PROGRAM PRIVIND DESFASURAREA SEMINARIILOR DE ETICA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA IN CADRUL FORMARII CONTINUE A MAGISTRATILOR

PROGRAM PRIVIND DESFASURAREA SEMINARIILOR DE ETICA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA IN CADRUL FORMARII CONTINUE A MAGISTRATILOR

OBIECTIVE

Cunoasterea principiilor organizarii judiciare din Romania si a institutiilor implicate in faurirea actului de justitie reprezinta o conditie necesara pentru formarea oricarui magistrat.Modul cum sunt organizate si functioneaza institutiile care fac parte din sistemul judiciar constituie premisa desfasurarii eficiente a activitatii de catre acesta.

In acelasi timp, orice magistrat trebuie sa constientizeze care este rolul sau intr-o societate democratica.

Din aceasta perspectiva, cunoasterea principiilor sub care isi va exercita profesia, a garantiilor oferite de lege, a incompatibilitatilor, interdictiilor si a indatoririlor profesionale este o necesitate pentru orice magistrat.

Excelenta pregatire profesionala a unei persoane nu este prin ea insasi suficienta pentru ca aceasta sa fie un bun magistrat. Dintotdeauna, conduita magistratului a fost perceputa de justitiabili si intreg corpul social ca un important factor in realizarea credibilitatii justitiei, garantie a eficientei sistemului judiciar.

Tocmai de aceea, in procesul de pregatire a magistratului, o importanta coordonata o reprezinta si modelarea personalitatii sale, prin dezvoltarea insusirilor si aptitudinilor etice si deontologice de care acesta va trebui sa dea dovada in activitatea propriu zisa.

In acest sens, programul urmareste cunoasterea dispozitiilor cuprinse in Codul Deontologic al Magistratilor, dar si abordarea unor alte teme , cum ar fi comunicarea in sedinta de judecata, schimbarea de mentalitate in sistemul juddiciar, relatiile cu mass-media, identificarea problemelor etice ale magistratilor si gasirea de solutii, rolul magistratului in societate.

BIBLIOGRAFIE

Codul Deontologic al Magistratilor
- extrase din Constitutia Romaniei, Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, legea nr 303/2004, legea nr 304/2004, legea nr 317/2004, Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, legea nr 161/2003
- Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Roman de Presa
- Carta Universala a Judecatorului
- Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor
- Recomandarea nr (94)12 a Comitetului ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei cu privire la independenta, eficienta si rolul judecatorilor
- Principiile Fundamentale privind Independenta Judecatorilor adoptatede Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului
- Avizele nr 1 si nr 2 ale Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni

MODUL DE ABORDARE

discutii interactive intre formator si participanti pe baza unor cazuri practice sau articole de presa prezentate de formator

lucru pe grupuri;

simulari de procese.

STRUCTURA SI CONTINUT

Programul este structurat in 4 seminarii, fiecare avand durata de o zi.

Tematica si problemele esentiale analizate in cadrul fiecarui seminar sunt urmatoarele:
Seminar 1 - Independenta si impartialitatea    magistratului. Promovarea suprematiei legii.

- identificarea normelor care consacra principiul independentei justitiei

- sensul notiunii de justitie independenta - corelatia cu disp. art 6 din CEDO

Identificarea de situatii ce constituie sau pot constitui imixtiuni sau presiuni asupra independentei magistratului:

. comunicarea catre instante a unei adrese din partea Ministerului Justitiei prin care se aduce la cunostinta acestora opinia acestei institutii cu privire la modul de interpretare a unui text legal; reproducerea opiniei Ministerului Justitiei in considerentele unei hotarari judecatoresti; analizarea ipotezelor in care o astfel de adresa ar fi emisa de catre CSM, Parlament, Guvern, Presedintie, instantele superioare.

conducatorul instantei sau al parchetului ori un alt magistrat intervine pentru a se pronunta o anumita solutie intr-un dosar; identificarea de cauze ce pot genera astfel de situatii; confruntarea judecatorului cu un justitiabil realizata de conducatorul instantei sau al parchetului cu privire la justetea unei conduite sau actiuni a magistratului respective; solutii.

mediatizarea excesiva a unui dosar ori exprimarea de opinii ale    politicienilor cu privire la solutia ce ar trebui pronuntata intr-un dosar; garantii oferite de lege magistratului in astfel de situatii.

4. chestionarea judecatorului de catre un judecator inspector cu privire la modul de indeplinire a obligatiilor administrative, justetea unor masuri procesuale sau solutii pronuntate.

5. cererea presedintelui instantei adresata noilor magistrati de a se interesa anterior pronuntarii solutiilor despre practica judiciara a instantei si de a    da solutii in concordanta cu aceasta practica

Fapte sau conduite ce afecteaza independenta magistratului sau creaza aparenta lipsei de independenta

1. participarea magistratului la o campanie electorala

2. refuzul unei autoritati publice de a comunica un inscris cerut de instanta, motivat pe lipsa utilitatii acestuia in dosarul respective; revenirea asupra probei respective de catre magistrat

3. reflectarea independentei justitiei in mass-media

4. intalnirile magistratului cu politicieni in diverse locuri: instanta/parchet, restaurant, tennis, fotbal, etc.

5. discutii pe teme politice purtate de magistrat in diverse situatii: birou, holul instantei/parchetului, acasa, restaurant, intalniri ocazionale

6. intrarea impreuna a judecatorului si procurorului in sala de judecata, discutiile dintre acestia purtate in timpul sedintei fara a fi auzite de alte persoane; asezarea in spatiu a judecatorului si procurorului in sala de judecata.

7. participarea magistratului la lansarea unei carti de catre un fost professor sau alta persoana care indeplineste in acel moment si o functie politica

8. rezumarea ideilor privind independenta justitiei

- identificarea normelor care consacra principiul impartialitatii magistratului

- sensul notiunii impartialitate - corelatia cu disp. art 6 din CEDO

Identificarea de situatii in care se poate pune problema impartialitatii magistratului

1.relatia de prietenie dintre magistrat si avocatul care pledeaza intr-un dosar repartizat aleatoriu magistratului respective; solutii

2. capacitatea obiectiva a magistratului de a solutiona cauzele in care figureaza o persoana ce i-a adus anterior grave acuzatii, cu ocazia judecarii unui alt dosar;    posibilitatea magistratului de a judeca un dosar in care figureaza ca parte o persoana ce l-a chemat in judecata pe magistrat intr-un alt dosar.

3. dupa o discutie anterioara asupra interpretarii unui text legal dintre un magistrat si un avocat, in mod aleatoriu unul dintre dosare in care pleda avocatul respectiv este repartizat judecatorului cu care discutase. In dosarul respective se pune problema interpretarii textului in discutie.; se analizeaza si situatia in care judecatorul si-a spus opinia cu privire la modul de interpretare a unui text legal printr-o alta hotarare sau intr-un articol scris intr-o revista de specialitate.

4. nemotivarea hotararii sau a masurilor dispuse pe parcursul procesului; neanalizarea tuturor motivelor determinante invocate de reclamant sau a apararilor esentiale formulate de parat

5. participarea magistratului la judecata unei cauze in care una dintre parti este un coleg de instanta, grefier, prieten

6. participarea magistratului la judecata unui proces de furt din locuinte dupa ce el insusi a fost victima unei astfel de infractiuni

7. atitudinea magistratului in timpul conducerii sedintei de judecata care nu pune in discutia partilor o cerere formulata de una dintre acestea, nu priveste absolute deloc spre una dintre parti, nu ii acorda cuvantul acesteia pentru a formula concluzii, isi exprima punctul de vedere cu privire la justetea pretentiilor solicitate

8. participarea judecatoarei la judecata unei infractiuni de viol, in conditiile in care rechizitoriul a fost intocmit de prietenul acesteia cu care urma sa se casatoreasca, respingerea unei probe cu expertiza medico legala solicitata de inculpat cu motivarea ca nu mai este utila in raport de celelalte probe administrate, refuzul de a se abtine, tolerarea discursului discriminatoriu fata de rasa si nationalitatea inculpatului, discurs formulat de avocatul partii vatamate care este in acelasi timp si senator; aplicarea pedepsei maxime.

9. rezumarea ideilor privind impartialitatea

- identificarea textelor care consacra principiul promovarii suprematiei legii si continutul normativ al acestora

Identificarea de situatii in care se poate pune problema incalcarii principiului promovarii suprematiei legii

1. tratament discriminatoriu al magistratului fata de parti, legat de rasa, sexul, religia, nationalitatea, statutul socioeconomic, politic sau cultural al acestora:; amenintarea partii de catre magistrat

- magistratul respinge cererea de amanare formulata de parte pentru a-si angaja aparator cu motivarea ca se tinde la tergiversarea judecatii intrucat se vede dupa modul in care este imbracata partea ca nu are mijloace financiare pentru a plati un avocat;

- magistratul cearta pe una din parti de etnie roma pentru atitudinea necorespunzatoare din sala de judecata si pentru faptul ca in jurul sau miroase urat, afirmand in final urmatoarele "voi tiganii ar trebui sa invatati sa va spalati intai si apoi sa aveti curajul sa intrati intr-un tribunal"

2. tolerarea de catre magistrat a manifestarilor discriminatorii desfasurate in procedura pe care o instrumenteaza: in timpul concluziilor orale avocatul uneia din parti exprima opinii negative legate de nationalitatea partii adverse iar judecatorul zambeste , fara a avea nici o reactie.

- judecatorul se antepronunta asupra vinovatiei inculpatului; in timp ce acesta declara ca nu a savarsit fapta judecatorul il intreaba ironic"Si vrei sa te cred?"

3. magistratul dispune o masura sau pronunta o solutie justificand-o pe considerente legate de nationalitatea sau orientarea sexuala a uneia dintre parti: de exemplu cererea reclamantului de incredintare a minorului in favoarea sa este respinsa pe considerentul ca acesta este homosexual .

4. magistratul justifica respingerea unei actiuni pe considerentul ca inca nu s.a adoptat de catre Parlament o lege prin care sa se reglementeze raportul juridic litigious

5. in timpul interviului acordat unui ziarist judecatorul declara ca daca o lege nu este conforma cu principiile sale el nu o va aplica; de asemenea, critica modul de reglementare de catre legiuitor a unei relatii sociale: de exemplu, posibilitatea de a candida la o functie de autoritate publica a unei persoane ce are cazier penal.

6 magistratul procuror exercita violente fizice si profereaza injurii asupra persoanei invinuite ori tolereaza astfel de fapte savartite de politisti

7. rezumarea ideilor privind promovarea suprematiei legii

Seminar 2 - Exercitarea indatoririlor profesionale si de serviciu ale magistratului.

- identificarea textelor relevante si continutul normativ al acestora

. realizarea unei secvente procesuale privind administrarea interogatoriului paratei intr-un proces de iesire din indiviziune intre fosti soti,. In cuprinsul interogatoriului vor fi incluse intrebari inutile in raport de obiectul cauzei, intrebari confuze sau care contin termeni juridici pe care parata nu-I intelege.

Actorii vor fi instruiti de catre formator. Cat timp va dura instruirea actorul care interpreteaza rolul judecatorului va studia dosarul pus la dispozitie de formator

Se va interveni in cursul procedurii, partea va fi intrerupta, etc

Se va solicita paratei sa joace rolul unei "femei de mahala".

Se urmareste modul in care judecatorul conduce sedinta, interactioneaza cu partile, le explica acestora rolul lor in sala de judecata

La final se vor asculta opinile judecatorului, actorilor implicati, observatorilor iar formatorul isi va exprima propria opinie. Discutiile vor fi axate pe modul de desfasurare a sedintei iar nu pe probleme de drept

regizarea si realizarea unui proces simulat cu participarea a 7-11 persoane.. Obiectul dosarului il constituie constatarea nulitatii absolute a 4 contracte de vanzare cumparare privind apartamente din acelasi bloc, contracte incheiate de acelasi vanzator cu patru familii diferite . Se vor invoca diferite aspecte procedurale si se vor formula cereri (de ex: lipsa de procedura cu o anumita parte, lipsa calitatii de reprezentant a unui avocat pentru anumite parti, cerere de amanare pentru avocat, necertificarea inscrisurilor, etc), insa se vor stabili anterior cu actorii si solutiile ce urmeaza a fi aplicate pentru ca judecatorul sa nu fie in dificultate in ceea ce priveste masura procedurala pe care o va dispune;

- de exemplu: dupa ce se invoca lipsa de procedura cu una dintre parti iar celelalte parti formuleaza opinii pro si contra in momentul in care judecatorul trebuie sa decida va intra in sala partea fata de care se invocase viciul de procedura;

- de ex: in momentul in care judecatorul va delibera asupra cererii de amanare, partea care a formulat aceasta cerere va declara ca isi angajeaza pe loc pe unul dintre avocatii care se afla in sala.

Se va solicita actorilor sa intrerupa cursul dezbaterilor, sa vorbeasca asupra altor probleme decat cele asupra carora li s-a acordat cuvantul, sa se planga pentru ca nu li se da cuvantul sau pentru ca sunt intrerupti, sa se impuna prin tonalitatea vocii, sa faca miscari teatrale, sa solicite imperativ judecatorului luarea unor masuri, sa vorbeasca intre ei, etc. Una dintre parti care nu va fi asistata de avocat va vorbi doar daca I se va acorda cuvantul.

Scopul procesului este de a urmari modul in care judecatorul reuseste sa conduca dezbaterile, sa stapaneasca partile, sa comunice cu acestea, sa ajute partea care nu vorbeste sa-si exprime punctul de vedere, sa aiba o atitudine civilizata    si impartiala fata de parti, etc.

De asemenea, se vor urmari si identifica manifestarile non verbale ale judecatorului, in special privirea, mimica, gestica.

La final vor vorbi pe rand judecatorul, partile, avocatii si observatorii din sala apoi formatorul.

Relatia magistratului cu presa

1. Magistratul constata ca intr-unul din ziare s-a scris un articol in care I se aduc acuzatii privind impartialitatea sa, lipsa de professionalism, lipsa de independenta fata de anumite grupuri de presiune, etc.

Care sunt solutiile posibile pe care le poate lua magistratul si care ar fi cea mai buna?

In cazul in care magistratul respectiv solicita colegului sau care conduce Biroul de informare si relatii publice sa transmita un comunicat catre presa pentru a asigura corecta informare a opiniei publice care ar trebui sa fie atitudinea acestuia din urma?

2. Dupa pronuntarea unei solutii la magistrat se prezinta un prieten al sau care este si reporter la o televiziune iar acesta il roaga sa-i spuna care au fost considerentele esentiale pentru care a dispus solutia respectiva.

Care ar trebui sa fie raspunsul magistratului?

La punct 1 si 2 se analizeaza si rolul si atributiile biroului de informare si relatii publice din cadrul instantei.

Aspecte specifice din sala de judecata

3. Se analizeaza urmatoarele aspecte:

- judecatorul nu saluta partile, nu declara deschisa sedinta de judecata si nu precizeaza numarul completului de judecata pe care incepe sa-l prezideze;

- judecatorul ironozeaza partile sau avocatii in legatura cu anumite conduite sau in legatura cu competenta profesionala a acestora;

- judecatorul vorbeste foarte incet in sala incat vorbele sale pot fi auzite doar la 2-3 m;

- judecatorul se enerveaza foarte tare si incepe sa tipe la parti ori sa le jigneasca;

- judecatorul intra in discutii personale cu partile sau avocatii ori polemizeaza cu avocatii asupra unor chestiuni juridice;

- judecatorul sanctioneaza cu amenda orice conduita sau atitudine necorespunzatoare din sala de judecata, indifferent de gravitatea acesteia;

- judecatorul iispune unui avocat ca mai are 5 minute pentru a formula concluzii si imediat isi scoate ceasul de la mana si il indreapta cu cadranul spre sala;

- judecatorul foloseste termeni juridici de specialitate sau tolereaza folosirea acestora si nu se asigura ca toate partile implicate in proces inteleg sensul acestora    ori dandu-si seama ca unele dintre parti nu inteleg nu intervine pentru a da explicatii.

- magistratul relateaza unor persoane pe care le-a intalnit ocazional la o petrecere aspecte legate de activitatea sa profesionala: programul de lucru, ce atributii are instanta/parchetul unde functioneaza, ce atributii are conducatorul instantei/parchetului, volumul de munca, probitatea profesionala a sa si a colegilor. De asemenea, le relateaza diverse situatii de fapt pe care le judeca, indicand numele partilor implicate in procesele respective;

- magistratul intarzie repetat de la serviciu, generand inceperea cu intarziere a sedintei de judecata;

- sedinta de judecata este suspendata fara a se anunta verbal durata suspendarii si fara a se afisa in scris la intrarea in sala durata suspendarii;

- magistratul pleaca in timpul serviciului si consuma bauturi alcoolice- magistratul consuma frecvent bauturi alcoolice la serviciu sau vine in stare de abrietate

Comunicarea in instanta

1. Importanta unei bune comunicari in instanta. Mijloacele de comunicare: verbale/nonverbale. Comunicarea nonverbala

2. Rolul privirii si al distantelor in procesul de comunicare

Se vor realiza 4 secvente teatrale

a) avocatul formuleaza concluzii in fata judecatorului la o distanta de 60- 40 cm. Ambele parti stau pe scaun; intre ele exista o masa cu o latime de max 50 cm

Se va cere judecatorului sa priveasca atent pe avocat iar privirea sa fie fixata pe centrul imaginar al unui triunghi isoscel a carui latura de jos este linia ce uneste cei doi ochi (practic privirea va fi atintita pe frunte undeva mai sus de mijlocul liniei ce uneste cei doi ochi .

Se va cere avocatului ca in timp ce va formula concluzii sa inainteze cu mainile sau cu o parte a corpului spre judecator.

La final vor fi intrebati actorii cum s-au simtit din postura pe care au avut-o. Va fi intrebat avocatul cum I s-a parut privirea judecatorului iar judecatorul ce efect a avut distanta foarte mica. Vor fi ascultate opiniile observatorilor. Vor fi identificate manifestarile nonverbale ale partilor.

Formatorul va concluziona ca privirea atenta tintita in zona fruntii, mai sus de linia ce uneste cei doi ochi este considerata o privire oficiala iar distanta mai mica de 40 cm este considerata o distanta intima

b) doi dintre auditori vor discuta la o distanta de aproximativ    1m si 50 cm despre o tema la alegere.

Se va solicita unuia dintre acestia sa-l priveasca pe celalalt in zona delimitata de triunghiul imaginar ce are drept varfuri cei doi ochi si barbia.

La final vor fi ascultate opiniile actorilor in legatura cu rolul distantei si al privirii in procesul de comunicare.

Formatorul va concluziona ca privirea indreptata in zona fetei este considerata o privire de anturaj iar distanta cuprinsa intre 40 cm si 2 m este considerata o distanta personala

c) avocatul formuleaza concluzii in fata judecatorului la o distanta de aproximativ 1, 5 -2m. Ambele parti stau pe scaun.

Se va cere judecatorului sa priveasca pe avocat in zona corpului mai jos de barbie.

Este de indicat ca pentru aceasta secventa rolul judecatorului sa fie jucat de un barbat iar al avocatului de o femeie.

La final vor fi ascultate opiniile actorilor in legatura cu rolul distantei si al privirii in procesul de comunicare. Se vor identifica manifestarile nonverbale.

Formatorul va concluziona ca privirea indreptata in zona corpului mai jos de barbie este considerata o privire intima.

d) avocatul formuleaza concluzii in fata judecatorului la o distanta de aproximativ 3m. Ambele parti stau pe scaun.

Se va cere judecatorului sa priveasca in lateral, pe geam sau in dosar in timp ce avocatul formuleaza concluzii.

La final vor fi ascultate opiniile actorilor in legatura cu rolul distantei si al privirii in procesul de comunicare. Se vor identifica manifestarile nonverbale.

Formatorul va concluziona ca distanta mai mare de 2 m este considerata o distanta sociala adecvata procesului de comunicare dintre judecator si parti in sala de judecata.

3. Situatii de risc sau de criza in timpul sedintei de judecata sau audierii la parchet

- modul de rezolvare a unei astfel de situatii

- se va realize o secventa teatrala cu o situatie de criza: in timp ce este audiat inculpatul acesta incepe sa vorbeasca din ce in ce mai tare, ameninta ca-si va da foc in sala daca va fi condamnat si scoate o sticla si o bricheta incercand sa o aprinda

4. Rezumarea ideilor despre exercitarea indatoririlor profesionale

- se vor imparti auditorii in doua grupuri, fiecare dintre acestea urmand sa identifice actiuni, conduite, manifestari contrare sau corespunzatoare indatoririlor profesionale

Seminar 3 - Onoarea si demnitatea profesiei de magistrat

1. Identificarea textelor relevante si continutul normativ al acestora

2. Vor fi analizate urmatoarele situatii:

fapta magistratului de a plagia opera unei alte persoane;

fapta magistratului de a chema in judecata un vecin, coleg, prieten pentru recuperarea sumei de 700.000 lei

frecventarea unui club despre care in mass-media s-a relatat ca ar constitui loc pentru consumul de droguri sau pentru prostitutie

participarea in calitate de spectator la un spectacol de striptease

conflictul verbal sau fizic cu vecinii

interpretarea unui rol intr-un film

interpretarea unui rol intr-un spot publicitar

negocierea produselor in piata

folosirea vocii in spoturi publicitare sau filme

prezentarearea modei de catre magistrat

magistratul este membru al unei formatii muzicale

- participarea la o nunta, botez cunoscand ca la respectivul eveniment participa si persoane banuite public de savarsirea unor infractiuni grave

certuri intre magistrati

barfele intre magistrati

fapta magistratului de a critica conduita unui coleg sau

competenta profesionala a acestuia

platirea de bani sau alte servicii pentru obtinerea unor placeri sexuale de catre magistrat

fumatul in birou

corpul sau hainele nespalate

cumpararea unor bunuri la licitatie publica

participarea la un simpozion in strainatate cu ajutorul unei sponsorizari oferite de un cunoscut om de afaceri din comunitate

-prietenia cu o persoana care are mai multe litigii pe rolul instantei sau parchetului unde functioneaza magistratul

Rezumarea ideilor despre onoarea si demnitatea profesiei de magistrat

Seminar 4 - Incompatibilitatile si interdictiile privind magistratii. Raspunderea magistratilor. Abateri disciplinare. Procedura de sanctionare. Asociatiile magistratilor

Incompatibilitati si interdictii privind pe magistrati

1. Identificarea textelor relevante si continutul normativ al acestora

Incompatibilitatea functiei de magistrat cu orice alta functie, mai putin cea din invatamantul superior : justificare, critica

- interdictia participarii la jocuri de noroc pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor: justificare

interdictia desfasurarii activitatilor comerciale sau de arbitraj:justificare, critica

- interdictia magistratului de a avea calitatea de asociat sau de membru in organelle de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome; se va analiza posibilitatea magistratului de a incheia o conventie civila cu o societate de asigurare prin care sa incheie contracte de asigurare in numele societatii in schimbul unui comision.

interdictia magistratului de a comenta sau justifica in mass-media hotararile pronuntate de ei sau de a-si exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cause cu care a fost sesizat parchetul; se va analiza si posibilitatea magistratului de a participa la emisiuni audio-vizuale sau de a scrie articole in presa despre problemele administrative sau de infrastructura ale sistemului judiciar ce afecteaza corectitudinea actului de justitie; de asemenea, posibilitatea magistratului de a comenta in mass-media conduita si masurile administrative adoptate de conducatorul instantei si care, in opinia magistratului, incalca regulile deontologice sau afecteaza in mod negativ exercitarea actului de justitie.

dreptul magistratului de a fi membru al unei asociatii sau fundatii

Raspunderea magistratilor. Abateri disciplinare. Procedura de sanctionare

1. Identificarea textelor relevante si continutul normativ al acestora

2. raspunderea penala a magistratilor

3. raspunderea patrimoniala a magistratilor pentru erorile

Judiciare: cazuri posibile

4. raspunderea disciplinara a magistratilor

- abaterile disciplinare

- sanctiunile disciplinare

- procedura aplicarii sanctiunilor disciplinare: atributiile judecatorilor inspectori sau procurorilor inspectori din cadrul curtilor de apel, respectiv, parchetelor de pe langa aceste instante; atributiile inspectorilor din cadrul CSM

Asociatiile magistratilor

asociatiile magistratilor din Romania

- AMR- cea mai cunoscuta asociatie a magistratilor din Romania

Vor fi invitati membri activi cu functie de conducere din AMR sau alte asociatii legal inregistrate, urmand a se discuta despre actiunile concrete effectuate de aceste asociatii pentru protejarea drepturilor magistratilor, precum si perspectivele de viitor din aceasta asociatie care va expune evolutia AMR pozitia si rolul AMR in Romania.

De asemenea, se va discuta despre relatiile acestor asociatii cu asociatiile profesionale din alte state.