CIVILIZATIILE PRECOLUMBIENE DIN ARIA MEXICANA

CIVILIZATIILE PRECOLUMBIENE DIN ARIA MEXICANA

Pana spre sfarsitul paleoliticului mediu, America era un continent nepopulat. Nu s-a gasit panaacum nici o fosila de hominizi in America - unde, dealtminteri, nu au existat si nu exista nici azi maimute antropoide. Dar la odata imposibil de precizat- in orice caz, cu mai bine de 20 000 de ani in urma- pe cand actuala stramtoare Bering era inca un istm care lega Siberia cu Alaska, grupuri mici de vanatori, de nomazi din continental asiatic au inceput sa migreze, o parte raspandindu-se pe teritorii ale Americii de Nord, iar o parte coborand- mult mai tarziu - spre sud. In jurul anului 5 000 i.e.n. aceast prim val uman a ajuns probabil, pana in regiunile Americii Centrale.

Cam la aceeasi data un al doilea val a pornit - de asta data nu pe uscat - din sud-estul Asiei si mai ales din Oceania pe directia insemnata de numeroasele insule si arhipeleaguri, ajungand in America de Sud. Noii emigranti traiau si din pescuit si din cules.

Intre 5 000 - 3 000 i.e.n. a patruns in regiunile septentrionale ale Americii de Nord un al treilea val de triuri asiatice, inrudite cu eschimosii de azi, care cunosteau olaritul, tesutul si foloseau arma.

La inceputul erei noastre nu mai existau in America urme de nomandism; incepe acum sa se configureze civilizatii create de populatia sedentara . Trei dintre acestea au atins nivelul de civilizatii istorice: civilizatiile azteca, incasa si mayasa. Civilizatia azteca, s-a constituit in partea meridionala a Americii de Nord; a doua, civilizatia Inca, in America de Sud, de-a lungul coastei Oceanului Pacific; a treia civilizatie Maya, in America Centrala.

Civilizatia azteca ocupa aproximativ teritoriul Mexicului de azi, dar depasindu-I granitele spre sud. Pe podisul central inalt de peste 2 000 m si domina cactusii uriasi cu o infinita varietate de specii si agavele gigantice din care se prepara si bautura nationala mexicana (pulque). Printre numeroasele lacuri - cinci principale- se intend terenuri cultivate cu zarzavaturi, livezi de pomi fructiferi si cereale in special porumb. Pe coastele vulcanilor care trec de 5 500 m , padurile de conifere urca de la nivelul terenurilor cultivate pana la

4 000 m . Aztecii si-au construit capitala in mijlocul unui lac imens pe o insula , intr-o zona mlastinoasa, fertila, bogata in pesti si strategic, perfect aparata.

De la mijlocul mileniului al doilea i. e. n. cea mai veche populatie sedentara de pe podisul central cultiva pamantul, cunostea tesutul, lucra in argila figure de zeitati si vase cu trei picioare. Incepand din al II-lea mileniu i.e.n. s-au succedat civilizatii importante, care au precedat-o pe cea azteca.

Prima civilizatie - a fost cea a olmecilor. Inceputurile ei se situeaza catre 1250 i.e.n Olmecii au influientat in schimb toate zonele mai civilizate din Mexic si Guatemala

Aveau astronomi priceputi: lor li se datoreaza introducerea in aria mexicana a calendarului consemnat cu ajutorul glifelor. Religia lor cunostea o zeitate cu cap (sau cu masca )de jaguar. Sculptau jadul albastru - si acele atat de characteristic olmece capete colosale debazalt(inalte de 2-3 m), reprezentate totdeauna fara gat sau restul corpului, si asezate - fara un postament - direct pe sol.

Contributia culturala principala a olmecilor a fost crearea centrului ceremonial, complexul de edificii religioase caruia ii era integrata si tipica piramida mexicana. Piramida din La Venta avea 17 m.

Adoua cultura din regiunea mexicana s-a datorat unui popor numit xicalanca, constructor al importantului oras Teotihuacan dispunand de o buna organizare militara -ajungand in secolele III-IV e.n. sa domine o foarte intinsa zona a actualului Mexic.

Inca din sec. III i.e.n. Teotihuacan ( Locul unde oamenii devin zei") era in primul rand un centru religios, un mare oras-sanctuar. Orasul era traversat de o strada larga de 40 m si lunga de peste 2 km, de-a lungul careia se inaltau sanctuare si piramide.

O alta cultura s-a datorat poporului Toltec care avea ca zeitate suprema Quetzalcoatl care la origine s-ar putea sa fi fost un suveran - sacerdot de un prestigiu deosebit. Orasul principal era Tollanul. Toltecii au fost renumiti pentru frumoasele ornamente vestimentare lucrate din placi de arama, precum si pentru bijuteriile lor lucrate in aur care repetau indeosebi motivele sarpelui si clopoteuilor.

Dupa caderea Tollanului (1168) regatul Toltec s-a prabusit definitive in fata invaziei brutale- care insa incepuse cu cel putin un secol inainte- a unui por nomad de vanatori numit chichimeca (considerat de unii cercetatori a fi o ramura probabila a aztecilor).

Chichimeca au stapanit marele podis Mexican aproape doua secole, avand si reputatia de cei mai iuti alergatori din lume, dar fiind cunoscuti si pentru obiceiul lor de a-si ucide batranii si bolnavii - au fost si fondatorii orasului Tenayuca. Orasul a ramas celebru prin piramida - sanctuar(construita in jurul anului 1200), ornata de jur-imprejur cu figurile a 138 de serpi de piatra, pictati in diferite culori; de unde, si numele sanctuarului si al orasului Tenayuca - ,,Orasul Serpilor".

AZTECII

Aztecii - nume derivate din Aztatlan sau Aztlan, legendarul lor loc de origine - se numeau ei insisi ,,mexica" ( dupa numele stravechiului lor zeu supreme, Mexi). Pornind dintr-o indepartata regiune de nord-vest aztecii au continuat sa migreze spre sud, in jurul anului 1100 al e.n., ,,condusi " de zeul lor protector spre un ,,pamant al fagaduintei". Aztecii erau guvernati de preoti, jertfeau copii zeului ploii si credeau in venirea unui Quetzalcoatl-Mesia salvator.Catre anul 1345 sau ajuns pe Marele Podis,fondand orasul Tenochtitlan-"Piatra Cactusului",-actual Ciudat de Mexico.

In prima perioada a istoriei lor aztecii praticau atat vanatoarea cat si agricultura.

Erau impartiti in sapte clanuri si erau condusi de patru capetenii - sacerdoti. Pasari sau animale domestice nu aveu; doar curcanul si cainele ofereau un plus de subzistenta alimentara, a carei baza ramanea porumbul (apoi - fasole si pepenele galben) . Unicul instrument agricol cunoscut era, in loc de plug, o prajina cu varful ascutit, calita in foc. Cand se stabileau intr-un loc isi construiau mai intai templul si terenul pentru caracteristicul lor joc ritual cu mingea. Vorbeau nahuall- limba populatiilor celor mai civilizate din Mexic si aveau un calendar religios cu ciclul de 52 de ani.

Pe Marele Podis au intampinat rezistenta bastinasilor. Trebuind sa lupte mereu au renuntat la vechea forma de conducere si si-au ales un conducator unic. Pentru a-si asigura cu mai putine probleme hrana s-au retras (prin anul 1325 sau, dupa alti autori in 1370) in zona lagunara unde au realizat doua lucruri ,, gradinile plutitoare" si orasul capitala- Tenochtitlan.

Ingenioasele ,, gradini plutitoare" (se mai construiesc si azi in Mexic aceste chinampas) erau facute mai multe plute immense de trestie intre ele cu straturi de pamant - si inconjurate de o impletitura de papura care le mentine forma , - pana cand insula plutitoare ajunge la o grosime de 3-5 m . Pe aceste ostroave se seamana iarba, se cultivau zarzavaturi si se plantau pomi. Cu ajutorul unor prajini lungi, ,, gradinile plutitoare" - pe care se construiau si colibe - puteau fi deplasate din loc in loc. Orasul capitala Tenochtitlan a devenit unul din cel mai somptuoase si mai mari orase ale vremii - cu piramidele - temple, cu pietele, cu palatele salesi cu o populatie apreciata la 750 000 de locuitori.

OBICEIURI SI RITUALURI

Ceremonia botezului consta in rugaciuni cuvantari augurale, consultarea horoscopului, afundarea noului nascut intr-un vas cu apa dupa care i se da un nume; baiatului ise da de obicei un nume de animal iar fetelor un nume de flori , de stele sau de pasari. Trei copii mai mari alergau pe strazile orasului strigand numele noului nascut.

Educatia copiilor se facea mai intai in familie. Fiii nobililor si a razboinicilor de seama erau dati fie la un colegiu sacerdotal, fie la un militar. Varsta ca satoriei era stabilita la 16 ani pentru fete si la 20 de ani pentru baieti. Casatoria era permisa numai cu un membru al altui clan. Ceremonia casatoriei - la care asistau si capeteniile clanurilor mirilor constau in interminabile cuvantari si in consumarea din abundenta a unei bauturi alcoolice; apoi mirii se asezau pe o rogojina si li se inodau impreuna poalele vesmintelor- actul symbolic principal al ceremoniei. Urmau apoi, timp de patru zile diferite alte ceremonii.

SPATIUL CIVILIZATILOR ANDINE

Teritoriul vestic si nord-vestic al continentului sud American a fost scena pe care s-a constituit si a evoluat una din cele mai stralucite civilizatii precolumbiene : civilizatia incasilor.

Suprafata Imperiului Inca ocupa teritorii incluse azi in mai multe tari - Columbia, Ecuador, Bolivia,Peru, Uruguay, Argentina si Chile Pe platoul Peruvian La Puna temperature scade de la arsita de 40˚ in timpul zilei pana sub 0˚ in timpul noptii. In desertul care se intinde de-a lungul litoralului nu ploua de loc, in timp ce in zonele rasaritene spre Argentina, ploile foarte abundente formeaza cresterea rapida a lianelor uriase din padurile tropicale de nepatruns.

In acest cadru natural traiau sute de triburi inca din al III- lea mileniu e.n. , care in jurul anului 2000 i.e.n. practicau deja cultura porumbului, tesutul si olaritul.

Triburile mai evaluate lucrau, inca din secolul III i.e.n., o ceramica in forme intr-adevar elegante si decorate in culori vii. Prelucrau aurul, argintulsi bronzul, cunosteau tehnica broderieisi tesutul de chilimuri, si isi mumificau mortii . Motivele decorative predominante erau sarpele, condorul, jaguarul si puma. Se alimentau in principal cu porumb, castane si fasole, cu peste si carne de lama. In unele zone se practica si irigatia.

Prima dintre cele mai vechi si mai complex configurate a fost civilizatia Chavin ajunsala un grad de evidenta maturitate in jurul anului 1000 i.e.n Razboinicul popor Chavin , popor de o mare vitalitate si a carui influenta asupra civilizatiilor din Peru acontinuat timp de cel putin sapte secole - construia cladiri din blocuri massive de piatra bine fasonate .

Mohicasii aveau o organizare sociala evoluata, erau impartiti in caste , aveau orase , piramide, temple impunatoare, strazi bine construite, mesageri, luptatori deprofesie , tesatori organizati la nivel de productie artizanale, mestesugari priceputi in sculptura lemnului si in topirea aurului. Cunosteau,,flautul lui Pan"(naiul).

Incasii evitau masacrele si distrugerile oraselor, a satelor si in general a bunurilor materiale. Daca populatia cucerita nu se razvratea era tratata loaial, I se respecta obiceiurile, credintele religioase si limba - trebuiau sa invete si limba incasilor.

Populatia intregului Imperiu (in ultimii sai ani ajunsese la 12 milioane de locuitori) era organizata in grupe de baza de cate 10 familii, care formau la randul lor unitati de 100, de 1000 si de 10 000 de familii. Sefii unitatilor de 10 000 de familii erau i subordinea unor inalti demnitari , toti nobili (nobilii incasi erau de doua categorii : cei de sange regal si - majoritatea- capii triburilor supuse; acestia, daca se dovedeau loiali , capatau titluri si privilegii aproape egale celor ale membrilor familiei regale).

STILUL DE VIATA. OBICEIURI SI RITURI

.O incapere fara ferestre si fara cos, cu intrarea acoperita cu o patura de lana in chip de usa, fara nici un fel de mobila (doar seful tribului putea sa aiba un scaunel), cu cmteva piei sau paturi din lana de lama in loc de pat -astfel arata casa unui om simplu. Casa era facuta cu ajutorul vecinilor, din piatra bruta acoperita cu lut sau din caramizi uscate la soare si cu acoperisul dintr-un strat de pamant cu iarba.

Alimentatia incasilor consta din fierturi in principal de porumb, fasole, ospecie de cartofi si - in zona de coasta - alge marine. Carnea de lama sarata si uscata la soare era fiarta la un loc cu faina de cartofi. Obautura obtinuta prin fermentatia boabelor de porumb completa masa obisnuita a taranului. Incasii purtau o fasie de stofa in jurul coapselor, un fel de poncho de lana de lama, cu deschizaturi pentru cap si pentru brate ; iar contra frigului oscurta manta de lana groasa . La fel de simpla era si imbracintea femeii: poncho lung pana la glezne si strans la mijloc cu un brau, aceeasi manta de lana iarna si , in plus, un sal prins cu o incheietoare de metal. Inca insusi si toti inaltii demnitari purtau - pe langa tot felul de podoabe scumpe - acelasi tip de imbracaminte dar dintr-o tesatura mult mai fina.

Instructia era rezervata exclusive fiilor nobililor si demnitarilor. Fii de nobili studiau timp de 4 ani colegiul special sub conducerea ,,inteleptilor" , invatati de renume, cu totii apartinand marii aristocratii si familiei regale . In primul an studiau limba quechua vorbita de incasi, limba oficiala a statului; in al II-lea an - notiuni de religie , teologie si de ritual; in ultimii doi ani studiau traditiile istorice nationale,matematica, astronomie e.t.c. dar erau initiati mai ales in tainele quipu-ului , ale sforilor inodate care tineau loc de scriere.

Varsta casatoriei era fixata la 18-20 ani pentru fete si la 22-24 ani pentru baieti . Dupa ce tanarului sau vaduvului ,, i se dadea o sotie" actul casatoriei consta dintr-o simpla unire a mainilor precedata de alte acte religioase - cofesiunea si sacrificarea unei lama . Urma un schimb de daruri intre familii si un banchet nuptial.

Corpul sacerdotal foarte numeros , era impartit in diferite categorii. Unii erau numiti de inca sau de guvernatorii provinciilor, altii detineau ereditar aceasta functie. Functia de Mare Preot era detinuta de o ruda apropiata a lui inca. Marele Preot nu se putea casatori, poseda domenii immense , dar veniturile le cheltuia aproape in intregime pentru a ajuta saracii, vaduvele si orfanii. O categorie semi-clericala o constituiau ,,Fecioarele Soarelui" ; traiau in anumite manastiri , ingrijeau de temple. Lucrarea metalelor s-a dezvoltat in secolul al XV-Lea cand incasii incep sa lucreze statuiete zoomorfe de bronz. Lipsa de fantezie domina si in arhitectura, care urmareste afi doar functionala, impresioneaza prin simplitate, masivitate si perfectiunea tehnica a executiei. Arhitectul inca urmareste doar masivitatea si soliditatea , nu frumosul sau eleganta. Nici in sculptura nu au ajuns incasii la nivelul populatiilor sud-americane care i-au precedat. In general, artele lor figurative dovedesc o lipsa de fantezie si o evidenta saracie de mijloace de expresie.

In domeniul muzicii, incasii au cunoscut doar instrumente de percutie si de suflat (inclusiv ,,flautul lui Pan", naiul).

CIVILIZATIA MAYASA

AMBIANTA GEOGRAFICA

Teritoriul ocupat de poporul Maya - de 320 000 km patrati - prezinta trei zone distincte . Zona meridionala, in mare parte de natura vulcanioca cu munti care ca aproape ating inaltimea de 4 000 mii metri si cu podisuri care ajung pana la 2 000 m; dar si cu vai unde pamantul este deosebit de fertile, clima este optima, si cu zacaminte bogate in jad si obsidiana. Leaganul civilizatiei Maya este tuat in zona centrala a podisului mai putin inalt al Guatemalei actuale si a unor nesfarsite paduri tropicale. Aceasta zona centrala are fauna extreme de bogata si variata - cerbi , jaguari , porci mistreti, ,,pecari", maimute , viezuri , bampiri si alte specii locale de mamifere ,crocodile reptile veninoase si neveninoase precum si o mare varietate de specii de pasari , de la papagal , colibri si rarisimul quetzal, pana la prepelite, potarnichi si curcani salbatici. Aici era probabil si locul de origine al porumbului ; tot aici se cultivau - mai mult ca in celelalte zone - fasole , dovleci si rosii, o specie de cartofi dulci msi multe alte varietati de tuberculi comestibili, tutun, bumbac si alte plante textile.

ETAPELE CIVILIZATIEI MAYASE

Istoria civilizatiei maya este mai veche decat cea a aztecilor sau cea a incasilor; si totusi se cunosc mai putine lucruri despre aceasta civilizatie decat despre celelalte. Poporul Maya este singurul popor al Americii precolumbiene care a avut un system dezvoltat de scriere. Totusi in textele ramase nu se mentioneaza nici un nume , nici un eveniment istoric. Locul de origine a poporului Maya ar fi fost Podisul Guatemalei, unde dovezile furnizate de arheologia preistorica urca cel putin pana la inceputul mileniului al II-lea e.n

Evolutia ei a cunoscut urmatoarele faze: faza de formatie preistorica (1500 i.e.n. - 317 e.n.) in care este atestata in America Centrala o civilizatie agricola reletiv omogena si o productie de ceramica arhaica. Spre sfarsitul acestei perioade poporul Maya si-a construit vaste platforme de temple in zidarie si primele piramide temple.

Epoca clasica acivilizatiei maya- care ocupa o arie de circa 250 000 km patrati superioara deci ariei oricarei alte civilizatii americane din acel timp- incepe anul 317 e.n., odatacu primul obiect descoperit care poarta o data certa , in hieroglife mayase. In prima perioada a acestei epoci clasice (317-593) arta maya capata caractere proprii, originale, arhitectura face progrese, blocuri de piatra (stele) marcand anumite date calendaristice.

In perioada a doua (593-889) stiinta si arta ating apogeul- in astronomie, in aritmetica, in sculptura , in pictura murala si in obiectele de ceramica. In marile centre religioase se inmultesc considerabil ,, stelele" si complexele monumentale, tehnicile se rafineaza, inscriptiile sunt tot mai numeroase.

Epoca influientei mexicane incepe cu o prima perioada de doua secole (cca 925-1200), odata cu cucerirea tolteca a zonei meridionale si acelei septentrionale.

In acest timp (1200-1540) capeteniile razboinice au fost incet, incet assimilate de indigeni maya. In urma acestei fuziuni aspectul cultural pur maya estae fundamental modificat.

OBICEIURI SI RITUALURI

Viata omului maya era dominata pe tot parcursul ei de superstitii credinte, ritualuri si ceremonii religioase.

Inainte de a naste femeia se ducea in pelerine la sanctuarul zeitei graviditatii. Noul nascut era supus imediat operatiei de deformare a craniului, in leagan ise atarnau la mica distanta bile colorate de argila pentru a-I provoca strabismul. Mai tarziu era purtat cat mai mult in carca de mama pentru ca in felul acesta sa ise arcuiasca picioarele. Acestea erau cele tri canoane ale frumusetii la poporul maya - carora li se mai adaugau si altele : perforarea lobului urechii, a buzei inferioare si a septului nasal ; toate aceste apentru portul ornamentelor respective din ureche , buza si nas.

Dupa ce ii facea horoscopul preotul ii da un nume- de obicei numele zilei in care s-a nascut. Fiecare om mai avea alte trei nume: al familiei, numele tatalui combinat cu al mamei si o porecla . La varsta de 4 sau 5 ani copilului i se lega parul mot pe crestet, cu o panglica alba. Educatia fetelor se limita la deprinderea treburilor gospodariei; lise pretindea modestie,supunere si sa nu-i priveasca in fata pe barbati . La varsta casatoriei parintii tanarului ii cautau sotie. Tanarul urma sa traiasca si sa lucreze timp de 5 ani in familia sotiei.

Pozitia femeii nu era dintre cele mai umile. Nu era admisa in incinta templelor , nici nu putea avea o proprietate- la fel ca in Grecia clasica; si tot cala greci putea fi repudiata de sot daca nu avea copii.

Poporul maya avea o frica teribila de moarte. Corpul mortului era invelit intr-un giulgiu si i se umplea gura cu faina de porumb. Oamenii de rand erau ingropati sub pardoseala casei sau in apropiere de casa , impreuna cu cativa idoli de lemn sau de argila. Casa unuio decedat era de obicei parasita definitiv.

Cei de neam nobil erau incinerati, cenusa se aduna in urne care apoi se ingropa impreuna cu o cantitate de ornamente si de obiecte pretioase, iar deasupra se construia un templu.