DETERMINAREA CONDITIILOR IGIENICO-SANITARE ALE APROVIZIONARII CU APA POTABILA A COLECTIVITATILOR UMANE

DETERMINAREA CONDITIILOR IGIENICO-SANITARE ALE APROVIZIONARII CU APA POTABILA A COLECTIVITATILOR UMANE

Pentru ca apa potabila sa reprezinte un factor sanogen pentru om si pentru colectivitatile umane este necesara respectarea normativelor igienico sanitare impuse de legislatia nationala Legea 458/2002. In acest sens se efectueaza supravegherea aprovizionarii cu apa prin recoltarea si analiza probelor de apa de catre producator, distribuitor, beneficiar si in cadrul auditului, de catre directiile de sanatate publica. Sursele de apa care pot fi folosite pentru aprovizionarea colectivitatilor umane pot fi ape de profunzime sau ape de suprafata. In alegerea surselor este necesar sa se tina cont de :

calitatea apei si posibilitatea tratarii acesteia in vederea potabilizarii ;

cantitatea sursei in vederea asigurarii nevoilor curente ale colectivitatii, in functie de variatiile zilnice si sezoniere;

posibilitatile de protejare a surselor de apa prin interzicerea sau limitarea unor activitati poluante.

Conditii sanitare ale aprovizionarii centrale cu apa potabila

Aprovizionarea centrala prezinta avantajele alegerii celei mai bune surse de apa atat din punct de vedere calitativ cat si catitativ, aprovizionarii unui numar mare de persoane si realizarii protectiei sanitare, de la sursa de apa pana la distribuirea apei. Aprovizionarea centrala cu apa prezinta urmatoarele sectoare : captarea, prelucrarea, inmagazinarea si distribuirea apei. Sectorul de captare sau locul de captare al unei surse de apa trebuie ales cazul apelor de suprafata in amonte de orice sursa de poluare, iar in cazul surselor de profunzime, locul se amenajeaza astfel incat punctul de captare sa fie protejat de infiltrarea apelor de suprafata si de riscul de inundare.

Sectorul de prelucrare a apei poate fi definit ca un sistem de bariere multiple care duc la obtinerea unei ape potabile.

Prelucrarea apelor de suprafata se face prin sedimentare, filtrare si dezinfectie ca etapa finala.

Sedimentarea consta in depunerea impuritatilor biotice si abiotice aflate in suspensie in apa. Poate fi simpla sau cu coagulare si floculare. Sedimentarea simpla sau decantarea are loc in bazine de sedimentare de tip orizontal sau vertical. Eficienta sedimentarii simple nu este foarte ridicata, ea inlaturand intre 40-60% din suspensii. Sedimentarea cu coagulare si floculare accelereaza sedimentarea prin folosirea unor substante coagulante care in apa formeaza flocoane, la suprafata carora se absorb particulele aflate in suspensie, flocoanele marindu-si dimensiunea vor sedimenta in virtutea gravitatiei. Sedimentarea cu coagulare creste eficienta inlaturarii impuritatilor intre 60 si 80%.

Filtrarea reduce turbiditatea folosind filtre, de obicei din nisip cu patru straturi succesive : nisip fin, nisip mare, pietris si piatra (strat sustinator al filtrului). Apa bruta patrunde in bazinul de filtrare in partea superioara, apa filtrata fiind evacuata in partea inferioara. Filtrarea poate fi rapida sau lenta. Filtrarea rapida are la baza formarea unei membrane filtrante chimice de coagulant cu actiune mecanica la suprafata filtrului de nisip. Acest tip de filtrare se aplica apelor de suprafata cu turbiditate crescuta. Filtrarea lenta se realizeaza prin formarea la suprafata filtrelor a unei membrane biologice care retine aproape integral impuritatile din apa. In aceasta situatie in straturile superioare ale filtrului se formeaza o pelicula vascoasa formata din bacterii, protozoare, crustacee si secretiile lor ; celule moarte ; substante organice in diferite stadii de mineralizare. Aceasta membrana filtranta biologica este numita zooglee.

Dezinfectia apei are ca scop indepartarea completa a germenilor patogeni si reducerea celor saprofiti. Dezinfectia se poate face prin metode fizice sau chimice. Metodele fizice de dezinfectie precum distilarea, fierberea, dezinfectia cu ultraviolete, ultrasunete sau cu radiatii ionizante sunt aplicabile unor cantitati mici de apa. Metodele chimice folosesc cu efect bactericid, virulicid si sporicid. Substantele folosite sunt clorul, iodul, permanganatul de potasiu, ozonul sau argintul. Metoda cea mai folosita este clorinarea, metoda care utilizeaza clorul liber sau sub forma de compusi : hipoclorit, cloramina, peroxid de clor. Actiunea dezinfectanta a clorului se desfasoara in trei procese :

oxidarea substantelor organice, a amoniacului si a substantelor minerale,

clorarea directa-etapa in care se formeaza clor, fenol si clor crezoli, compusi organici cu gust si miros neplacut

actiunea bactericida directa.

Dupa consumarea celor trei procese in apa ramane clorul rezidual liber. Necesarul de clor utilizat la dezinfectie este influentat de :

- rezistenta la clor a microorganismelor : cele mai rezistente fiind bacteriile sporulate;

- starea clorului utilizat : cel mai eficient este clorul liber ;

- temperatura apei : clorinarea este mai putin eficienta la temperaturi scazute ;

- pH-ul apei ;

- timpul de contact : minim 30 de minute pentru clorul liber.

Pentru dezinfectia apei cu clor se considera optime urmatoarele conditii :

- pH < 8

- temperatura apei 20o C

- timp de contact 30 de minute

- clor rezidual intre 0,10si 0,25 mg/dm3

Sectorul de inmagazinare al apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte sanitare :

- sa fie imprejmuite astfel incat sa fie impiedicat accesul oamenilor sau animalelor evitandu-se astfel deteriorarile

- amplasarea lor in subteran sau aerian

- sa fie etans, ventilat permanent, izolat termic

- sa permita accesul pentru controlul sanitar

Sectorul de distributie al apei cuprinde sistemele de conducte subterane prin care apa ajunge de la statia de tratare la consumator. Aceste sisteme trebuiesc concepute si dimensionate in functie de conditiile topografice astfel incat sa se asigure un debit si presiune optima in toate punctele de consum, eliminandu-se posibilitatile de impurificare prin deteriorari sau prin contact cu puncte critice.

Conditii sanitare ale aprovizionarii locale cu apa potabila

Procedura de a lua apa direct de la sursa si de a o transporta prin mijloace proprii este o metoda folosita atat in mediul rural, dar si la periferia asezarilor urbane. Cu toate dezavantajele pe care le prezinta aprovizionarea locala cu apa potabila comparativ cu aprovizionarea centrala, aceasta este o realitate si va continua sa fie pentru o buna parte a populatiei fiecarei tari. Sursele de apa recomandate a fi utilizate in aprovizionarea locala sunt cele de profunzime. Fantanile, atat cele sapate, cat si cele forate, sunt cele mai folosite cai de aprovizionare locala cu apa.

Conditiile igienico-sanitare pe care trebuie sa le indeplineasca o fantana sunt :

amplasarea se va face alegand punctul cel mai inalt al terenului

amenajarea se va face la cel putin 30 metri de orice sursa de impurificare

adancimea minima a stratului de apa sa fie de cel putin 4 metri

peretii fantanii se vor construi din material impermeabil si rezistent

extragerea apei se va face astfel incat sa se previna poluarea

Reconditionarea, asanarea si dezinfectia fantanilor

Reconditionarea fantanii consta in curatirea, spalarea si repaarea deficientelor in ceea ce priveste normele sanitare.

Asanarea fantanii are ca scop drenarea apeor stagnante, eliminarea surselor de poluare si dezinfectia terenului.

Dezinfectia fantanii consta intr-un complex de masuri aplicate intr-o ordine precisa :

1. stabilirea sursei de poluare si inlaturarea acesteia

2. sleirea fantanii prin evacuarea repetata a stratului de apa

3. introducerea substantei dezinfectante aleasa in functie de gradul de poluare a fantanii si volumul de apa.

Substantele utilizate pentru dezinfectia apei pot fi clorigene si neclorigene. Se recomanda substantele clorigene care actioneaza prin eliberare de clor. Necesarul de substanta se stabileste in functie de continutul substantei in clor activ, peste 25%. Se foloseste o solutie de 1% astfel incat sa se asigure o cantitate de 5-20 gr. substanta clorigena/m3 . Volumul de apa ce urmeaza a fi dezinfectat se calculeaza in functie de dimensiunile fantanii si inaltimea stratului de apa. Introducerea substantelor dezinfectante se face direct in apa fantanilor sapate si in tubul de aspiratie pentru fantanile forate. In vederea realizarii dezinfectiei se va asigura un timp de contact cuprins intre 24 si 48 de ore. Dupa acest interval de timp se va extrage repetat apa pana cand ea devine clara, incolora si fara miros de clor. Fantana va fi utilizata ca sursa de apa potabila doar dupa ce se va face controlul de laborator.

Dezinfectia cu substante clorigene.

Cele mai utilizate substante sunt : clorura de var -1% sau cloromul. Aceste substante prin expunere la lumina si vapori de apaelibereaza clorul activ. Inainte de a fi folosite este necesar sa se determine concentratia clorului activ din substanta respectiva.

Principiul metodei : Clorul activ eliberat din substanta clorigena deplaseaza iodul din iodura de potasiu proportional cu concentratia sa. In prezenta amidonului ca indicator se va titra cu tiosulfat de sodiu iodul eliberat. Procentul de clor activ se calculeaza ca fiind produsul dintre numarul de mililitri solutie tiosulfat de sodiu folositi la titrare si echivalentul in mg clor activ al unui mililitru solutie de tiosulfat de sodiu, produs raportat la volumul solutiei clorigene luate in lucru inmultit cu inversul dilutiei. Cantitatea de substanta clorigena necesara dezinfectiei se calculeaza cu ajutorul formulei :

Nr. grame substanta clorigena = (D x V)/P x 100

unde : D - doza de clor necesara pentru a asigura dezinfectia fantanii (5-10 g/m3)

V - volumul apei din fantana

(V = 3,14 r2 h, in care r- raza fantanii ; h- grosimea stratului de apa)

P - procentul de clor activ al substantei clorigene folosita pentru dezinfectie.

Substantele neclorigene utilizate la dezinfectia apei pot fi :

- varul nestins, utilizat in proportie de 6 kg pentru fiecare m3 de apa ;

- varul stins, folosind 10 kg dizolvate in 40 litri apapentru fiecare m3 de apa;

Timpul de contact pentru substantele neclorigene este de 24-48 ore.

FISA nr. 1 DE EVALUARE SI INSPECTIE SANITARA

STATIA DE TRATARE A APEI

I. Informatii generale

1. Data inspectiei ././.

2. Obiectivul . . .. .

Sursa Captare Statia de tratare Distributie

3. Efectuata de . ..

Numele persoanei Autoritatea

4. Numele furnizorului .. ..

Judetul Statia de tratare

5. Adresa ..

6. Seful statiei de tratare ..

7. Anul punerii in functiune ..

8. Zona de aprovizionare ..Populatia deservita

9. Capacitatea statiei de tratare Proiectata.. Actuala..

10. Zona de protectie Imprejmuita [] Da / [] Nu

Imprejmuita si pazita [] Da / [] Nu

II. Sursa

1. Tipul sursei de apa .. . .. ..

Lac de

acumulare Fluviu Rau Foraj Izvor (Altele)

III. Captarea

1. Este captarea adecvata din punct de vedere al:

Amplasarii [] Da / [] Nu Tipului

[] Da / [] Nu Intretinerii [] Da / [] Nu

Surselor de poluare din vecinatate [] Da / [] Nu

IV. Procesul de tratare aplicat

1. Site fine.

2. Deznisipatoare..

3. Treapta de retinere a uleiurilor si substantelor grase.

4. Presedimentare ..

5. Predezinfectie / oxidare ..

Clor Ozon

6. Tratament cu carbune activ

7. Aerare .

8. Coagulare si floculare .. . ..

Var Aluminiu Altele

9. Sedimentare ..

Dreptunghiular Radial Altele

l0. Filtrare .. ..

Lenta Rapida Carbune granulat

11. Dezinfectie .. .

Clor Ozon Altele

12. Alte procedee (specificati):

V. Sedimentare

1. Nr. de tancuri/bazine de sedimentare:..

2. Frecventa indepartarii namolului..

3. Tipul procedeului de decolmatare..

4. Metoda de depozitare a namolului..

5. Aspectul general legat de limpezimea apei..

6. Turbiditatea (NTU) la intrare:.(NTU) la iesire

VI. Filtrare

l. Nr. de filtre

2. Viteza de filtrare.

3. Functionarea filtrului

4. Grosimea stratului de pietris..

5. Grosimea stratului de nisip si granulozitatea.

VII. Spalarea in flux invers a filtrelor

1. Criteriile de incepere a spalarii in flux invers..

Aer: ..

Debitul Durata Timpul

Apa: ..

Debitul Durata Timpul

2. Distributia volumelor de aer si apa in patul de nisip:

.

Uniforma Neuniforma

3. Volumul de apa curata pentru spalarea in flux invers:.

4. Au aparut 'bulgari' de namol sau fisuri in patul filtrant?

Inaintea spalarii in flux invers.

Dupa spalarea in flux invers..

5. Unde este dirijata apa de spalare?..

VIII. Clorinarea

1. Au existat intreruperi in clorinarea apei?..

2. Frecventa intreruperilor:.

3. Cauza intreruperii:

4. Tipul substantei chimice utilizate:

5. Dozarea substantei chimice:..

6. Echipament si masuri de siguranta:.

7. Stocuri de rezerva de dezinfectant:Cantitatea.

8. Conditii de depozitare:..

IX. Rezervor/ rezervoare cu apa potabila

1. Nr. de rezervoare:

2. Capacitatea fiecarui rezervor, mc: ..

3. Concentratia de clor rezidual liber: ..

4. pH:

5. Reactivi utilizati pentru ajustarea pH-ului si doza:

6. Exista scurgeri din rezervor?

7. Este rezervorul acoperit si inchis corespunzator?

8. Exista urme de substante straine in rezervor?.

9. Sunt ventilele de aer si conductele de preaplin protejate cu site?.

X. Controlul procesului de tratare

Da Nu Frecvent

1. Testul Jar: . . ..

2. pH: . ..

3. Clor rezidual liber: .. ..

4. Culoare: ..

5. Turbiditate: .. .. . .

6. E. Coli/SF: . .

7. Altele: ..

EVALUARE SANITARA

XI. Controlul inregistrarilor/ documentelor

1. Consumul de reactivi: .

2. Testele utilizate pentru controlul procesului de tratare:..

3. Examinarea bacteriologica: ..

4. Clorul rezidual:

5. Altele:

XII. Intretinere

Curatare Calibrare/ ungere

1. Gratare/Site: . .

2. Pompe: .

3. Dozatoare pentru clor ..

4. Dozatoare pentru aluminiu ..

5. Instrumente de masura si

control: .. ..

6. Gospodarire in general: .. .

7. Depozitarea reactivilor: .. .

Adecvata Inadecvata

XIII. Personal

1. Nr. angajatilor: ..

Permanenti Temporari

2. Nivelul de pregatire al sefului statiei de tratrea apei si a operatorului sef:

..

3. Vechimea in statia de tratare:

4. Vechimea in serviciile de tratare a apei: .

XIV. Reclamatii primite

1. De la operatori: .

.

.

.

2. De la conducere:

.

.

.

XV. Probleme existente:

Da Nu Descrierea problemei

1. Sitele fine: ..

2. Camera cu pietris: ..

3. Treapta de retinere a

uleiurilor si substantelor grase: . .. .. .. ..

4. Presedimentarea: .. ..

5. Carbunele activ: .. ..

6. Aerarea: .. ..

7. Coagularea si flocularea: .. ..

8. Sedimentarea: .. .. ..

9. Filtrarea: .. .. ..

10. Dezinfectia: .. .. ..

11. Alte procese: .. .. ..

12. Controlul procesului (X): ..

13. Controlul inregistrarilor (XI): .. .. ..

14. Intretinerea (XII): .. ..

XVI. Diagrama de flux a statiei de tratarea apei (anexati diagrama)

XVII. Masurile de remediere recomandate

1. Masuri care trebuie luate imediat:..

.

.

.

2. Masuri pe termen mediu:.

.

.

.

XVIII. Au fost solutionate problemele identificate la inspectia precedenta?

.

.

.

Semnatura medicului igienist/inspectorului:.

Semnatura producatorului:

.

FISA nr. 2 DE EVALUARE SI INSPECTIE SANITARA

RETEAUA DE DISTRIBUTIE

I. Locul verificat (zona de aprovizionare):

1. Informatii generale: Autoritatea de Sanatate Publica

: Localitatea..

2. Cod/Adresa

3. Semnatura reprezentantului Autoritatii de apa / Comunitatii..

4. Data inspectiei.

5. Proba de apa prelevata..Nr. probeiCF.

II. Informatii pentru evaluarea riscului Risc

1. Exista vreun punct de scurgere intre sursa si rezervor [] Da/ [] Nu

2. Caminele de vizitare sunt protejate (inclusiv dpdv sanitar) [] Da/ [] Nu

Daca exista un rezervor

3. Este el acoperit si protejat potrivit cerintelor de ordin sanitar [] Da/ [] Nu

4. Sunt ventilele protejate potrivit cerintelor de ordin sanitar [] Da/ [] Nu

5. Prezinta rezervorul fisuri sau sparturi [] Da/ [] Nu

6. Exista pierderi in sistemul de distributie [] Da/ [] Nu

7. Este pavata si imprejmuita zona din jur [] Da/ [] Nu

8. Se acumuleaza apa in jurul rezervorului (este necesara drenarea) [] Da/ [] Nu

9. Exista deseuri solide pe o raza de 10 m in jurul rezervorului [] Da/ [] Nu

10. Este marginea rezervorului fisurata sau erodata [] Da/ [] Nu

11. Exista pierderi la robinetul de golire [] Da/ [] Nu

Scorul riscului de contaminare: 10-11= foarte mare

6 - 9 = mare

3 - 5 = mediu

0 - 2 = mic

III. Rezultate si recomandari

Au fost identificate urmatoarele puncte cu risc(nr. 1-11)

Masuri de remediere

Semnatura medicului igienist/ inspectorului:

FISA nr. 3 DE EVALUARE SI INSPECTIE SANITARA

Fantana Publica

I. Locul verificat:..

1. Informatii generale: Autoritatea de Sanatate Publica

: Localitat.

2. Cod / Adresa

3. Semnatura reprezentantului Autoritatii de apa / Comunitatii.

4. Data inspectiei

5. Proba de apa prelevata.Nr. probei.CF.

II. Informatii pentru evaluarea riscului Risc

1. Exista vreun punct de scurgere intre sursa si rezervor [] Da/ [] Nu

2. Caminele de vizitare sunt protejate (inclusiv potrivit cerintelor de

ordin sanitar)    [] Da/ [] Nu

Daca exista un rezervor

3. Este el acoperit si protejat potrivit cerintelor de ordin sanitar [] Da/ [] Nu

4. Sunt ventilele protejate potrivit cerintelor de ordin sanitar [] Da/ [] Nu

5. Prezinta rezervorul fisuri sau sparturi [] Da/ [] Nu

6. Exista pierderi in sistemul de distributie [] Da/ [] Nu

7. Este pavata si imprejmuita zona din jur [] Da/ [] Nu

8. Se acumuleaza apa in jurul rezervorului (este necesara drenarea) [] Da/ [] Nu

9. Exista deseuri solide pe o raza de 10 m in jurul rezervorului [] Da/ [] Nu

10. Este marginea rezervorului fisurata sau erodata [] Da/ [] Nu

11. Exista pierderi la robinetul de golire [] Da/ [] Nu

Scorul riscului de contaminare 10-11= foarte mare

6 - 9 = mare

3 - 5 = mediu

0 - 2 = mic

III. Rezultate si recomandari

Au fost identificate urmatoarele puncte cu risc (nr. 1-11)

Masuri de remediere.

Semnatura medicului igienist/inspectorului: