Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Nordicii

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Crearea O.N.U. si rolul ei in lume
NUMISMATICA
HERALDICA
Chestionar - Puterile imparatului roman
Targuri si orase din Europa si din spatiul romanesc
Al doilea razboi dacic al lui Traian
Discursul comunist
Romania si toleranta religioasa in secolul al-XX-lea
Terorismul international forma de manifestare conflictului asimetric
John Wycliffe

Nordicii

    Cea mai cunoscuta perioada a istoriei antice a neamurilor scandinave este epoca vikingilor. Exploratori neintrecuti ai oceanealor, comercianti si razbonici, acestia si-au creat un renume aparte.
    Chiar daca este cea mai cunoscuta, perioada vikinga nu acopera intreaga antichitate a nordicilor. Aceasta perioada incepe destul de recent, in a doua jumatate a primului mileniu era noastra si reprezinta punctul culminant al dezvoltarii popoarelor scandinave. Istoria antica a nordicilor mai cunoaste doua perioade, anterioare epocii vikinge. Cea mai veche este preistoria lor, localizata undeva in primul mileniu inaintea erei noastre, in care a inceput formarea triburilor si a limbii si desprinderea lor din masa popoarelor indo-europene. In timpul preistoriei au aparut de asemenea religia si miturile fundamentale ale vikingilor, care au devenit atat de cunoscute (si folosite) in zilele noastre. A doua perioada, premergatoare celei vikinge, poarta numele de 'epoca eroica' si in ea au fost scrise poemele eroice cu care cultura vikinga ne-a fascinat.
    Actiunea din Cultul Mosilor este plasata in timpul celei mai vechi dintre perioadele mentionate mai sus, cand religia scandinavilor abia capatase o forma proprie. Totusi, cum veti putea descoperi atat in sectiunile urmatoare, cat si in joc, miturile si panteonul nordicilor nu erau deloc primitive in acele timpuri, ele fiind de la bun inceput o lume complexa si plina de semnificatii.





    Tara nordicilor nu se aseamana cu lumile altor neamuri contemporane cu ei, parand cel putin ciudata in ochii unui strain. Pamanturile scandinave, inghetate aproape tot anul, cu luni intregi in care soarele nu apune, cu cerul brazdat de aurore boreale ce apar ca manifestari nelumesti oricui nu este obisnuit cu ele, au format un om nordic cu o simtire aparte fata de celelalte popoare. Traind in aceste locuri dominate de maretia Universului, nordicii au fost de la inceput un popor in egala masura mistic si maiestous si au cautat mai mult sa isi ocupe locul glorios in lume decat sa cerceteze legile firii. Spre diferenta de daci, magia nordicilor nu incearca sa convinga natura sa ii ofere omului conditii mai bune de viata; in schimb, scandinavii sunt mult mai interesati de clarviziune si de a-i oferi omului mai multa putere in confruntarea cu natura sau cu alti oameni. Caracterul de aventurieri si invadatori, lipsa de atasament fata de anumite locuri au dus la dorinta de a domina natura, si nu la o relatie de fraternitate sau dorinta de echilibru, ca la celti, respectiv la daci.

Nordici - Civilizatie

Tanar si singur pe un lung drum
Odata m-am ratacit:
Implinit m-am simtit cand am gasit pe altul;
Omul este bucuria omului.

-- Havamal (Cuvintele celui Inalt)


    Civilizatia nordicilor s-a nascut in sudul peninsulei Scandinavice, pamantul fiordurilor, luminat de soarele boreal si maturat de vanturile iernilor lungi si reci. Formarea acestui popor a inceput in jurul secolului 10 inaintea erei noastre, iar epoca fierului incepe relativ tarziu pe aceste meleaguri, aproximativ in secolul 5 i.e.n. Primele marturii ale culturii si civilizatiei nordice coincid cu perioada in care scandinavicii au inceput sa prelucreze fierul. Tot in aceste vremuri apar si primele reprezentari ale zeilor Odin si Thor, cat si primele inscriptii cu rune.
    In jurul secolului 2 i.e.n. o parte din scandinavi au migrat in Europa. Unele neamuri s-au stabilit in partea Estica, formand popoarele gotilor, burgunzilor etc. pe cand altele au ocupat partea de sud a Germaniei de azi, dupa ce i-au infrant pe celtii ce locuiau acolo. Tot in jurul acestei date s-a separat limba proto-germanica in grupul de limbi nord-germanice (care au dat nastere limbilor daneza, norvegiana, suedeza, islandeza etc.), vest-germanice (din care au aparut engleza, germana, daneza si yiddish) si est-germanice (acestea din urma nu s-au transpus in nici o limba moderna).
    Epoca vikinga incepe in jurul secolului 8 e.n. si este cea in care nordicii si-au castigat renumele de razboinici temuti. In aceaste perioada, vikingii ataca si jefuiesc sistematic nordul Frantei si cuceresc Irlanda, de unde vor ataca in repetate randuri si insula Britanica. Raidurile vikinge se sfarsesc in secolul 10 e.n.
    Expeditiile de jaf ale nordicilor i-au purtat departe de casa, ei ajungand in vest pana in Spania si in est pana pe plajele Marii Negre. Diverse dovezi arheologice descoperite relativ recent indica faptul ca vikingii au debarcat chiar si in America de Nord, cu mult inaintea lui Columb. De altfel, istoria lor contine relatari ale calatoriilor lui Leifr Eiriksson, care ar fi ajuns in 'Vinland' la inceputul secolului 10 e.n. si ar fi incercat sa se stabileasca in aceste locuri, fiind insa respins de 'skraelingi'. Exista motive intemeiate de a crede ca Vinland este America de Nord (mai exact insula Newfoundland), iar skraelingii ar fi populatia bastinasa.
    Nordicii erau marinari foarte priceputi, atat in arta navigatiei propriu-zise, cat si in cea a construirii corabiilor. De fapt, tot acest mestesug avea semnificatii mai profunde in cultura nordica, lucru demonstrat si de descoperirea unor morminte in forma de nava. 'Corabiile lungi', cum au fost numite ambarcatiunile nordicilor, erau rapide si manevrabile datorita unor inovatii tehnice pe care le foloseau. De exemplu, barcile fara panze, cu vasle, aveau scaune mobile pentru vaslasi, ceea ce micsora efortul depus de acestia. Corabiile vikinge erau facute din stejar sau frasin si aveau in general o lungime de 20 - 25 de metri, putand duce 70-80 de oameni. Coca navei era construita din scanduri suprapuse, care erau etansate cu par de vaca. Dupa intrebuintare, corabiile putrau mai multe nume: cele de razboi se numeau drakkar, cele comerciale - snekkar iar salupele de dimensiuni mai mici se chemau holkkar. In majoritatea cazurilor, drakkar-ul era ornat cu rune si scene de lupta, iar la prora era sculptat un dragon.
    Nordicii traiau in case mari, solide, cu o singura camera. Aceste case se numeau skali si aveau forma de barca, inca un indiciu al importantei pe care o acordau navigatiei. Ele aveau in interior doua siruri de stalpi din lemn care sustineau tavanul, iar peretii grosi erau construiti din pamant si piatra si izolati cu un amestec de huma si par de animale. In centrul casei era o vatra in care se facea focul, iar spatiile de dormit erau aliniate de-a lungul peretilor. In aceste case se adaposteau deopotriva si oamenii si animalele. Nordicii erau foarte atasati de gospodaria lor, construindu-si locuintele cu mare grija. Piesele de mobilier masive, din lemn, erau de multe ori sculptate, iar casele erau decorate cu tesaturi in culori calde, menite sa creeze o atmosfera de intimitate si tihna. Interiorul locuintei contrasta cu asprimea naturii in care acest popor isi ducea viata, reprezentand un loc de refugiu si de bucurie.

    Cu toate ca raidurile lor au terorizat mai multe neamuri si au facut ca pana la noi sa ajunga o imagine de razboinici neiertatori, civilizatia nordicilor nu se reduce doar la actiuni militare. Dimpotriva, oamenii acestia care au imblanzit pamanturile potrivnice pe care s-au nascut ne-au lasat un folclor deosebit, cu multe povestiri frumoase si mituri pline de semnificatii. Epopeile nordice - numite sagas - se fac remarcate nu numai prin puterea de evocare, cit si prin valoarea artistica. Cele mai importante creatii ale literaturii nordice, desi au fost reunite destul de tarziu intr-un ciclu ce poarta numele de Edda, dateaza probabil dinainte de epoca vikinga si par culese din multe surse, ceea ce sugereaza bogatia culturala a poporului nordic. Edda poetica contine o serie de poeme, descantece si formule magice ce descriu miturile fundamentale ale nasterii lumii, zeilor si oamenilor, cat si legende despre viata zeilor, ce variaza ca stil de la eposul grandios la balada lirica.



Nordici - Arsenal

    Arma cea mai des intalnita la nordici este toporul. Folosit atat ca unealta, cat si ca arma, toporul scandinav a avut timp sa evolueze intr-o forma care sa satisfaca in egala masura ambele intrebuintari. Indiferent de marimea toporului - de o mana sau de doua maini - lama acestuia avea o forma specifica, arcuita, menita sa confere un balans bun si o forta de lovire mare.
    Alta arma folosita des este lancea, mai ales in combinatie cu scuturile mari, triunghiulare. Nordicii foloseau o formatie de atac asemanatoare cu 'testoasa' romana, formand un bloc de luptatori cu scuturile si lancile indreptate inspre exterior. Pe langa protectia buna oferita de aceasta metoda de lupta, efectul vederii ghemului de spini era inspaimantator pentru dusmani, deoarece soldatii calcau apasat si urlau in timp ce inaintau.
    Binecunoscuta sabie vikinga, cu lama dreapta, tais pe ambele parti si garda mica, rotunda nu era prea des intalnita in lupte. La nordici, sabiile erau destul de rare si scumpe, doar nobilii sau luptatorii mai instariti permitandu-si sa foloseasca aceasta arma nobila. O mare parte din sabiile, topoarele si scuturile scandinave erau decorate cu mestesug, purtand pe ele rune sau chiar scene de lupta.
    Nordicii purtau armuri usoare si nu au folosit decat tarziu binecunoscutele coifuri cu coarne. Pentru o perioada lunga de timp, inclusiv in epoca vikinga, nordicii au folosit un coif simplu, cu aparatoare pentru ochi si pentru nas. Coiful cu coarne este mai degraba apanajul luptatorilor anglo-saxoni. In armata nordicilor exista o clasa aparte de luptatori, berserkerii, care nu foloseau deloc armura, ci se aruncau in lupta imbracati in panza si manuind cate un topor in fiecare mana. Inainte de batalie, acesti razboinici indeplineau un anumit ritual care ii facea sa fie mult mai puternici decat un om normal si despre care se spune ca ii putea transforma in ursi, sau ca ar fi avut puterea de a face armele inamice sa para boante si sa nu-i raneasca. Berserkerii erau temuti chiar si printre cei de-un neam cu ei, deoarece frenezia lor putea dura mai mult decat batalia la care luau parte, caz in care atacau tot ce le statea in cale, indiferent ca le era prieten sau dusman.
    Forta armata a nordicilor era transportata pe ape cu ajutorul 'corabiilor lungi', drakkar-urile. Cele mai mari dintre aceste ambarcatiuni puteau transporta cate 100 de razboinici odata, atingeau viteze de pana la 10 noduri si nu erau deloc o priveliste placuta pentru inamic, cand prorele lor apareau ca o padure de capete de dragoni, iar vantul le umfla velele ilustrate cu scene de razboi.



Nordici - Mituri

    Lumea mitica a nordicilor contine multe motive si semnificatii surprinzatoare, care pentru a fi patrunse trebuie studiate cu mare atentie. Reprezentarile si personificarile ce apar in aceasta mitologie dezvaluie un popor cu o extraordinara capacitate de a intelege in mod empatic lumea inconjuratoare si fortele ce o guverneaza.
    In viziunea nordicilor, Universul este sustinut de un frasin, numit Yggdrasil, intre crengile caruia se gasesc cele 9 lumi:

  • Asgard, cetatea zeilor care au creat lumea
  • Vanaheim, taramul Vanilor, zeii naturii si ai fertilitatii
  • Ljustalfheim, lumea elfilor luminii
  • Svartalfheim, lumea elfilor intunecati
  • Jotunheim, lumea gigantilor
  • Muspelheim, lumea focului etern si a gigantilor de foc
  • Niflheim, lumea de gheata
  • Helheim, lumea mortilor
  • Midgard, lumea oamenilor

    Nu intamplator, mitul creatiei de la nordici spune ca primii oameni, numiti Ask si Embla, au fost facuti de zei din trunchiuri de frasin. Prin acest fapt se contureaza un aspect foarte fumos si interesant al religiei nordice: Yggdrasil reprezinta in acelasi timp Universul, dar si fiinta umana. Mai multi autori arata cum unele din lumile pe care Yggdrasil le sustine pot fi interpretate drept parti ale universului interior al omului.
    Intre zeii din Asgard (denumiti colectiv Aesir) si giganti (numiti jotuni) exista o ura ancestrala, datorata faptului ca la inceputurile lumii, cei trei frati Odin, Ve si Vili l-au omorat pe parintele tuturor gigantilor, Ymir. Gigantii cauta sa distruga tot ce creaza zeii, inclusiv rasa oamenilor, astfel incat zeii au construit un zid in jurul Midgard-ului.
    Caracterul mistic al poporului nordic, dat de lumea in care traiesc, a dus la formarea unor mituri ce contin o relatie stransa intre zei si oameni. De altfel, lumea oamenilor, Midgard, este legata direct de Asgard printr-o punte, curcubeul Bifrost, pazit de vigilentul Heimdall, iar zeii intervin des in viata de zi cu zi a oamenilor.
    Religia nordica este strans legata de caracterul razboinic al acestui popor, ea rezervand dreptul la fericire dupa moarte doar celor care mor in lupta. In Asgard exista o mare cladire, numita Valhalla, unde Valkyriile ii duc pe cei mai buni dintre cei rapusi in lupta. Legenda spune ca Valhalla are acoperisul facut din scuturi, iar pe fiecare din cele 540 de usi ale sale pot iesi 800 de oameni umar la umar. Luptatorii ajunsi aici se numesc Einherjeri si vor lupta alaturi de zei la sfarsitul lumii, in ziua de Ragnarok. Desi cred in viata de dupa moarte, nordicii nu cred in nemurirea sufletului, deoarece chiar si einherjerii isi vor gasi sfarsitul in ziua de Ragnarok.

Nordici - Zei

    Panteonul nordic este impartit in doua familii de zei, care initial au fost rivale: Aesir si Vanir. Primii sunt zeii fundamentali, cei care i-au creat pe oameni si lumea lor, iar cei din urma sunt un grup de zei ai naturii, salbaticiei si fertilitatii.
    Rasa Aesir traieste in Asgard si este condusa de Odin. In mitologia nordica, Universul a aparut fara interventia zeilor, cand s-au contopit elementele din cele doua lumi care existau dintotdeauna: Muspelheim, tinutul focului si Nifelheim, tinutul gheturilor. Din aceasta contopire au rezultat in acelasi timp gigantii si zeii. Ca si in alte mitologii, creatia omului si a Pamantului (Midgard) are loc dupa ce zeii ii infrang pe giganti, ultimii reprezentand haosul primordial, natura neoranduita. Odin si cei doi frati ai sai, Vili si Ve il ucid pe Ymir, parintele gigantilor si din corpul sau construiesc cerul, muntii, padurile si apele. Din cauza acestei crime, gigantii devin dusmanii zeilor, cei care cauta sa distruga tot ceea ce zeii creaza, asemenea fortelor naturii care erodeaza ceea ce omul construieste.
    Zeii din rasa Vanir, care traiesc in Vanaheim au fost mult timp in razboi cu cei din Aesir, dar intr-un final au cazut la pace. Pentru a intari aceasta pace, cele doua familii de zei au facut schimb de ostatici: Vanii l-au trimis pe Njord, cel mai puternic dintre ei, in Asgard, iar Asenii l-au trimis pe Honir, pretinzand ca este un mare intelept si conducator. Honir era insotit de Mimir, zeul intelepciunii, insa in scurt timp Vanii si-au dat seama ca au fost pacaliti, deoarece Honir nu parea deloc intelept cand Mimir nu era in preajma. Drept raspuns, ei i-au taiat capul lui Mimir si l-au trimis inapoi in Asgard, insa aceasta inselatorie nu a dus la un nou razboi intre cele doua rase de zei.
    Un zeu aparte este Loki. Desi este un gigant si deci dusmanul Asenilor, este privit drept unul dintre ei si locuieste un timp indelungat in Asgard, pana cand se face vinovat de moartea zeului Balder si ceilalti zei din Aesir decid sa-l intemniteze. Intreaga creatie va fi distrusa in ziua de Ragnarok, cand gigantii vor purta ultima lupta impotriva zeilor, fiind condusi de Loki, dupa ce acesta se va elibera din lanturi.



Nordici - Creaturi

    Originalitatea si profunzimea mitologiei nordice se oglindesc si in fiintele fantastice carora ea le-a dat nastere. Exista mai multe tipuri de creaturi, fiecare personificand o parte independenta din modul in care omul nordic isi reprezenta lumea.
    Primul tip este cel adiacent panteonului, format din creaturi ce ii slujesc pe zei sau care lupta impotriva lor, completandu-i in acest fel. Zeii nordici au in slujba lor o serie de animale, cum ar fi corbii Huginn si Muninn pe care Odin ii trimite in lume pentru a afla vesti, sau tapii Tanngrisni si Tanngnost care trag carul lui Thor. Din randul bestiilor ce se opun zeilor ii putem aminti pe doi dintre copiii zeului Loki: Fenrir, lupul ce il va ucide pe Odin in ziua de Ragnarok si Jormungand, sarpele gigantic ce inconjoara Pamantul si care il va rapune pe Thor.
    A doua categorie include fiintele magice create de zei drept exemple sau contraexemple pentru oameni: elfii luminii, elfii intunecati si dwarfii. Datorita functiei lor de model, ei nu locuiesc in lumea oamenilor (Midgard), ci in lumi separate, deci in general oamenii nu-i pot intalni. Elfii luminii - idealul uman din punct de vedere rational - locuiesc in Ljustalfheim, iar elfii intunecati traiesc in Svartalfheim. Dwarfii, mestesugari priceputi si manuitori ai magiei, reprezinta o alta aspiratie a nordicilor - omul care a supus natura - si traiesc tot in Svartalfheim, desi unele legende mai recente ii plaseaza si in adancul unor munti din Midgard.
    Urmatorul tip de creaturi sunt cele intalnite in lumea oamenilor, care au scop moralizator sau reprezinta forte ale naturii. Din aceasta categorie putem da exemple trolii - uriasi care noaptea vaneaza oameni - si nixes - spirite care incearca sa-i atraga pe oameni in apa, luand forma unui sarpe, a unui peste sau a unei femei frumoase dar cu coada de peste.
    In cele din urma, exista si creaturile care traiesc in afara celor noua lumi, direct in Yggdrasil. Continuand teoria descrisa in capitolul Mituri, conform careia Yggdrasil reprezinta in acelasi timp Universul si fiinta umana, animalele din aceasta categorie pot fi interpretate drept fortele si pornirile care-l domina pe om. Astfel, exista un vultur ce sta pe cea mai inalta ramura a lui Yggdrasil, ce este intr-o eterna cearta cu un sarpe imens ce roade radacinile copacului. Cei doi comunica cu ajutorul unei veverite numite Ratatosk, care duce mesajele de la unul la celalalt. Teoria sus-amintita il asociaza pe vultur cu partea rationala din om, iar pe sarpe cu dorintele carnale, cele doua fiind tot timpul in competitie pentru a influenta actiunile omului.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 676
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site