COLONIZAREA GREACǍ

PRIMII GRECI

• Creta minoica cu insulele vecine cunosc o civilizatie infloritoare (sec. XX-XV i. Hr.) caracterizata de sistemul palatial (palatul suveranului are rol economic, administrativ si religios), existenta scrierii, legaturi economice cu Grecia, Siria, Egiptul, arta plina de farmec. Pe la 1400 i. Hr. civilizatia este distrusa probabil din cauza cuceririi miceniene.
• Grecia miceniana. Inca       inainte de jumatatea mileniului II, Grecia continentala este invadata de triburi indo-europene, care cunosc utilizarea bronzului. Micenienii (aheii) traiesc organizati in regate, cunosc scrierea, fac comert si piraterie. Palatele lor, cu ziduri foarte groase se deosebesc mult de cele din Creta.
• In sec. XIII i. Hr.       are loc distrugerea civilizatiei miceniene, disparitia scrierii, se pare ca in contextul migratiei unor populatii, dorienii, care vin in Grecia din Balcani.
• In jurul anului 1000 i. Hr. bronzul este inlocuit cu fierul.
• Incepand cu sec. IX i.Hr. prosperitatea revine, populatia creste, apare polisul. Incepe EPOCA ARHAICA.

MEDIUL SI OAMENII

Grecia este in proportie de 80% o tara muntoasa. Muntii impart tara in regiuni mai mici precum campia Laconia, Beotia sau peninsula Attica. Resursele naturale sunt putine: mine de argint in Laurion sau marmura din Insula Paros. Ocupatiile oamenilor sunt influentate de clima si relief: se practica agricultura (grau, maslini,vita de vie, capre, oi), comertul si navigatia (nicio zona din Grecia nu este la o distanta mai mare de 90 de km de mare). Marea a fost pentru greci un drum, o cale de trecere, ceea ce le-a permis sa se instaleze in Grecia continentala, Grecia asiatica, in arhipelagurile Ciclade si Sporade (intr-un singur cuvant, Grecia Mare).

EPOCA ARHAICA

COLONIZAREA GREACǍ INTRE SEC. VIII-VI i. HR.

1. CONTEXT

In sec. VIII i. Hr. se constata:

renasterea culturii materiale

apare scrierea

incepe marea colonizare

2. CAUZE DE PLECARE :

v     lipsa de pamant; materii prime

v     luptele politice

v     dorinta de a face comert

v     spiritul de aventura

3. INTEMEIEREA: era consultat Oracolul din Delfi. Comandantul expeditiei, adica oecistul, impreuna cu ceilalti cautau un teritoriu potrivit (resurse, acces la un golf, autohtoni prietenosi) pentru a intemeia colonia. Colonistii isi pastrau religia, obiceiurile, sistemul politic de acasa si aveau de obicei relatii privilegiate cu metropola (orasul de unde plecasera).

4. REGIUNI DE COLONIZARE:

• Siria de Nord, Fenicia, Cipru (Al-Mina)
• Egiptul, Cirenaica (Naucratis)
• Italia, Sicilia, Franta, Spania (Cumae, Siracuza, Marsilia)
• Marea Neagra (Apollonia, Histria, Tomis, Callatis)

5. TIPURI DE COLONII:

Ø      EMPORION unde negustorii pot trai in afara Greciei, coloniile nu sunt insa autonome. Ele atesta nevoia de legaturi economice, chiar la mare distanta si se pot gasi pe teritoriul altor state.

Ø      APOIKIA      sunt polisuri autonome fondate de o metropola din cauza teritoriului limitat si a suprapopularii. Au si ele rol comercial.

Ø      KLERUCHIA este un amestec de asezare militara cu alti cetateni atenieni; apar mai ales pe langa cetatile suspecte.

SPARTA SI ATENA

Sparta nu este un oras ci o regrupare de 5 asezari in campia Laconiei. Intre sec. VIII-VII i. Hr. spartanii cuceresc Mesenia, populatia de acolo fiind transformata in hiloti. Din sec. V i. Hr. Sparta devine o cetate militara.

Educatia copiilor din categoria Egalilor este legata de pregatirea ca militari. De la 7 ani baietii isi parasesc familiile, invata sa lupte, muzica, dansuri si practica sporturi. Intre 20 si 60 de ani slujesc cetatea, pana la 30 de ani traiesc in cazarma chiar daca sunt casatoriti. Razboinicii trebuie sa fie curajosi si supusi.

Atena din Attica, se dezvolta intre sec. VIII-VI i. Hr. in jurul Acropolei. La inceput a fost condusa de regi, apoi de cei bogati (asemeni Spartei, era o guvernare aristocratica). Multi dintre tarani au saracit; ei ii vor sprijini pe tyranii care preiau puterea. In 509 i. Hr. ultimul tiran, Hippias este alungat si incepe seria de mari reforme:

• Solon, Pisistrate in sec. VI i. Hr. desfiinteaza sclavia din datorii si se bate o moneda de argint.
• Clistene in 508 i. Hr. pune bazele democratiei ateniene: toti cetatenii au aceleasi drepturi, legile sunt pregatite de Consiliul celor 500 (Boul) si votate de Adunarea poporului (Ecclesia). Adunarea Poporului alegea anual strategii, tragea la sorti judecatorii din Tribunalul Heliaia. Astfel guvernarea a devenit democratica, poporul (demosul) lua deciziile care il priveau.
• Pericle (reales strateg intre 443-429 i. Hr.) introduce salariul pentru toti participantii la treburile publice cu excepaia Ecclesiei, functionarii puteau fi trasi la raspundere dupa terminarea mandatului, doar strategii puteau fi alesi doi ani la rand. Drept de cetatenie au doar cei nascuti din parinti atenieni. Strainii nu au drepturi politice, sclavii nu au niciun fel de drepturi.

Educatia are in vedere pregatirea tinerilor in calitate de cetateni. Fetele erau educate acasa, cu scopul de a deveni bune sotii si mame. Baietii de la 7 ani incepeau pregatirea scolara supravegheati de pedagogi si pana la 12-14 ani invatau scrisul, cititul, socotitul, gramatica si muzica. Dupa 14 ani, educatia fizica din palestre trecea pe primul plan. Cei mai bogati urmau 2 ani de studii filosofice iar apoi, intre 18-20 de ani se facea un fel de scoala militara, efebia, unde se pregateau fie pentru viata publica, fie pentru cariera armelor.

SPARTA: GUVERNARE SI SOCIETATE ATENA: GUVERNARE SI SOCIETATE

	5 Efori alesi, supravegheaza pe regi si cetateni