin. Odata cu inaintarea in varsta, proportia se schimba in favoarea persoanelor de sex feminin. Cresterea proportiei mai mari a femeilor odata cu varsta se datoreaza fenomenului de supramortalitate masculina (mortalitatea este relativ mai mare in randul populatiei masculine). Proportia este in general stabila, cu exceptia perioadelor razboaielor mondiale, cand proportia barbatilor este mai scazuta ca urmare a pierderilor de vieti omenesti.

Exemplu

La recensimantul din 18 martie 2002, efectivul de femei era cu 543.492 mai mult decat cel al barbatilor, avand o pondere in total populatie de 51,3% fata de 48,7% barbati. In 1992, 7 ianuarie, se inregistrau cu 382.509 mai multe femei decat barbati, reprezentand 50,8% din populatia Romaniei.

Piramida varstelor – 1992 si 2002

1992

2002

                                   

Structura populatiei dupa varsta

Virsta se exprima in ani, grupe cincinale si, uneori, in grupe mai mari. Virsta este intotdeauna un interval. De pilda, populatia in virsta de 2 ani impliniti inseamna de la 2 ani la 3 ani, fara sa atinga limita superioara.

Repartitia populatiei dupa sex si virsta poarta denumirea de repartitie (sau structura) demografica fundamentala. Reprezentarea grafica a acestei repartitii este piramida virstelor care sintetizeaza istoria demografica pentru o perioada de 100 ani. Cele 100 clase de varsta corespund celor 100 generatii aparute in decurs de 100 ani. La data aparitiei sale, fiecare generatie are un efectiv numeric. De exemplu, in anul 1967 s-au nascut 527.764 copii iar in 2004 un numar de 216.261 copii.

Populatia pe grupe mari de varsta

Populatia de virsta tinara (P0-14 ani)

Segment de populatie cuprins intre 0 si 14 ani, incluzind 15 clase de virsta.

Populatia de virsta adulta (P15-59)

Segment de populatie cuprins intre 15 si 59 de ani, incluzind 45 clase de ani de virsta.

Populatia de virsta batrina (P60 si peste)

Segment de populatie cuprins intre 60 de ani si peste, conventional 40 de clase.

Limitele sint conventionale; uneori se folosesc grupele 0-19 ani, 20-64 ani, 65 ani si peste.

Raportul intre aceste grupe mari de varsta ne ajuta sa determinam gradul de intinerire sau de imbatranire demografica a populatiei.

 

Raport de dependenta (dupa virsta)

Raport exprimat in procente, intre numarul populatiei de virsta tinara si al populatiei de virsta batrina, pe de o parte, si numarul populatiei de virsta adulta:

[(P0-14 ani + P 60 ani si peste) / P 15-59 ani] * 100

In locul numerelor absolute se pot folosi numerele relative:

RDV = [(22,4 + 16,8) / 60,8] * 100 = 64%

Deci 100 persoane de virsta adulta „suporta' 64 tineri si batrini. Se calculeaza separat pentru cele doua grupe mari de virsta. RDV masoara „presiunea' celor doua subpopulatii. Nu este identic cu raportul de dependenta economica. Proportia populatiei virstnice (60 de ani si peste), virsta mediana si raportul de dependenta sint indici care descriu procesul de imbatrinire demografica.

Populatie la recensamint

Numarul populatiei la recensamintul populatiei, pe baza inregistrarii individuale si a prelucrarii corespunzatoare. La recensamintul populatiei si al locuintelor din 7 ianuarie 1992 numarul populatiei a fost de 22.760.449 si la recensamantul din 18 martie 2002 a fost 21.680.974, o diferenta de 1.079.475 persoane.

 

Populatie medie

Numarul populatiei la mijlocul perioadei, de obicei, la mijlocul anului, calculat fie ca medie aritmetica a numarului populatiei la inceputul si sfirsitul anului, fie prin luarea in considerare a miscarii populatiei in decursul anului. In publicatiile statistice figureaza ca „populatia la 1 iulie' a anului respectiv. Acesta este numarul populatiei folosit la calculul ratelor demografice (de mortalitate, natalitate, nuptialitate, divortialitate etc.).

