| CATEGORII DOCUMENTE |
| Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE - BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI
SECTIA : ECONOMIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENTA :
CERINTELE ECOLOGIZARII SPATIULUI URBAN IN CONTEXTUL DEZVOLTARII DURABILE A SECTORULUI 2 AL ORASULUI BUCURESTI
CONTINUTUL LUCRARII
Spatiul urban al Sectorului 2
1.1 Caracteristicile spatiului urban
1.3 Cladiri de top architectonic si constructii monumental istorice
Presiunea umana asupra spatiului Sectorului 2
2.2 Infrastructura de transport, problema gropilor si a gunoaielor.
2.6 Problema gradinitelor pentru copiii prescolari
2.7 Populatia. Comportamentul uman. Politia de Sector.
Probleme si cerinte de ordin ecologic specifice Sectorului 2
3.1 Problemele generale al urbanizarii durabile
3.2 Aspecte ale urbanizarii in Romania
3.3 Aspecte ale urbanizarii in Sectorul 2
3.4 Harta verde a Bucurestiului
3.5 Problema poluarii atmosferice in Bucuresti
3.6 Unele costuri si cheltuieli legate de ecologizare
3.7 Propuneri privind dezvoltarea urbana
3.7.1 Educatia civica a locuitorilor Sectorului 2
3.7.2 Rezolvarea problemei auto
3.7.3 Organizarea unor targuri de obiecte vechi
Problema cheie a dezvoltarii durabile a societatii umane o constituie reconcilierea intre doua grupe de necesitati omenesti, si anume:
Necesitatea continuarii dezvoltarii economice si sociale in conditiile cresterii demografice, chiar pe fondul amenintarii privind epuizarea resurselor. In acest sens, majoritatea forurilor nationale si internationale sunt constiente si intreprind actiuni concrete.
Necesitatea protejarii si imbunatatirii starii mediului inconjurator, ca singura cale pentru supravietuire si bunastare atat a generatiilor actuale, cat si a celor viitoare. Din pacate, acest lucru este mai putin constientizat de forurile nationale si internationale, care adesea pregeta sa interprinda actiuni concrete de salvare si protectie a mediului, uneori sacrificandu-l in favoarea primei necesitati considerate a fi de prioritate mai mare.
Prezenta lucrare sustine ideea constientizarii importantei mediului pentru om, pentru sanatatea lui, pentru dezvoltari si urbanizari durabile folosind cadrul si cunostintele oferite de Facultatea de Economia Agroalimentara si a Mediului si constituind astfel subiectul tezei mele de licenta.
Problemele dezvoltarii urbane ecologice si de durata ale Sectorului, pe care conducerea administrativa a inceput deja sa le rezolve, nu sunt diferite de ale Bucurestiului si ale celorlalte sectoare, nu sunt probleme specifice.
Enumerate pe scurt, si nu neaparat intr-o ordine de prioritati sau de importanta, acestea sunt: infrastructura, gunoaiele, spatial verde, locuintele (in special pentru tineri), pietele alimentare si comertul civilizat, zgomotul stradal, circulatia si poluarea auto, gradinitele pentru copiii prescolari, nivelul de educatie civica a locuitorilor sectorului.
In lucrare sunt analizate concret, pe baza de documentatie, chiar si unele fotografii, actiunile concrete ale Administratiei Sectorului pentru viitorul durabil al acestuia din perspectiva problemelor de mediu.
Concluzia analizei din prezenta lucrare, este ca Administratia este bine orientata in rezolvarea problemelor cetatenilor, realizarile obtinute sunt notabile, si pentru acestea primarul Sectorului, Neculai Ontanu, a fost decorat (singurul dintre cei 7 primari din Bucuresti). Totusi mai sunt inca multe de facut in Sector, proiectele incepute trebuiesc finalizate, iar cele noi, sa treaca de faza de proiect si sa se concretizeze in beneficiul locuitorilor Sectorului.
Date statistice si institutii social economice
Orasul reprezinta un punct de concentrare a activitatilor social-economice si politice, respectiv locul unde se iau decizii, se dezvolta afaceri, se produc si tranporta intensiv bunuri si marfuri, martor al unei accelerate transformari a mediului si unde ritmurile normale ale naturii sunt lasate in urma. Ultimele decenii sunt martore ale unei urbanizari intense.
Fenomenul urban este in continua reinnoire. Orasele sunt centre cu o populatie numeroasa, a carei activitate este preponderent neagricola, cu functii politice-administrative, cu un insemnat potential industrial, comercial, social-cultural, dar si cu multiple legaturi cu zona inconjuratoare asupra careia exercita o influenta economica si organizatorica.
Activitatile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toti factorii de mediu, de aceea aceste activitati trebuie controlate si dirijate, astfel incat sa se reduca la minim impactul asupra mediului. Factorii de mediu aerul, apa, solul, flora, fauna sufera in continuare, sub impactul activitatii umane, modificari cantitative si calitative importante [15].
Amenajarea teritoriala
Ideea de amenajare a teritoriului s-a definit in concordanta cu cerintele evolutiei firesti ale dezvoltarii, cu conceptele de participare ale societatii civile la dezvoltarea durabila si echilibrata a propriilor asezari, cu conceptul de organizare din tarile Uniunii Europene.
Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, suprafata Romaniei constituie spatiul necesar procesului de dezvoltare durabila si este parte a avutiei nationale de care beneficiaza toti cetatenii tarii. Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea, la nivelul intregului teritoriu, a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii [29]. In acest context, s-au elaborat Planurile de Urbanism General adaptate la necesitatea rezolvarii prezente si viitoare a nevoilor fiecarui oras. Starea cladirilor de locuit individuale in cadrul municipiilor difera in functie de vechime, materialele folosite, forma de proprietate si zonele in care sunt amplasate.
Asa cum rezulta (Anexa 1) din harta Sectorului 2 al capitalei Romaniei (fost sectorul 23 August, inainte de 1989), teritoriul acestuia este traversat de raul Colentina, in proximitatea caruia s-au format patru lacuri naturale: Tei, Plumbuita, Fundeni si Pantelimon. Toate acestea dau un specific si un farmec aparte, care indeamna si inspira pe edilii Sectorului, la elaborarea unor proiecte utile si interesante pentru edificarea unui habitat cat mai civilizat al locuitorilor sai.
Comunitatea umana a Sectorului 2 este formata din aproximativ 400.000 de locuitori, care, daca se raporteaza la suprafata de 32 kmp a Sectorului, rezulta o densitate de 11500 de locuitori / kmp. Din acest punct de vedere, Sectorul 2 este cel mai urbanizat sector al Bucurestiului [28], detine recordul de densitate al Romaniei si al Europei.
Pe suprafata Sectorului 2 exista un numar de 856 de strazi, sosele si bulevarde, cu o lungime totala de 239,97 km.
In Sectorul 2 mai exista urmatoarele elemente urbane:
locuinte (apartamente la bloc, apartamente in vile, sau in case traditionale, la curte), toate impozitate anual. Aceste locuinte sunt grupate pe cartiere.
8 cartiere traditionale ale Sectorului II, si anume: Colentina, Iancului, Mosilor, Obor, Pantelimon, Stefan Cel Mare, Tei si Vatra Luminoasa.
7 piete agroalimentare ( vestitul Obor, Piata Morarilor-cartierul Basarabia, Piata Aghires- cartierul Floreasca, Piata Colentina, Piata Pantelimon, Piata Dorobanti)
2 sere de produse agricole: Sera Pantelimon, cu o suprafata construita de 6739,9 mp, si Sera Voluntari, cu 2183,87 mp.
9
noi magazine de tip"supermarket": Denisa, Kaufland (doua),
Mega Image, White Jaguar,
25 parcuri si gradini publice, la care se adauga 92 de scuaruri si platbande cu vegetatie, si care impreuna cu suprafetele verzi dintre ansamblurile de locuinte, dau suprafata totala de zona verde a Sectorului de 356,3638 ha.
unitati medicale ( 11 spitale clinice, 2 policlinici cu plata, 2 spitale de urgenta, 9 institute clinice si de cercetare medicala, etc.)
cu 55 de gradinite (32 de stat si 23 particulare) Sectorul 2 ocupa locul 1 printre cele 6 sectoare ale Bucurestiului [35]
Sector 1.47 gradinite
Sector 3 38 gradinite
Sector 4.40 gradinite
Sector 5.31 gradinite
Sector 6.30 gradinite
30 scoli cu clasele 1-8 (invatamant primar si gimnazial)
21 colegii, licee si grupuri scolare
13 scoli speciale, de arte si meserii
4 universitati de stat sau acreditate:
Universitatea Tehnica de Constructii; Bld. Lacul Tei
Universitatea "Media" ; Str. Louis Calderon
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinema,
I.L. Caragiale; Str. Matei Voievod
Academia Universitara" Athenaeum"; Str. Giuseppe Garibaldi
12 biblioteci publice: Alexandru Odobescu, Cervantes, Cezar Petrescu, Costache Negruzzi, de Stiinte Politice, Dimitrie Cantemir, a Institutului Francez, a Institutului Goethe, Lucian Blaga, Panait Istrati, Sonora pentru Nevazatori, de Geografie si Geologie
Un numar apreciabil de monumente istorice, locasuri de cult, cladiri si constructii cu valoare arhitectonica, prezentand atractie turistica pentru vizitatori [1]:
Biserica Inaltarii Domnului (paraclisul familiei Ghica)
Monumentul Eroilor 1916-1918
Manastirea Plumbuita (foto 27 )
Fantana "Nimfa cu tritoni"
Palatul Ghica- Tei
Monumentul G. Garibaldi
Complexul sportiv Dinamo
Sculptura "Clovnul" (C.Popovici)
Circul Globus
Sculptura nonfigurative
Biserica Fundeni
Detalii de fatada a bisericii Fundeni
Halele Obor
Crucea din strada Chiristigiilor (Obor)
58 biserici si lacasuri de cult
Un numar de 5 cimitire umane, si anume:
Reinvierea
Marcuta
Balaneanu
Andronache (parohial)
Capra (parohial)
Suprafata acestor cimitire se poate considera inclusa in spatiul verde al Sectorului 2.
