Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Rotschild si plutonul de executie

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Supercivilizatiile si ipoteza extraterestra
Dacia in sistemul economic roman
Viata religioasa in Dacia romana
Al doilea razboi dacic al lui Traian
Rotschild si plutonul de executie
Regele Decebal
Ion Cristoiu, virful de lance al campaniei de falsificare a istoriei revolutiei
Istoricul Uniunii Europene - Reperele istorice in ordine cronologica
John Lambert
CONTRIBUTIA INFORMATIVA A SSI

Rotschild si plutonul de executie

De-a lungul istoriei, regii si dictatorii au avut faima de a cheltui mai mult decat puteau sa ia supusilor prin impozite. De aceea, banii de care aveau nevoie erau imprumutati de la banci. Insa prin ce mijloace percepea banca banii de la datornici, daca acestia nu voiau sau nu puteau sa plateasca?



Metoda era razboiul! Finantarea unui guvern functioneaza ca si finantarea unei persoane pentru a-si cumpara un automobil. Daca clientul nu-si poate plati ratele lunare, banca ii ia masina, remorcandu-i-o. Cu ce se remorcheaza o masina? Cu o alta masina. La finantarea guvernelor este acelasi lucru. Nu se finanteaza numai un guvern, ci se dau bani si altor guverne. Debitorul are grija ca ambele tari sa fie la fel de puternice, inegalitatea fiind produsa numai prin finantare. Daca o tara nu-si plateste datoriile, va fi amenintata de o alta tara cu razboi.

De 160 ani lucreaza Rotschild dupa acest principiu.

Nathan si fratii lui au inceput in Europa acest joc, dupa profitul rezultat din razboaiele lui Napoleon. In acest timp s-a instaurat in Europa asa-numitul 'echilibru intre puteri' sau 'echilibru de forte'.

Pentru a-si consolida pozitia de stapan din umbra, Rotschild a trebuit sa cladeasca doua grupari de putere in Europa, cam de acelasi calibru. El trebuia sa fie sigur ca regii 'A' puteau fi amenintati de regii 'B'. Bineinteles, si A si B erau finantati de el. Dar, mai trebuia o a treia putere, ca o 'polita de asigurare', daca unele natiuni nu se aliniaza. Aceasta a treia putere era Anglia lui Nathan. Anglia avea suprematia in Europa. Sansele unei parti in razboi erau masurate de partea cui se afla Anglia. Anglia se afla totdeauna de partea celui ce castiga razboiul. Prin eficienta acestei politici, puterea casei Rotschild a crescut asa de mult, incat la inceputul secolului al XX-lea controla jumatate din averea intregii lumi.

Cum se insceneaza un razboi mondial?

Unirea statelor germane sub Bismark a tulburat 'echilibrul de forte al marilor puteri', echilibru care a durat in Europa cam peste doua sute de ani. Pana in anul 1871, Anglia a detinut suprematia pe continentul european. Aceasta suprematie a fost mereu atacata de Franta si Spania, dar Anglia a iesit aproape totdeauna biruitoare. Germania devenise puternica datorita coloniilor si dezvoltarii potentialului militar. Iluminatii vedeau in aceasta o primejdie, iar Anglia isi pierdea stapanirea asupra Europei, din punct de vedere economic si militar.

Pentru a contracara acest lucru, bancile internationale, care nu aveau legatura cu economia germana, au cautat cai de a stavili si de a controla Germania. Intre anii 1894 si 1907, Franta, Anglia, Rusia si alte natiuni au incheiat o serie de aliante pentru ca, in cazul unui razboi, sa mearga toate contra Germaniei. In continuare, Comitetului celor 300 i-a revenit sarcina sa puna in scena primul razboi mondial. Din Comitetul 'mesei rotunde' s-a nascut o organizatie, RIIA (Royal Institute for International Affairs).

RIIA, cunoscuta si sub numele de 'Chatham House' a avut ca membri fondatori pe: Lordul Albert Grey, Lordul Toynbee - eminenta cenusie din MI6, scriitorul H.G. Wells, Lordul Alfred Milner - seful 'Round Table' si H.J. Mackinder - inventatorul asa-zisei 'geopolitici'. RIIA a primit misiunea din partea Comitetului celor 300 sa analizeze modul in care se putea inscena un razboi. Personal au fost insarcinati cu aceasta problema Lordul Northcliff, Lordul Rothmere si Arnold Toynbee. Primii doi lorzi erau frati si dominau presa din Anglia, iar Arnold Toynbee era cunoscut istoric, toti trei fiind evrei.

Acestia au tinut multe sedinte in 'Wellington House' unde s-au conceput strategii si metode de a influenta opinia publica si de a o pregati pentru dezlantuirea unui razboi.

Specialistii americani ca Edward Bernays si Walter Lippman si-au dat si ei concursul. Lordul Rothmere a folosit ziarul sau in acest scop si, dupa un test de sase luni, a constatat ca 87% din populatie nu mai gandea rational si critic, ci se lasa influentata. Acesta era si scopul urmarit.

Proletariatul englez a fost de asemenea manipulat prin propaganda, astfel incat a fost convins sa-si trimita fiii cu miile la macelul unui razboi.

Theodore Roosevelt, presedinte al Statelor Unite intre 1901-1909, s-a exprimat in felul urmator: 'In spatele guvernului, la vedere, troneaza un guvern invizibil, care nu este credincios si nici raspunzator fata de popor. A distruge acest guvern invizibil, alianta fara Dumnezeu intre afacerile corupte si politica marsava, este datoria sefului statului'.

Primul razboi mondial din perspectiva Iluminatilor

Aparent, la inceputul secolului al XX-lea, intre popoare domnea pacea. Dar numai aparent. In culise insa, era de mult programat un macel pe care lumea nu avea sa-l uite repede.

Iluminatii erau convinsi ca pentru a ajunge sa instaleze un 'guvern mondial' trebuie sa provoace o stare de devastare barbara, de care nici o natiune sa nu aiba scapare.

Istoricii sunt toti de aceeasi parere, ca motivul razboiului a fost un conflict trivial intre Austria si Iugoslavia. Asasinarea mostenitorului la tronul Austriei, a printului Ferdinand si a sotiei sale Sofia, de catre organizatia secreta 'mana neagra', la Sarajevo, a fost motivul inceperii razboiului. Evreul Gavril Princip, atentatorul, a executat ceea ce Albert Pike scrisese in programul sau cu 40 de ani inainte.

Mersul razboiului este binecunoscut, trebuie numai de remarcat situatia Rusiei. Desi avea cea mai mare armata pe atunci, era foarte slab pregatita pentru un razboi.

In 1914, Anglia a promis Rusiei ajutor in cazul unui razboi. Ajutorul militar a fost precizat de Coroana engleza. La inceputul razboiului, Anglia a redus imediat ajutorul cu 10%. Probabil, planul Iluminatilor a fost sa puna Rusia in primejdie. Cu cat razboiul inainta, cu atat ajutorul devenea mai slab.

In timp ce milioane de rusi cadeau pe campul de lupta, agentii lui Rotschild pregateau terenul pentru revolutia pe care planuiau sa o extinda si asupra Germaniei infrante.

Revolutia a izbucnit in Rusia in 1917 si tarul a fost alungat. Un guvern provizoriu sub printul Georgi Luvov nu a putut opri mersul revolutiei. Trotzki impreuna cu rebelii lui au parasit New Yorkul pe vasul Cristiania Fjord, cu 20 de milioane dolari, pornind spre Rusia.

Vasul inchiriat de bancherul Jacob Schiff a fost oprit de autoritatile canadiene pe 3 aprilie 1917 intr-un port in Noua Scotie. Pentru un moment, planul Iluminatilor parea ca da gres. Dar bancherul Schiff, prin influenta sa, a facut posibila calatoria spre Europa a lui Trorzki. Acesta s-a oprit mai intai in Elvetia, unde s-a intalnit cu Lenin, Stalin, Kaganowitsch si Litvinov, pentru a definitiva planul strategic. Interesant de mentionat ca mai toti agentii natiunilor aflate in conflict se intalneau in Elvetia. In 1815, dupa Congresul de la Viena, Elvetiei i se acordase acest statut de neutralitate. Din intamplare? Sau un locsor sigur in centrul Europei era pe placul celor ce trag sforile din umbra?



Din Elvetia, drumul mai departe spre Rusia al agentilor, al revolutionarilor cu bani si echipament, a fost asigurat de Max Warburg, fratele evreului bancher Paul Warburg, seful serviciului secret german sub regele Wilhelm. Acesta a procurat un vagon sigilat si convoiul a trecut prin Germania. Fratii Warburg erau originari din Hamburg. Unul a devenit seful bancii 'Federal Reserve' in America, celalalt seful Serviciului secret german.

In Rusia, Lenin a fost seful activitatilor politice, iar Trotzki, seful armatei. El a organizat Armata Rosie. Numele nu este intamplator. Armata Rosie bolsevica sub conducerea lui Trotzki a fost unealta ucigatoare a lui Rotschild, emblema rosie a bancherilor internationali.

Este un adevar istoric recunoscut ca majoritatea revolutionarilor lui Lenin au fost evrei. 'Times' scria in anul 1929, pe 29 martie, ca fenomenul interesant in revolutia bolsevica este procentul mare de elemente straine si nu rusesti. Din cei 30 de comisari ce au avut rol conducator, trei sferturi au fost evrei.

 Generalul rus A. Nechvolodov scria ca Jacob Schiff a dat in continuare 12 milioane de dolari acestor revolutionari. Serviciul secret francez da la iveala pe toti bancherii care au finantat revolutia rosie: Felix Warburg, Otto Kohn, Mortimer Schiff, Jerome Hananer, Max Breitung din America si Max Warburg, Olaf Aschburg, Jivtovski din Europa.

In acelasi timp, Bakhmetiev, ambasadorul rus din America, da la iveala transportul aurului rusesc intre 1918 si 1922 din Rusia spre New York. Datorita agentului Max Warburg si Germania a transferat bani revolutionarilor bolsevici. Pana in 1918 au fost transferate 40.580.997 marci, iar dupa luarea puterii de catre Lenin, trezoreria germana a dat 15 milioane de marci bolsevicilor.

Masacrul sangeros al milioanelor de rusi si inrobirea multor milioane de oameni sub comunism, i-a lasat indiferenti pe bancherii internationali in actiunea lor spre hegemonia lumii.

Finantarea revolutiei bolsevice

                     Colonel House


Max Warburg                                                                 Paul Warburg

  6.000.000                                                                        Jacob Schiff

                                                                                                     20.000.000

 

                                           Trotzki

                                            Lenin

 Rotschild                                                                          Vanderlip

 5.000.000                          Morgan                                   Harriman

Alfred Milner                                                                   Rockefeller

Declaratia Balfour

Stabilirea regimului marioneta sub Lloyd George in Anglia, a adus o schimbare radicala in atitudinea acesteia fata de sionisti. Noul ministru de externe, Arthur Balfour, scrie lui Lionel Rotschild pe 2 noiembrie 1917, urmatoarea scrisoare:

Dragul meu Baron Rotschild,

Cu deosebita bucurie va pot aduce la cunostinta din partea guvernului Majestatii sale, urmatoarea declaratie: cabinetul a aprobat sfortarile evreilor sionisti si le-a acordat totala simpatie.




Guvernul Majestatii Sale priveste cu bunavointa formarea unui Stat evreiesc in Palestina si va sustine acest proiect cu putere.

Bineinteles, este clar ca drepturile civile si religioase ale cetatenilor neevrei din Palestina nu vor fi incalcate, precum si statutul politic al evreilor din alte state nu va fi influentat.

Va sunt indatorat daca transmiteti acestea congresului sionist.

        Cu salutari cordiale,

                                                   Arthur James Balfour

Interesant este ca, la data cand a fost scrisa aceasta scrisoare, Palestina se afla sub turci.

Unora le promite un guvern, altora un teritoriu ce se afla in posesia unei a treia puteri. Cativa ani mai tarziu, turcii au fost invinsi. Anglia capatase protectoratul asupra Palestinei si Egiptului, iar Franta asupra Siriei si Libanului.

Rotschild a folosit influenta sa asupra Americii, ca sa treaca de partea aliatilor in primul razboi mondial: aliatii, in acest timp, aveau de furca cu turcii si germanii.

Cartierul general al sionistilor a fost transferat de la Berlin la New York. Seful era judecatorul Louis Brandeis.

Doi agenti importanti ai lui Rotschild au fost Edward House si Bernard Baruch. Acestia doi au jucat un mare rol in Statele Unite. Baruch a fost instrumentul cel mai important in alegerea presedintelui Woodrow Wilson, iar House a fost consilierul intern al presedintelui Wilson si seful lui 'State Department'.

De la sine inteles ca presedintele Wilson devenise, sub influenta lui House, marioneta lui Rotschild.

Dovada este faptul ca Wilson nu are nici un veto la infiintarea bancii particulare 'Federal Reserve' si a cerut Congresului aprobarea de a intra in razboi contra Germaniei. Congresul si poporul au votat pentru, datorita si propagandei duse in acest scop.

Oameni de stiinta ca Thomas Beardon sau Preston Nichol au scris carti care au tratat tehnica de propaganda dusa in Statele Unite spre a pregati opinia publica pentru un razboi in Europa.

Propaganda sub titlul 'sa faca lumea mai sigura prin democratie' a fost lansata de Iluminati, care il vedeau pe Woodrow Wilson drept reprezentantul 'noii libertati' cu scopul de a atrage America in razboi.

Primul razboi mondial a fost o afacere foarte buna pentru Iluminati. Bernard Baruch a fost presedintele Comitetului industriei de razboi si averea lui a crescut de la un milion dolari la doua sute de milioane de dolari.

O alta actiune a presedintelui Wilson a fost ideea data Congresului de a fonda 'Liga Natiunilor', ceea ce s-a si intamplat, cu scopul ca mai tarziu Liga Natiunilor sa se transforme in ONU.

Politica de neutralitate a Americii, atat de aparata de George Washington, a fost ingropata. Washington, in mesajul lui de adio, a predicat sus si tare neutralitatea Americii, care a fost exprimata si in doctrina Monroe.

America devenise, prin sarlatanie, o unealta militara in mana bancherilor internationalisti.

Rusia tarista, un spin in ochii Iluminatilor, fusese rasa de pe scena lumii. Primul razboi mondial a adus tarilor beligerante datorii astronomice. Bancherii doresc datorii cat mai mari, acestea aducandu-le castiguri fabuloase din dobanzi.

Tratatul de la Versailles a fost conceput dupa planul Rotschilds-ilor. De partea americana era Woodrow Wilson, marioneta lui Rotschild, cu sfetnicii sai, si agentii Baruch si House.

Din partea Angliei, mai bine-zis a 'Coroanei', era Lloyd George si Comitetul celor 300. Consilierul lui a fost sir Philip Sasoon, ascendentul direct al lui Aneschel Rotschild si membru in 'Privy Council' (Consiliul de stat secret).

Din partea Frantei au fost in delegatie primul ministru Clemençeau si George Mandel. Mandel, nascut Jerobeau Rotschild, era adesea numit si Disraeli al Frantei.

Colonelul House a fost persoana cea mai de vaza in tratatul de la Versailles. Este cunoscut un caz cand Clemençeau a intrat in biroul lui House, unde tocmai se gasea Wilson. Wilson a trebuit sa paraseasca biroul, pentru ca Clemençeau si House sa se poata intretine nestingheriti.

Acest tratat satisfacea pe militaristii imperialisti si pe hoti. A fost o lovitura de moarte pentru toti cei ce credeau ca dupa razboi va urma pace si intelegere.

Nu a fost un tratat de pace, ci o declaratie de razboi. Lloyd George declara: 'Avem un document scris care garanteaza un nou razboi in douazeci de ani; daca se impun unei natiuni conditii pe care nu le poate indeplini, atunci ea este silita sau sa incalce tratatul, sau sa faca razboi'.

Cunoastem acum grupurile de persoane care erau in spatele tratatului de la Versailles si ce scop au urmarit.

Unii ignoranti poate ca si astazi pun la indoiala Protocoalele Sionului, dar prezenta agentilor lui Rotschild in acest tratat, in nici un caz nu se poate spune ca a fost intamplatoare.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 503
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site