Populatie la un moment de timp

Numar estimat al populatiei la 1 ianuarie al fiecarui an: Pt+1 = Pt + Δ, in care Pt - numarul populatiei la 1 ianuarie anul anterior, Pt+1 - numarul populatie la 1 ianuarie al anului urmator, iar Δ - cresterea totala (sporul total) al populatiei intre cele doua date, compusa din cresterea naturala si cresterea migratorie. in perioada intercensitara 5 ianuarie 1977 si 7 ianuarie 1992, populatia Romaniei a crescut cu 1.200.539 persoane fata de 21.559.910, cit a fost numarul ei la 5 ianuarie 1977. In aceasta crestere totala, 1.977.202 a reprezentat cresterea naturala si - 776.663 cresterea migratorie (negativa). Pentru proiectarile demografice se foloseste numarul populatiei la 1 ianuarie si nu cel de la 1 iulie.

Densitatea geografica (aritmetica) a populatiei (d)

Numarul de locuitori ce revine pe unitate de suprafata, dupa formula:

d = P / S (km2), in care d reprezinta densitatea (locuitori/kmp). Densitatea se poate exprima atat in kmp cat si in ha.

La recensamintul populatiei din 18 martie 2002 :

d = 21.680.974 / 237.500 km2 = 91,3 locuitori pe km2

sau

d = 21.680.974 / 23.750.000 x 100 = 91,3 locuitori la 100 ha

 

Populatie dupa sex (Ps)

Subpopulatie rezultata din repartitia dupa caracteristica demografica „sex'. Cele doua subpopulatii sint: populatia masculina (PM) si populatia feminina (PF).

Rata de masculinitate

Proportia persoanelor de sex masculin in populatia totala (pM)

[PM / PT] * 100

La recensamintul din 2002, rata a fost:

10.112.233 / 21.680.974 * 100 = 48,7 %

Raport de masculinitate

Raport rezultat din impartirea numarului persoanelor de sex masculin la numarul persoanelor de sex feminin:

PM / PF * 100

La nivelul populatiei totale, in 2002 raportul a fost:

10.568.741 / 11.112.233 * 100 = 95 barbati la 100 de femei

Se calculeaza pe ani de virsta, grupe cincinale de virsta, uneori pe grupe mai mari. In Romania, raportul de masculinitate este supraunitar pina la virsta de aproximativ 40 de ani, dupa care devine subunitar. De exemplu, in 2004 la grupa virsta 0-4 ani raportul era :

546.323 / 516.198 * 100 = 106 barbati la 100 femei

In schimb intre 80-84 ani:

127.532 / 228.288 * 100 = 56 barbati la 100 femei

Explicatia acestei regularitati este urmatoarea: la nastere raportul de masculinitate este de 106 M : 100 F; din cauza supramortalitatii masculine, valorile raportului se diminueaza, ajungind subunitare la virsta de 40-44 ani. Raportul de masculinitate dupa virsta se calculeaza si pentru diferite subpopulatii: urbana si rurala, activa si inactiva, pe judete etc.

 

Generatie

In sens strict demografic, numarul de nascuti-vii in decursul unei perioade determinate (de obice, un an). Distingem generatie masculina si generatie feminina.

·         Generatie totala 1991 = 275.275 nascuti vii;

·         Generatia masculina 1991 = 140.941

·         Generatia feminina 1991 = 134.334

Se mai foloseste expresia de grupe pe generatii, de exemplu, generatiile 1967-1971, cu efective mari, aparute dupa aplicarea decretului 770/1966 cu privire la regimul avorturilor. Aceste cinci generatii, cu un efectiv de 2.336.799 nascuti-vii erau cu 900.505 mai mare ca cele cinci generatii anterioare 1962-1966, adica cu 63% mai numeroase.

 

Lungime medie a unei generatii (T)

Termen exprimind distanta intre generatia - mama si generatia - fiica, si care este virsta medie a mamelor la nasterea tuturor copiilor. in 1991, acest indice era de 25 ani. Prin urmare, intr-un secol, in conditiile specifice din Romania, vom avea patru generatii succesive. Pe plan international se accepta valoarea de 30 ani, deci trei generatii intr-un secol. Indicele are o mare importanta in analizele demografice, psihologice si sociologice, deoarece fiecarei generatii i se asociaza anumite variabile psihologice, culturale etc.

 

Populatie dupa stare civila

Subpopulatii rezultate din repartitia statistica a populatiei totale dupa caracteristica „stare civila': necasatorit(a), casatorit(a), vaduv(a), divortat(a). Criteriile sint cele stabilite de legislatia fiecarei tari. Repartitia este pe sexe si virsta. Se determina la recensamintul populatiei.

Miscarea naturala a populatiei

 

Decesele si mortalitatea populatiei.

Evenimentul este decesul sau moartea (M), populatia expusa riscului de moarte este intreaga populatie (P), fenomenul demografic este mortalitatea (v), inteleasa ca actiune a mortii asupra populatiei (sau a subpopulatiilor), masurata cu diferite rate (frecvente relative).

Rata bruta de mortalitate (RBM sau m)

Frecventa deceselor in populatia totala, dupa formula:

RBM = m = M / P * 1000

In 2004 numarul deceselor a fost de 258.890 iar numarul populatiei la 1 iulie 2004, de 21.673.328, de unde:

RBM = m = 258.890 / 21.673.328 * 1000 = 12‰

Acestei rate i se mai spune mortalitate generala. Se calculeaza separat pentru populatia masculina si cea feminina.

Rata de mortalitate infantila (mo)

Frecventa deceselor in virsta de 0 ani (decese infantile) in populatia in virsta de 0 ani. Conventional, rata se calculeaza ca raport intre numarul deceselor sub 1 an si numarul nascutilor-vii din aceeasi perioada:

m0 = M0 / N * 1000

In 1989, Mo = 9940, iar N = 369.544, m0 = 9.940 / 369.544 * 1000 = 26,9‰

In 2004, Mo = 3.641, iar N = 216.261, m0 = 3.641 / 216.261 * 1000 = 16,8‰

Exprimind influenta unui numar mare de factori (sanitari, educationali, economici, sociali etc.), rata de mortalitate infantila este un indice al calitatii vietii populatiei sau subpopulatiilor respective. Rata se calculeaza pe total tara, pe mediile urban si rural, pe judete si provincii istorice.

.

Speranta de viata la nastere

Numarul mediu de ani de viata pe care ii are de trait o persoana de la nastere pina la virsta limita, considerind ca persoana va trai in conditiile mortalitatii din perioada pentru care s-a facut tabela de mortalitate.

Casatoriile si nuptialitatea, divorturile si divortialitatea

Evenimentul este casatoria (C), iar fenomenul demografic este nuptialitatea, frecventa casatoriilor intr-o populatie sau subpopulatie. Evenimentul este repetabil, de aceea se modifica atit casatoria prin introducerea notiunii de rang, cit si populatia expusa riscului. Pentru prima casatorie, populatia expusa riscului acestui eveniment este populatia necasatorita de virsta legala de casatorie (in Romania, potrivit Codului Familiei virsta de 18 ani, pentru barbati, si 16 ani, pentru femei). Populatia expusa riscului de recasatorie este populatia cu starea civila vaduva si divortata. (Pv si Pd).

Rata bruta de nuptialitate (RBC sau c)

Frecventa casatoriilor in sinul unei populatii:

RBG = c = (C / P) * 1000 in care:

C - numarul total al casatoriilor (inclusiv al recasatoriilor) :
P - numarul populatiei la 1 iulie al anului respectiv.

In 1989, s-au inregistrat 177.943 casatorii; populatia la 1 iulie 1989 a fost de 23.151.564.

RBG = c = 177.943  / 23.151.564 = 7,7 ‰

In 2004, s-au inregistrat 143.304 casatorii; populatia la 1 iulie 2004 a fost de 21.673.328

RBG = c = 143.304 / 21.673.328 = 6,6 ‰

Rata bruta de divortialitate (RBD)

Frecventa divorturilor intr-o populatie:

RBD = D / P * 1000

In 1989 s-au inregistrat 36.008 divorturi, populatia la 1 iulie 23.151.564.

RBD = (36.008 / 23.151.564) * 1000 = 1,6 ‰

Comparativ, in 2004 s-au inregistrat 35.225 divorturi, populatia la 1 iulie 21.673.328.

RBD = (35.225 /21.673.328) * 1000 = 1,6 ‰

Nasteri, natalitate, fertilitate

Evenimentul este nasterea-vie (N), produsul fiind nascutul-viu (N). Populatia expusa riscului de nastere este numai populatia de virsta fertila, considerata conventional ca populatie in virsta de 15-49 ani,' deci 35 cohorte de virsta corespunzind unui numar de 35 generatii. Fenomenul demografic este natalitatea, notiune generala si imprecisa, si cel de fertilitate, care se refera numai la femeile de virsta fertila. Cum evenimentul de nastere-vie este legat, in masura covirsitoare, de evenimentul casatoriei, se va face distinctie intre fertilitatea femeilor in general, si fertilitatea casatoriilor, numita si fertilitate legitima (conjugala sau matrimoniala). Distingem si fertilitatea nelegitima. Fertilitatea poate fi feminina si masculina; prioritate in demografie se acorda fertilitatii feminine; cind nu se specifica expres, prin fertilitate se intelege fertilitatea populatiei feminine.

 

Rata bruta de natalitate (RBN sau n)

Frecventa a nasterilor-vii sau a nascutilor-vii in sinul populatiei totale:

RBN = n = (N / P) * 1000,

in care:

·         N — numarul nasterilor-vii din perioada respectiva (de obicei, un an);

·         P — numarul populatiei la 1 iulie al anului respectiv.

In 1989 numarul nascutilor-vii 369.544, populatia la 1 iulie 1989 a fost de 23.151.564.

RBN = n = (369.544/23.151.564) * 1000 = 15,9‰

In 2004 numarul nascutilor-vii era de 216.261, populatia la 1 iulie 2004 a fost de 21.673.328.

RBN = n = (216.261/21.673.328) * 1000 = 9,9‰

Rata are o utilizare universala, desi caracterul ei este vag si imprecis. Notiunea de „populatie expusa riscului de nastere' este absenta, populatia de la numitor inglobind barbati si femei, copii si batrini etc. Se calculeaza pentru populatia urbana si rurala, pe judete si provincii istorice.

 

Populatie feminina de virsta fertila

Numarul populatiei de sex feminin cuprinsa (conventional) intre virstele de la 15 la 50 ani (exclusiv), considerate capabile de a aduce pe lume nascuti-vii. Aceasta populatie are 35 de clase de virste, corespunzind unui numar de 35 de generatii. La 1 iulie 1991 numarul populatiei feminine de virsta fertila a fost de 5.637.098, reprezentind 48% din populatia feminina totala si 24% din populatia Romaniei. De exemplu, cei 275.275 nascuti-vii din anul 1991 au fost adusi pe lume de generatiile de femei din anii calendaristici 1942-1976, in virsta de 15-49 de ani, in anul 1991. Pentru calculele demogafice populatia de virsta fertila este repartizata pe ani de virsta: (1Px) si pe grupe cincinale (5Px). Cel mai adesea se foloseste gruparea pe intervale cincinale, in numar de sapte: 15-19, 20-24, 25-29, 30-34, 35-39, 40-44, 45-49.

Rata generala de fertilitate (F)

Frecventa nascutilor-vii la efectivul populatiei feminine de virsta fertila:

F = (N / 35PF15) * 1000

In 1991, valoarea acestui indice a fost:

F = (275.275 / 5.637.098) * 1000 = 48,8‰

Indicele este vag, deoarece fertilitatea este functie de virsta, incadrindu-se intr-un model („pattern'), fiind maxima la virstele 20-29 ani, scazind apoi rapid.

Rata a avorturilor

Frecventa avorturilor intr-o populatie. Se poate calcula raportind numarul avorturilor la populatia totala, la populatia feminina de virsta fertila si la numarul nascutilor-vii din aceeasi perioada.


Miscarea migratorie a populatiei

Cea de a doua parte a miscarii generale a populatiei este miscarea migratorie. Distingem migratia interna, in cadrul aceleiasi tari, intre unitati teritorial-administratrive, intre sate si orase si migratia internationala sau externa. Conventional, se considera migratie numai cea insotita de schimbarea domiciliului legal al persoanei respective. In acest caz, vom avea localitatea de origine (sau de plecare) si localitatea de destinatie (sau de sosire). Masele de persoane in migratie constituie fluxuri migratorii. Sursa statistica de date asupra migratiei sint: statistica administrativa a schimbarilor de domiciliu si recensamintele populatiei. Descriereea statistica a migratiei interne si internationale se face cu ajutorul ratelor, dupa asemanarea ratelor miscarii naturale a populatiei.

Nivel necesar al fertilitatii pentru inlocuirea generatiilor

Numar de copii si, respectiv, de fete care este necesar pentru inlocuirea exacta a generatiei mame de catre generatia fiica. Numarul de copii ar trebui sa fie de 2,14, din care: al fetelor de 1,04. Vom spune ca 2,14 copii este pragul de inlocuire exacta a generatiilor in Romania.



[1] Rotariu T., Demografia si sociologia populatiei, Polirom 2003, pag. 105

[2] Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei – 1992

[3] Sora V., Hristache I., Mihaescu C., Demografie si statistica sociala, Ed. Economica, 1996, pg. 176

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1680
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved