Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


FLUXURI SI MECANISME SPECIFICE DE MIGRARE

Stiinte politice



+ Font mai mare | - Font mai mic



FLUXURI SI MECANISME SPECIFICE DE MIGRARE



Fluxurile migratiei sunt determinate de un ansamblu complex de factori : factori de impulsionare si factori de atractie.

In ceea ce priveste factorii de impulsionare, veniturile scazute sunt, in general, un factor important. Factorii non economici sunt, de asemenea, importanti. Stresul psihologic, asociat faptului de a pleca si a trai in alt stat sunt elemente care influenteaza in egala masura decizia alegerii statului de emigrare.

Printre factorii de atractie se enumara penuria fortei de munca din statele primitoare. Numeroase state europene au utilizat de-a lungul timpului forta de munca straina in sectoarele servicii si industrie.

In acest context, Comisia Europeana a derulat un program de cercetare orientat spre domeniul socio-economic, care se refera la migratie. Au fost identificate trei mari teme: migratia in Europa, conditiile de viata ale migratilor si migratia si coeziunea sociala. [1]

Cei mai multi dintre migranti nu sunt oameni disperati, fara posibilitati de supravietuire, ci persoane care incearca sa-si imbunatateasca situatia. Fara indoiala, o economie subterana raspandita exercita o atractie speciala in contextul international in care frontierele europene sunt inchise. Cei care nu detin permis de sedere care sa le permita sa munceasca legal, sunt exclusi de pe piata muncii si daca nu ar exista economia subterana, ar trebui sa se intoarca repede la ei acasa.

Exista consecinte de politica ale acestor situatii:

tarile UE ar trebui sa se recunoasca drept tari de imigratie;

ar trebui sa admita si sa institutionalizeze segmentarea propriilor piete ale muncii, adica sa admita ca poate exista in acelasi timp si somajul tinerilor si oferte neacceptate pentru slujbe neatractive;

ar trebui sa-si deschida frontierele unei imigratii a fortei de munca.[2]

Est - Vest

Inainte de 1989 existau doua mecanisme de migrare: migrarea permanenta care avea drept principale motivatii pe cele politice si pe cele etnice si migrarea temporara pentru a studia sau lucra in strainatate care se baza numai pe acorduri inter-guvernamentale ale Romaniei cu alte tari. Dupa 1989, principalele motivatii ale migrarii s-au transformat din cele etnice si politice in motive de ordin economic. O consecinta este faptul ca migratia temporara a crescut in cifre absolute cat si ca pondere in totalul migrantilor.

In prezent exista cateva mecanisme de migrare prin care are loc migratia la nivel international. Vom pune accentul pe acele mecanisme pe care le regasim la nivel european, si anume cele prin care persoane din Romania migreaza catre tarile Uniunii Europene.

1. Migratia permanenta legala

2. Migratia temporara legala:

2.1. Studentii

2.2. Lucratorii (migratie de inlocuire)

2.3. Refugiatii si azilantii

3. Migratie ilegala de tranzit

4. Migratie ilegala a celor din Europa Centrala si de Est (din Romania)

5. Migratie circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii (legala sau ilegala)

1. Migratia permanenta legala reprezinta fluxurile migratorii ce pleaca din Romania catre terte tari pentru a se stabili acolo prin urmatoarele modalitati (vezi figura nr. 1):

pe baza obtinerii unor vize de emigrare in cadrul unor programe speciale de incurajare a emigrarii unor persoane ce detin calificari ce sunt deficitare in tara primitoare sau alte tipuri de programe (gen loteria vizelor). UE nu deruleaza astfel de programe de emigrare permanenta. Cetatenii romani care emigreaza permanent se indreapta catre tarile ce au astfel de politici si programe de emigrare cum ar fi Canada, Australia, Noua Zeelenada, SUA.

prin casatoria cu un cetatean dintr-o tara membra UE si schimbarea locului de rezidenta in tara partenerului de viata.

posibil ca refugiat sau azilant din motive politice sau de razboi. In perioada 1992-2002 au emigrat in mod legal 150.000 de persoane din Romania .

Figura nr. 1. Mecanismul migratiei permanente


Casatorie

Refugiati


Azilanti

Programe speciale

Sursa: https://www.omfm.ro

2. Migratia temporara legala se refera la cei ce se deplaseaza pe teritoriul unei tari din UE pe o perioada delimitata de timp (de la cateva luni la cativa ani).

2.1. Pe de o parte este vorba despre studenti din Europa Centrala si de Est (Romania) care merg la studii in tarile Uniunii Europene si care ulterior se vor intoarce (cel putin o parte din ei) in tarile lor de origine.

2.2. Pe de alta parte este vorba despre lucratori din Europa Centrala si de Est (Romania) care pleaca sa munceasca cu contracte de munca incheiate pe baza acordurilor bilaterale dintre state.

2.3. Refugiati care obtin drept de stabilire temporara intr-o tara gazda din UE sau azilantii care solicita azil pe motive politice sau care se ascund in spatele unor astfel de motivatii.

Figura nr. 2. Mecanismul migratiei temporare legale in Europa

Europa Centrala si de Est

Romania

Europa Centrala si de Est

Romania

 

Tari de destinatie

Uniunea

Europeana

Spania, Grecia, Italia, Germania

 

Studenti

Lucratori temporari


Azilanti, refugiati

Sursa: https://www.omfm.ro

3. Migratia ilegala de tranzit este mecanismul prin care persoane din terte tari, dinafara Europei Centrale si de Est emigreaza in aceste tari, inclusiv Romania cu scopul de a merge si emigra mai departe in Uniunea Europeana. Acest fenomen este relativ nou si s-a constatat ca principalele sale caracteristici sunt ilegalitatea si implicarea organizatiilor criminale in trafic de persoane. Migratia de tranzit prin Europa Centrala si de Est (deci si prin Romania) consta intr-un numar in crestere de emigranti ilegali, dintre care o parte corespund criteriilor pentru a cere azil, dar care prefera sa nu faca aceste cereri in Europa Centrala si de Est din diferite motive si sa tranziteze mai departe catre Uniunea Europeana.

4. Migratia ilegala a celor din Europa Centrala si de Est (Romania) cuprinde persoanele de nationalitate romana ce pleaca din Romania si raman ilegal intr-o tara UE - dupa expirarea duratei legale de sedere (de 3 luni), persoane care pleaca in calitate de turisti dar cand ajung in tara de destinatie desfasoara activitati lucrative pe piata neagra sau persoanele care intra si raman ilegal pe teritoriul unei tari UE. In perioada 1992-2002 intre cele doua recensaminte populatia Romaniei s-a diminuat cu 1,1. milioane locuitori dintre care pierderea a 600.000 de persoane este estimata a se datora emigratiei externe necunoscute, si deci ilegale.

Figura nr. 3.Mecanismul migratiei ilegale din Romania in U.E.

Tari de destinatie

Uniunea

Europeana

Austria,

Germania, Elvetia, Italia

 

Tari de origine

Europa Centrala si de Est

Romania

 

Turisti care muncesc

Turisti care raman peste 3 luni in UE


Persoane care trec granita fraudulos


Sursa: https://www.omfm.ro

5. Migratia circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii. Migratia circulatorie se refera la miscarea pendulara intre tara de origine si una sau mai multe tari de destinatie. Migrantii merg si muncesc o perioada in strainatate, se reintorc in tara, stau o perioada dupa care pleaca din nou sa munceasca in strainatate.

In acest context se formeaza retelele migratorii, retele prin care cei ce doresc sa migreze temporar in strainatate sunt ajutati si sustinuti de migranti anteriori.

Intentia de a migra in strainatate pentru un loc de munca este mai probabila la persoanele din comunitatile cu o rata mare a migratiei circulatorii. In zonele de unde au mai plecat si altii vor pleca mai multe persoane, acolo unde alti migranti au avut succes si se vad semnele succesului migratia va fi mai mare. In acest fel se formeaza retele de migratie cand migranti anteriori se adreseaza membrilor familiilor lor sau prietenilor si cunostintelor pentru a munci in strainatate, ei sustinandu-i in procesul de migratie.

Retele si institutiile informale ale migratiei circulatorii sunt pe de o parte raspunsul inovativ al indivizilor la disfunctionalitatea unor institutii formale precum: piata muncii, piata de capital, asigurarea produselor si a preturilor, medierea fortei de munca cu strainatatea de catre stat si de catre agentii privati, iar pe de alta parte sunt raspunsul adaptiv al comunitatii la situatii noi care intra in contradictie cu valorile traditionale.

Din perspectiva UE, dezbaterile cu privire la efectele probabile ale migratiei est-vest dupa momentul aderarii au perpetuat "filosofia protectionista" care se opune regimului liberal al liberei circulatii in cadrul UE cu excluderea cetatenilor tertelor tari. Mai mult, perspectivele unor viitoare intrari de persoane din Europa de Est au fost tratate intr-o paleta larga de atitudini. Unele tari - cum ar fi Olanda, si Irlanda - care inregistreaza rate reduse ale somajului si deficite partiale ale fortei de munca, vad in aceasta oportunitate o sansa de a atrage lucratori calificati din ECE. Altele, precum Austria si Germania, privesc viitoarele fluxuri migratoare din ECE ca o amenintare - migratia ar putea avea efecte negative asupra pietelor fortei de munca. Comportamentul tarilor membre ale UE in cadrul procesului de negociere poate reflecta aceste diferente. Perioadele tranzitorii de restrictonare a mobilitatii fortei de munca pe care Comisia Europeana a decis sa le impuna sunt rezultatul jocului politic in care sunt implicate o varietate de preferinte si compensari (cum ar fi cele referitoare la fondurile structurale).

Cu toate acestea, unele state membre (Danemarca, Irlanda, Olanda si Suedia) probabil ca vor acorda statutul de libera circulatie cetatenilor tarilor ECE imediat dupa aderarea la UE. Desi in cadrul procesului de negociere capitolul referitor la libera circulatie a fortei de munca a fost deja deschis, o viziune comuna din partea UE inca nu este articulata.

Vest - Est (Romania)

In ceea ce priveste fluxurile de migratie dinspre vest spre est, dinspre tarile UE spre Romania, s-au identificat doua astfel de mecanisme:

1. Migratia legala temporara

2. Repatrierea

1. Migratia legala temporara cuprinde

- lucratori care vin din tarile UE pentru a desfasura o activitate lucrativa pe teritoriul Romaniei. Acestia pot veni ca:

- intreprinzatori pe cont propriu cu afaceri proprii

- angajati ai firmelor multinationale

- angajati ai reprezentantelor firmelor din UE in Romania

- turisti din UE ce viziteaza Romania in sezoanele turistice pe perioade scurte de timp.

2. Repatrierea se refera la romani care au emigrat in UE intr-o perioada de timp anterioara si-au stabilit domiciliul acolo si o parte dintre ei au dobandit intre timp cetatenia tarii respective si care acum doresc sa se reintoarca si sa se stabileasca in Romania. Aceasta mai este cunoscuta si ca migratie de revenire si este considerata ca avand efecte pozitive asupra tarii mama, deoarece o parte dintre repatriati devin investitori sau manageri de prestigiu. Este adevarat ca o alta parte a repatriatilor urmaresc obtinerea de profituri pe termen scurt prin derularea unor afaceri de scurta durata sau au in vedere reconstituirea unor drepturi de proprietate.



Emilia Unguraenu - Piata muncii in context european, Editura didactica si pedagogica R.A., Bucuresti, 2005, p 108

R.I.Chirica. L. Teodorescu - Politica in domeniul migratiei la nivel european si international. Raporturi de munca, nr.

8/2003

Daniela-Luminita Constantin si colectiv, "Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea

Europeana" (Studiul nr. 5), Institutul European din Romania, Bucuresti,

2004

Ghetau V. (2003) "Declinul demografic continua", Barometrul Social, februarie2003, https://www.mediauno.ro



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1010
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved