Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


MINORITATI DIN ROMANIA

Demografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SITUATIA MINORITATILOR DE PE TERITORIUL ROMANIEI DIN PERIOADA COMUNISTA SI DUPA 1989
Industrializarea mediului rural
Sectoarele de siguranta publica. Dispozitivele de supraveghere a traficului rutier, feroviar, maritim
NUMARUL POPULATIEI; REPARTITIA TERITORIALA
Sistematizarea si prezentarea datelor statistice
Satul – componenta principala a spatiului rural
Teorii cu privire la cresterea numarului populatiei in perioada moderna
Caracteristicile socio-economice ale spatiului rural romanesc
CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE ALE POPULATIEI: MEDIUL DE VIATA
NUPTIALITATEA POPULATIEI

TERMENI importanti pentru acest document

minoritati din romania : minoritatidin romania : : 4 minoritati din romania : la multi ani in limba slovaca :

MINORITATI DIN ROMANIA

Albanezi

“Veri buni cu romanii”, daca e sa-i dam crezare lui Iorga, albanezii sunt prezenti de multe secole pe teritoriul Romaniei, unde au trait in buna pace si prietenie. Tot aici au putut sa se organizeze si sa porneasca miscarea de eliberare nationala. Astazi numarul albanezilor din Romania este insa foarte mic, iar stradaniile lor sunt legate de pastrarea limbii si a culturii specifice.

Date demografice

Nu exista data statistice referitoare la albanezii din Romania, deoarece aceasta minoritate a fost incadrata la categoria 'alte minoritati' cu ocazia diferitelor recensaminte. Neoficial, numarul etnicilor albanezi este estimat la aproximativ 10 mii de persoane. Dupa 1990, cea mai mare parte a comunitatii albaneze din Romania s-a grupat in jurul Uniunii Culturale a Albanezilor (infiintata la 24 mai 1990). Uniunea isi propune sa continue si sa mentina identitatea etnica, culturala si a traditiilor specifice albaneze, sa militeze pe plan cultural prin tiparirea de carti si reviste, prin organizarea de manifestari proprii. Dupa ce, timp de mai multi ani, Uniunea Culturala a Albanezilor a reprezentat comunitatea si la nivel politic, alegerile din anul 2000 au consemnat intrarea in Parlament a dnei Oana Manolescu, din partea Ligii Albanezilor din Romania.

Armeni

Popor mandru, cu trasaturi ce tin de prezenta la limita dintre Europa si Asia, profund religios, cu abilitati dovedite in ale negustoriei sau diplomatiei – asta si pentru a putea supravietuii vicisitudinilor soartei - armenii sunt una dintre minoritatile cu o prezenta foarte vizibila si apreciata in Romania.

Evenimente importante

Data de 15 august reprezinta pentru comunitatea armeana din Romania o sarbatoare religioasa de prim rang, find celebrata la manastirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului de la Hagigadar, situata in apropierea municipiului Suceava. La aceasta sarbatoare, devenita traditionala din sec. XIX, pentru a le fi indeplinite dorintele, pelerinii din Romania si strainatate obisnuiesc sa urce dealul in genunchi, sa inconjoare manastirea de trei ori si apoi sa sa mearga la preot pentru a li se citi rugaciunile. Dupa oficierea slujbei, toti cei care sosesc la manastirea Hagigadar suntserviti cu o supa specific armeneasca, din asa-zisele 'urechiuse', cu pilaf traditional si carne. Manastirea a suferit in 1993 consecintele unui incendiu neasteptat provocat de un fulger.
O alta data religioasa de referinta este 30 iulie, cind clerul armean aniverseaza infiintarea episcopatului armenesc de la Suceava in 1401. In legatura cu domeniul religios se afla si problema administrativa a retrocedarii proprietatilor care au apartinut cultelor religioase inainte de 1989, care se realizeaza in baza legii 501/2002.
Reprezentantii cultelor intimpina probleme legate de sistemul normativ, cooperarea autoritatilor locale, si nu in ultimul rind, probleme legate de specificitatea fiecarui dosar de retrocedare. Un astfel de caz aparte este si casa Ana Melik, actualul Muzeu Theodor Pallady, care este revendicata de comunitatea armeana. Procesul a inceput inainte de aparitia legii, cind Biserica Armeana a cerut anularea actului de donatie prin care casa Ana Melik a trecut in proprietatea statului.
Casa a fost donata la inceputul anilor 1900 Bisericii Armene pentru a face un camin pentru femei batrane armence, si ea a avut o vreme aceasta utilitate. Casa Ana Melick gazduieste acum Muzeul Theodor Pallady, care este o sectie a Muzeului National de Arta. Este cea mai veche cladire din Bucuresti pastrata in formele initiale, ea datand din anul 1760, conform datelor Muzeului National de Arta. Chiar daca nu are caracter religios, unul dintre cele mai importante desi tragice evenimente din istoria armenilor este legat de comemorarea Holocaustului la adresa acestui popor. In fiecare an, la 24 aprilie, se comemoreaza momentul cand in 1915 regimul nationalist al ‘’’Junilor turci’’ decide deportarea intregii populatii armenesti in deserturile Siriei, Irakului si Arabiei. Au pierit atunci intre unu si doua milioane de armeni.

Perioada contemporana

Potrivit recensamintului din anul 2002, numarul armenilor din Romania este de 1780 (sub 0,1% din populatie), in scadere fata de cei 1957 recenzati in 1992. Cei mai multi, armeni de confesiune ortodoxa, traiesc in Bucuresti si in Constanta (circa 1400), iar restul, de confesiune catolica, in Transilvania.
In anul 1990, dupa rasturnarea regimului comunist, la Bucuresti ia fiinta Uniunea Armenilor din Romania (UAR), organizatie politica si culturala.
In plan politic, reprezentantii Uniunii Armenilor din Romania au avut un rol important in Comisia pentru Minoritati a Frontului Salvarii Nationale (1990), in decizia privind reprezentarea in Consiliului Provizoriu de Uniune Nationale a fiecarei minoritati nationale legal constituite cu trei reprezentanti. Comunitatea armeana este una dintre minoritatile reprezentata in Parlament inca din prima legislatura (1990-1992). In dezbaterile parlamentare reprezentantii etnicilor armeni au avut un rol foarte important in includerea in Constitutie si apoi in legea electorala a dreptului organizatiilor minoritatilor nationale sa poata fi reprezentate in Parlament.
Sub administrarea UAR se afla o editura si o tipografie care au publicat zeci de titluri de carte scrisa de sau despre armeni, fiind prevazuta si editarea primelor manuale de limba, de istorie si religie armeana. Uniunea a dezvoltat un sistem de asigurari sociale, prin care peste 100 de pensionari primesc pensii. Dupa o intrerupere de peste 30 de ani, scoala armeana si-a redeschis portile. UAR organizeaza constant numeroase evenimente culturale, serbari scolare si comunitare.

Bulgari

Vecini sudici de secole bune ai tarii noastre, bulgarii se intilnesc in numar nu foarte mare si in Romania unde constituie o comunitate diferentiata in ce priveste confesiunea religioasa, dar unita din punctual de vedere al limbii si al traditiilor culturale.

Traditii

Caderea Bulgariei sub stapinirea otomana, la sfirsitul secolului XIV-lea, a determinat accentuarea eforturilor vecinilor nostri de la sud pentru pastrarea valorilor culturale traditionale.

Una din sarbatorile cele mai cunoscute in comunitatile bulgaresti este Martisorul, asemanator de altfel cu traditia romaneasca. Legenda martisorului este foarte veche, datind din perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor tari, in anul 681. Pe cind sora sa Huba si fratele sau Boian se aflau in prizonierat, Asparuh le-a trimis un soim care avea legat un fir de ata alba pentru a-I instiinta ca ii va ajuta sa evadeze. Cei doi au reusit sa fuga, insa in apropiere de malul Dunarii, Boian fiind ucis de urmaritori, Huba a dat drumul soimului care avea legat de picior firul de ata alba inrosit de singele fratelui sau, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui sau. La aflarea vestii, de durere, Asparuh a poruncit ostasilor sa poarte un fir de lina alba si unul de lina rosie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 martie 681.

Martisorul bicolor sau multicolor, incarcat cu valente magice, reprezinta un talisman mai cu seama in civilizatiile arhaice. Culoarea alba a snurului reprezinta femeia, simbolizind viata lunga, iar cea rosie reprezinta barbatul, simbolizind forta fizica. De cele doua fire rasucite intre ele se agata monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci si altele, realizindu-se o amuleta protectoare ('martenita') impotriva spiritelor rele. Ca si in Moldova si in Bucovina, in unele comunitati bulgaresti exista obiceiul ca fetele sa ofere iubitilor un snur simplu, in cele doua culori. Bulgarii poarta martisoarele intreaga luna martie, fie la reverul hainei, fie prinse la incheietura miinii, existind si particularitati de ordin social: fetele nemaritate in partea stinga a rochiei, fetele batrine la degetul mic al miinii stingi, iar barbatii casatoriti la soseta dreapta. Scoaterea martisoarelor a fost legata de practicile de previziune a vremii, fiind agatate in copacii care urmeaza sa infloreasca. Este marcata astfel tranzitia intre iarna si primavara si credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce incepe.

Sarbatoarea cea mai spectaculoasa din calendarul popular bulgaresc este Baba Marta, care, ca si Baba Dochia, personifica primavara. La sfirsitul lui februarie, bulgarii fac curatenie generala in case, deoarece Baba Marta nu viziteaza decit casele ingrijite! Batrinii nu trebuie sa iasa prea devreme din casa, pentru ca batrina doreste sa intilneasca doar fete tinere si femei. In ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cit se poate de mare. Ei striga: ?Baba Marta, eu te incalzesc pe tine azi, iar tu sa ma incalzesti pe mine maine!? si se aduna in jurul focului, cu diverse strigaturi, iar cind focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie sa arda cit mai mult si cit mai sus ca sa o incalzeasca pe Baba Marta, care personifica si soarele care poate sa arda fetele oamenilor.

Dochia bulgara este o batrina neputincioasa, aceasta avand mereu la ea un bat de fier in care se sprijina. Bulgarii cred ca temperamentul batranei este foarte instabil: atunci cand Marta zimbeste, soarele straluceste pe cer, iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata isi face simtita prezenta. Se crede ca vei fi sanatos tot anul daca porti 'martenita', zicala de baza fiind: 'Daca nu porti martisor, Baba Marta va aduce spiritele rele in casa ta'. De asemenea, bulgarii au un adevarat cult pentru trandafiri, iar generatiile varstnice probabil ca isi amintesc de parfumul bulgaresc de trandafir cu aroma sa dulce.

Invatamantul in limba materna

In timpul regimului comunist si minoritatii bulgare, ca si multora altora, i-au fost inchise institutii de invatamint, cultura sau religioase.

Dupa revenirea la sistemul politic democratic, accesul la invatamintul in limba materna a fost impulsionat. Limba bulgara se studiaza facultativ in satele bulgarilor banateni si in citeva scoli din Bucuresti si din judetul Giurgiu, in anul scolar 1992/1993 numarul acestor scolari era de 461, cifra fiind asemanatoare si in present. In toamna lui 1999, la Bucuresti a fost redeschisa, in paralel cu Liceul roman din Sofia, vechea Scoala bulgara cu 3 clase si un numar de 84 de elevi, cu limba de predare bulgara. Redeschiderea acestei scoli reprezinta o problema partial rezolvata.

Comunitatea 'Brastvo' solicita ca scoala sa fie amplasata pe locul vechii cladiri, situata pe Calea Mosilor, darimata de regimul comunist la mijlocul anilor ‘'80. De asemenea, in Romania exista 4 unitati scolare in care 7 cadre didactice predau limba bulgara pentru mai mult de 400 de elevi din Timis, Arad si Bucuresti. Universitatile din Romania sunt incurajate sa intreprinda masuri pentru organizarea de sectii de specializare in limbile si literaturile minoritatilor nationale, existind o sectie bulgara la Universitatea Bucuresti. Pe de alta parte, cele doua asociatii etnice bulgare editeaza publicatiile 'Nasa glass' (“Glasul nostru”), organul de presa al Uniunii Bulgare din Banat, redactat in limba literara a bulgarilor banateni, ca si “Literaturna Miseli”, revista literara, precum si 'Luceafarul bulgar/Balgarska zornita', publicatie bilingva a Comunitatii 'Brastvo'.

Cehi si slovaci

Populatie de origine slava a carei constructie statala este de data recenta, ceho-slovacii reprezinta o minoritate care a adus in Romania respectul pentru munca si educatie, ca si o vie credinta religioasa. Toate aceste valori sunt perpetuate si astazi de comunitatile locale de ceho-slovaci din Transilvania.

Activitati culturale

Principala publicatie a Uniunii Democrate a Slovacilor si Cehilor din Romania este 'Stradaniile noastre' ('Nase snahy'), publicatie care si-a reluat activitatea in anul 1990, dupa o intrerupere de peste 50 de ani. 'Stradaniile noastre' este o publicatie lunara, in care sunt publicate articole in limba ceha sau slovaca.

Numai actele normative importante si documentele emise de Uniune sunt traduse. Revista cuprinde o rubrica a parlamentarului, articole de interes general, precum si scurte povestiri, poezie si studii. Revista are si un supliment al

Organizatiei de Tineret: 'My' (Noi), supliment mult mai avangardist.
Anual, sunt tiparite aproximativ 6 carti apartinand comunitatii slovacilor din Romania. 'Fondul Literar Slovac' asista financiar editarea lucrarilor poetilor si scriitorilor slovaci, acorda granturi pentru proiecte culturale, mai ales daca acestea vizeaza teme regionale care includ zonele locuite de slovaci din Iugoslavia, Romania si Ungaria. In 1991, in Romania a fost adusa o tipografie complet echipata din Cehoslovacia.

In ceea ce priveste scriitorii de expresie slovaca, sase dintre acestia sunt membri in Uniunea Scriitorilor din Romania, opt sunt membri de onoare ai Asociatiei Scriitorilor din Slovacia si doi ai Societatii Scriitorilor din Slovacia.

Societatea culturala 'Ivan Krasko' desfasoara si o activitate de cercetare. Societatea a editat 'Atlasul Cultural al Slovacilor din Romania', album etnografic si cultural care contine peste 1000 de pagini si 600 de harti. Lucrarea a fost catalogata de Institutul de etnografie din Romania ca fiind primul atlas de acest fel editat in Romania.

Tot in cadrul societatii 'Ivan Krasko' se desfasoara si activitate de traducere, atat din literatura slovaca in limba romana cat si din literatura romana in limba slovaca. In acest context, revista 'Oglinzi paralele' care apare de patru ori pe an, isi propune sa prezinte texte din literatura contemporana slovaca si romana.

In Nadlac se poate vorbi si despre o stagiune teatrala in limba slovaca. Aici se prezinta aproximativ cinci premiere pe an, din dramaturgia slovaca, romana si universala. Tot la Nadlac exista si muzeul slovacilor din 'Tarile de Jos' (astfel fiind numite teritoriile sudice ale fostului Imperiu austro-ungar: Transilvania, Voivodina), aici desfasurandu-si activitatea un muzeograf si un etnograf. Pe plan national, UDSCR organizeaza din doi in doi ani 'Festivalul folcloric slovac' si 'Festivalul folcloric ceh', alternativ, in localitatile locuite de aceste minoritati.

In ceea ce priveste proiectele educationale, statul slovac acorda anual 10-20 de burse integrale in Slovacia pentru absolventii din cele doua licee din Romania cu predare in limba slovaca, liceul 'Josef Gregor Tajovsky' din Nadlac si liceul 'Josef Kozacek' din Budoi. De asemenea, exista un program al Ministerului Culturii din Slovacia care vizeaza reciclarea periodica a cadrelor didactice de limba slovaca .

Dupa anul 1989 viata nationala a slovacilor din Romania capata dimensiuni noi. La Nadlac apare Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania (UDSCR), se infiinteaza noi societati culturale, se reinfiinteaza protopopiatul evanghelic slovac si tot in aceeasi localitate incep sa apara patru reviste in limba slovaca. In celelalte localitati din zona sunt infiintate organizatiile locale ale UDSCR, prin intermediul carora locuitorii de nationalitate slovaca dezvolta nu numai activitati culturale, dar si prin intermediul consilierilor proprii ei sunt reprezentati in consiliile locale, participand astfel si la viata social-politica a tarii. Concomitent, din cauza reducerii activitatii economice, se inregistreaza o scadere a populatiei slovace, cauzata mai ales de plecarea familiilor tinere si a tineretului la munca in strainatate, mai ales in Slovacia dar si in Cehia.

Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania (UDSCR) a aparut in 1990 ca forum tutelar al minoritatii cehe si slovace din Romania. Chiar daca pe 31 decembrie 1992, Cehoslovacia s-a divizat, Uniunea a continuat sa existe ca atare, avand autonomie zonala atat pentru minoritatea slovaca cat si pentru minoritatea ceha.

Activitatile organizate pe plan national sunt coordonate de UDSCR, dar filialele zonale isi au propria autonomie. Chiar si organizatiile locale sunt autonome, in cadrul filialelor regionale. Filiala Bucuresti a UDSCR are 31 de membri si este afiliata la zona Arad. UDSCR se defineste ca fiind, in primul rand, o organizatie cultural-sociala. Totusi una dintre activitatile de baza ale Uniunii este si asigurarea reprezentarii. In acest sens- dupa alegerile din noiembrie 2004,. UDSCR fiind reprezentata in Parlament de Adrian-Miroslav Merka. Conform datelor oficiale ale recensamantului din anul 2002, in Romania exista 17.199 de slovaci si 3938 de personae de origine ceha..

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 496
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved