Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Aprecieri privind Tratatul constitutional al UE (discutiile din cadrul reuniunii de la Lisabona)

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Instrumentul de masurare a puterii in Rsch
Revizionismul maghiar
PARADIGME NOI IN RELATIILE INTERNATIONALE
Analiza de retea si teoria schimbului
Parlamentul European
TEORII ALE RELATIILOR INTERNATIONALE
Conceptul de „boundary spanner”/”gatekeeper”
Aplicatie a setului de indicatori structurali si relationali de masurare a puterii in Rsch
NIVELUL DE AMBITIE SI STRUCTURA DE FORTE
INTRODUCERE IN RELATIILE INTERNATIONALE

Aprecieri privind Tratatul constitutional al UE (discutiile din cadrul reuniunii de la Lisabona)

In contextul ultimelor extinderi ale Uniunii s-a facut simitita nevoia unei reforme amanuntite in ceea ce priveste institutiile europene pentru mai buna functionare. La 18 - 19 octombrie 2007, cei 27 de sefi de stat si de guverne ai statelor membre UE, reuniti la Lisabona, au cazut de acord asupra unui nou Tratat, destinat sa realizeze o reforma a functionarii institutiilor comunitare.




Semnatura oficiala a Tratatului reformator de catre sefii de stat si de guvern ai statelor membre este prevazuta pentru 13 decembrie 2007, la Lisabona. Se deschide astfel calea procesului de ratificare in statele membre, ce va trebui definitivat inainte de alegerile parlamentare din 2009.

Pentru a face unele remarci este nevoie sa facem o trecere in revista a principalelor noutati aduse de acest Tratat. Amintim ca in luna iunie a anului curent, sefii de stat si de guvern reuniti in Consiliul european sub presedintie germana au hotarat redactarea unui Tratat reformator, care sa inlocuiasca Proiectul de Tratat pentru instituirea unei Constitutii pentru Europa.

Conferinta interguvernamentala care i-a urmat, deschisa la 23 iulie, actionand dupa un mandat precis, a reusit definitivarea intr-o forma juridica a textului noului tratat, de modificare a Tratatului de la Maastricht si a Tratatului de la Roma (acesta din urma purtand pentru viitor denumirea de Tratatul privitor la functionarea Uniunii - TFU).

Spre deosebire de Constitutie, noul text difera in special prin modul sau in care a fost elaborat. Textul tratatului este rezultatul unui compromis intre vointa politica a statelor member, care au ratificat Constitutia, si aceea materializata in refuzul Frantei si al Olandei si in intreruperea procesului de ratificare de alte sapte state : pe de o parte el raspunde nevoii de a oferi institutiilor Uniunii un cadru satisfacator de functionare, pe de alta parte rezervele si precautiile marcand o retragere neta fata de entuziasmul anterior sunt evidente.

Principalele reforme institutionale. Fata de Constitutia anterioara, Tratatul de la Lisabona nu inregistreaza modificari semnificative pe fond; dispozitiile acesteia au fost preluate integral, dar intr-o ordine diferita si integrate in Tratatele de la Roma si Maastricht.

Modificand situatia existenta in prezent – presedentia Consiliului European asigurata de seful de stat sau de guvern din statul membru care detine in acel moment presedentia Consiliului de Ministri -, Tratatul de la Lisabona creeaza functia de Presedinte al Consiliului European. Acesta va avea un mandat de doi ani si jumatate, reinnoibil o singura data. Desemnarea acestui presedinte stabil, care va asigura reprezentarea externa a Uniunii, va spori astfel continuitatea si vizibilitatea diplomatiei europene.

Potrivit noului Tratat se prevede ca-n viitor politica externa si de securitate a UE sa fie mult mai coerenta , prin crearea unui post de Inalt reprezentant pentru Afaceri externe si Politica de securitate, in acelasi timp vice-presedinte al Comisiei Europene, care va dispune de prerogativele unui ministru de externe al Uniunii, fiind ajutat si de un important serviciu diplomatic.

Totodata, din 2014 se schimba modul de realizare a majoritatii calificate pentru deciziile luate in Consiliul de ministri. Noul sistem, ce va fi prezentat infra, are drept scop stabilirea unui nou echilibru, mai echitabil, intre statele mici si cele mari. Toto din 2014 se peconizeaza reducerea numarului de comisari de la 27 la 18 iar viitorii comisari vor fi alesi printr-un sistem de rotatie egalitara intre statele membre, pentru un mandat de 5 ani.

Prin intermediul unei referinte inscrise in tratatul de reforma, Carta europeana a drepturilor fundamentale dobandeste forta juridica obligatorie (mai putin pentru Marea Britanie si Polonia, care au negociat o posibilitate de opting –out).

Puterile parlamentului european sunt intarite, datorita generalizarii procedurii codeciziei in procesul legislativ, iar parlamentele nationale dobandesc puterea de a controla respectarea principiului subsidiaritatii si vor avea astfel un rol in procedura legislativa europeana.

Prin intermediul unei referinte inscrise in tratatul de reforma, Carta europeana a drepturilor fundamentale dobandeste forta juridica obligatorie (mai putin pentru Marea Britanie si Polonia, care au negociat o posibilitate de opting –out).

Concesii in favoarea euroscepticilor. Acceptarea acestor reforme a fost insa facuta numai cu importante compromisuri in favoarea principalilor opozanti, tarile eurosceptice.

In ceea ce priveste cooperarea in materie politieneasca si judiciara, Marea Britanie a negociat o clauza de opting out. Tot la cererea britanicilor (dar si a polonezilor), Carta drepturilor fundamentale a fost retrasa din tratat si ea face obiectul unui text separat.

Noua ponderare a voturilor in Consiliul de ministri pentru calcularea majoritatii calificate este amanata pentru 2014, cu o posibilitate de decalare pana in 2017.

La cererea presedintelui francez N. Sarkozy, expresia „concurenta libera si nedistorsionata”, (ce figura in articolul I-3 din Constitutie), a fost retrasa, chiar daca politica in domeniul concurentei ramane un mijloc pentru desavarsirea pietei interne. Totusi, la cererea britanicilor, ea reapare intr-un protocol anexat Tratatului, care precizeaza ca „piata interna, asa cum este ea definita la articolul 3 din Tratat, include un sistem in care se garanteaza ca concurenta nu este distorsionata”.

Si principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului national a fost suprimat; clauza aferenta din Constitutie este insa inlocuita in noul Tratat cu o declaratie cu privire la principiile edictate de Curtea europeana de justitie.

Apar si alte modificari, dar acestea nu au consecinte importante in plan juridic: fata de ceea ce se hotara in 2004 la Roma, termenii Constitutie si constitutional dispar din noul text ; la cererea expresa a polonezilor si cehilor, este suprimata, de asemenea, referinta la simbolurile Uniunii: drapelul, imnul si deviza.

Principalele chestiuni asupra carora s-a ajuns la un acord:



a) Compromisul de la Ioannina, privind votul cu majoritate calificata in Consiliul de Ministri; 
b) Numarul Avocatilor Generali din Curtea de Justitie - Consiliul va aproba orice cerere a Curtii de Justitie pentru cresterea numarului de Avocati Generali - de la 8 la 11. 
c) Numirea unui Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate;
 
d) delimitarea competentelor intre Uniune si Statele Membre 
e) alcatuirea Parlamentului European - pentru care a fost prezentat un amendament conform caruia numarul Membrilor nu poate depasi 750, plus Presedintele, iar proportionalitatea degresiva a reprezentarii este mentinuta.

Conform noului Tratat:

Parlamentul European isi extinde participarea la procesul legislativ si bugetar, consolidand astfel legitimitatea democratica a Uniunii; 

-se imbunatateste procesul decizional, in special prin extinderea votului cu majoritate calificata in domeniile libertatii, al securitatii si justitiei;

-referitor la libertate, securitate si justitie, sunt stabilite bazele legale necesare pentru dezvoltarea unor politici de imigrare si de acordare de azil mai eficiente, la fel pentru o coordonare politieneasca si judiciara mai eficienta in actiunile de combatere a terorismului si a crimei organizate;

sunt stabilite clar domeniile in care Statele Membre transfera prerogative Uniunii;

este consolidat rolul de monitorizare al Parlamentelor nationale.

 
Pozitii, declaratii

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca Summitul European a simbolizat o Europa unita, solidara. 'Este vorba de primul Tratat al unei Europe extinse, prima data cand state divizate de Cortina de Fier au ajuns la  un acord privind un Tratat comun. Succesul de la Lisabona arata ca Uniunea Europeana este mai puternica decat pare'. 

'Noul Tratat consolideaza natura democratica a Uniunii - definind clar notiunea de cetatenie, acordand forta legala Cartei pentru Drepturile Fundamentale iar  Parlamentului European un rol mai puternic in procesul legislativ si sporind drepturile parlamentelor nationale'.

'Acum trebuie sa avem rezultate concrete si sa obtinem ratificarea noului Tratat inainte de alegerile Europene din 2009'.
 
Liderii gruparilor politice

Joseph Daul (PPE-DE, FR): 'Avem acum instrumentele cu care putem determina Europa sa se confrunte cu provocarile secolului 21. Trebuie sa ne angajam ca vom comunica cu cetatenii, ca vom explica mai bine rolul Deputatilor Europeni si rolul parlamentelor nationale. Daca Tratatul de la Lisabona permite Uniunii sa fie mai transparenta, mai eficienta si mai capabila in plan mondial, trebuie sa explicam acest lucru cetatenilor'.

Martin Schulz (PSE, DE): 'Europa se confrunta cu provocari majore: discrepanta intre bogati si saraci atat in Uniune cat si in lume, schimbarile climatice, situatia din Africa () iar noi tot vorbim de probleme constitutionale din 2001 (..) Comparativ cu Tratatul de la Nisa s-au inregistrat progrese'.

Graham Watson (ALDE, UK): 'Progresele obtinute - normalizarea procesului de co-decizie sau plasarea problemelor privind energia sau justitia si afacerile interne sub monitorizare democratica - acorda Uniunii capacitatea de a se confrunta cu schimbarile aduse de globalizare () Felicitari! Sa speram ca modificarile ne vor determina sa progresam mai repede!'

Brian Crowley (UEN, IE): 'Cred ca putem vedea aspecte pozitive ale summitului de la Lisabona: sansa Uniunii de a se implica mai mult, prin procesul de co-decizie, in domenii cum ar fi mediul, globalizarea, cercetarea, educatia () Cerem permisiunea sa spunem cetatenilor exact ce prevede noul Tratat'.

Monica Frassoni (Verzi/ ALE, IT): 'Grupul meu a sprijinit ferm Tratatul Constitutional () nu si Tratatul de Reforma. Singurul aspect pozitiv a fost ca aceasta Conferinta Interguvernamentala a durat foarte putin'. F

Francis Wurtz (GUE/NGL, FR) a criticat inflexibilitatea Uniunii referitor la problemele care-i intereseaza cel mai mult pe cetateni. 'Este refuzul de a asculta criticile () nu-i luam niciodata in considerare pe cetateni, sau nevoile lor'.

Nigel Farage (IND/DEM, UK) a cerut referendum pentru Tratatul de Reforma. 'Nu puteti merge inainte cu acest proiect, fara sa aveti sprijinul cetatenilor. Lasati cetatenii sa vorbeasca!'



Jean-Marie Le Pen (ITS, FR) a criticat faptul ca nu este avut in vedere nici un referendum in Franta si a estimat ca suveranitatea, independenta si libertatea Statelor Membre este pusa in cauza. 'Este o crima la adresa democratiei', a spus el.

Irena Belohorská (NA, SK) a declarat ca noul Tratat va aduce imbunatatiri la situatia prezenta. Ea a deplans faptul ca au existat State Membre care nu au vrut sa includa in tratat Carta pentru Drepturile Fundamentale - care contine toate valorile fundamentale ale Statelor Membre.

Interventii Deputati Romani
 
Adrian Severin (PSE): 'Textul Tratatului de Reforma, in privinta caruia s-a ajuns la un acord la summitul de la Lisabona, constituie in mod clar un progres, un pas inainte in istoria integrarii Europene - as vrea sa o numesc unificare Europeana. Ar trebui, ca atare, primit cu satisfactie'.

'Totusi, oricat de important ar fi acest pas, nu este ultimul. In scurt timp, este crucial sa vedem Tratatul ratificat de toate cele 27 State Membre. Ar trebui sa fie clar acum pentru toata lumea ca nu a existat nici un Plan B si ca nu exista nici un Plan C. Dupa ratificare, trebuie sa continuam, pe termen mediu si lung, reformele si politicile necesare () intr-o democratie transnationala Europeana'.

'Este crucial acum sa ne debarasam de orice ipocrizie si sa admitem ca in aceasta lume complexa, managementul politic cere, mai mult ca niciodata, o competenta profesionala care n-ar putea fi subiect de referendum'.

'Trebuie sa cerem cetatenilor sa decida, prin Da sau Nu, asupra principiilor si fundamentelor, nu asupra unor detalii tehnice complicate. Trebuie sa admitem, totodata, ca progresele pe care le sarbatorim astazi au fost realizate prin transparenta si sinceritate'.

CONCLUZII


  Daca va fi complet ratificat, Tratatul de la Lisabona poate conferi totusi suficiente elemente de coeziune si functionare a UE. Desi denumirea s-a pierdut pe drum, acest tratat este unul de reforma institutionala in masura in care va sti sa echilibreze vointa comuna cu ambitiile fiecarui stat membru. Mai ales in exterior – unde o „pozitie UE” de fapt nu exista in prezent – trebuie urgent clarificate pozitii coerente fata de problemele legate de securitatea energetica, terorismul international, schimbarile de clima, emigratia ilegala, tendinta de emancipare drastica a Rusiei sau criza interminabila din Orientul Mijlociu.

Caracterul reformator al Tratatului este inca vag cunoscut si definit. Totusi: Presedintia UE va fi din 2009 una similara celei din Statele Unite ale Americii. Uniunea are deja un presedinte al Parlamentului si altul al Comisiei. Deocamdata, sistemul de conducere comunitara functioneaza semestrial, prin rotatia statelor membre, nu a unei persoane, la presedintia Consiliului European. Noul presedinte va fi un politician cunoscut, ales dintre presedintii de stat sau premierii tarilor membre pentru un mandat de 30 de luni. Ramane de clarificat puterea la nivel executiv, adica puterea reala a acestui presedinte al Europei unite. Totusi, vechiul sistem va continua sa functioneze intr-o noua forma: trei tari vor conduce impreuna intalnirile ministrilor din guvernele nationale pe teme legate de piata muncii, mediu, comunicatii sau transporturi.

Un ministru de externe comunitar va dubla – ca Inalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate – activitatea ministrilor Celor 27 si va face cunoscuta mai „tare” pozitia Uniunii in masura in care acestia vor cadea cu totii de acord asupra politicilor externe. Astfel ca decizia in problema Irakului sau, mai nou, a Kosovo, va ramane la latitudinea fiecarei tari.

Prevederile Tratatului de la Lisabona precizeaza ca – in masura in care UE reuseste sa adopte o pozitie comuna a chestiunilor de pe agenda Consiliului de Securitate – Franta si Marea Britanie sa solicite ca Inaltul Reprezentant sa prezinte respectiva pozitie. In caz contrar, locurile si voturile in Consiliu le revin celor doua tari.

La noul Tratat urmeaza sa fie adaugata o declaratie care precizeaza ca, in cazul dobandirii personalitatii juridice, UE nu poate actiona peste competentele conferite statelor membre.

Desi parlamentele nationale vor avea un rol mai mare in afacerile UE, schimbarile aduse de Tratat sunt destul de limitate. Una ar fi ca institutiile comunitare vor fi obligate sa notifice parlamentelor din statele membre orice propunere legislativa, cu un termen de opt saptamani pentru comentarea lor inainte ca guvernele sa le ia in discutie. Lucru pe care, informal, Comisia de la Bruxelles l-a facut si pana acum. O alta schimbare este aceea ca, daca o treime dintre parlamentele nationale contesta propunerea, Comisia trebuie sa ia in discutie mentinerea, amendarea sau retragerea ei. Si o poate mentine, daca vrea. Lucrurile se complica atunci cand doua treimi dintre legislativele nationale contesta o propunere a Comisiei; in acest caz, Parlamentul European si Consiliul (adica statele membre) preiau cazul, il analizeaza si iau o decizie.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 492
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site