MEZOLITICUL / EPIPALEOLITICUL

15.000/10.000 - 8.500/6.000 a.Chr.

faza evolutiva, intermediara intre vanatori si agricultori/pastori;

progres tehnologic - piese compuse, microlite; arcul cu sageti, monoxila;

primul animal domesticit - cainele;

crestere demografica;

aparitia primelor asezari sedentare; locuinta-bordei;

"modificare profunda a pozitiei omului in Univers" - exprimata prin noi conceptii religioase;

trecerea de la un mod de viata nomad la primele asezari sedentare s-a facut diferit de la o regiune la alta in functie de particularitati de mediu si clima, de traditie culturale anterioare, de relatiile dintre comunitati;

Regiune

descoperiri

culturi

cronologie

Trasaturi generale

"Semiluna fertila"

Beidha

Ain Mallaha

Rosh Horesha

Abu Hureyra

Mureybet

El Wad

NATUFIAN

10.000 - 8.300 b.c.

12.000 - 10.200 B.C.

- se formeaza pe fondul culturilor paleolitice kebarian si mushabian;

- apar primele asezari stabile cu bordeie circulare, monocelulare (Beidha, Ain Mallaha, Rosh Horesha, Abu Hureyra, Mureybet, El Wad, Jarmo);

- este domesticit cainele ( Ain Mallaha, Jerichon);

- economia "spectrului larg" (Flannery), prin exploatarea resurselor dintr-o zona mai larga - sate permanente inconjurate de asezari sezoniere;

- vanatoare specializata: gazele, ovi-caprine salbatice

- schimburi la distante mari au dus la unificare culturala;

- la sf. perioadei, datorita unei aridizari accentuate a climei, comunitatile se deplaseaza spre noi teritorii - in N litoralului siro-palestinian;

- microlitism - lame pentru seceri, segm. de cerc, rasnite;

industria osului abundenta (prelucrate mai ales falange de gazele);

- se generalizeaza tehnica lustruirii;

- apar primele recipiente din piatra;

- reprezentari umane din piatra asexuate (Ain Mallaha);

morminte sub podelele locuintelor (Ain Mallaha, El Quad) - "aceste inhumari evoca, la fel ca si in Europa, intentia de a consacra proprietatea"

Europa

Franchthi

Sidari (Corfu)

Argissa

Soroka (pe Nistru Mijlociu)

Mezolitic

Epigravetian

Tardenoisian

Swiderian

Azilian

Tardigravetian

8.000 - 6.000 b.c.

dupa retragerea ghetarilor, noi regiuni au fost accesibile omului; sunt atestate locuiri in zona Marii Baltice, in zona lacurilor din Germania Centrala;

debitaj lamelar perfectionat - din 1 kg de silex se obtine acum 100 m parte activa (in paleolitic la 1 kg / 15 m parte activa); de aceea materia prima a putut fi transportata la distante mai mari; tehnici de prelucrare a materialului litic: prin percutie directa, prin percutie indirecta, prin presiune;

piese compuse: microlite fixate cu rasini pe manere de os/corn

diversificarea tipurilor de unelte/arme: lustruitoare, spatule, topoare, harpoane, daltite;

apare arcul cu sageti;

economie pradalnica; se observa totusi diferente fata de perioada anterioara - se intensifica culesul de fructe, radacinoase si scoici;

culesul plantelor este demonstrat indirect de lamele de silex cu urme luciu specific, folosite pentru taiat, si de primele rasnite;

in zonele de litoral - S. Frantei, Anglia, Danemarca se inregistreaza o densitate de locuire mai mare si o adaptare la conditiile naturale; in economie predomina pescuitul si culesul scocilor;

asezari stabile in zona Portilor de Fier - Lepenski Vir / Schela Cladovei

fata de perioada anterioara descoperirile funerare se inmultesc; practicile funerare sunt mult mai complexe: morminte in interiorul,dar si in exteriorul asezarilor, cranii izolate, inventar funerar mai bogat si mai variat (arme/unelte, ocru, podoabe, cochili, coarne). In Pestera fnet (Bavaria), in doua gropi s-au descoperit cranii de adulti, impregnate cu ocru rosu si o serie de ornamente perforate, probabil aplice vestimentare (cochilii si dinti de cerb); unele dintre cranii mai pastreaza inca mandibula sugerand depunerea lor succesiva, inaintea descarnarii. La Lepenski Vir intalnim o alta forma de manifestare a cultului craniilor - cultul stramosului: craniile au fost inlocuite cu capete de piatra cioplite sumar, cu trasaturile fetei redate expresiv.

transformari profunde sunt vizibile si in domeniul artistic; in locul reprezentarilor antropomorfe sau zoomorfe sunt preferate motivele geometrice - gravate pe piese de os/corn; chiar si reprezentarile umane sunt "geometrizate". La Lepenski Vir capetele de piatra au ochii hipertrofiati, gura larg deschisa, cu un minimum de mijloace artistul reusind sa exprime o stare sufleteasca - "sugereaza posesia teritoriala si un cult umanizat"

picturile rupestre se restrang la zona Levantului spaniol - scene narative avand ca tema vanatoarea.

Portile de Fier

Lepenski Vir

Vlasac

Padina

Crvena Stijena

Schela Cladovei

Ostrovu Corbului

Ostrovu Mare

Ostrovu Banului

Cuina Turcului

Alibeg Pescari

SCHELA

CLADOVEI /

LEPENSKI VIR

8.000 - 7.000 B.P.

8 asezari situate pe locuri joase, nisipoase cu suficienta umiditate din apropierea Dunarii, locuiri in adaposturi sub stanca (Cuina Turcului) sau in pesteri (Climente);

complexe de locuire sub forma unor colibe, bordeie - in interior vetre;

industria litica bogat reprezentata de piese de cuart, cuartit (depozite naturale in zona); silexul a fost folosit foarte rar; microlitism; pietre cu urme de albiere considerate rasnite primitive;

industria din os/corn bine reprezentata - manere, spatule, plantatoare;

economie pradalnica bazata pe pescuit, cules de scoici, vanatoare;

studiul arheozoologic pentru materialul faunistic de la Ostrovul Corbului (Haimovici) a demonstrat domesticirea cainelui (Canis familiaris);

obiectele de arta si podoabele lipsesc;

morminte de copii si adulti descoperite in asezari; pozitie - intins pe spate sau chircit; inventar - unelte, bulgari de ocru rosu sau galben;

". aceasta cultura nu isi are originea in tardigravetianul de aspect mediteranean. Suntem de parere ca etapa finala a tardigravetianului de aici se incheiase deja in momentul sosirii purtatorilor culturii Schela Cladovei in zona Portile de Fier (.) .este foarte posibil ca aceasta cultura sa fi cuprins o buna parte din Pen. Balcanica. Sfarsitul culturii a fost anterior venirii primilor purtatori ai culturii Starčevo-Cris" (Al. Paunescu)

la Lepenski Vir s-au descoperit mai multe niveluri de locuire apartinand mezoliticului (I - II) si neoliticului (III):

Lepenski Vir I - 86 de structuri de locuire, de forma trapezoidala, cu latura bazei usor arcuita; in fata sau in spatele vetrelor rectangulare solul acoperit cu dale de calcar; in locuinte morminte; capete de piatra.

Lepenski Vir II - 30 de constructii trapezoidale; capete de piatra mai mari decat in faza precedenta; sub podele s-au descoperit inhumati in pozitie intins pe spate.

la Vlasac s-au descoperit o asezare si o necropola apartinand culturii Lepenski Vir; locuinte de forma trapezoidala sub podelele locuintelor morminte de inhumatie (intins pe spate sau chircit); "este prezenta, de asemenea, si incineratia"

ETAPELE HOLOCENULUI

IN EUROPA

Perioada

Cronologie

Clima

Vegetatie / fauna

PREBOREAL

8.200 - 6.800 B.C.

- umeda, rece

Inceputul incalzirii climei in perioada post-Wrm

- regresia stratului de ierbacee stepice in favoarea padurilor in care pinul este dominant;

- in Anglia si Europa de N. - mesteacan

- in zona meditereaneana stejarul si nucul

BOREAL

6.800 - 5.500 B.C.

- secetoasa, calda

- nucul tinde sa inlocuiasca padurile de pin, in special in Anglia;

- in M-tii Pirinei se raspandesc fagul si bradul

- se raspandesc stejarul, ulmul, teiul

- raspandirea spre vest a ovi-caprinelor

ATLANTIC

5.500 - 2.500 B.C.

- optimum climatic

- calda, umeda

- cresterea nivelului marii - transgresiune

- conditii optime pentru tei, stejar, ulm

- generalizarea cultivarii cerealelor in Europa

SUBBOREAL

800 B.C.

contrast mai mare intre anotimpuri: ierni mai reci, veri mai calduroase, secetoase

- extinderea zonelor impadurite

SUBATLANTIC

800 B.C. - continua

- calda

Clima temperata, actuala

- vegetatia si fauna actuala; cresterea zonelor de stepa in defavoarea celor impadurite