760 firme inregistrate ( in 2007, informatie INTERNET), dar o cifra care variaza de la an la an, prin infiintari de noi firme si de desfiintare a celor nerentabile. De remarcat ca sunt relativ putine firme care se ocupa cu productia de bunuri materiale (multe din ele ramasite ale fostelor fabrici din sector, ce se facusera in parte remarcate prin cifrele de export realizate), dar in schimb multe orientate in domeniile comertului, bancar si al serviciilor; chiar daca acestea din urma sunt foarte frecvente in zonele aglomerate ale sectorului, ca de exemplu, pe Calea Mosilor, unde distanta medie intre casele de schimb valutar ("exchange"), nu este mai mare de 30-35 metri (!), aceste 760 de firme nu asigura, totusi, suficiente locuri de munca pentru cetatenii activi.
Un sediu nou al Primariei Sectorului 2 a fost construit langa Piata Obor (foto 1), o cladire moderna cu spatii interioare functionale, bine mobilate si inzestrate cu echipamente moderne, tehnica de calcul. Dar ceea ce iese in evidenta este modul civilizat si amabil manifestat de catre functionari, rezolvand in general rapid si cu competenta problemele cetatenilor.
Exista amenajate si spatii de asteptare civilizate, comode, dotate cu fotolii si publicatii periodice si gratuite editate de Primaria sectorului. Conditiile si serviciile oferite cetatanilor se dovedesc a fi mai bune decat la Primaria Orasului, unde, din diverse motive in majoritatea cazurilor asteptarea, si statul la cozi in picioare au devenit deja o regula.
In cateva "top ten"-uri realizate de curand [33] de importanti arhitecti romani, ale celor mai importante cladiri din Bucuresti, Sectorul 2 figureaza cu doua asemenea constructii: Halele Obor (str. Campul Mosilor nr.5) si Casa Melik (str. Spatarului nr. 22).
Halele Obor sunt o masiva cladire din caramida aparenta, a carui constructie a inceput in anul 1936 si s-a terminat in 1944. Ea s-a executat conform proiectului arhitectilor H.H. Georgescu si Horia Creanga. Edificiul are liniile sobre ale stilului functional, interiorul halelor fiind amenajat in primul rand ca piata de gros, si apoi pentru populatie, pe raioane de produse, agroalimentare, si nu numai. Astazi, datorita diminuarii functionalitatii initiale, arhitectii sunt de parere ca arhitectura halelor este mai potrivita pentru o functie culturala (muzeu, sau complex de galerii de arta, etc), dupa exemplul altor tari.
Casa Melik din str. Spatarului este una din putinele cladiri edificate in secolul al 18-lea in Bucuresti. Ea a fost construita la 1760, dupa planul unui arhitect ramas anonim. Avand o forma aproape patrata, bine proportionata, Casa Melik se numeste asa dupa numele arhitectului Iacob Melik, care a restaurat-o cu modificari, in anul 1857, si care i-a dat expresia perioadei fanariote in arhitectura bucuresteana influientata de Constantinopol. Este vorba de o arhitectura sobra, ritmata de pilastri de factura neoclasica, in partea de zid a casei, animata de loggia inchisa cu geamlac si de porticul de lemn de la parter. Acoperisul din olane intregeste nota balcanica a constructiei.
Prin specificul sau arhitectonic si binecunoscutul renume "Foisorul de Foc" astazi "Muzeul Pompierilor Romani", merita sa fie adaugat listei constructiilor de top din sectorul 2.
Drept constructii monumental-istorice trebuiesc mentionate: Manastirea Plumbuita, Palatul Ghica-Tei, Biserica Doamna Ghica, Manastirea Marcuta, etc, toate acestea putand fi incluse in lista referintelor de interes turistic pentru orasul Bucuresti, ca o contributie particulara a Sectorului 2
Lista cladirilor importante din sectorul 2 mai cuprinde: Casa Universitarilor (1866), Casa Lahovary (1885) si Spitalul Fundeni (1959).
In conformitate cu [34], numarul de locuitori ai Bucurestiului este de 1.926.959[1]. Tinand cont de suprafata orasului ( 238 kmp ), rezulta o densitate medie de 8088 loc./kmp, adica de circa 9 ori densitatea medie a Romaniei (90,71 loc./kmp). Comparativ, densitatea medie in Sectorul 2 al Bucurestiului este de 11.500 loc./ kmp, deci mai mare decat media pe intregul oras, de unde rezulta ca Sectorul 2 este cel mai urbanizat dintre toate cele sase sectoare ale acestuia, este cea mai locuita si mai aglomerata zona din tara.
Dupa decembrie '89, ca urmare a desfiintarii restrictiei de stabilire in Bucuresti a cetatenilor din provincie, initial populatia Bucurestiului a crescut, in primii ani. Apoi, pe masura imputinarii locurilor de munca datorate privatizarii masive si datorita posibilitatilor si ocaziilor crescute de a lucra peste hotare, coroborate si cu o diminuare a indicelui de natalitate, s-a putut observa o scadere a populatiei [15], in Bucuresti, ca si in alte municipii, si o usoara crestere in orasele mici, unele nou aparute.
In prezent 55% din populatia Romaniei locuieste in orase, si calitatea vietii acesteia este conditionata de calitatea serviciilor de gospodarire comunala a mediului in care traiesc, referitoare la urmatoarele componente urbane:
Alimentarea cu energie electrica si gaze
Captarea, prelucrarea si distribuirea apei potabile
Canalizarea si epurarea apelor uzate si meteorice
Producerea si distributia energiei termice si a apei calde
Intretinerea strazilor, a spatiilor verzi si a obiectivelor publice
Administrarea si intretinerea transportului public local
Colectarea, transportul, depozitarea si distrugerea deseurilor menajere
Habitatul urban nu consta numai in spatiul ce ofera adapost cetatenilor si familiilor lor, prin locuintele cu instalatiile si echipamentele aferente, dar si in spatiul necesar institutiilor ce asigura relatiile de ordin material-economic si politico-social.
Un habitat normal, corect, trebuie sa asigure starea de sanatate a populatiei, care este dependenta de cea a mediului ambiant. Factorii de risc ai sanatatii publice sunt:
Calitatea aerului respirat
Alimentarea cu apa potabila
Colectarea si indepartarea reziduurilor
Zgomotul urban
Specificul habitatului
Calitatea serviciilor oferite populatiei
Conform stastisticilor actuale, Bucurestiul, capitala Romaniei este cea mai poluata capitala europeana. Principalul factor poluator (chimic si fonic) este traficul rutier, care din pacate este tot mai agresiv si de necontrolat, devenind chiar un real pericol pentru viata si sanatatea pietonilor.
Adrian Catrina, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti, a afirmat: "Nivelul noxelor din atmosfera Bucurestiului depaseste frecvent nu doar valorile limita impuse de legislatia europeana, ci si marja de toleranta care pune in pericol sanatatea oamenilor !"
In Bucuresti existau, din 2004, 8 statii de monitorizare a calitatii aerului, plaste in zone de poluare reprezentative ( de exemplu, Sos Mihai Bravu, Cercul Militar). Principalele noxe din aer sunt, in special, dioxidul de azot si pulberile in suspensie provenite din traficul rutier, de la santierele de constructii, sau centralele electrice [37].
In Sectorul 2, ca de altfel in intregul oras Bucuresti, datorita circulatiei auto intense, multe strazi si sosele nu sunt corespunzatoare pentru un trafic normal, prezentand denivelari si gropi, sau invelisul asfaltic deteriorat, intretinere si sanitate insuficienta, etc. Totusi, in comparatie cu alte sectoare ale Capitalei (1,4,5).
Sectorul 2 este ceva mai curat, datorita unei implicari mai active a Primariei de sector; primarul Neculai Ontanu declarat si faptic "pretentios, atunci cand vine vorba de curatenie" a initiat colaborari contractuale eficiente cu firme de profil, ca de exemplu , Societatea "Supercom" [27].
Din perspectiva standardelor urbanismului european, strazile Sectorului 2 mai au insa mult pana a ajunge nivelul de curatenie dorit. Faptul ca gunoaiele menajere nu sunt ridicate sistematic (numai de doua ori pe saptamana ?!), lipsa de educatie si comportamentul necivilizat al unor cetateni ai Sectorului, fac posibile aspecte ale strazilor ca acelea din foto 19 , dar care, totusi, nu sunt neaparat specifice Sectorului 2.
In mod similar cu situatia intregului oras, canalizarea Sectorului 2 nu este satisfacatoare, si nu face fata unor ploi mai intense.
Aceste probleme sunt
binecunocute la Primaria Sectorului 2, care finanteaza din fonduri proprii
programul de reabilitare demarat in cursul anului 2007, pentru un numar de 310 strazi si pentru mai mult de 60.000 mp de alei intre blocuri [28].
Printre ele, prioritare pe 2008, sunt reabilitarile complete ale soselelor
Colentina si Pantelimon (care la ora actuala detine tristul record pe
Politistii din Brigada Rutiera a Capitalei au intocmit o lista cu cele mai periculoase strazi si intersectii in care se produc in mod frecvent accidente. Statistica e ingrijoratoare, in toate cele 6 sectoare existand nu mai putin de 64 de "puncte negre", asa cum sugestiv le-au numit agentii de circulatie.
Astfel de puncte negre exista si in Sectorul 2 si iata care sunt acestea, conform statisticii intocmite pe anul 2007 [11]:
Calea Dorobantilor / Scoala Floreasca
Str. Dimitrie Onciu / Str. Zece Mese
Str. Ghica Tei / Str. Scheiul de Sus
Str. Icoanei / Str. Mihai Eminescu
B-dul Lacul Tei nr 57-67
B-dul Lacul Tei / Str. Vidin
B-dul Lacul Tei / Str. Polovraci
Sos. Pantelimon nr.252
Sos. Pantelimon / Spital Sf. Pantelimon
Sos. Pantelimon nr. 356-358
Sos. Mihai Bravu / Str. Gheorghe Petrascu
Numarul mare de accidente in aceste zone din Sectorul 2, ca si pe ansamblu in intregul Bucuresti, se datoreaza in foarte mare masura si cresterii rapide a numarului de autovehicule, pentru care infrastructura existenta nu mai poate face fata.
Lucrarile edilitare se desfasoara continuu si in paralel cu lucrarile de asfaltare si racordare la utilitati, fara a omite intretinerea si reabilitarea sistemelor de canalizare si alimentare cu apa a Sectorului. Daca in anul 2007 s-au finalizat astfel de lucrari pe 16 strazi, in continuare, se afla in executie,cu contracte incheiate pentru introducerea retelelor de apa si canal, un numar de 24 strazi. Este de mentionat si atitudinea exigenta a Primariei, care amendeaza promt si substantial, firmele contractante ale lucrarilor, care, prin santurile facute si neastupate corespunzator si la timp, pericliteaza circulatia auto [33].
Trebuie mentionata si demararea unor proiecte de anvergura, precum construirea Pasajelor Pipera-Tunari si Petricani, ce vor fi realizate cu fonduri obtinute pe proiecte europene, castigate prin concurs de catre Primaria Sectorului 2. Valoarea de investitie a acestor obiective este de 7,5 milioane de euro, pentru primul obiectiv, respectiv 7,4 milioane euro pentru cel de-al doilea. Odata finalizate aceste pasaje, cu ecologizarea de rigoare a zonelor, ele vor avea o contributie insemnata la fluidizarea traficului auto in Sectorul 2 si implicit a Bucurestiului.
Spatiul verde urban s-ar putea clasifica [34] astfel:
Spatiu verde normabil (de folosinta generala):
parcuri
gradini publice
scuaruri
Spatiu verde nenormabil (de folosinta limitata):
gradini botanice si zoologice
aferent locuintelor
aferent strazilor
zone de protectie sanitara
In cadrul zonei de locuit, o foarte mare importanta o are zona zona verde, care poate ameliora climatul, poate reduce zgomotul urban, precum si poluarea atmosferica. In plus, aceasta asigura, pe langa rolul decorativ, loc de joaca pentru copii si de recreere pentru adulti. Conform statisticilor existente, in Bucuresti nu este asigurat necesarul de spatiu verde. Pe langa o degradare continua a calitatii sale, a scazut si cantitativ, fiind astazi mult sub nivelul normativelor admise.
Normele europene prevad 9-13 mp de spatiu verde general pentru fiecare locuitor al unui oras mic, sub 20.000 locuitori, 12-20 mp/loc, pentru orase mijlocii, intre 20.000 si 100.000 locuitori si 17-26 mp/loc, pentru orasele mari, de peste 100.000 locuitori.
Intre anii 1990 si 2005, suprafata spatiului verde din Bucuresti a scazut cu 50%. Daca, in 1989, aceasta asigura 16,79mp / loc. in anul 2002, s-a atins nivelul minim stabilit de OMS, de 9mp / loc., iar in continuare indicele de zona verde se situeaza sub acest prag. De exemplu, norma europeana referitoare la parcuri si gradini, prevede 14 mp/loc, iar Bucurestiul nu asigura decat 1,68 mp/loc. Ceva mai bine, dar tot mult sub norme, sta Sectorul 2, care are asigurati in prezent, 8,9 mp/loc, spatiu verde general, si 2,25 mp/loc, spatiu verde de calitate, din parcuri si gradini [12].
Dupa datele prezentate, are Sectorul 2 suficient spatiu verde, suficienta vegetatie, care sa asigure absorbtia dioxidului de carbon si degajarea de oxigen?
La o suprafata totala a Sectorului de 32 kmp., suprafata zonei verzi insumeaza doar 3,56 kmp, fiind de aproximativ 9 ori mai mica. Raportul Sv/Sb ( in care Sv este suprafata zonei verzi iar Sb suprafata "betoanelor"), este Sv/( St - Sv) = 3,56 / (32 - 3,56) = 3,56 / 28,44 = 0,125. Asa cum se va arata in capitolul urmator, acest raport, conform normelor internationale privitoare la asezarile urbane ecologice, trebuie sa fie supraunitar.
In Anexa 2 se prezinta [12] situatia parcurilor (si gradinilor publice) ale Sectorului 2, care nu formeaza, asa cum ar fi fost normal, majoritatea zonei verzi. Prin cei 899.395 mp de suprafata, parcurile reprezinta cam 30% din suprafata verde dintre ansamblurile de locuinte din Sector, care este de 2.208.515 mp, si cam dublul suprafetei verzi a scuarurilor si platbandelor, de 444.880 mp.
Astfel, in Sectorul 2 spatiul verde este insuficient, si din pacate, existenta unor interese de a obtine si creste profitul prin extinderea constructiei de blocuri si vile ameninta serios parcurile si pomii atat de necesare noua tuturor.
Problema dezvoltarii spatiului verde al Sectorului este o problema de maxima importanta pentru si edilii lui. Poate ar fi necesara o marire a institutiei de profil, ADP2, o mai buna dotare tehnica a acesteia si o sporita incadrare cu personal.
Multe din parcurile Bucurestiului au devenit un focar de infectie din cauza starii proaste de intretinere a toaletelor publice "ecologice". Ca exemplu negativ, intretinerea unui WC costa 7 euro/zi (!?), si din luna decembrie 2007, o firma angajata (SC Comex Rom) de PMB pentru curatenia acestora a incetat sa presteze acest serviciu din cauza expirarii contractului. Din 1000 WC-uri initial, mai sunt in prezent 581, dar numai 60 (!?) au mai fost intretinute, restul fiind lasate sa se degradeze. Situatii similare exista si in Sectorul 2, de exemplu in frumosul Parc Tei, recent reamenajat cu sponsorizare internationala [19].
Este de dorit sa se mareasca responsabilitatea si eficienta primariilor, in acest sens, inclusiv in activitatile de contractare cu terti, de organizare operativa a licitatiilor si supraveghere a indeplinirii obligatiilor asumate de firmele contractante.
Dupa evenimentele din decembrie'89, cand Bucurestiul a devenit un oras deschis, populatia lui, ca si a Sectorului 2 a crescut continuu, si in prezent se simte o acuta lipsa de locuinte, mai ales ca ritmul de crestere al acestora este mult diminuat in prezent fata de perioada antedecembrista. Problema locuintelor pentru cetatenii Sectorului 2 a fost intotdeauna in atentia Primariei, construirea acestora constituind o prioritate a programului edilitar elaborat de administratie.
In prezent sunt deja demarate lucrarile la primele 8 ansambluri de locuinte, care vor insuma un total de 3.652 unitati locative. Continuarea va fi cu alte 8 complexe rezidentiale, in care se vor asigura inca 11.184 unitati locative. La toate acestea se adauga, aflandu-se in prezent in stadiul de proiect, inca 7 ansambluri cu circa 10.000 de unitati locative, si 4 blocuri cu 332 de apartamente, pe care Primaria Sectorului 2 le realizeaza impreuna cu Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), pentru a fi inchiriate familiilor tinere, si care sunt in prezent in diverse faze de receptie.
Primaria Sectorului 2 mai contribuie cu 33% din bugetul local, la finantarea cheltuielilor pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit. Avand, in anul 2007, un numar de 43 de blocuri incluse in Programul National de Reabilitare Termica a Cladirilor, Sectorul 2 este fruntas pe Municipiul Bucuresti [28].
In atentia edililor Sectorului se afla si problema consolidarii cladirilor care au avut de suferit in urma marelui cutremur de la 04.03.1977, la care directia de propagare a undei de soc a fost de-alungul Soselei Colentina. Aceasta urmeaza sa se realizeze, conform legislatiei elaborate pentru intregul oras Bucuresti.
Strans legate de problema locuintelor, de asigurarea unui habitat civilizat pentru cetateni, sunt si problemele legate de canalizare, apa si incalzire. Aceste probleme, care in prezent nu sunt complet rezolvate, si care au creat multe neajunsuri oamenilor, nu se pot rezolva, insa, decat la scara intregului oras.
Edilii sunt confruntati, in conditiile de urbanizare a Sectorului 2, si cu consecintele unor decizii neinspirate. Astfel, pe Strada Petricani, Planul de Urbanism General prevede "zona verde", unde nu se pot construi imobile cu mai mult de un etaj si cu un "Procentaj de Ocupare a Terenului" (POT) de maximum 20 procente. Printr-o aprobare de la nivele decizionale superioare (8.10.2006, Arhitect Sef Adrian Bold [24,25]), se permitea insa ridicarea unei constuctii de P+14 etaje, cu un POT de 70%.
In zona de est a Capitalei, pe teritoriul Sectorului 2, se construiesc si unele complexe rezidentiale de lux, la un pret de circa 1100-1500 euro / mp construit.
Acestea sunt [4]:
New Star Residence (Colentina, Spit. Fundeni), 102 apartamente, finalizare 2008
Neo peninsula (Doamna Ghica), 2700 apartamente, finalizare partiala decembrie 2008
Romfeit Plazza (Doamna Ghica), 616 apartamente, finalizare 2009
Atlantis Residence (Pantelimon), 134 apartamente, finalizare 2009
Vivenda Residencias (Pantelimon), 1400 apartamente, finalizare 2010 (foto 4, pagina )
2.5 Pietele, magazinele si necesitatea unui comert civilizat
Desfacerea marfurilor de orice natura, si in special a celor alimentare, pentru nevoile locuitorilor Sectorului 2, se realizeaza, in principal, in pietele agro-alimentare si in marile complexe comerciale de tip "Supermarket".
Conducerea
Administrativa a Sectorului 2 a fost, si este preocupata de a oferi cetatenilor
spatii comerciale moderne si civilizate. In conformitate cu aceasta, in prezent
se afla intr-un program de modernizare cea mai mare piata din Bucuresti, si
chiar din
O alta piata care va fi modernizata este Piata Morarilor din cartierul Basarabia, unde se va construi un complex multifunctional cu regim de piata agroalimentara. Cea de a treia piata supusa modernizarii este Piata Aghires, care va fi situata in cartierul Floreasca, si care va avea regimul de inaltime de S+P+3E+4 retras [28].
Pe baza unui parteneriat public privat, in cartierul Baicului se va costrui Piata Baicului, pe 3 nivele, avand o suprafata de 700 mp.
In cartierul Colentina, pe strada Cremenita (langa podul peste raul Colentina), ca urmare a solicitarilor locuitorilor, care au cerut Primariei de Sector sa se implice in rezolvarea problemelor comertului civilizat cu produse agroalimentare, se construieste Piata Cremenita, cu suprafata totala de 3400mp (1300 mp. constructia)
Desi Sectorul 2 are cel mai mare numar de gradinite (55) fata de celelalte sectoare, dar dat fiind numarul mare de copii de varsta prescolara, locurile din gradinite (5100) nu sunt suficiente. In anul 2007 s-au luat operativ unele masuri ca: suplimentarea cu 230 de locuri in gradinitele existente (ceea ce a dus la inghesuirea copiilor in clase), amenajarea a inca 430 locuri in localuri de scoli (unde a fost posibil) sau inchirieri de spatii pentru 60 locuri.
In continuare, insa, Primaria a hotarat construirea, in Sector, a inca 19 gradinite, care insumeaza 2450 noi locuri. Constructia acestora va fi finalizata in luna august, 2008.
Datorita exigentei Primarului Sectorului, pentru ca fondurile alocate din bugetul local, sa fie riguros valorificate, proiectele, executia si dotarile cu utilitati ale noilor constructii de gradinite, sunt la nivelul cerintelor europene.
Cei aproape 400.000 de locuitori ai Sectorului 2 apartin tuturor categoriilor sociale, fara a se putea spune ca exista o categorie predominanta numeric. Populatia Sectorului este eteroclita din punctul de vedere al preocuparilor profesionale, al studiilor absolvite si al nivelului cultural. Pe langa populatia activa cu studii medii si superioare si cu loc de munca stabil, mai exista si indivizi fara ocupatie ce creeaza adevarate probleme sociale (vagabonzi, boschetari, cersetori, hoti de buzunare, de masini sau din apartamente, etc.). Mare parte dintre acestia sunt zilnic in tranzit, neavand domiciliul in Sectorul 2.
De curand [21], din dispozitia primarului Neculai Ontanu, politia Sectorului a facut o razie prin toate canalele de termoficare ale acestuia. Cu aceasta ocazie au fost depistati zeci de vagabonzi, maturi si copii, ce dormeau in santurile conductelor (calde), si care au fost trimisi in judetele lor de resedinta, sau internati in camine speciale pentru copii.
Aglomeratia umana cea mai mare a Sectorului, este in jurul Pietii Obor, unde zilnic vin, sa-si desfaca produsele agroalimentare, satenii din apropierea Bucurestiului. Printre ei au fost, si mai sunt, intermediari speculanti, ce preiau aproape cu forta la preturi mici, marfurile producatorilor primari. Desi fenomenul nu a fost complet eradicat, numarul acestora a fost mult redus in prezent.
In Sectorul 2, poate mai mult decat in alte sectoare, exista o numeroasa populatie de romi, marea majoritate fara studii primare (parte din ea chiar analfabeta), neincadrata in servicii permanente remunerabile, cu grave carente educative. Se fac eforturi sustinute de catre autoritati pentru reducerea si eliminarea acestor dezavantaje si pentru imbunatatirea conditiilor de convietuire civilizata si pastrare a ordinii publice.
Conducerea Sectorului a considerat ca prioritate mentinerea linistii si ordinei publice, asigurarea sigurantei cetatenilor, a familiilor (a caror stabilitate o incurajeaza, foto 3) si a bunurilor materiale ale acestora. Pe langa cele 4 sectii de politie de pe raza Sectorului, si anume:
Sectia 6-a : str. Paul Greceanu, nr.36
Sectia 7-a : str. Teiul Doamnei, nr.3
Sectia 8-a : str. Mihai bravu, nr.137
Sectia 9-a : sos. Pantelimon, nr.290,
Mai exista sapte sectii de politie comunitara, in diferite cartiere ale Sectorului, cea de a 7-a fiind infiintata in anul 2007, in cartierul Tei, pe strada Paroseni, incadrata cu 20 de cadre (jandarmi), si operationala 24 ore pe zi.
Avand dotari imbunatatite ca resurse umane si tehnice, este de dorit o implicare mai activa a politiei si jandarmeriei in viata publica, spre folosul tuturor cetatenilor. Exista numeroase cazuri cand se simte lipsa protectiei legii in situatii ca altercatii, dispute, furtisaguri si infractiuni marunte, dar, din pacate, si in cazuri mai grave, cand infractorii nu sunt urmariti si scapa nesanctionati.
Sursele majore de zgomot urban sunt urmatoarele:
Traficul rutier;
Reuniunea pe aceasta problema, din 1990 de la Paris a stabilit ca 80% din poluarea fonica a oraselor se datoreste circulatiei autovehicolelor
Traficul feroviar
Traficul aerian
Activitatea comerciala
Lucrarile de constructii publice diverse
Activitatea din zonele industriale, porturi maritime, etc.
Nivelul admisibil al zgomotului
urban in
Privitor la media zgomotului de fond a orasului Bucuresti, Sectorul 2 nu este un poluator fonic deosebit. In Sector nu sunt surse punctuale de zgomot (de exemplu, trafic intens, aeroporturi, uzine si fabrici metalurgice, etc.), ca in alte sectoare ale Capitalei. Acest lucru nu inseamna, insa, ca Sectorul 2 este "o oaza de liniste" din acest punct de vedere.
Normele internationale admise pentru nivelul de zgomot urban sunt urmatoarele [3,20,6]:
in exteriorul locuintelor(zgomot stradal):
- ziua: 50 decibeli, noaptea: 40 dB
in interiorul locuintelor:
- ziua: 35 decibeli, noaptea: 25 decibeli
In Bucuresti, ca si in Sectorul 2, aceste norme sunt cu mult depasite, deci Capitala Romaniei este un oras foarte zgomotos!
In Sectorul 2 zonele cele mai zgomotoase sunt [20]:
Bulevardul Ferdinand si Soseaua Mihai Bravu, cu 68-78 decibeli si o medie de 70 decibeli, factor de zgomot (Fzg.)
Strada Mihai Eminescu si Strada Viitorului, cu 67-77 decibeli si o medie de 71 decibeli, Fzg.
Decibelul este o unitate relativa de masurare a puterii acustice de zgomot (adica o putere acustica nemuzicala) Pzg. in raport cu una de referinta, Pzgo., care este definita experimental, bazata pe un efect standard. Factorul de zgomot Fzg, este definit astfel:
Fzg = 10 log (Pzg / Pzgo), (dB)
Ca exemple de nivele de putere acustica, inca din anii '30 [26], omul de stiinta britanic, Sir James Jeans, a alcatuit urmatorul tabel:
pragul auzului. 0 dB
fosnetul frunzelor. 20 dB
soptit incet 30 dB.
Camin linistit 40 dB
Conversatie normala. 60 dB
Automobil obisnuit . 70 dB
Cantat tare 75dB
Metrou (interior) 75 dB
Vagon deschis mediu. 80 dB
Echipamentul de bucatarie.. 100 dB
Masina electrica de tuns iarba 107 dB
Nit pneumatic..118 dB
Privitor la nivelulul zgomotului urban, legislatia nationala modificata in 2005, prevede un maxim de 50 decibeli. Cum Uniunea Europeana a obligat Romania sa monitorizeze nivelul de zgomot in marile aglomerari urbane, s-a inceput prin intocmirea unor harti acustice (de zgomot). In anul 2007 s-au intocmit asemenea harti pentru 9 orase. In afara de consecinta scaderii pretului la locuintele din aceste zone, cetatenii doresc si masuri concrete pentru reducerea nivelului de zgomot urban[2], ca:
realizarea unui transport public de persoane cat mai silentios
scoaterea din circulatia auto bucuresteana a autovehiculelor grele si zgomotoase (inclusiv a proliferantelor masini de teren), si dirijarea lor pe liniile de centura ale orasului
limitarea numarului autovehiculelor la valoare suportabila ecologic
interzicerea claxonatului in Bucuresti, cu exceptia sirenelor autovehiculelor de interventie
( politie, salvare, pompieri)
Rata urbanizarii teritoriilor, a aparitiei de noi aglomerari omenesti de tip oras (urbe), sau a extinderii celor deja existente, este in crestere pe plan mondial, si, deci, si in tara noastra. Aceasta pe baza politicilor macroeconomice guvernamentale si a maketingului international. Scopul urbanizarii si al amenajarii teritoriului este extinderea si imbunatatirea habitatului uman, precum si asigurarea unui echilibru intre diversele zone ale tarii. Planurile locale de urbanizare, parte integranta din Planul de Urbanizare General al Romaniei, trebuie sa vizeze durabilitatea in timp a rezolvarii nevoilor fiecarui oras.
Urbanizarea, dezvoltarea activitatilor urbane, constitue implicit cauza generala a poluarii mediului, si daca ele nu se fac rational, pe baza respectarii anumitor masuri, pot duce la influentarea negativa a factorilor de mediu (aer, apa, sol, flora, fauna ). O influenta negativa principala asupra mediului o poate avea extinderea ecosistemelor urbane; in zonele limitrofe, pentru creearea de noi habitate, unde mediul poate fi puternic poluat datorita urmatoarelor cauze [34,15]:
lipsa apei potabile
lipsa sistemelor de canalizare
necolectarea si netratarea gunoaielor
existenta unor locuinte inadecvate
lipsa asistentei sanitare
lipsa energiei
posibilitati de alimentare precare
Urbanizarea este o activitate dinamica si continua, care are urmatoarele caracteristici:
Operativitate: referitoare la detalierele si delimitarile din teren
Integrabilitate: se bazeaza pe sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitatilor
Normativitate: precizarea modurilor de utilizare a terenurilor, defiitivarea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, a infrastructurii, etc.
Managementul unei urbanizari ecologice de durata trebuie axat pe patru tinte principale, si anume:
dezvoltarea infrastructurii
asigurarea locuintelor
protectia mediului ambient
diminuarea saraciei
Acest management trebuie permanent optimizat in conditiile reale ale unor resurse limitate (umane, naturale, sau financiare), astfel incat sa se evite expunerea populatiei la riscuri. Orice extindere periurbana duce, de exemplu, la dezvoltarea transporturilor, care poate avea un impact important asupra mediului (afectarea unor terenuri agricole, deteriorarea resurselor regenerabile, afectarea generala a peisajului, etc.).
Urbanizarea Implica existenta unor factori de risc, cum ar fi:
poluarea aerului
aparitia a noi surse de zgomot
inmultirea accidentelor din traffic
marirea stresului si aparitia unor probleme legate de schimbarea stilului de viata
Problemele cu care se confrunta
Bucurestiul si implicit Sectorul 2, in dezvoltarea sa
suprafata la dispozitie prea mica, care mentine dezvoltarea preponderenta pe verticala, complet dezavantajoasa
lipsa spatiilor verzi
salubrizarea deficitara
poluare atmosferica (datorita centralelor termice si traficului auto)
Prin urbanism (urbanizare) se intelege stiinta (impletita cu tehnica, dar si cu arta) privitoare la constructia si reconstructia, amenajarea si reamenajarea oraselor, din punct de vedere social si tehnico-economic (totalitatea utilitatilor), igienico-sanitar si cultural.
Daca se tine cont si de influenta mediului extern asupra oamenilor (ca si asupra animalelor si a tuturor organismelor vii), si se urmareste ca aceasta sa fie benefica in primul rand locuitorilor acelui oras, se poate vorbi de o urbanizare ecologica [7,31,15]. De exemplu, daca pentru realizarea unor noi complexe de locuinte sau a unor noi cartiere, se distrug parcuri, se taie copaci, se desfiinteaza scuaruri sau zone verzi, aceasta urbanizare nu este, categoric, ecologica, mai ales daca nu se intreprinde nimic pentru limitarea factorilor poluatori dominanti.
Daca, dimpotriva, s-ar proceda la o urbanizare ecologica,
aceasta ar insemna, ca pe langa cresterea suprafetei betoanelor cu Sb, sa creasca si suprafata verde cu Sv, astfel incat Sv > Sb. Prin suprafata verde trebuie inteleasa, cum e corect,
suma proiectiilor pe sol a coroanelor arborilor sau arbustilor. In Romania nu
sunt definite inca norme, dar conform normelor Uniunii Europene si ale Statelor
Unite, un oras ecologic sau "verde" trebuie sa aiba Sv = 3
Sb. Numai in aceste conditii mediul nu devine ostil organismelor vii,
adica, va fi reflectata 40% din lumina solara, vara va fi umiditate
corespunzatoare in oras, iar temperatura va fi cu 4 grade Celsius mai mica
decat cea mediata de "incingerea betoanelor". Alte efecte foarte importante ale
prezentei vegetatiei urbane si periurbane sunt reducerea vitezei vanturilor cu
pana la 30%, retinerea prafului si, in acelas timp, izolarea fonica produse de
In SUA legea protejeaza padurile din proximitatea oraselor (periurbane) si prevede ca pentru fiecare copac taiat, sa se planteze alti trei. Ar fi de dorit o asemenea lege si in Romania, mai ales ca numai in Municipiul Bucuresti dupa decembrie'89, au disparut 50% din spatiul verde (parcuri, scuaruri, aliniamente stradale) si peste 1,5 milioane de arbori, ceea ce face din actiunea de ecologizare a orasului o sintagma fara continut.
Tot legea ecologica a SUA prevede ca, numericeste, fiecarui om sa-i revina 3 copaci, dioxidul de carbon ce-i "revine" unui om (media noxelor), neputand fi cosumat decat de trei arbori.
Un alt bun exemplu pentru
In
Fata de conceptiile si normele internationale expuse, trebuie evidentiata atitudinea corecta pe care o are conducera Primariei Sectorului 2, in pofida deciziilor contradictorii ale unor institutii implicate si in pofida unei legi (prima de acest fel in Romania, elaborata in 2006) privind reglementarea administrativa a spatiilor verzi, care face posibile interpretari gresite si permite schimbarea, in conditiile unei avalanse de revendicari, a destinatiei spatiilor verzi [26].
Sectorul 2 a raspuns prompt la sesizarea organizatiei de mediu "Ecocivica", aceea ca panourile de reclame, si nu numai, distrug spatiul verde ( foto 15 ), atragand consecintele de rigoare [18].
Iata ce a declarat presei primarul Sectorului 2, Neculai Ontanu [28]:"Toate reclamele amplasate pe spatiile verzi, majoritatea montate peste noapte, vor fi ridicate, iar firmele in cauza vor fi amendate. Au aparut precum ciupercile dupa ploaie si trebuie ca acest fenomen sa fie stopat. Angajatii Primariei sunt pe teren si se ocupa de aceste aspecte"
Parcul Gradina Icoanei a fost reabilitat si refacut, in colaborare cu Ministerul Culturii, asa cum arata la darea lui in folosinta din prima jumatae a secolului 19 [5], scontandu-se, pe buna dreptate, ca va fi o atractie turistica a Sectorului 2 .
Demna de mentionat este si actiunea Primariei Sectorului 2 in ce priveste o zona verde intinsa a Sectorului, care este Parcul Plumbuita. Patru hectare din acest parc au fost retrocedate unor mostenitori, pe baza unei expertize. Primaria a sesizat instanta ca terenul revendicat este, de fapt, sub luciul apei lacului Plumbuita, dar a pierdut recursul la Curtea de Apel, si a fost oprita
( foto 5 ) in demersul de reabilitare a Parcului. Iata care a fost declaratia de presa [2-nota] a primarului Neculai Ontanu:"As vrea sa le spun celor care revendica terenul ca nici sa nu se gandeasca vreodata ca ar putea sa construiasca in Parcul Plumbuita. Instanta a acceptat o eroare prin care expertul, angajat de cei care au revendicat, a mutat un teren dintr-o parte in alta Ei aveau pamantul sub luciul Lacului Plumbuita, iar expertul a pus terenul langa Manastirea Plumbuita (foto10), ca era mai convenabil; vorbim, totusi, de un spatiu verde ".
Cunoscut fiind faptul ca un
oras fara suficienta vegetatie este supus sufocarii, Primaria Sectorului 2 a amenajat zeci de
locuri de joaca pentru copii, precum si spatii verzi protejate intre blocuri,
pentru a facilita accesul locuitorilor la cat mai multe zone de recreere. Avand
in vedere, asa cum s-a mai aratat, ca Sectorul 2 este cel mai urbanizat, acesta
are nevoie de cel mai mult spatiu verde. Din acest motiv, toate cele 22 de
parcuri ale Sectorului se afla intr-o continua atentie, fiind cuprinse in
programe de reabilitare si modernizare. Un prim exemplu este istoricul Parc Tei (atestat documentar pentru
prima oara in 1824) care in 2007 a fost reamenajat pe toata suprafata sa de 9
hectare. Pentru aceasta, Primaria Sectorului 2 a colaborat cu diaspora
azerbaigeana din Bucuresti, dat fiind bunele relatii culturale si la nivel de
presedinti dintre
Tot in anul 2007 au demarat lucrarile de realizare, in Sectorul 2, a celui care va fi cel mai frumos si spectaculos parc din Bucuresti. Este vorba de Parcul Lunca Florilor, din cartierul Pantelimon. Acesta va avea, printre altele, o cascada cu jocuri de apa, un labirint din gard viu cu alei ce par interminabile si sisteme de iluminare pe timp de noapte.
In prezent, Asociatia "Goodartonoon" (organizatie nationala neguvernamentala, nonprofit, care isi propune sa constientizeze importanta conservarii si reabilitarii patrimoniului cultural si natural) realizeaza Harta Verde a orasului Bucuresti, care contine si aliniamentul "Iancului- Pantelimon" din Sectorului 2. Aceasta actiune este in conformitate cu cerintele miscarii globale (initiativa SUA) pe nume "Green Map System" (GMS), care a luat fiinta in anul 2000, si care isi propune sa dezvolte sistemul Hartilor Verzi la nivel mondial [32]. Pana in prezent [informatie Internet], exista, pe intreg globul, 365 proiecte GMS in 45 tari, dintre care in Europa, 43 proiecte GMS in 15 tari, dintre care, in Romania exista 3 proiecte pentru 3 orase (Bucuresti, Sibiu si Timisoara).
In miscarea globala GMS sunt implicati designeri, specialisti in problemele de mediu, studenti, proiectanti, urbanisti, autoritati precum si membri ai comunitatilor.
Ce va cuprinde Harta Verde a Bucurestiului, care include, evident, si Sectorul 2:
zonele poluate, pe cartiere
locatia centrelor de reciclare si reutilizare a deseurilor
locatia centrelor de producere a energiei regenerabile
zonele in care s-ar putea amplasa astfel de centre
locul cabinetelor de asistenta sociala
locatia centrelor culturale
magazinele cu produse ecologice
parcurile si zonele unde se pot desfasura activitati sportive,
sau terenuri care ar putea fi transformate in asa ceva.
Pe scurt, Harta Verde a Bucurestiului (cu simboluri grafice valabile la nivel mondial), va fi un ghid al comunitatii locale, ilustrand resursele ecoculturale ale Bucurestiului, cu accent pe habitatul uman si spatiile verzi. Aceasta actiune, Harta Verde a Bucurestiului, isi propune sa constientizeze la locuitorii Bucurestiului , ideea ca au si ei un cuvant de spus in ce priveste dezvoltarea cartierelor si a orasului. Pana acum acestia nu au avut nimic de spus cand zonele verzi au fost inlocuite de betoane, cand parcurile si padurile din jurul orasului au fost distruse, cand s-au construit hipermarketuri in cele mai diverse zone.
S-a ajuns la situatia actuala, ecologic "sinucigasa", care ar trebui cat mai repede stopata , si remediata. Din decembrie '89, suprafata verde (Sv) a Bucurestiului s-a injumatatit, in ciuda protestelor mass-media si ale societatii civile, si in prezent fiecarui locuitor permanent al orasului ii revin mai putini mp de zona verde, fata de norme.
La o suprafata totala (St) a Bucurestiului de 228 kmp, suprafata estimata a "betoanelor", (Sb) reprezinta Sb = 0,7St = 159,6 kmp, iar a zonei verzi (inclusiv a apelor naturale de 350 ha, si a infrastructurii), Sv = 0,3St = 68,4 kmp.
In fond, zona verde reala este cu mult mai mica, daca se scade suprafata strazilor si bulevardelor. Chiar si asa, raportul Sv/Sb = 68,4/159,6 = 0,43 este subunitar (in Sectorul 2 este chiar mai mic), normele internationale recomandand pentru orasele ecologice Sv/Sb=3.
Adunand la spatiul verde al Capitalei si suprafetele cimitirelor, PMB a obtinut media de16,38 mp / loc., intrecand Timisora (16 mp / loc.) [1] . Oricum, sub norma UE de 22 mp / loc. !
Detaliind, insa, trebuie aratat ca numai 3,5 mp / loc. provin din parcuri si gradini publice, 2,55 mp / loc. din aliniamentele stradale si, cei mai multi, 5,74 mp / loc., din spatiile dintre blocuri. La aceasta situatie s-a ajuns datorita mizei financiare foarte mari, si a lipsei de legislatie teoretica, dar mai ales aplicata. Depinzand de zona, valoarea de piata a unui mp de teren pe care se poate construi a ajuns, in Bucuresti, la uriasa suma de 3500-6000 euro!
Orasul este un mare consumator de resurse si un mare producator de gunoaie si deseuri, precum si de emisii poluante ale atmosferei, fiind o continua amenintare si presiune pentru mediul inconjurator.
Principalii poluantii atmosferici sunt [34]:
Poluanti comuni: SO2, NO2, NH3, pulberile in suspensie
Poluanti specifici: HCl, fenoli, aldehide, Cl, H2S, CS2, F, H2SO4, Metale grele, Pb, Cd
Normele de poluare admisibila a atmosferei sunt cuprinse in Ord. MAPM 592/2002 si in STAS 12574-87.
Capitala Romaniei este un oras care prezinta un grad destul de ridicat al poluarii chimice (si nu numai) al atmosferei. Datorita acestui fapt, 500 de bucuresteni in medie pe an, isi grabesc sfarsitul . In Bucuresti, de exemplu, nivelul mediu anual de pulberi in suspensie (MP10) este de 56,9 micrograme/mc/an. Conform, insa, Directivei 1999/30/EC, transpusa pentru Romania cu Ord. Ministrului 745/2002, aceasta trebuie sa fie sub 40 micrograme/mc/24h in cel mult 35 zile pe an (aceasta in 2005), si sub 20 micro-grame/mc/24h in cel mult 7 zile pe an, in prezent (!)
Sursa principala de poluare
atmosferica in Bucuresti, o constitue circulatia auto [34]. Gazele dispersate
in atmosfera joasa a orasului nu sunt periculoase numai prin prezenta CO2, combatut oricum prin normele auto
EURO (devenite mai mult un fel de reclama comerciala a producatorilor auto si
argumentatie a incasatorilor de taxe). Mult mai periculos este monoxidul de
carbon (CO), compusii iritanti pe
baza de plumb (mult redusi insa prin faptul ca in ultimii ani in Bucuresti nu
se mai comercializeaza benzine cu adaus de tetraetil de plumb pentru marirea
cifrei octanice), si vaporii de benzen,
care sunt carcinogenici (produc leucemia). Referitor la ultimul, trebuie
mentionat ca este primul poluant carcinogenic reglementat printr-o directiva UE
(Directiva 2000/69/EC). Data fiind
periculozitatea poluantului, restrictiile UE sun drastice: in anul 2005,
valoarea maxima admisa a fost de 10
micrograme/mc, iar din 2006, aceasta trebuia sa scada cu 1 microgram/mc in fiecare an. In
Efectele poluarii auto in Bucuresti se traduc prin aceea ca:
bucurestenii traiesc cu 4 ani mai putin, decat in celelalte orase (1500 mor anual )
copiii fac frecvent, datorita noxelor, astm bronsic
Administratia Sectorului 2 cheltuieste anual [2], pentru unele activitati legate de ecologizarea Sectorului, peste 40 milioane RON.
Natura acestor cheltuieli este aratata in continuare:
Cheltuieli pentru colectarea si depozitarea deseurilor, gunoaielor, a resturilor vegetale si de alta natura: (5500-6000 t/luna)x12x47,6 = 3.284.400 lei/an
Amenajari parcuri, scuaruri si platbande (plantari vegetale diverse), intretinere spatii verzi ( taiat si toaletat arbori, cosire iarba, tundere gard viu, udare, incarcat si carat gunoi, etc): Cca 30.000.000 lei /an
Cheltuieli cu apa potabila pe domeniul public:
cismele publice (94) permanente 642.901 lei/an
fantani arteziene (15) 692.547 lei/an
cismele cu jeturi in parcuri(30) 151.778 lei/an
Total: 2.130.127 lei/an
Canalizare sediu ADP2, puncte de lucru 116.000 lei/an
Gaz metan sediu ADP2 si sere 987.509 lei/an
Caldura si apa calda 28.450 lei/an
Cheltuieli service-uri 1.196.200 lei/an
Cheltuieli materiale de intretinere 220.000 lei/an
Total: 2.548.159 lei/an
Total general: 40.510.845 lei/an
In ce masura aceste sume corespund sau nu necesitatilor reale o poate evidentia o scurta analiza. Aceste cheltuieli ale Primariei de Sector, care inseamna, raportati la cei 400.000 de locuitori ai Sectorului, o medie de circa 100 lei/loc./an, reprezinta, poate, numai o parte din cheltuiele totale necesitate de ecologizarea Sectorului. Sumele pe care Administratia Sectorului le are anual la dispozitie provin de la Bugetul Romaniei (alocare centralizata) si din impozitele locale platite de catre locuitorii lui la Administratia Financiara. Orice locuitor care are in proprietate o locuinta, un teren, sau un mijloc de transport, trebuie sa plateasca, si la termenele prevazute, impozitul legal. Pentru asigurarea strangerii comode a acestui impozit, Primaria Sectorului a prevazut posibilitatea achitarii lui (si a fost printre primele primarii din Bucuresti, care a facut acest lucru) la orice oficiu postal de pe raza Sectorului. Cei ce achita integral impozitul pana la 31.03 beneficiaza de o reducere de 7% [8]. Diversele taxe pe care le platesc cetatenii, ca beneficiari ai unor servicii si autorizari, sunt colectate de catre Directia Venituri Buget Local Sector 2. Este greu de estimat ce procentaj din sumele stranse la Bugetul Local al Sectorului, sunt alocate pentru ecologizarea acestuia, daca ele sunt, efectiv, suficiente. Daca e sa ne referim numai la suma stransa anual din impozitul pe cele 150.000 de locuinte, presupunand un impozit mediu de 100 lei, la Bugetul Local se strang abia 1,5 milioane lei. In raport cu cheltuielile de 40 milioane lei, aceasta suma este infima, de unde rezulta, pe de o parte, ca Primariei nu-i ajung pentru ecologizare sumele colectate din impozite, si ca, in al doilea rand, spre lucrari de ecologizare merg si alte sume de bani de care aceasta dispune; in orice caz, cheltuielile de ecologizare sunt printre cheltuielile importante ale Primariei Sectorului 2.
Multe comportari necivilizate, neconforme cu legile si regulamentele in vigoare, ale cetatenilor Sectorului 2, ca si ai oricarui altuia, se datoresc, nu atat naturii umane, cat ignorantei, a necunoasterii si nestiintei. Prin ignorarea mijloacelor de informare mass media, a continutului diverselor legi, etc. ei pot comite abateri fiind in necunostinta de cauza. Pentru educarea si instruirea populatiei citadine, care nu e aceeasi mereu, ci este intr-o dinamica continua, se pot si trebuie intreprinse masuri si campanii de informare. Pentru ca aceste masuri sa fie eficiente si sa-si atinga obiectivele, ar trebui un contact cat mai direct, nemijlocit si repetitiv cu cetatenii.
De exemplu, Sectorul 2 ar putea avea alocata la un post de televiziune o emisiune saptamanala de o ora (neintrerupta de publicitate) si cu un nivel mai mare audienta, denumita Ora de educatie civica. In cadrul acestei emisiuni, regizata intr-un mod cat mai atractiv si interesant, ar putea fi prezentate pe langa anunturile si extrasele poate mai aride din regulamentele si din textele de legi de interes, si unele filmulete educative, pe viu sau de animatie, interviuri, etc. Primaria Sectorului 2 ar putea imbunatati informarea cetatenilor (mai mult decat prin publicatia "Foisorul de foc"), instruirea si educatia lor, pentru a-i transforma in cetatenii civilizati ai unei capitale de stat membru al Uniunii Europene!
Cetatenii au nevoie sa fie invatati si informati asupra unor reguli de comportament social elementare, care adeseori pot lipsi din programele educative din familie si scoala, ca de exemplu, cum sa se urce si cum sa coboare in/din mijloacele de transport in comun, regulile de comportare in mijlocul de transport in comun, respectarea persoanelor in varsta, tonul vorbitului, grija fata de ceilalti calatori, mersul pe strada, traversarea, pastrarea curateniei strazilor, obligatiile conducatorilor auto, anunturi pentru asociatiile de locatari, anunturi in legatura cu impozitele, cu amenzile (legatura cu sectiile de politie din sector), prezentarea de exemple de persoane amendate, si pentru ce fapte, cuantumul acestor amenzi, etc. Scopul acestei emisiuni la nivelul Sectorului ar fi, in primul rand, educatia ecologica a cetatenilor in vederea imbunatarii si mentinerii unui mediu ambiant sanatos si benefic oamenilor. Daca initiativa Sectorului 2 va fi preluata si de celelalte sectoare, s-ar putea aloca , de exemplu, ziua de luni pentru Sectorul 1, marti pentru 2, miercuri pentru 3, joi pentru 4, vineri pentru 5 si, in fine, sambata pentru 6, aceasta in fiecare saptamana. Daca cheltuielie cu difuzarea acestei ore saptamanale a Consiliului Local al Sectorului 2, sunt prea mari, s-ar putea face un contract de difuzare cu canalul TVC de informatii al firmei RDS/RCS, care transmite zilnic informatiile firmei, si care ar putea ceda o ora din emisiune.
In prezent, in Bucuresti, autovehiculele constituie unul din cele mai folosite mijloace de transport urbane, aflate intr-o accelerata dezvoltare, innoire si diversificare. Relatia directa cu infrastructura urbana de strazi, sosele, spatii de parcare, cu mediul inconjurator, cu factorii economici dar si cu gradul de confort oferit ridica din ce in ce mai multe probleme ce trebuiesc analizate si solutionate de catre edili si alte institutii calificate si elaborarea de noi masuri legislative si practice: degradarea strazilor, poluarea atmosferei cu gaze toxice, consumul oxigenului din aer, cerinta tot mai mare de locuri de parcare, sursa principala de zgomot, intreblocarile ce apar intre circulatia mijloacelor de transport in comun si cele de transport utilitar si personal, etc.
Unul dintre cele mai negative efecte ale cresterii numarului de autoturisme din Bucuresti, si in special din Sectorul 2, este cel al blocajelor circulatiei mijloacelor de suprafata de transport public al persoanelor (troleibuze, autobuze, tramvaie) afectand marea majoritate a cetatenilor, dar si firmele si institutiile orasului; din pacate, gasirea solutiei pentru aceasta problema pare destul de complicata si nu se intrevede prea curand.
Al doilea mare neajuns produs de traficul auto este cel al poluarii atmosferice, prin doua fenomene: degajarea de dioxid de carbon CO2, si de monoxidul de carbon, CO, datorate arderilor incomplete a benzinei, in atmosfera joasa de aer vital, si aspiratia de aer oxigenat datorata principiului de functionare al motoarelor cu explozie, necesitand acest gaz pentru arderea amestecului carburant.
Un studiu realizat recent la "Scoala de Sanatate Publica-Harvard" (SUA), se arata ca [17] expunera copiilor la noxele emise de automobile duce la aparitia unor inflamatii in zona cerebrala, precum si la astmul bronsic. Ca urmare, rezultatele la invatatura sunt mai slabe (greutati la testele de vocabular si memorie), iar scaderea inteligentei este relevata de micsorarea coeficientului IQ cu 3, 4 puncte, in medie. Efectele poluarii auto asupra copiilor sunt aceleasi ca in cazul mamelor care au fumat in timpul sarcinii cate 10 tigarete pe zi. Se scrie si se vorbeste foarte mult despre eforturile intreprinse de firmele constructoare de autovehicule, ca noile modele sa fie din ce in ce mai putin poluante. Dupa coeficientul de ejectare al dioxidului de carbon de catre motoarele autovehiculelor, s-au definit diverse criterii de ierarhizare: exemplu, Euro 4, Euro5 etc. In practica, acest lucru ajunge sa fie mai mult o chestiune de reclama comerciala: deosebirile cantitative de ejectie a dioxidului de carbon (mai putin periculos in raport cu alte emisii ca CO, vapori de benzen, compusi ai plumbului, etc), la diverse masini, nu sunt esentiale, iar prin prisma celui de-al doilea aspect poluant, acela ca motoarele cu explozie "fura" oxigenul din aerul atmosferic din zonele de trafic, normele Euro nu fac vreo mentiune, ca si cum pentru acest fel de poluare nu ar exista. Se stie, insa, ca ardererile de orice fel necesita oxigen, gaz care este insa in primul rand necesar vietii si sanatatii oamenilor si animalelor. Datorita acestei absorbtii intense de aer oxigenat, toate autovehicolele sunt poluante, cu atat mai mult cu cat motorul este mai puternic si turatia lui mai mare (poluante vor fi in viitor si autovehicolele care vor folosi pentru combustie hidrogenul, cu toate ca nu vor ejecta dioxid de carbon, ci apa). Numai autovehicolele electrice sunt, principial, nepoluante.
Aceste fenomene poluante sunt echivalente, in fond, cu reducerea relativa a suprafetei zonelor verzi ale orasului. Iata ce afirma un specialist (presedintele Eco-Civica, Niculae Radulescu-Dobrogea): "Cu fiecare masina care se inregistreaza zilnic in Capitala, bucuresteanul mai pierde ceva din zonele verzi, la care in mod normal are dreptul[4]" [15]. Evident ca este dificila, daca nu practic imposibila, o rezolvare a "problemei auto" in Sectorul 2, daca problema nu e rezolvata pe ansamblu, in cadrul Municipiului Bucuresti. Si, totusi, conducera administrativa a Sectorului 2, poate avea initiativele ei in aceasta privinta, cum a avut-o si in alte directii, poate sa intreprinda unele masuri care ar putea fi de exemplu, eventual, si celorlalte sectoare.
Mai jos este propusa o lista a masurilor ce ar putea fi luate de catre primaria si edilii Sectorului 2:
Ridicarea tuturor autoturismelor vechi, stricate, uzate, partial vandalizate si abandonate proprietari pe domeniul public (strazi, spatii intre blocuri, locuri virane etc.) si reciclarea acestora ca materiale refolosibile in locuri special amenajate. Acest lucru a fost deja intreprins partial, dar efectul pe ansamblu este aproape insesizabil. In sprijinul acestei afirmatii prezint (in fotografiile 21, 22) numai cateva asemenea cazuri de masini abandonate de ani, care ar putea fi duse la REMAT, iar locul acestora sa poata fi folosit pentru parcarea de autoturisme valide (in circulatie), pentru care nu sunt prevazute locuri de parcare. Despre acest lucru am sesizat, printr-un E-mail, si Administratia Domeniului Public al Sectorului 2 (ADP2). Din pacate ADP2 nu are in dotare decat 2 camioane dotate cu macara pentru ridicarea acestora, fapt care nu permite un ritm sustinut si finalizarea acestei actiuni asa cum ar fi necesar. Legea 421/2002, referitoare la autovehicolele abandonate pe domeniul public [20], este foarte buna, dar ea trebuie sa fie si aplicata corespunzator.
Crearea, prin ADP2, a noi locuri de parcare, fara a sacrifica insa zonele verzi dintre blocuri. Ar trebui ca aceasta institutie sa uniformizeze si sa tipizeze la un grad estetic mai ridicat locurile de parcare, care in prezent poarta pecetea improvizatiei si diversitatii amatoricesti pe un fond inestetic. Destul de multe locuri virane din Sectorul 2 sunt lasate inca "prada gunoaielor", in timp ce, cu investitii minime, Primaria si ADP2 ar putea sa realizeze moderne locuri de parcare de resedinta, care si-ar amortiza repede costurile de investitie prin chiriile platite de catre beneficiari. De exemplu, langa blocul OD37 de pe strada Masina de Paine nr.20, se afla, de peste 25 ani, un loc viran rezultat in urma demolarii unui mare garaj auto (IRTA). Locul are o suprafata de peste 4000 mp si pe el exista deja parcate haotic autoturisme, printre gunoaie si noroi, semanand indeaproape cu un adevarat cimitir de masini Locul acesta viran este vizibil si dintr-un satelit artificial specializat pentru forografierea din spatiul cosmic a Pamantului. Fotografia 24 a fost facuta la imprimanta unui calculator electronic personal conectat la INTERNET folosind binecunoscuta aplicatie "Google Earth". Aceasta sugestie vine in sprijinul planului Primariei Sectorului 2, acela de a realiza in acest an, 2008, un numar de 1800 noi locuri de parcare.
Impulsionarea, conform legilor si prerogativelor aferente, a sectiilor de Politie din sector pentru indeplinirea mai buna a atributiilor din sfera auto, adica suplimentarea numarului de politisti pe strazi, in trafic, care sa observe, dirijeze si sanctioneze prompt evenimentele cotidiene create de conducatorii auto. De exemplu, Sectia 7-a de Politie din apropierea locuintei mele este inzestrata cu 12 autoturisme noi Dacia- Logan, dar acestea sunt tinute preponderent parcate langa Sectie (a se vedea foto 25), in timp ce pe artere apropiate foarte circulate, cum ar fi soseaua Colentina sau Teiul Doamnei, se petrec foarte multe abateri si blocaje de trafic care se pare ca nu isi gasesc solutia. Iata cateva exemple:
Amenzile substantiale aplicate de politie, ar putea creea fonduri suplimentare, atat la Primaria de Sector cat si la sectiile de politie, pentru ameliorarea sigurantei si fluentei circulatiei auto, si in consecinta si pentru reducerea poluarii. Desigur, unele probleme auto nu se pot rezolva decat la scara mai mare, la nivelul intregului municipiu.
In afara masurilor mentionate, Primaria Sectorului 2 ar putea sustine si alte propuneri, ca de exemplu:
Reducerea numarului de autovehicule inregistrate in Bucuresti, inclusiv a numarului de taximetre, fixarea numarului maxim suportabil ecologic de autovehicule ce pot fi inregistrate in Bucuresti. De exemplu, la cumpararea unei masini noi, sa se faca dovada ca autoturismul vechi a fost casat la REMAT ori ca a fost vandut in afara Bucurestiului. Nu este de ignorat nici masura limitativa de a se circula alternativ (numere impare si pare) zilnic, de luni pana vineri inclusiv, facandu-se exceptie pentru sambata si duminica. Chiar daca vor fi in circulatie, la un moment dat, mai multe masini, ca rezultat al maririi fluidizarii de trafic, poluarea momentului va fi mai mare, decat in cazul actual. Fluidizarea nu va reduce poluarea, ci, dimpotriva, va contribui la cresterea ei.
Interzicerea circulatiei prin Bucuresti a tuturor masinilor grele, adica ale acelor autovehicole cu tractiune integrala (pe toate rotile, 4X4), deci cu motoare puternice, de mare capacitate ca si a vehiculelor de transport in comun poluante. Acestea (vezi foto 23) sunt adevarati "mastodonti", adevarate "masini blindate" care degradeaza si polueaza intr-o masura mai mare strazile orasului decat autoturismele obisnuite, de mica cilindree.
Ca in intregul Bucuresti, si in Sectorul 2, targurile de obiecte vechi (talciocurile) au fost intotdeauna improvizate si niciodata suficient de bine organizate. Fie ca erau pe soseaua Colentina, la intersectia cu soseaua Fundeni, pe soseaua Pantelimon, la capatul tramvaiului 14, fie in proximitatea Pietii Obor, aceste targuri duminicale, acum interzise de Primaria Sectorului, au fost la "nivelul Lumii a 3-a", cu marfuri expuse pe ziare, pe jos, adesea langa gramezi de gunoaie sau langa baltoace produse de ploi, cu negustori aflati adeseori in vizorul politiei, etc.
Targurile de vechituri sunt totusi traditionale la Romani, precum si la alte nationalitati, si ar fi bine daca Primaria Sectorului 2 le-ar organiza civilizat, asa cum se face in Germania, SUA
( celebrele "garage-sale"-uri sau fleemart-uri de sambata si duminica), ca in Polonia, etc.
Credem ca doua sau trei asemenea targuri, s-ar putea realiza cu investitii minime, si cu o amortizare rapida a investitiilor, fiind o sursa de venituri pentru Primarie. Odata fixate amplasamentele lor (si acestea ar putea fi langa drumurile de iesire din Sector spre Linia de Centura a Bucurestiului), acestea ar putea fi imprejmuite cu garduri metalice si plase de sarma protectoare sau ceva similar (Primaria are o buna traditie in realizarea unor astfel de garduri, in jurul blocurilor, delimitand zonele verzi), iar in interior sa se amenajeze tarabe speciale, asezate intr-un flux de vizitare, sub copertine speciale impotriva soarelui sau a ploilor. Cumparatorii ar urma sa plateasca costul biletului de intrare de vizitator, iar vanzatorii si chiria in plus pentru taraba (eventual pentru aceasta ar putea exista un contract de inchiriere pe termen mai lung).
S-ar evita, printr-o astfel de organizare, mizeria si promiscuitatea talciocurilor vechi, si s-ar satisface si dorinta traditionala a locuitorilor Sectorului 2, care, si datorita Pietii Obor si a traditiei Targului Mosilor, este probabil mai dezvoltata decat a cetatenilor din alte sectoare. Asfel de targuri ar veni in sprijinul populatiei cu venituri mai modeste sau chiar sarace.
Eventual aceste targuri, care vor functiona in zilele de la sfarsitul saptamanii, ar putea fi multifunctionale sau specializate astfel:
- Targul de obiecte casnice si de imbracaminte
- Targul de obiecte electrice si electronice
- Targul de obiecte metalice si piese auto
Deocamdata, Primaria Sectorului 2 a initiat, de cativa ani, un targ al anticarilor ( carti, ilustrate, monede, medalii, bibelouri si alte obiecte de uz casnic- gospodaresc de mici dimensiuni, in general), dar si autoturisme de epoca. Targul, care are o durata de trei zile ale unui sfarsit de saptamana din luna octombrie, tinde sa devina traditional, ceea ce este foarte bine (foto 16 ) si constituie si un punct de atractie pentru multi cetateni.
Sectorul 2 al Capitalei Romaniei inregistreaza, in prezent, in al doilea an de apartenenta a Romaniei la Uniunea Europeana, unul din cele mai pronuntate ritmuri de dezvoltare. Conducerea Primariei, Consiliul Local al ei, au valorificat permanent oportunitatile investitionale din Sector, si le-au transpus in fapte cu scopul crearii unui maxim de confort, siguranta, coabitare civilizata si bunastare pentru toti cetatenii din sector.
Prin programele si proiectele realizate, Sectorul 2 al Municipiului Bucuresti se plaseaza printre sectoarele cu cea mai dinamica dezvoltare si cel mai pronuntat caracter investitional. Se pune accentul pe o calitate cat mai ridicata a serviciilor oferite, in primul rand cetatenilor Sectorului, dar si investitorilor diversi, cu care se stabilesc relatii corecte si legale, de cooperare si parteneriat, atat la nivel national, cat si international.
Conducerea Primariei este
receptiva la experienta pozitiva a altor edili, atat din
strazi rehabilitate
cladiri consolidate si reabilitate termic
acces la apa si la canalizare
educatie si protectia sanatatii la standarde europene
comert civilizat in spatii modernizate
parcuri si spatii verzi reamenajate
lacasuri de cult modernizate.
Desi mai sunt multe de facut pentru satisfacerea acestor obiective (unele idei si sugestii au fost prezentate in capitolul 4), realizarile notabile din Sectorul 2, sub conducerea primarului Ontanu, au devenit deja evidente pentru cetateni, iar pentru meritele sale, acesta a fost decorat de Presedintele Tarii cu Ordinul "Serviciul Credincios" in grad de Cavaler [35].
ADP2: "Situatia statistica a spatiilor verzi din Sectorul 2, pe 2007"
2/ A D P2: "Documentatie cheltuieli pentru Mediu, Sector 2"
3/ Alexandru Ionescu: "Harta zgomotelor (Romanii vor afla unde pot dormi linistiti sau unde sa-si plimbe copiii, departe de agitatia marilor intersectii)"; Libertatea, 13.03.2007
/ Alexandru Nastase: "Harta Verde a Bucurestiului"; Jurnalul National, 18.02.2008
5/ Andrei Udisteanu: "Gradina Icoanei se intoarce in timp (Inapoi la origini. Spatiul va fi reabilitat astfel incat sa arate ca atunci cand a fost infiintat)"; Evenimentul Zilei, 20.10.2007
6/ Arpad Dobre: "Zgomotul ieftineste casele (UE obliga Romania sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane. Analistii imobiliari sunt de parere ca acest fapt va stopa scumpirea locuintelor din zonele zgomotoase)"; Ziarul, 2007
7/ Aurora Chioreanu, Gheorghe Radulescu (coordonatori): "Mic dictionar enciclopedic"; Ed. Enciclopedica romana, Bucuresti, 1972
8/ Corina Popa: 'Manastirea Plumbuita", Bucuresti, 1968
9/ D. Macrea (directia): "Dictionarul limbii romane moderne"; Ed. Academiei, RPR, Bucuresti, 1958
10/ D. Macrea (directia): "Dictionarul limbii romane moderne"; Ed. Academiei, RPR, Bucuresti, 1958
11/Dan Brumar: "Parcurile puturoase", Click 22.03. 2008
12/ Dan Stancu: "Harta noilor complexe rezidentiale din Capitala", Evenimentul Zilei
13/ Diana Rucinschi: "'Eurogunoaiele' sufoca negocierile (Batai de cap pentru mediu)"; Jurnalul National, 26.03.2004
14/ Elena Stan: "Gropi de gunoi comuniste (Nu ne-am respectat angajamentele
15/ / Eugenia Mihalcea: "Ghidul gradinitelor din Bucuresti, 2008"
16/ Florina Bran, s.a.: "Model de dezvoltare economica si sociala a oraselor romanesti riverane Dunarii", Ed. ASE, 2007
17/ Florel Manu: "Aurolacii, scosi de NATO din canale"; Adevarul, 23.02.2008
18/ / Iulia Barbu: "Reclama, inamica spatiului verde (In Bucuresti, intersectiile si parcurile sunt "marcate" cu panouri viu colorate)"; Jurnalul National, 22.10.2007
19/ Iulia Barbu: "Blocuri zgarienori pe Strandul Tineretului"; Jurnalul National, 10.03.2008
20/ Laura Pistol: "Harta zgomotului in Bucuresti"; Ziarul, 21.03.2007
/ M.M: "Raport asupra mediului, pe anul 2005"; sursa: INTERNET
/ MAC: "Scandal pe Piata Obor"; Gandul, 13.03.2008
/ Magda Serban: "Poluarea afecteaza inteligenta copiilor"; Adevarul, 21.02.2008
24/ Mihnea- Petru Parvu: "Pentru arhitectul-sef al Capitalei legile sunt optionale";
/ Mihnea Petru Parvu: "Arhitectul-sef al Capitalei-afacerist imobiliar de success"; Romania Libera, 04.12.2006
/ Monica Andrei Capatos: "Legea spatiilor verzi, interpretabila (noul act normativ nu impiedica 100% distrugerea parcurilor)"; Jurnalul National, 10.11.2006
27/ Monica Andrei: "Strazile Capitalei pline de gunoaie"; Jurnalul National, 08.09.2004
Neculai Ontanu: "Mesajul de Anul Nou, 2008"
(transmis in scris, de catre Primarul Sectorului 2 cetatenilor din sector)
/ P. M. Bucuresti: "Monumente din Bucuresti"
/ Robert Veress: "Presedintele Basescu l-a decorat pe primarul pesedist Ontanu"; Gandul 14.03.2008
/ Stefan Iancu: "Cele mai frumoase cladiri din Bucuresti"; Romania Libera, 24.01.2008
/ Yehudi Menuhin, Curtis.W.Davis: "Muzica omului", 1984
/ * * * Foisorul de foc; Periodic editat de Consiliul Local al Sectorului 2 Bucuresti; colectia 2007-2008
/ ***: "Anuarul Statistic al Romaniei, pe anul 2006"
***: "Documentatie pusa la dispozitie de ADP 2"
/ ***: "Aici se testeaza aerul", Click 11.03.2008
/ ***: "Aici sunt intersectiile blestemate", Libertatea 06.03.2008
/ * * *: Ziarul Gandul, 02.04.2008
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2075
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
