| CATEGORII DOCUMENTE |
| Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Probleme actuale ale omenirii
EPOCA ACTUALA - EPOCA A CONTRASTELOR
Fig. 1. Balanta problemelor actuale ale omenirii
Marile probleme ale omenirii atarna greu in balanta, chiar si fata de succesele inregistrate.
Disfunctionalitatile trebuiesc identificate, studiate, evaluate si solutionate
PROBLEME GLOBALE ALE OMENIRII
Problemele globale ale omenirii pot fi clasificate cel putin in patru categorii:
Sociale (S)
Economice (E)
Ambientale (A)
Tehnice (T)
Intre ele existand numeroase conexiuni si interferente
3. Principalele probleme de mediu
Schimbari climatice
Deprecierea stratului de ozon
Accidente majore
Acidifierea
Pierderi in biodiversitate
Ozon troposferic si alti poluanti oxidanti
Gestiunea deficitara a apei dulci
Degradarea padurilor
Managementul deseurilor
Stresul urban
Risc chimic
PROBLEMELE MEDIULUI AMBIANT SI ARIA PREOCUPARILOR ECOLOGICE
A. POLUAREA afecteaza toti FACTORII DE MEDIU. EFECTE
- atmosfera - Distrugerea
- marile si oceanele stratului de ozon
- apele subterane si - Incalzirea globala
de suprafata - Ploi acide
- solul
B. SCHIMABREA CLIMEI cu urmatoarele efecte - Topirea ghetarilor
- Ridicarea
nivelului apelor
- Diminuarea
biodiversitatii
C. EPUIZAREA RESURSELOR DE APA DULCE
- Apele de suprafata isi diminueaza volumul cu 400 km3 anual in favoarea marilor si oceanelor
- Necesar global - 18.700 km3/an
- Debit anual rauri - fluvii - 37.000 km3
- Ape subterane - 60.000 km3
D. DEFRISAREA PADURILOR
E. DISTRUGEREA ECOSISTEMELOR, REDUCEREA BIODIVERSITATII
ECOLOGIA - O STIINTA BIOLOGICA
DEFINITIA CLASICA - HAECKEL (1866)
Ecologia reprezinta ansamblul stiintei relatiilor organismelor cu mediul lor, cuprinzand in sens larg toate conditiile de existenta.
ECOLOGIA - economia vietii, studiaza:
- relatiile vietuitoarelor cu mediul anorganic si organic
- relatiile amicale sau inamicale ale organismelor care
impart acelasi habitat
- lupta pentru existenta
ECOLOGIA mai este definita si stiinta a ecosistemelor
ECOSISTEMUL - UNITATEA FUNCTIONALA FUNDAMENTALA A BIOSFEREI
LUMEA VIE POATE FI PRIVITA IN FUNCTIE DE ORGANIZAREA SISTEMELOR, astfel:
INDIVIDUL-POPULATIA-BIOCENOZA-BIOMUL-BIOSFERA
Ecosistemul este unitatea functionala a biosferei care integreaza intr-un tot unitar, prin interactiuni ale componentelor sale, un subsistem biotic (biocenoza) si altul primar fizic (biotopul)
Termenul de ECOSISTEM - introdus de A.G. Tanslay in 1935.
Din punct de vedere morfologic, ecosistemul se compune din doua parti intre care exista numeroase interactiuni:
totalitatea vietuitoarelor (plante, animale mari, microorganisme) - respectiv biocenoza;
totalitatea conditiilor de mediu (solul, clima, substratul geologic etc.) - biotopul
Din punct de vedere functional, ECOSISTEMUL ARE 4 COMPONENTE:
substante abiotice (nutrienti organici)
Producatori
Consumatori
Descompunatori
Pe ansamblul globului pamantesc, biocenoza este reprezentata de urmatoarele componente:
Fitocenoza - 95% din biomasa ecosistemului
Zoocenoza - 2% din biomasa ecosistemului
Microbiocenoza - 3% din biomasa ecosistemului
DENSITATEA RETELEI DE INTERACTIUNI
Esenta functionarii unui ecosistem consta in antrenarea energiei solare si a substantelor nutritive in circuitul biologic, unde se transforma in biomasa.
Intre elementele ecosistemului exista numeroase interactiuni.
TIPURI DE ECOSISTEME
A. ECOSISTEME NATURALE
1. marine
2. de ape continentale
3. terestre
- tundra
- savana
- muntele
- stepa etc
B. ECOSISTEME MODIFICATE (cu grad de antropizare redus)
C. ECOSISTEME AMENAJATE (cu grad de antropizare ridicat)
AGROECOSISTEME
- agrare (vegetale)
- zooproductive
2. ECOSISTEME FORESTIERE din diferite zone
3. ECOSISTEME URBANE
- zone de locuit
- zone de agrement
- zone industriale
LANTUL TROFIC
Lantul trofic reprezinta caile prin care un organism isi procura hrana, respectiv transformarea si transmiterea nutrientilor de la o specie la alta.
El reprezinta calea de vehiculare a substantelor nutritive in biocenoza.
ORDINEA IN CARE ESTE VEHICULATA HRANA: A-B-C-D-E
A. PRODUCATORI (PLANTELE VERZI)
glucoza 684 Kcal/mol
- Procesul de
fotosinteza 6CO2+6H2O C6H12O6+6O2
B. CONSUMATORI DE ORDINUL I (FITOFAGI):
Insecte
Mamifere ierbivore
Pasari
Animale omnivore
Microorganisme
C. CONSUMATORI DE ORDINUL II (CARNIVORI; ZOOFAGI):
Pasari de prada
Mamifere carnivore
Reptile etc.
D. CONSUMATORI DE ORDINUL III (ZOOFAGI)
E. MICROORGANISME CARE SE HRANESC CU MATERIAL ORGANIC MORT
- Ciuperci saprofage
- Organisme detritivore (de obicei bacterii)
Biocenoza (totalitatea vietuitoarelor care ocupa un anumit habitat) depinde in primul rand de randamentul fotosintezei.
In cadrul ecosistemelor se stabilesc lanturi trofice, ca de exemplu:
1) In campie: graminee - insecte - soparla de camp - soim - ciuperci saprofage
2) In paduri: copaci (frunze) - omizi - ciocanitoare - uliul pasarelelor - ciuperci saprofage
3) In balti si lacuri: diatomee - racusori - pasari de balta - uliul de balta - organisme detritivore
4) In mari: diatomee - crustacee - scrumbii - rechini - bacterii si ciuperci saprofage.
CALCULUL ENERGIEI FIXATE IN ECOSISTEME
Pentru determinarea energiei fixate in ecosisteme se stabilesc urmatoarele etape:
1. Se determina productia obtinuta anual:
- La speciile anuale - integral
- La speciile perene - diferenta de masa intre cea actuala si cea de anul anterior.
2. Se determina cantitatea de apa din tesuturile analizate
14% - de exemplu la grau (86% substanta utila)
16,5% la porumb (84,5% substanta utila)
10% la floarea soarelui (90% substanta utila)
3. Compozitia chimica a substantelor utile:
- proteine - lipide - glucide (monozaharide, polizaharide)
4. Numar de calorii/g substanta:
- cca. 3000 in cazul monozaharidelor
- cca. 4500 pentru amidon
- cca. 6000 pentru proteine
- cca. 9000 pentru lipide
Se poate compara energia fixata de 1 ha de porumb si 1 ha de floarea soarelui
OMUL SI DETERIORAREA MEDIULUI
In procesul de individualizare a ecologiei ca disciplina biologica - importanta omului in modificarea ecosistemelor si chiar in periclitarea conditiilor de viata este recunoscuta din ce in ce mai mult, cu argumente dintre cele mai solide.
Punerea la adapostul distrugerilor a unor locuri, formatiuni naturale si biocenoze de valoare deosebita, a inceput in secolul XIX si continua si astazi.
1872 - Congresul American decreteaza Parcul Yellostone primul parc national din lume.
Alte parcuri regionale si rezervatii naturale apar in intreaga lume.
Infiintarea de societati, asociatii, cluburi etc. (ONG) cu scopul protejarii mediului.
Aparitia unor lucrari cu mare impact asupra publicului, care avertizeaza asupra pericolelor poluarii si distrugerii mediului.
Rachel Carson - Primavara tacuta (1962)
Jean Dorst - Inainte ca natura sa moara (1969)
Barry Commoner - Cercul care se inchide (1972)
Aparitia unor organisme centrale (autoritati) de protectia mediului in majoritatea statelor (ministere)
Mediul devine tot mai mult o problema internationala.
Conferinte mondiale
Conventii internationale
Conventii bilaterale
Organisme internationale
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (PNUE)
Comisia ONU pentru Mediu si Dezvoltare
Directoratul pentru mediu in cadrul UE
Legislatie la nivel statal si international privind protectia mediului
FACTORII DE MEDIU
SOLUL APA AERUL VIETUITOARELE
LITOSFERA HIDROSFERA ATMOSFERA BIOSFERA
SOLUL - invelis subtire al planetei format pe roca mama in urma a numeroase procese fizice, chimice si biologice.
De exemplu:
Fizice: fragmentarea prin inghet si dezghet
Chimice: oxidari, reduceri, formari de saruri
Biologice: aparitia materiei organice
In functie de zona climatica, tipul de roca mama si intensitatea proceselor de solificare, exista mai multe tipuri de sol.
Solul este un sistem complex de viata in care traiesc milioane de microorganisme cu rol foarte important in circulatia elementelor (mineralizarea substantei organice, fixarea azotului etc.)
HIDROSFERA
Structura resurselor de apa
|
Resursele de apa |
Volum in km3 |
|
1. Apa lichida (Oceanul) - Lacurile cu apa dulce - Lacuri si mari interioare (adesea sarate) - Cursuri de apa - Apa din sol - Apa freatica (pana la 80 m) - Ape profunde | |
|
2. Apa solida (ghetari si calote polare) din care: - ghetari ai regiunilor temperate si tropicale | |
|
3. Apa sub forma de vapori (Apa din atmosfera) | |
|
4. Apa continuta in organismele vii |
PROBLEMELE HIDROSFEREI
I. Reducerea cantitatii de apa dulce disponibila
Anual volumul de apa dulce se diminueaza cu 400 km3
II. Poluarea apei de suprafata
III. Poluarea marilor si oceanelor
IV. Reducerea nivelului panzei de apa freatica, ca urmare a pomparilor excesive
Organismele vii - in special plantele au un rol major in circuitul apei:
Evapotranspiratia
Locul padurii in economia apei
Adaptarea organismelor la regimuri hidrice diferite
plante de apa
plante xerofite
ATMOSFERA
* Invelisul de aer al planetei
Masa = 0,000001 din masa globului pamantesc
* Are o grosime de cca. 1.000 km dar, pe masura ce ne indepartam de pamant, atmosfera este tot mai rarefiata, asa ca, de fapt, conteaza numai stratul de la 0-10 km inaltime.
Straturile atmosferice
0-10 km TROPOSFERA - amestec omogen de gaze
Temperatura scade cu inaltimea (10C la fiecare 180 m)
10-100 km STRATOSFERA - gazele sunt stratificate
Temperatura creste pana la 50 km, apoi scade puternic
100-1.000 km IONOSFERA - gaze sub forma de ioni
Temperatura creste pana la cateva sute de grade C
1.000-10.000 km MAGNETOSFERA - gaze extrem de rare
Caracteristicile atmosferei
In TROPOSFERA oxigenul are o pondere de 20,9%, azotul 78,09, neonul 0,93%, iar CO2 = 0,03%. Pe masura ce inaintam in inaltime, creste proportia de hidrogen (peste 96% la 100 km altitudine).
Problemele atmosferei
Cresterea continutului in CO2, CH4 si alte gaze cu efect de sera
Scaderea cantitatii de ozon din STRATOSFERA
Imbogatirea TROPOSFEREI cu gaze poluante, cu capacitate mare de oxidare (ozon troposferic)
Scaderea pH in masele de nori - aparitia ploilor acide
Scaderea nivelului de transparenta
Cresterea numarului de zone si zile cu smog
DIRECTII PRINCIPALE DE ACTIUNE IN DOMENIUL
PROTECTIEI MEDIULUI
Ecuatia ecologica: ECOLOGIE = CCC + RRR
C C
C 2 3 R R
R 5 6
+ = ECOLOGIE (Protectia mediului)
Ce simbolizeaza cei 3 C ?
Dar cei 3 R ?
1 2 3
Conservare - Consum - Control
4 5 6
Recuperare - Refolosire - Reconditionare
1. CONSERVARE = utilizarea judicioasa a resurselor naturale pentru nevoile generale ale societatii (prezente si viitoare). Exemple actuale:
- Autoturisme de mic litraj
- Alternative la utilizarea autoturismelor:
- biciclete
- transport pe cale ferata
- microbuze etc.
- Cresterea randamentului la ardere
2. CONTROLUL = masurarea si mentinerea sub anumite limite a poluarii pentru toti factorii de mediu: apa - aer - sol - radiatii - poluare fonica
v Agentiile de protectie a mediului
v S. Mg. M. (Sisteme de Management al Mediului)
- Standarde:
* SEVESO I + II
* ISO 9000
* ISO 14000
- Principiile standardelor din grupa ISO 14000:
* Promoveaza dezvoltarea durabila
* Solicita imbunatatirea continua
* Nu este obligatoriu
v Monitoring
Sisteme: * GMS (international)
* SMIR (Romania)
Subsisteme: * Apa
* Aer
* Sol
Necesitati:
- Aparatura pentru determinari
- Laboratoare
- Standarde
- Personal calificat
v Auditul de mediu (Ecoaudit)
* Cand ? * Etape ? * Organisme ?
3. CONSUMUL
Relatia Marketing - Consum - PIB
RESURSE - POLUARE
Rolul educatiei ecologice
Organizatii neguvernamentale
Rolul guvernelor
Ex.: * materiale termoizolante
* piste pentru ciclisti: Germania, Olanda etc.
* hartie reciclabila: SUA, Germania
* ambalaje sticla: Danemarca
4. RECUPERAREA MATERIALELOR
Sisteme de recuperare: metal, hartie, sticla; recuperarea caldurii
5. REFOLOSIREA
Reciclarea ambalajelor, containerelor, paletilor (exemple)
6. RECONDITIONAREA
- Reconditionarea pieselor (cutii de viteze, planetare)
- Extragerea partilor neuzate
- Resaparea anvelopelor
- Reconditionarea bateriilor auto etc.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4096
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
