Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AdministratieDrept

Norma generala de Protectia Muncii Publicat in Brosura din 1 ianuarie 1996

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Reglementari privind certificarea incadrarii vehiculelor rutiere inmatriculate in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia med
Norma generala de Protectia Muncii Publicat in Brosura din 1 ianuarie 1996
HOTARARE nr.984 din 25 august 2005 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
Aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila

TERMENI importanti pentru acest document

: docstas 9342-82 masuri de siguranta contra incendiilor caminept alimentarea directa a pompelor : latimea minima admisa pentru holurile din institutii : carucior manual pe sine legislatie : :

Norma generala de Protectia Muncii
Publicat in Brosura din 1 ianuarie 1996


DISPOZITII GENERALE


Art. 1. -
(1) Normele Generale de Protectie a Muncii cuprind principalele masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale. Masurile de prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala existenta in sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie mediu de munca).
(2) Prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii, in care prevederile de medicina muncii vor fi incluse integral, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a instructiunilor proprii de securitate a muncii.

Art. 2. -
(1) Prezentele norme se aplica in toate ramurile de activitate social-economica de pe teritoriul Romaniei, indiferent de forma de proprietate asupra mijloacelor de munca si de modul de organizare a activitatii, cu exceptia activitatilor nucleare si activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor.
(2) Normele Generale de Protectie a Muncii sunt aplicabile tuturor persoanelor fizice sau juridice, romane sau straine, ce desfasoara activitati legale pe teritoriul Romaniei, salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu orice forme legale, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

Art. 3. - Pentru activitatile care folosesc surse de radiatii nucleare, precum si pentru activitatile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de Radioprotectie si, respectiv, Normele Generale de Prevenire si Stingere a Incendiilor.

Art. 4. - Normele Generale de Protectie a Muncii se revad periodic si se modifica de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa si tehnica.

Art. 5. -
(1) Prevederile prezentelor norme se detaliaza pe activitati sau grupe de activitati distincte, in cadrul normelor specifice si instructiunilor proprii de securitate a muncii.
(2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si au aplicabilitate nationala.
(3) Elaboratorul, continutul-cadru, termenele si metodologia de elaborare a normelor specifice de securitate a muncii se stabilesc de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(4) Persoanele juridice sau fizice au obligatia de a elabora instructiuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop realizarea prevederilor din normele specifice in conditiile date.
(5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza in Comitetele Tehnice de Standardizare, a caror activitate este coordonata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 6. - Normele specifice, standardele si instructiunile de securitate a muncii se revizuiesc periodic in concordanta cu modificarile de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, al persoanelor fizice si juridice sau proceselor de munca.

Cap. 1. ORGANIZAREA PROTECTIEI MUNCII LA
NIVELUL PERSOANELOR JURIDICE SI FIZICE

1.1. Principii si criterii de organizare

Art. 7. - Organizarea activitatii de protectia muncii la nivelul agentilor economici se va face in baza urmatoarelor principii:
a) obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii;
b) obligatiile salariatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu vor afecta principiul responsabilitatii conducatorului unitatii;
c) in contextul responsabilitatii sale, conducatorul unitatii va lua masurile tehnice si organizatorice necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii angajatilor. Aceste masuri vor fi periodic adaptate tinand cont de schimbarea conditiilor de munca cu scopul de a imbunatati situatia existenta.

Art. 8. - Conducatorul unitatii va implementa masurile de asigurare a securitatii si sanatatii angajatilor tinand seama de urmatoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ce priveste proiectarea locurilor de munca, alegerea echipamentului tehnic si a metodelor de munca, in vederea micsorarii monotoniei muncii si a stabilirii unor ritmuri de lucru predeterminate si reducerii efectelor lor asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic; inlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii si a conditiilor de munca, relatiile sociale si influenta factorilor de mediu;
h) prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) prevederea de instructiuni corespunzatoare pentru lucratori.

Art. 9. - In indeplinirea obligatiilor sale, conducatorul unitatii organizeaza, dupa caz, compartimentul de protectia muncii, serviciul medical si comitetul de securitate si sanatate in munca, acest lucru neabsolvindu-l de responsabilitate.

Art. 10. - Tinand cont de natura activitatilor din unitate, conducatorul unitatii trebuie:
a) sa evalueze riscurile pentru sanatatea si securitatea muncitorilor in vederea stabilirii masurilor de prevenire incluzand alegerea echipamentului tehnic, a substantelor chimice si preparatelor utilizate, aprovizionarea locurilor de munca etc.; in urma acestei evaluari masurile preventive si metodele de lucru stabilite de catre conducatorul unitatii trebuie sa asigure o imbunatatire a nivelului de protectie a muncitorilor si sa fie integrate in toate activitatile unitatii respective la toate nivelurile ierarhice;
b) sa ia in considerare capacitatile angajatilor in ceea ce priveste sanatatea si securitatea, ori de cate ori li se incredinteaza acestora sarcini;
c) sa se asigure ca sunt consultati angajatii sau reprezentantii lor in problemele referitoare la consecintele privind securitatea si sanatatea in munca ale introducerii de noi tehnologii, alegerii echipamentului tehnic, imbunatatirea conditiilor si a mediului de munca;
d) sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai muncitorii care au fost instruiti adecvat sa poate avea acces la locurile de munca unde exista pericole majore.

Art. 11. - In cazurile in care un loc de munca apartine mai multor unitati, conducatorii de unitati vor coopera in implementarea prevederilor privind securitatea si sanatatea in munca. Luand in considerare natura activitatilor ei isi vor coordona actiunile de prevenire a riscurilor profesionale si se vor informa reciproc, respectiv pe angajati si reprezentantii acestora, privind riscurile profesionale.

Art. 12. - Angajatii nu pot fi implicati in nici o situatie in costurile financiare ale masurilor de prevenire referitoare la securitatea si sanatatea in munca.


1.1.1. Organizarea compartimentului de protectia muncii

Art. 13. - In vederea stabilirii structurii organizatorice a activitatii de protectia muncii se vor aplica criteriile generale de organizare optima a unei activitati, astfel incat sa se evite suprapunerile in desemnarea competentelor si raspunderilor, sa se asigure o dimensionare adecvata a elementelor de structura.

Art. 14. - La stabilirea structurii organizatorice a activitatii de protectia muncii se va tine seama si de:
a) volumul activitatilor desfasurate (numar personal, volum productie etc.);
b) nivelul de risc al activitatilor desfasurate (dependent de natura, complexitatea si dotarea tehnica a activitatilor);
c) modul de organizare teritoriala a activitatii.

Art. 15. - Structura organizatorica a activitatii de protectia muncii se va stabili astfel:
a) la nivelul tuturor persoanelor juridice cu un numar de lucratori mai mare de 50, se va organiza un compartiment de protectia muncii;
b) functia principala a acestuia va fi cea de fundamentare a deciziilor privind activitatea de protectia muncii, avand atributii specifice in realizarea acestora;
c) in cazul in care numarul de lucratori la nivelul persoanelor juridice este mai mic de 50 (inclusiv), se vor desemna 1-2 persoane cu atributii si in domeniul protectiei muncii (specializat postuniversitar, pentru cei cu studii superioare, si prin cursuri de perfectionare pentru cei cu studii medii).

Art. 16. - Atributiile personalului din cadrul compartimentului de protectia muncii sunt:
a) sa asigure evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire la locurile de munca si sa propuna masurile de prevenire corespunzatoare, ce vor alcatui programul anual de protectia muncii, cu sprijinul institutiilor de specialitate; evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si determinarea nivelului de risc, pe baza combinatiei dintre gravitatea si probabilitatea consecintei maxim previzibile;
b) sa controleze, pe baza programului de activitate, toate locurile de munca, in scopul prevenirii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale;
c) sa verifice daca noxele se incadreaza in limitele de nocivitate admise pentru mediul de munca, cu ajutorul serviciilor de specialitate;
d) sa participe si sa-si dea avizul la angajarea personalului, respectiv la modul in care acesta corespunde cerintelor de securitate;
e) sa asigure instruirea si informarea personalului in probleme de protectia muncii, atat prin cele trei forme de instructaje (introductiv general, periodic si la locul de munca), cat si prin cursuri de perfectionare;
f) sa asigure evaluarea cunostintelor dobandite in procesul de instruire prin teste, examinari etc.;
g) sa propuna masuri pentru formarea personalului cu responsabilitati in domeniul protectiei muncii, functie de necesitatile concrete;
h) sa organizeze propaganda de protectia muncii;
i) sa avizeze dotarea personalului cu mijloace de protectie individuala si sa participe la receptia mijloacelor de protectie colectiva;
j) sa tina evidenta accidentelor de munca;
k) sa colaboreze cu serviciul medical pentru cunoasterea la zi a situatiei imbolnavirilor profesionale;
l) sa propuna sanctiuni si stimulente economice pentru modul in care se realizeaza programul de protectia muncii;
m) sa propuna sanctiuni si stimulente economice pentru modul in care se respecta cerintele de securitate a muncii in organizarea si desfasurarea proceselor tehnologice la toate locurile de munca;
n) sa colaboreze cu serviciul medical in fundamentarea programului de protectia muncii;
o) sa colaboreze cu reprezentantii sindicatelor pentru realizarea programelor privind imbunatatirea conditiilor de munca incluse in contractele colective


Art. 17. - Compartimentele de protectia muncii vor dispune de spatii si dotari necesare bunei desfasurari a activitatii de instruire (aparatura, mobilier, materiale de instruire-testare, mijloace audio-vizuale), grupate in cabinetul de protectia muncii.


1.1.2. Organizarea serviciilor medicale de intreprindere

Art. 18. - In scopul supravegherii medicale a conditiilor de munca, a starii de sanatate a salariatilor, precum si pentru depistarea bolilor profesionale, cunoasterea si dispensarizarea bolilor legate de profesiune, acordarea ajutorului medical in caz de accidente sau imbolnaviri acute in timpul activitatii, in unitatile cu factori de risc profesional se organizeaza servicii medicale de intreprindere.

Art. 19. - Serviciile medicale de intreprindere vor asigura monitorizarea conditiilor de munca, in relatie cu starea de sanatate a salariatilor, si cu deosebire a bolilor profesionale si a bolilor legate de profesiune, in vederea recomandarii masurilor profilactice.

Art. 20. - Personalul medical si mediu sanitar necesar, aparatura de specialitate, materialele sanitare consumabile, precum si alte conditii necesare bunei functionari a acestor servicii se asigura potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii.

Art. 21. - In serviciile medicale de intreprindere pot fi incadrati medici de specialitate medicina muncii, sau, in lipsa acestora, medici de medicina generala. Medicii de medicina generala si personalul mediu sanitar care urmeaza sa lucreze in serviciile medicale de intreprindere vor obtine un atestat de perfectionare in probleme de medicina muncii. Atestatul se elibereaza pe baza unei examinari si in urma unor instruiri organizate de catre Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti si filialele sale din Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca, Tg. Mures si Sibiu, Universitatile de Medicina si Farmacie, prin catedrele de medicina muncii, precum si de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva judetene si al municipiului Bucuresti.

Art. 22. - Serviciile medicale de intreprindere isi desfasoara activitatea potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii. In cadrul acestei activitati, serviciile medicale de intreprindere, in afara celorlalte obligatii ce le revin potrivit reglementarilor mentionate, vor organiza si efectua examenele medicale la angajare, urmarirea adaptarii in munca si controlul medical periodic al salariatilor.

Art. 23. - Constatarile reiesite din aceste examinari vor fi comunicate trimestrial inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva judetene si al municipiului Bucuresti, in vederea organizarii actiunilor profilactice necesare.

Art. 24. - Serviciile medicale de intreprindere se organizeaza pentru o intreprindere sau grupuri de intreprinderi, in functie de numarul salariatilor, iar spatiile, amenajarile, dotarile si functionarea trebuie sa corespunda normelor stabilite de Ministerul Sanatatii.

Art. 25. - Agentii economici, din sectoarele public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, vor sprijini si asigura conditiile de baza materiala si functionalitate a serviciilor medicale de intreprindere.

Art. 26. - In exercitarea atributiilor ce revin serviciilor medicale de intreprindere, agentii economici vor lua masuri pentru:
a) angajarea personalului numai dupa un examen medical prealabil, cu confirmarea scrisa a medicului ca locul de munca sau meseria propusa nu este contraindicata din punct de vedere medical viitorului salariat;
b) programarea, cu acordul personalului medical, a controlului medical periodic al salariatilor, potrivit reglementarilor tehnice ale Ministerului Sanatatii, si urmarirea efectuarii integrale a acestuia;
c) respectarea recomandarilor medicale ca urmare a examenelor in vederea angajarii, a examenelor privind adaptarea in munca si a controalelor medicale periodice.

Art. 27. - Incadrarea personalului medical si mediu sanitar in serviciile medicale de intreprindere si exercitarea atributiilor de serviciu ale acestora se vor efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii. Agentii economici nu pot interveni prin nici un mijloc in influentarea activitatii medicale, a continutului acesteia, a concluziilor si masurilor medicale stabilite.

Art. 28. - Activitatea de medicina muncii la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, este coordonata si supravegheata de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva, prin laboratoarele de medicina muncii.

Art. 29. - Inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva judetene si al municipiului Bucuresti vor organiza periodic analiza activitatii serviciilor medicale de intreprindere, stabilind masuri pentru cunoasterea starii de sanatate a salariatilor si prevenirea imbolnavirilor.

Art. 30. - Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti si centrele medicale din Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Tg. Mures si Sibiu, asigura asistenta si indrumarea tehnica de medicina muncii in zonele arondate.


1.1.3. Organizarea comitetului de securitate si sanatate in munca

Art. 31. -
(1) Pentru a asigura participarea lucratorilor la elaborarea si aplicarea deciziei in domeniul protectiei muncii, la nivelul persoanelor juridice si fizice cu un numar de angajati mai mare de 50 se va organiza comitetul de securitate si sanatate in munca.
(2) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete; numarul acestora se va stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de intreprindere.
(3) In cazul in care conditiile de munca sunt deosebite, inspectorul de protectia muncii poate cere infiintarea acelor comitete si pentru persoanele juridice si fizice cu un numar de angajati mai mic de 50.

Art. 32. - Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din:
a) conducatorul agentului economic sau reprezentantul sau);
b) conducatorul compartimentului de protectia muncii si al serviciului medical, acolo unde exista, sau persoanele desemnate cu atributii in domeniu;
c) reprezentantii membrilor sindicalisti si ai celorlalti lucratori.

Art. 33. - Numarul de reprezentanti ai angajatilor in cadrul fiecarui comitet de securitate si sanatate in munca, indiferent daca la nivelul agentului economic exista unul sau mai multe comitete, se va stabili in raport cu numarul total al personalului din unitatea/subunitatea pentru care s-a infiintat comitetul, dupa cum urmeaza:

- mai putin de 50 persoane: 1 reprezentant;
- 50-199 persoane: 3 reprezentanti;
- 200-499 persoane: 4 reprezentanti;
- 500-1499 persoane: 6 reprezentanti;
- peste 1500 persoane: 9 reprezentanti.


Art. 34. - Atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca sunt: - sa aprobe programul anual de protectia muncii; - sa urmareasca modul in care se aplica reglementarile legislative privind protectia muncii; - sa analizeze factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala existenti la locurile de munca; - sa promoveze initiative proprii sau ale celorlalti angajati stiind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, ca si imbunatatirea conditiilor de munca; - sa efectueze cercetari proprii in cazul producerii unor accidente de munca sau al aparitiei de imbolnaviri profesionale; - sa efectueze inspectii proprii la locurile de munca in scopul prevenirii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale; - sa sesizeze inspectoratele teritoriale de stat pentru protectia muncii pe raza carora isi desfasoara activitatea, atunci cand constata incalcarea normelor legale de protectia muncii sau cand intre conducatorul unitatii si ceilalti membri ai comitetului exista divergente privind modul in care se asigura securitatea si sanatatea lucratorilor; - realizarea cadrului de participare a salariatilor la luarea unor hotarari care vizeaza schimbari ale procesului de productie (organizatorice, tehnologice, privind materiile prime utilizate etc.) cu implicatii in domeniul protectiei muncii.

Art. 35. -
(1) Reprezentantii salariatilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor beneficia de timpul necesar exercitarii atributiilor specificate la art. 34. Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca; el va fi stabilit in functie de numarul de salariati, complexitatea procesului de productie, si va fi negociat in contractul colectiv de munca.
(2) Formarea reprezentantilor muncitorilor pe probleme de securitate si sanatate in munca se realizeaza in timpul orelor de munca si pe cheltuiala unitatii.

Art. 36. - In cazul persoanelor juridice sau fizice cu un efectiv mai mare de 300 angajati, reprezentantii salariatilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor beneficia si de formare in domeniul securitatii muncii, cheltuielile necesare fiind suportate de persoana juridica sau fizica.

Art. 37. - Comitetul de securitate si sanatate in munca se intruneste cel putin o data pe trimestru la initiativa conducatorului unitatii si ori de cate ori este nevoie in ramurile de activitate cu riscuri mari de accidentare si imbolnavire profesionala.
Art. 38. - Conducatorul unitatii, cel putin o data pe an, trebuie sa prezinte comitetului de securitate si sanatate in munca un raport scris cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, precum si programul de protectia muncii pentru anul urmator.

Art. 39. - In situatiile in care agentii economici nu-si pot realiza sarcinile ce le revin din Legea protectiei muncii si alte acte normative prin specialistii proprii, vor solicita serviciile unor institutii specializate sau firme de consulting in domeniul protectiei muncii, autorizate si abilitate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, pe baza unui statut propriu.


1.2. Angajarea si repartizarea personalului la locurile de munca;
examenele medicale la angajare si periodice


Art. 40. - Angajarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se vor face in functie de starea de sanatate si de aptitudinile fizice si psihice ale solicitantilor, in raport cu particularitatile activitatii si cu conditiile de munca impuse de viitorul post de activitate. Orientarea si angajarea personalului in munca se vor realiza prin examene medicale si psihologice efectuate conform reglementarilor Ministerului Sanatatii. Este interzisa angajarea sau schimbarea locului de munca al salariatilor fara aviz medical.

Art. 41. - Examenul medical in vederea orientarii si angajarii in munca, precum si controlul medical periodic, au drept scop stabilirea starii de sanatate a solicitantilor, orientarea si indrumarea acestora pe locuri de munca si profesiuni, in concordanta cu starea lor de sanatate, si luarea in evidenta a acelor persoane care necesita o supraveghere medicala deosebita

Art. 42. - Examenul medical in vederea angajarii in munca si orientarii in profesiune se efectueaza obligatoriu inainte de proba practica, examen, concurs sau termen de incercare, urmatoarelor categorii de persoane:

- celor care urmeaza sa fie angajati si celor care reintra in activitate dupa o intrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munca avand expunere la factori nocivi profesionali, si de un an in celelalte situatii;

- ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si profesiuni, precum si in cazul schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;

- celor care sunt transferati sau detasati in alte locuri de munca sau alte activitati, care pot fi ocupate numai daca sunt indeplinite cerintele legale de ordin sanitar.

Inceperea activitatii fara avizul medical favorabil este interzisa.

Art. 43. - Examenul medical in vederea orientarii si angajarii in munca consta din examinarea clinica a aparatelor si sistemelor organismului (respirator, cardiovascular, digestiv, renal, O.R.L., oftalmologic, osteoarticular, examenul neuropsihic si examenul dermato-veneric), examinarea radiologica pulmonara (R.M.F.) si de laborator (examen serologic pentru lues). La tinerii pana la 24 ani se efectueaza in plus I.D.R. la tuberculina. Examinarea clinica a femeilor va urmari si precizarea starii fiziologice (graviditate, alaptare), pentru stabilirea compatibilitatii cu locul de munca solicitat. Examenul medical in vederea angajarii unei categorii de persoane in locuri de munca avand risc de transmitere a unor boli se completeaza conform prevederilor Ministerului Sanatatii.

Art. 44. - Examenul medical in vederea orientarii si angajarii in munca se face la solicitarea unitatilor, care au obligatia sa precizeze in fisa medicala tip, cu care trimit solicitantul la unitatea sanitara, datele privind profesia si locul de munca in care urmeaza sa lucreze acesta, precum si o copie dupa carnetul de munca. Rezultatele examenelor medicale se consemneaza in fisa medicala tip, iar concluziile si avizul medical final se transmit unitatii prin buletinul detasabil al fisei.

Art. 45. - Controlul medical periodic se efectueaza obligatoriu tuturor salariatilor care lucreaza in intreprinderi, precum si ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor, astfel:

- celor care lucreaza in conditii de expunere la factori nocivi profesionali, celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaza in sectorul alimentar, zootehnic, instalatii de aprovizionare cu apa potabila, colectivitati de copii, unitati sanitare si alte unitati de interes public conform reglementarilor Ministerului Sanatatii;

- cei care lucreaza in alte intreprinderi decat cele mentionate mai sus sunt controlati periodic prin examene medicale diferentiate in functie de varsta, sex, stare de sanatate, o data la 3 ani.

Art. 46. - Examenul medical in vederea orientarii si a angajarii in munca si controlul medical periodic se organizeaza si se efectueaza de catre serviciile medicale de intreprindere. Planificarea controlului medical periodic se cuprinde in planul complex de medicina muncii pe judet, respectiv pe municipiul Bucuresti si al ministerelor cu retea sanitara proprie.

Art. 47. - Unitatile sanitare care planifica, efectueaza, pastreaza evidenta si stabilesc concluziile examinarilor medicale efectuate la angajare si periodic, eliberand avizul medical final, precum si masurile necesare, in cazul constatarii afectarii starii de sanatate a personalului sunt: - serviciul medical de intreprindere sau al unitatii scolare; - laboratoarele si cabinetele de medicina muncii in intreprinderile carora le asigura direct asistenta medicala profilactica. Medicii unitatilor sanitare mentionate mai sus vor efectua toate examenele clinice specificate la art. 43, solicitand consultul medicului specialist numai in situatia in care acesta este necesar.

Art. 48. - Rezultatele examenelor medicale si concluziile controlului medical periodic se inregistreaza in fisa (carnetul de consultatii) persoanei respective.

Art. 49. - Examenul medical la angajarea in munca si controlul medical periodic in locurile de munca cu conditii de expunere la factori nocivi profesionali vor cuprinde si investigatii suplimentare in vederea depistarii contraindicatiilor medicale, a depistarii imbolnavirilor profesionale, precum si a altor afectiuni care pot fi influentate de conditiile de munca.

Art. 50. - Investigatiile medicale suplimentare se vor efectua potrivit reglementarilor stabilite de Ministerul Sanatatii cu participarea serviciilor medicale de specialitate (cabinete medicale, laboratoare etc.).

Art. 51. - Unitatile sanitare de specialitate vor sprijini tehnic si prin investigatii medicale specifice efectuarea examenelor medicale la angajare, a urmaririi adaptarii in munca si a controalelor medicale periodice, comunicand serviciilor medicale de intreprindere rezultatele acestor examene si recomandarile facute.

Art. 52. - Categoriile profesionale de personal care trebuie autorizat in vederea angajarii si repartizarii pe locuri de munca si actele normative care reglementeaza procedura de autorizare sunt cele precizate in anexa 1.


1.3. Pregatirea si instruirea personalului


Art. 53. - Pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii este parte componenta a pregatirii profesionale si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate.

Art. 54. - Pregatirea generala in domeniul protectiei muncii se realizeaza in invatamantul tehnic (preuniversitar si universitar), iar la nivelul persoanelor juridice sau fizice, prin instructajul de protectia muncii.

Art. 55. - Invatamantul de toate gradele, de stat si particular, va include in programa analitica cursuri speciale care sa cuprinda cunostinte de protectia muncii, atat generale, cat si specifice profilului de invatamant.

Art. 56. - Instructajul de protectia muncii la nivelul persoanelor juridice si fizice cuprinde trei faze: - instructajul introductiv general; - instructajul la locul de munca; - instructajul periodic.


1.3.1. Instructajul introductiv general


Art. 57.- Instructajul introductiv general se face:
a) noilor incadrati in munca;
b) celor transferati de la o unitate la alta;
c) celor veniti in unitate ca detasati;
d) elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor pentru practica profesionala;
e) persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea angajarii.

Art. 58. - Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitatile specifice unitatii respective si principalele masuri de protectia muncii care trebuie respectate in timpul lucrului.

Art. 59. - Instructajul introductiv general se face in cadrul cabinetului de protectia muncii sau in alte spatii special amenajate, de persoane cu atributii si responsabilitati in domeniul protectiei muncii (ingineri, tehnicieni, maistri etc.), imputernicite prin decizie de catre conducerea persoanei juridice.

Art. 60. - Instructajul introductiv general se face individual sau in grupuri de cel mult 20 persoane.

Art. 61. -
(1) Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al noilor incadrati.
(2) Aceasta durata va fi stabilita prin instructiuni proprii si nu va fi mai mica de 8 ore.
(3) Sunt exceptati de la prevederile alineatului (2) delegatii individuali sau in grup, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire din unitate, si care vor fi insotiti pe toata durata vizitei.
Art. 62. -
(1) In cadrul instructajului introductiv general se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:
a) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
b) legislatia de protectia muncii in vigoare;
c) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectia muncii.
(2) Continutul instructajului introductiv general si programul de desfasurare vor fi intocmite de catre persoanele cu atributii in domeniu si aprobate de conducatorul unitatii.

Art. 63. -
(1) Dupa terminarea perioadei de instructaj introductiv general, personalul instruit va fi supus verificarii cunostintelor de protectia muncii pe baza de teste. Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instructaj.
(2) Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au insusit cunostintele prezentate in instructajul introductiv general.


1.3.2. Instructajul la locul de munca

Art. 64. -
(1) Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost repartizata persoana respectiva.
(2) Instructajul la locul de munca se face intregului personal prevazut la alineatele a, b, c, d si e de la art. 57, precum si personalului transferat de la un loc de munca la altul in cadrul aceleiasi unitati, in grupe de maxim 30 persoane.

Art. 65. - Instructajul la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca respectiv.

Art. 66. -
(1) Durata instructajului la locul de munca depinde de complexitatea utilajului sau locului de munca la care se va lucra si nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de proba. Aceasta durata se stabileste de seful compartimentului respectiv (atelier, sectie, sector etc.), impreuna cu seful compartimentului de protectia muncii.
(2) Instructajul la locul de munca se preda pe baza prevederilor normelor specifice de securitate a muncii, precum si a instructiunilor proprii, elaborate pentru locul de munca la care va lucra persoana respectiva.

Art. 67. -
(1) Instructajul la locul de munca va cuprinde informatii privind:
a) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca;
b) prevederile normelor specifice de securitate a muncii si ale instructiunilor proprii.
(2) Prezentarea problemelor mentionate la alineatul (1) se va face in baza unui material scris.
(3) Instructajul la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura.

Art. 68. - Admiterea definitiva la lucru a persoanei instruite se va face numai dupa ce seful ierarhic superior celui care a facut instructajul a verificat ca persoana supusa instructajului si-a insusit cunostintele de protectia muncii.


1.3.3. Instructajul periodic


Art. 69. - Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop sa aprofundeze normele de protectia muncii. Acest instructaj se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.

Art. 70. -
(1) Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca respectiv: inginer, tehnician, maistru, sef de echipa etc.
(2) Intervalul intre doua instructaje periodice pentru lucratori va fi stabilit prin instructiuni proprii in functie de conditiile locului de munca, dar nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul intre doua instructaje periodice va fi de 12 luni.

Art. 71. - Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat si in urmatoarele cazuri:
a) cand un salariat a lipsit peste 30 zile calendaristice din productie;
b) cand s-a modificat procesul tehnologic ori s-au schimbat utilajele si sculele;
c) cand au aparut modificari ale normelor de protectia muncii;
d) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
e) la executarea unor lucrari speciale.

Art. 72. - Persoanele care efectueaza instruirea (instructori) trebuie sa posede o buna pregatire tehnica, cunostinte de specialitate (securitatea muncii), precum si calitati psiho-pedagogice. Atestarea acestor calitati se va face prin diploma sau certificat de absolvire a cursurilor de formare sau perfectionare organizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 73. - Instructajul periodic se va face pe baza unei tematici care va fi pastrata la persoana ce efectueaza instruirea.

Art. 74. - La instruirea personalului in domeniul protectiei muncii vor fi folosite mijloacele, metodele si tehnicile de instruire de care dispune invatamantul intensiv (expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii la retroproiector, instruire asistata de calculator etc.). Fiecare persoana juridica are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri intensive (mijloace audio-vizuale si materiale de instruire si testare).

Art. 75. - Fiecare cabinet de protectia muncii trebuie sa dispuna de programe de instruire - testare, pe meserii sau activitati.

Art. 76. -
(1) Instructajul de protectia muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) se va consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj, stabilita conform modelului tipizat elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, cu indicarea materialului predat, duratei si datei instruirii. Completarea fisei de instructaj se va face cu pasta sau cerneala si imediat dupa verificarea instructajului.
(2) Dupa efectuarea instructajului la incadrarea in munca (instructajul introductiv general si instructajul la locul de munca), fisa de instructaj se semneaza de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat si verificat instructajul, confirmand, pe baza examinarii persoanei instruite, ca aceasta si-a insusit cunostintele necesare de protectia muncii.
(3) Dupa efectuarea instructajului periodic, fisa de instructaj se semneaza de cel instruit si de cel care a efectuat instructajul, confirmand, pe baza examinarii persoanei respective, ca aceasta si-a insusit materialul predat. Verificarea instructajului periodic se face prin sondaj de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instructajul si de persoanele din conducerea unitatii, care vor semna fisele de instructaj ale persoanelor verificate, confirmand astfel ca instructajul a fost facut corespunzator.

Art. 77. - Fisa de instructaj se intocmeste pentru personalul permanent, angajat cu conventii civile sau detasat, pentru lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri, si va fi pastrata de conducatorul procesului de munca, respectiv de cel care are sarcina efectuarii instructajului la locul de munca.

Art. 78. -
(1) Pentru vizitatorii in grup se intocmesc fise de instructaj colectiv, conform modelului tipizat elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(2) Pentru personalul tehnico-ingineresc din institutii si institute de cercetari si proiectari, precum si pentru delegatii straine, este obligatorie prezenta unui insotitor din unitate, fara a se intocmi fisa de instructaj.


1.4. Formarea si perfectionarea specialistilor

Art. 79. - Formarea si perfectionarea specialistilor in domeniul securitatii muncii are ca scop pregatirea personalului cu atributii in acest domeniu, respectiv a personalului incadrat in compartimentele de protectia muncii.

Art. 80. -
(1) Formarea specialistilor de nivel superior in securitatea muncii se realizeaza prin cursuri postuniversitare organizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, pe baza unor programe elaborate in colaborare cu Ministerul Invatamantului.
(2) Formarea specialistilor de nivel mediu se va realiza prin cursuri organizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 81. - Cursurile de formare a specialistilor includ cunostinte teoretice si practice referitoare la problemele tehnice, organizatorice, legislative si metodologice ale protectiei muncii.

Art. 82. - Durata cursurilor este de 2-4 luni si se considera timp de munca.

Art. 83. - Absolvirea cursurilor de formare a specialistilor se face pe baza de examen si lucrare practica in urma carora se acorda diplome.

Art. 84. - Angajarea personalului sau atestarea pe post in cadrul compartimentelor de protectia muncii se va face in baza diplomelor de absolvire a cursurilor de formare si/sau perfectionare.

Art. 85. - Cheltuielile necesare pentru formarea specialistilor se suporta de catre persoana juridica la care este incadrat cursantul.

Art. 86. - Perfectionarea specialistilor in securitatea muncii se realizeaza prin cursuri de perfectionare, organizate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu centrele de perfectionare profesionala din diferite ramuri de activitate.

Art. 87. - Cursurile de perfectionare se desfasoara in stagii scurte (3-5 zile) si au ca scop fie completarea cunostintelor de securitate a muncii cu noutatile de ultima ora in domeniu, fie aprofundarea unei anumite tematici.

Art. 88. - Finalizarea cursurilor se face prin verificarea cunostintelor pe baza de test scris, in urma caruia se acorda certificat de absolvire.

Art. 89. - Durata cursului de perfectionare se considera timp de munca, iar cheltuielile necesare vor fi suportate de persoana juridica la care este incadrat cursantul.


1.5. Metode si mijloace de propaganda

Art. 90. - Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa asigure organizarea unei activitati permanente de propaganda in domeniul protectiei muncii, utilizand formele si mijloacele cu continut specific (filme, afise, pliante, cataloage, brosuri, carti, informari, concursuri, simpozioane etc.).

Art. 91. - Centrul metodologic de organizare si realizare a instruirii si propagandei la nivelul persoanelor juridice este cabinetul de protectia muncii.

Art. 92. -
(1) Cabinetele de protectia muncii se vor organiza la nivelul tuturor persoanelor juridice cu cel putin 50 de angajati, inclusiv cu contract temporar de munca.
(2) Persoanele juridice care au filiale, sectii etc., raspandite in tara vor infiinta cabinete mobile de protectia muncii.

Art. 93. - In functie de personalul angajat, suprafata minima a cabinetului trebuie sa fie: - 20 metri patrati pentru persoanele juridice cu 50-300 salariati; - 35 metri patrati pentru persoanele juridice cu 301-500 salariati; - 50 metri patrati pentru persoanele juridice cu peste 500 salariati.


Art. 94. - Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de instruire-propaganda, cabinetele de protectia muncii vor fi dotate cu mobilier functional si comun, aparatura (mijloace audio-vizuale), materiale de instruire, testare si mijloace de propaganda.

Art. 95. - Dotarea minimala a cabinetului de protectia muncii cu mobilier va include: - pupitre de instruire (mese si scaune); - birou instructor; - tabla scolara; - fiset; - suport filmoteca; - dulap-biblioteca pentru materiale de instruire.

Art. 96. - Dotarea minimala a cabinetului de protectia muncii cu mijloace audio-vizuale va include: - aparat proiectie filme; - videocasetofon si televizor; - retroproiector; - diaproiector; - magnetofon sau casetofon.

Art. 97. - Materialele de instruire-testare si propaganda in domeniul protectiei muncii necesare cabinetului de protectia muncii sunt urmatoarele: - manuale si cursuri de specialitate; - teste de verificare a cunostintelor pe meserii sau activitati; - norme de securitate a muncii; - standarde de securitate a muncii; - carti, brosuri, indrumare, cataloage, pliante, reviste; - filme de protectia muncii; - casete video cu filme de protectia muncii; - diapozitive; - afise de protectia muncii; - machete; - mostre de echipamente individuale de protectie; - mulaje; - panouri grafice; - fotomontaje etc.

Art. 98. - La realizarea materialelor de instruire-propaganda in domeniul protectiei muncii se va tine seama de urmatoarele criterii generale: - continutul materialelor sa fie in concordanta cu bazele teoretice ale protectiei muncii; - continutul sa fie in concordanta cu legislatia in vigoare din domeniu; - realizarea materialelor sa se bazeze pe principiile pedagogiei moderne; - continutul si realizarea materialelor sa fie adecvate nivelului de pregatire al subiectilor carora li se adreseaza.

Art. 99. -
(1) Persoanele juridice si fizice pot sa produca materiale cu caracter tehnic de informare, instruire si propaganda in domeniul protectiei muncii, numai in conditia detinerii autorizatiei Ministerului Muncii si Protectiei Sociale emise in acest scop.
(2) Materialele de instruire-testare si propaganda utilizate in cabinetele de protectia muncii vor avea in mod obligatoriu avizul compartimentului de specialitate din Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) Criteriile generale si specifice in baza carora se face avizarea sunt detaliate in 'Normele metodologice privind avizarea documentatiilor cu caracter tehnic privind informarea si instruirea in domeniul protectiei muncii'.

Art. 100. - Persoanele juridice si fizice au obligatia sa asigure materialele necesare tuturor formelor de instruire si propaganda in domeniul protectiei muncii.

Art. 101. - Organizarea si dotarea cabinetelor de protectia muncii cu toate materialele si mijloacele necesare se vor finanta din fondurile persoanelor juridice sau fizice.

1.6. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 102. -
(1) Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Scopul acordarii este prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale in cazurile in care au fost epuizate, atat cat este rezonabil posibil, orice alte mijloace tehnice si organizatorice de protectia muncii, sau cand nu pot fi avute in vedere asemenea mijloace.
(2) Persoanele juridice si fizice care utilizeaza in activitatea lor salariati si alte persoane prevazute de lege sunt obligate sa acorde gratuit echipament individual de protectie adecvat intregului personal expus riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.
(3) Personalului detasat, elevilor sau studentilor in practica, vizitatorilor, personalului cu atributii de indrumare si control etc., de asemenea, li se va acorda gratuit echipament individual de protectie.

Art. 103. - Procedura de stabilire a necesarului de echipament individual de protectie pe categorii de personal si conditii concrete de lucru, criteriile de acordare, obligatiile persoanelor juridice sau fizice si obligatiile lucratorilor sunt stabilite prin 'Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie', elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 104. -
(1) Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa intocmeasca si sa aprobe liste interne de dotare cu echipament individual de protectie adecvat, diferentiat pe categorii si locuri de munca, in functie de natura si nivelul riscurilor si zonele corpului expuse, stabilind dotarea exacta cu: sortimente, tipuri (definite prin calitatile de protectie de baza), durata normata de utilizare, numar de bucati/perechi acordate concomitent, modul de acordare - inventar personal, inventar sectie etc.
(2) Analiza locurilor de munca si elaborarea listei interne se efectueaza de comisii mixte formate din personal de specialitate reprezentand persoanele juridice si fizice si un reprezentant al organizatiilor sindicale si, in functie de caz, cu participarea unor institutii specializate (inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva, laboratoare toxicologice, institute de cercetare si proiectare) pentru efectuarea de masuratori, expertize.
(3) La elaborarea listelor interne se vor aplica criteriile de acordare stabilite prin Normativul-cadru, astfel incat echipamentul individual de protectie sa satisfaca cerintele de securitate.
(4) La aparitia unui factor de risc nou, neinclus in criteriile de acordare a echipamentului individual de protectie din Tabelul I al Normativului-cadru, persoanele juridice sau fizice vor solicita Ministerului Muncii si Protectiei Sociale verificarea si completarea listei criteriilor de acordare, respectiv stabilirea dotarii necesare corespunzatoare.
(5) Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa asigure conditii pentru efectuarea verificarilor legale, depozitarea, curatarea, denocivizarea, intretinerea si repararea mijloacelor individuale de protectie in conformitate cu instructiunile de utilizare ale producatorilor si sa instruiasca personalul privind caracteristicile echipamentului si modul de utilizare; de asemenea, sunt obligate sa acorde un nou mijloc individual de protectie in cazul degradarii acestuia, respectiv al pierderii calitatii de protectie, indiferent de motiv, sau la modificarea conditiilor de munca ale personalului.

Art. 105. -
(1) Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipament individual de protectie sunt obligate sa aiba cunostinte privind caracteristicile si modul de utilizare a acestuia, sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit, sa-l prezinte la verificarile periodice prevazute, sa solicite inlocuirea sau completarea sa cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.
(2) Degradarea echipamentului individual de protectie din vina personalului caruia i-a fost atribuit, sau instrainarea lui, inainte de expirarea duratei de utilizare prevazute atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.

Art. 106. - Nepurtarea echipamentului individual de protectie in cazul in care acesta este corect acordat si in stare de functionare, sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii decat cele prevazute in instructiunile de utilizare, va fi sanctionata conform legislatiei in vigoare.

Art. 107. - Personalul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu i se acorda mijloacele individuale de protectie necesare, prevazute in lista interna sau in Normativul-cadru, fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri disciplinare.

Art. 108. -
(1) Echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale, in timpul procesului de munca.
(2) Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice, in conditiile negociate de conducerile acestora si reprezentantii salariatilor.
(3) Cheltuielile necesare achizitionarii echipamentului individual de lucru sunt suportate in proportie de 50% de catre persoana juridica, din costurile de productie sau din sumele prevazute cu aceasta destinatie in buget, pentru unitatile finantate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, iar diferenta se suporta de catre beneficiari.


Certificarea si avizarea echipamentului individual
de protectie si de lucru

Art. 109. - Obligatiile producatorilor si importatorilor de echipamente de protectie si de lucru privind fabricarea si comercializarea oricarui sortiment, astfel incat sa se garanteze calitatile de protectie, sunt definite in 'Norma metodologica privind certificarea calitatii de protectia sortimentelor de echipament individual de protectie si de lucru si avizarea introducerii in fabricatie', anexa la Legea protectiei muncii. Nerespectarea acesteia se sanctioneaza conform legii.

Art. 110. - Orice model de echipament individual de protectie sau echipament individual de lucru fabricat in iara sau importat trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale de securitate, transpuse total sau partial in reguli tehnice sub forma de standarde, norme, fise de securitate, proceduri etc., stabilite de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 111. - Inainte de introducerea in fabricatie sau comercializarea oricarui sortiment nou de echipament individual de protectie si echipament individual de lucru, producatorii si importatorii sunt obligati sa solicite Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si institutiilor abilitate de acesta aplicarea procedurilor de avizare si certificare adecvate, pentru care suporta costurile aferente.

Art. 112. - Producatorul, importatorul sau comerciantul unui sortiment de echipament individual de protectie si echipament individual de lucru, care a fost avizat si certificat conform procedurilor adecvate, va emite si va semna 'declaratia de conformitate CS' si va insoti fiecare livrare cu instructiuni de utilizare. El raspunde pentru conformitatea produselor fabricate cu cerintele esentiale si modelul avizat si certificat:

Art. 113. -
(1) Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, prin inspectoratele de protectia muncii sau alte organisme abilitate, poate efectua controale in unitatile de fabricare si depozitare a echipamentelor individuale de protectie si echipamentelor individuale de lucru in ceea ce priveste asigurarea calitatilor de protectie si poate dispune efectuarea de verificari si incercari de laborator, modificari ale instructiunilor de utilizare si interzicerea fabricarii, importului si comercializarii sub orice forma.
(2) Controalele se efectueaza periodic sau in urma unor reclamatii, iar costurile aferente incercarilor, modificarilor, sunt suportate de producator, importator sau comerciant.


1.7. Acordarea materialelor igienico-sanitare si a alimentatiei de
protectie*)

Art. 114. - Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igiena individuala (sapun, unguente, perii de unghii, pasta si periuta pentru dinti, prosoape etc.) utilizate pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale.

Art. 115. - Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale.

Art. 116. - Personalul sanitar din intreprindere are obligatia instruirii salariatilor in vederea utilizarii corecte a materialelor igienico-sanitare distribuite si sa urmareasca eficienta acestora in prevenirea unor boli profesionale.

Art. 117. - Salariatii sunt obligati sa utilizeze materialele igienico-sanitare primite in conformitate cu indicatiile personalului sanitar.

Art. 118. - Materialele igienico-sanitare care se acorda gratuit salariatilor, cantitatile respective si periodicitatea acordarii acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca, la recomandarea medicului intreprinderii si pe baza caracteristicilor locurilor de munca stabilite in tabelul 1.
__________
*) Alimentatia de protectie reprezinta o alimentatie suplimentara care, in unele cazuri, poate completa masurile de crestere a rezistentei nespecifice a organismului, cu conditia ca noxele de la locul de munca sa nu depaseasca limitele maxime admise. Daca noxele depasesc aceste limite, alimentatia respectiva nu poate ajuta la prevenirea unor imbolnaviri.


Tabelul 1

Acordarea materialelor igienico-sanitare

-------+-------------------------------------------------+------------------
|Cate- | Caracteristica sanitara a | Materiale |
|goria | locului de munca |igienico-sanitare |
+------+-------------------------------------------------+------------------+
| 0 | 1 | 2 |
+------+-------------------------------------------------+------------------+
| I. |Procese de munca ce se desfasoara in conditii de | |
| |contact cu praf, dar fara degajare de substante | |
| |chimice, fara contact cu uleiuri sau produse | |
| |iritante asupra pielii: | |
| |a. - care produc murdarirea mainilor: |- sapun, perie de |
| | |unghii. |
| |b. - care produc murdarirea mainilor si a |- sapun, perie de |
| | corpului: | unghii. |
+-----+-------------------------------------------------+------------------+
| II. |Procese de munca ce se desfasoara in conditii de | |
| |degajare de praf, fara alte substante chimice, | |
| |uleiuri sau produse iritante asupra pielii: | |
| |a. - cu degajare medie de praf (ex.: turnatorii, |- sapun, perie de |
| |industria materialelor de constructii, industria |unghii. |
| |inului si canepii, industria sticlei, polizoare | |
| |etc.): | |
| |b. - cu degajare mare de praf (ex.: macinare si |- sapun, perie de |
| |cernere carbuni, fabricarea si manipularea |unghii. |
| |negrului de fum, cosuri, fabrici de ciment, | |
| |ipsos, sablaj, munca in subteran - carbune, | |
| |minereuri etc.): | |
| |c. - degajare si contaminare excesiva de praf |- sapun, perie de |
| |(fabricarea si manipularea negrului de fum): |unghii, perie si |
| | |pasta pentru |
| | |dinti. |
+---------+-------------------------------------------------+------------------+
| III. |Procese de munca ce au loc in conditii de contact| |
| |direct cu unele substante iritante asupra pielii:| |
| |a. - contact cutanat permanent cu acizi reactivi |- sapun, |
| |sau cu materii corosive: |preparate pentru |
| | |protectia pielii, |
| | |perie si pasta |
| | |pentru dinti. |
| |b. - contact cu produse de distilare a huilei, |- sapun, perie de |
| |petrolului si sisturi bituminoase (smoala, |unghii, preparate |
| |asfalt, ulei si derivate antracenice, gudron, |pentru protectia |
| |parafina, combinatii azoaminice); alte substante |pielii, perie si |
| |iritante cutanate (coloranti, crom, uleiuri |pasta pentru |
| |minerale etc.): |dinti. |
+---------+-------------------------------------------------+------------------+
| IV. |Procese de munca ce au loc in conditii de contact| |
| |direct cu: | |
| |a. - unele substante toxice care nu au actiune |- sapun, perie de |
| |iritanta cutanata, dar pot patrunde in organism |unghii, perie si |
| |prin piele (sunt marcate in lista din anexa 14 la|pasta pentru |
| |prezentele norme, care cuprinde concentratiile |dinti. |
| |admisibile de substante toxice in atmosfera zonei| |
| |de munca, cu litera P - inclusiv plumbul si | |
| |aliajele lui): | |
| |b. - alte noxe chimice care contamineaza pielea: |- sapun, perie de |
| | |unghii. |
+---------+-------------------------------------------------+------------------+
| V. |Manipularea si prelucrarea materiilor infectate |- sapun, perie de |
| |(ex.: prelucrarea materiilor prime de la animale |unghii. |
| |- par, lana, oase; personalul medico-sanitar; | |
| |personal veterinar, ingrijitori de animale, | |
| |colectarea carpelor, vidanjori, gunoieri etc.): | |
+---------+-------------------------------------------------+------------------+
| VI. |Procese de productie care necesita un regim |- sapun, perie de |
| |sanitar special: legate de fabricarea si |unghii. |
| |manipularea produselor alimentare; legate de | |
| |productia materialelor sterile: | |
+---------+-------------------------------------------------+------------------+
| VII. |Locuri de munca cu zgomot care poate afecta |- casti antizgomot|
| |auzul: |sau antifoane. |
+---------+-------------------------------------------------+------------------+
| VIII. |Locuri de munca in care sunt prezente noxe |- masti adecvate |
| |chimice sau pulberi care pot patrunde in |protectiei cailor |
| |organism pe cale respiratorie: |respiratorii. |
---------+-------------------------------------------------+------------------

Art. 119. - Neutilizarea corecta a materialelor igienico-sanitare constituie abatere de la normele de protectia muncii, de care se fac vinovati conducatorul locului de munca si salariatii respectivi.

Art. 120. - Alimentatia suplimentara, potrivit legii, se acorda obligatoriu si gratuit de catre persoanele juridice si fizice, persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare.

Art. 121. - Principiile care stau la baza acordarii alimentatiei suplimentare sunt urmatoarele:
a) alegerea unor alimente care, prin continutul lor in substante nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale, vitamine), pot completa o ratie calorica insuficienta sau incorecta, dezechilibrele, carentele sau excesele alimentare;
b) se va urmari ca alimentele acordate sa asigure pastrarea structurii si functionalitatii organelor si sistemelor mai sensibile la agresivitatea agentului nociv din mediul de munca (ficat, rinichi, sistem nervos, gonade etc.);
c) se va urmari ca alimentele acordate sa asigure elementele necesare proceselor de conjugare a noxelor chimice in vederea eliminarii lor din organism (sulfoconjugare, cisteinoconjugare, glicocoloconjugare, glutamicconjugare, glicuronoconjugare, acetilare, metilare).

Art. 122. Criteriile pentru alegerea alimentelor care vor fi oferite ca supliment alimentar sunt: - caracteristicile fiziologice ale persoanelor (tineri sub 21 ani, femei gravide sau care alapteaza, daca depun efort intens); - intensitatea mare a efortului fizic si necesitatile alimentare suplimentare; - natura agentilor nocivi (metale sau metaloizi, gaze sau vapori toxici etc.); - organul tinta al toxicului (ficat, rinichi, sistem nervos etc.); - starea sanatatii persoanei respective si acceptabilitatea respectivului aliment; - posibilitatea de achizitionare si de asigurare a alimentelor recomandate in tot cursul anului.

Art. 123. - In conditiile unor activitati cu cheltuiala mare de energie (mineri, muncitori forestieri, docheri etc.), alimentatia suplimentara poate fi reprezentata de o masa calda, echilibrata din punct de vedere si continutului in substante nutritive.

Art. 124. - Stabilirea alimentelor ce se vor oferi ca alimentatie suplimentara gratuita, cantitatea si precizarea acesteia pe grupe de persoane carora li se va acorda, vor face obiectul contractului de munca intre conducerea unitatii si reprezentantii salariatilor. La definitivarea celor mentionate mai sus se vor avea in vedere recomandarile facute de catre medicul unitatii si medicul specialist de igiena alimentatiei din teritoriu.

Art. 125. - Alimentele care pot fi oferite ca suplimente alimentare si criteriile de acordare sunt prezentate in tabelul 2. Tabelul 2
_________

Criterii de acordare a alimentatiei de protectie

----+------------------+------------------------------------------------------
| Nr | Criteriul | Tipul alimentelor |
|crt.| | |
+----+------------------+------------------------------------------------------+
| 0 | 1 | 2 |
+----+------------------+------------------------------------------------------+
| 1 |Expunere la |- lapte dulce sau cantitati echivalente de produse |
| |metale toxice |lactate acide (iaurt, lapte batut, sana, chefir) sau |
| |(plumb, mercur, |branza; |
| |crom, cadmiu, |- carne slaba (friptura); |
| |nichel), pulberi |- fructe bogate in vitamina C (citrice) sau pectine |
| |agresive |(mere); |
| | |- legume bogate in vitamina C (ardei gras, salata |
| | |verde, tomate etc.); |
+----+------------------+------------------------------------------------------+
| 2 |Expunere la |- lapte dulce semidegresat, produse lactate acide, |
| |solventi organici |branzeturi din lapte de vaca degresat sau |
| |hepatotoxici |semidegresat etc.; |
| | |- carne slaba (friptura); |
| | |- peste slab prajit etc. |
+----+------------------+------------------------------------------------------+
| 3 |Expunere la |- lapte si produse lactate acide, branzeturi din |
| |gaze iritante |lapte integral, unt, margarina vitaminizata cu |
| |pulmonare |vitamina A si D; |
| | |- fructe si legume bogate in vitamina C si caroten |
| | |(citrice, morcovi, salata verde, ardei gras, tomate |
| | |etc.); |
| | |- paine neagra; |
+----+------------------+------------------------------------------------------+
| 4 |Expunere la |- sucuri si nectaruri naturale din fructe si legume |
| |microclimat cald |(mere, pere, caise, citrice, tomate etc.); |
| |nefavorabil |- apa carbogazoasa salina. |
----+------------------+------------------------------------------------------

Cap. 2. SARCINILE DE MUNCA
2.1. Conceperea si repartizarea sarcinilor de munca

Art. 126. - Activitatile profesionale se vor organiza astfel incat solicitarile impuse de specificul muncii, mediul de munca, relatiile om/masina si relatiile psiho-sociale ale colectivului de munca sa corespunda capacitatilor fiziologice si psihologice ale salariatilor.

Art. 127. - La repartizarea femeilor in posturi de munca se va tine seama de caracteristicile morfofunctionale si starile fiziologice specifice (ciclu lunar, graviditate, nastere, lauzie, alaptare, menopauza), evitandu-se, de regula, repartizarea acestora in posturi cu expunere la trepidatii, unele substante chimice (plumb, mercur, sulfura de carbon, benzen etc.), radiatii ionizante, ridicat si purtat greutati, pozitii ortostatice prelungite.

2.2. Timpul de munca, munca in schimburi, intensitatea muncii

Art. 128. - Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi, precum si intensitatea acesteia, se vor stabili potrivit reglementarilor in vigoare, in cadrul contractului colectiv de munca, luand in consideratie particularitatile activitatilor profesionale, existenta unor factori de risc in mediul de munca si capacitatea de adaptare a personalului salariat, stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor medicale de intreprindere si a specialistilor in medicina muncii din teritoriu.

Art. 129. - In locurile de munca in care exista conditii deosebite de solicitare fizica sau neuropsihica, ori factori nocivi de natura fizica, chimica sau biologica, se vor analiza si stabili masuri de organizare a ritmului si regimului de munca in vederea prevenirii afectarii starii de sanatate a salariatilor.

2.2.1. Efortul fizic

Art. 130. - Prin manipulare manuala a maselor se intelege orice operatie de transport sau sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, coborarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice nefavorabile, implica pentru lucratori riscuri, in special de afectiuni ale spatelui.

Art. 131. - Conducatorii de unitati trebuie sa se asigure ca salariatii sunt instruiti si informati corespunzator asupra manipularii corecte a maselor si asupra riscurilor care apar, mai ales daca aceste activitati nu sunt executate corect.

Art. 132. - Conducatorii de unitati vor lua masuri organizatorice adecvate sau vor folosi mijloace adecvate, in special echipament mecanic, pentru a evita necesitatea manipularii maselor de catre lucratori.

Art. 133. - Atunci cand necesitatea manipularii maselor de catre lucratori nu poate fi evitata, conducatorii de unitati vor lua masuri organizatorice adecvate, vor folosi mijloace corespunzatoare sau vor furniza lucratorilor mijloace pentru a reduce riscul implicat de manipularea manuala a unor astfel de mase.

Art. 134. - Masele maxime admise de transportat, de sustinut sau de ridicat, in raport cu varsta si sexul sunt prezentate in tabelul 3.

Art. 135. - Masele admise a fi transportate se reduc cu 75% pentru femeile gravide pana in luna a 6-a. Femeile gravide peste luna a 6-a nu pot fi repartizate in activitati care implica purtat sau ridicat mase.

Art. 136. - Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60 m, iar diferentele de nivel nu pot fi mai mari de 4 m (pe scara sau pe planuri inclinate). Inaltimea maxima la care se pot ridica mase, manual, pe verticala este de 1,5 m. Tabelul 3
_________
Masele maxime de transportat, de sustinut sau ridicat

---------------------------------------+--------------------------------------
| Pentru femei | Pentru barbati |
+--------------------+------------------+--------------------+-----------------+
| Varsta in ani | Masa in kg | Varsta in ani | Masa in kg |
+--------------------+------------------+--------------------+-----------------+
| 16 - 18 | 5 | 16 - 18 | 12 |
+--------------------+------------------+--------------------+-----------------+
| 19 - 21 | 8 | 19 - 21 | 25 |
+--------------------+------------------+--------------------+-----------------+
| 22 - 40 | 12 | 22 - 45 | 50 |
+--------------------+------------------+--------------------+-----------------+
| 41 - 50 | 10 | 46 - 55 | 30 |
+--------------------+------------------+--------------------+-----------------+
| peste 51 | 8 | peste 56 | 20 |
--------------------+------------------+--------------------+-----------------

Art. 137. - Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25-30 kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.

Art. 138. - Masele maxime ce pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport pe roti, in functie de sex si gradul de inclinare a planului de deplasare, sunt prezentate in tabelul 4. Tabelul 4
_________
Masele maxime ce pot fi transportate pe plan inclinat

-------------------------------------------------+-----------------+----------
| Mijloace de transport |Masa maxima in kg|Inclinarea|
| +--------+--------+terenului |
| | femei |barbati | pana la: |
+-------------------------------------------------+--------+--------+----------+
| 0 | 1 | 2 | 3 |
+-------------------------------------------------+--------+--------+----------+
|a) Cu roaba, pe teren consolidat sau pe scanduri | 50 | 75 | 20% |
+-------------------------------------------------+--------+--------+----------+
|b) Cu carucioare prevazute cu 3 sau 4 roti, | 100 | 130 | 10% |
|impinse cu forta bratelor, pe teren neted | | | |
+-------------------------------------------------+--------+--------+----------+
|c) Cu carucioare cu 2 roti pe teren neted | 115 | 150 | 20% |
+-------------------------------------------------+--------+--------+----------+
|d) Cu carucioare cu 2 roti pe teren accidentat | 60 | 80 | 10% |
+-------------------------------------------------+--------+--------+----------+
|e) Cu vagoane suspendate pe linie | 400 | 600 | 10% |
+-------------------------------------------------+--------+--------+----------+
|f) Cu vagoane pe sine | 600 | 800 | 10% |
-------------------------------------------------+--------+--------+----------

2.2.2. Efortul neuropsihic

Art. 139. - Evaluarea continutului efortului mental necesita cuantificarea inputului informational, a deciziilor si raspunsurilor corectoare: comenzi sau stereotipii psiho-motorii.

Art. 140. - Aprecierea intensitatii solicitarilor se va face in functie de disponibilitatile aptitudinale ale executantului si compatibilitatea dintre acestea si continutul sarcinii.

Art. 141. - Consecintele solicitarii neuropsihice se urmaresc stadial: de la primele faze localizabile si reversibile, pana la instalarea dezordinelor psihice (nevroze, tulburari psihosomatice).

Art. 142. - Indicatorii evaluativi ai solicitarilor neuropsihice includ:
a) Indicatori ai performarii sarcinii de lucru: - fluctuatia randamentului si erorile in activitate; - absenteismul;
b) Indicatori statistici (epidemiologici): - simptomatologia individuala sau de grup cu numar crescut de acuze, jene, algii, tulburari psihosenzoriale si neurovegetative; - incidenta crescuta a tulburarilor si imbolnavirilor neuropsihice;
c) Indicatorii psihofiziologici ai individului: - cronicizarea oboselii si dezactivarii; - cresterea latentelor reactivitatii; - modificarea pragurilor stroboscopice; - manifestari fiziologice hiperactivatorii; - diminuarea randamentului la teste psihologice.


2.3. Principii ergonomice in organizarea locului de munca

Art. 143. - Particularitatile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si principiile ergonomice de organizare a muncii si locului de munca vor sta la baza caracteristicilor constructive si functionale ale echipamentelor tehnice (instalatii, utilaje, masini, instrumente, unelte).

Art. 144. - Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului muncitorului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei in timpul lucrului se fac prin folosirea echipamentelor tehnice corespunzatoare, amenajarea locului de munca si optimizarea fluxului tehnologic.

Art. 145. - Locurile de munca unde se lucreaza in pozitie sezand vor fi dotate cu scaune dimensionate corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si operatiunilor ce se executa dupa caz se vor utiliza scaune reglabile.

Art. 146. - La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie ortostatica, munca se va organiza astfel incat sa permita asezarea muncitorului chiar numai pentru perioade scurte de timp, in care scop se vor asigura mijloacele necesare (scaune, banci, fotolii etc.).

Art. 147. - Utilajele, masinile, mesele si bancurile de lucru vor asigura spatiul si, dupa caz, suporti pentru pozitionarea comoda a membrelor inferioare in timpul lucrului, cu posibilitatea miscarii lor.

Art. 148. - Inaltimea planului de lucru in functie de pozitia in timpul lucrului (sezand sau ortostatica) si de gradul de solicitare a vederii trebuie sa fie conform tabelului 5. Tabelul 5
_________
Inaltimea planului de lucru

--------------------------------------------------------+---------------------
| | Inaltimea maxima de |
| Pozitia si tipul de activitate | lucru (mm) |
| +-----------+---------+
| | minima | maxima |
+--------------------------------------------------------+-----------+---------+
|A) Pozitie sezand: | | |
|a) lucrari cu solicitare vizuala deosebita | 950 | 1.100 |
|b) lucrari de precizie | 850 | 920 |
|c) lucrari de birou | 720 | 780 |
|d) lucrari manuale | 650 | 700 |
+--------------------------------------------------------+-----------+---------+
|B) Pozitie ortostatica: | | |
|a) lucrari de precizie | 950 | 1.180 |
|b) lucrari de dexteritate cu piese mici | 850 | 950 |
|c) lucrari care necesita efort cu manuire de piese grele| 700 | 900 |
--------------------------------------------------------+-----------+---------
Inaltimea exacta a planului de lucru se stabileste si in functie de caracteristicile antropometrice ale executantului si de marimea efortului membrelor superioare.

Art. 149. - Criteriile de vizibilitate, accesabilitate si actionare comoda si fara deplasari sau schimbari frecvente ale pozitiei de lucru trebuie sa stea la baza alegerii si amplasarii dispozitivelor de comanda, a afisajelor informationale si a aparatelor de masura si control.

Art. 150. - Identificarea rapida si evitarea suprasolicitarii vederii si atentiei constituie criterii ale alegerii caracteristicilor (forma, marime, culoare, indicatii scrise, simboluri etc.) dispozitivelor de comanda.

Art. 151. - Nu vor fi prevazute actionari prin pedala (picior) la proiectarea si realizarea utilajelor la care lucreaza de regula femei.

Art. 152. - Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample ale bratelor, se iau masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, la masini la care muncitorul intervine direct pentru o manipulare corecta a materiilor prime si produselor.

Art. 153. - Munca si locul de munca vor fi astfel organizate incat sa se evite expunerea la noxe a muncitorilor care nu au legatura directa cu locul de munca nociv.


2.4. Transportul, manipularea si depozitarea materialelor

2.4.1. Prevederi generale

Art. 154. - Operatiile de incarcare, descarcare, transport, manipulare si depozitare se vor executa numai de lucratori special instruiti, sub supravegherea unei persoane cu atributii in acest scop, care asigura respectarea masurilor de securitate a muncii.

Art. 155. - Se interzice folosirea tinerilor sub varsta de 16 ani la efectuarea operatiilor manuale de incarcare, descarcare si transport, iar a tinerilor sub varsta de 18 ani la operatiile cu materiale si produse periculoase (foarte toxice, explozive etc.).

Art. 156. - Alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatiile de incarcare, descarcare si transport, se va face in functie de natura si greutatea materialului care se manipuleaza, de natura terenului, a caii de comunicatie si a conditiilor de transport.

Art. 157. - Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, de descarcare si depozitare, precum si caile de acces la aceste locuri, vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementarilor in vigoare.

Art. 158. - Locurile destinate temporar pentru operatiile de incarcare sau descarcare, daca nu prezinta caracteristici naturale corespunzatoare de nivelare, rezistenta si scurgere a apelor, vor fi amenajate prin instalarea de podine de circulatie adaptate mijloacelor de transport folosite.

Art. 159. - Locurile destinate pentru operatiile de incarcare si descarcare a autovehiculelor vor fi prevazute cu drumuri de intoarcere, cu raza de curbura care sa permita manevrarea nepericuloasa a acestora.

Art. 160. - Rampele de incarcare-descarcare se construiesc astfel incat cota lor superioara sa fie la nivelul platformei vagoanelor de cale ferata, respectiv mijlocului de transport.

Art. 161. -
(1) Incarcarea si descarcarea materialelor explozive, toxice, a celor care formeaza amestecuri explozive, a lichidelor usor inflamabile, a gazelor combustibile si toxice, comprimate, lichefiate sau dizolvate, se vor face numai in locuri special destinate si amenajate in acest scop si conform instructiunilor de manipulare ale producatorilor.
(2) In interiorul zonei de lucru cu aceste materiale sunt interzise: accesul persoanelor neautorizate, fumatul sau orice foc deschis, precum si utilizarea uneltelor si incaltamintei din materiale care produc scantei.

Art. 162. -
(1) Locurile de incarcare/descarcare si depozitare a materialelor si lichidelor caustice, corosive, toxice vor fi dotate cu solutii neutralizante, precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare.
(2) Apele reziduale rezultate vor fi colectate in locuri special amenajate, cu respectarea prevederilor Legii protectiei mediului inconjurator.


2.4.2. Transportul materialelor

Art. 163. - In incinta unitatilor, circulatia mijloacelor de transport se reglementeaza prin indicatoare de circulatie. Zonele periculoase vor fi marcate prin mijloace de avertizare corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de culoare rosie.

Art. 164. - In incinta unitatilor vor fi prescrise vitezele maxime admise. Acestea vor fi stabilite de conducerea persoanelor juridice si astfel limitate, incat sa fie asigurata securitatea si fluenta circulatiei.

Art. 165. - In zonele periculoase se va organiza pilotarea mijloacelor de transport, sau se vor stabili posturi de supraveghere si dirijare a circulatiei.

Art. 166. - Incarcaturile de pe mijloacele de transport vor fi asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii.

Art. 167. - Incarcatura va fi ancorata si asigurata pe platforma vehiculului, astfel incat sa nu fie posibila deplasarea ei la franari bruste.

Art. 168. - Incarcatura transportata nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport. In cazul transportului materialelor lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului.

Art. 169. - Se interzice transportul persoanelor pe mijloacele destinate transportului de materiale, cu exceptia cazurilor cand vehiculele au amenajare speciala pentru persoane.

Art. 170. - Conditiile impuse mijloacelor si instalatiilor de transport pentru materiale sunt precizate in 'Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor' si in 'Normele specifice de securitate a muncii pentru transportoarele cu banda'.

2.4.3. Manipularea materialelor

Art. 171. - Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau de descarcare dintr-un mijloc de transport, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare pe teren orizontal si prin franare si saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare.

Art. 172. - Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport alaturate ce se incarca sau descarca simultan se va stabili, de la caz la caz, de catre conducatorul lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de conditiile terenului etc., incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.

Art. 173. - Incarcarea, descarcarea si deplasarea materialelor grele sau voluminoase (tagle, blumuri, utilaje etc.) se vor executa cu ajutorul instalatiilor de ridicat, sub supravegherea unei persoane cu atributii in acest scop.

Art. 174. - Prevederile privind manipularea materialelor sunt detaliate in 'Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor'.


2.4.4. Depozitarea materialelor

Art. 175. -
(1) Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu, explozie etc. La stivuirea materialelor in depozit, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a pardoselii si/sau a planseului.
(2) Sarcina maxima admisa a pardoselii si/sau a planseului va fi afisata la loc vizibil.

Art. 176. -
(1) Materialele cu forme geometrice regulate, precum si cele ambalate in lazi, saci si baloturi, care nu sunt explozive, inflamabile, caustice sau corosive, se depoziteaza in stive cu randuri intretesute.
(2) Inaltimea stivei va fi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime va putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare.
(3) Cand depozitarea se face paletizat, inaltimea stivei va putea depasi limita prevazuta la alineatul precedent, dar nu mai mult decat inaltimea a patru palete suprapuse.
(4) Stivuirea in aceeasi stiva a materialelor sau a ambalajelor cu forme geometrice diferite este interzisa.

Art. 177. - Pe ambalaje se va mentiona masa bruta, prin scriere directa pe ambalaj sau prin etichetare. In cazul sarcinilor mai mari de 100 kg si cu centrul de greutate dezaxat se vor indica pe ambalaje punctele de legare de carligul macaralei.

Art. 178. - Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului datorita manipularii necorespunzatoare sau depasirii rezistentei acestuia. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.

Art. 179. - Scoaterea materialelor din stive se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei. Desfacerea stivelor se va face numai de sus in jos, pe randuri complete. Se interzice rasturnarea sau daramarea prin smulgere a materialelor din stiva.

Art. 180. - In cazul depozitarii materialelor marunte (piese mici, resturi de materiale etc.) in cutii, peretii acestora trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialul din interior si sa nu prezinte deformari sau deteriorari.

Art. 181. - Depozitarea materialelor pe rafturi si stelaje se va face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor. Se va scrie la loc vizibil sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita. La asezarea materialelor in rafturi se va tine seama de greutatea acestora, cele cu greutate mai mare, fiind asezate pe rafturile de jos.


2.5. Lucrul in conditii de izolare

Art. 182. -
(1) Se considera ca o persoana lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are contact vizual si comunicare verbala directa cu alte persoane, in cele mai multe cazuri pentru o perioada de timp mai mare decat o ora, si cand nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat in caz de accident sau cand se afla intr-o situatie critica.
(2) Pentru lucrari foarte periculoase, notiunea de lucru in conditii de izolare se poate extinde si pentru perioade de timp mai scurte (de cateva minute).

Art. 183. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare trebuie sa fie informat clar cu privire la:
a) manipularea echipamentului tehnic, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate);
b) riscurile de accidentare si modul de actiune in curs de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protectie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.

Art. 184. -
(1) Este obligatorie efectuarea unui control periodic asupra comportamentului si cunostintelor persoanelor care lucreaza in conditii de izolare.
(2) Periodicitatea si durata controalelor vor fi stabilite prin instructiuni proprii in functie de conditiile si riscurile existente si de experienta salariatilor respectivi.

Art. 185. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare va fi autorizat pentru aceasta de catre conducerea persoanei juridice sau persoana fizica, pe baza unor teste de aptitudini, teste profesionale si in urma unui control medical.

Art. 186. - Pentru a se putea interveni in timp util in caz de accident sau avarie la lucrul in conditii de izolare, locurile de munca izolate vor fi dotate cu mijloace tehnice de alarma care permit supravegherea:
a) constanta automata (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodica automata (radio-telefon, telefon);
c) periodica, prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camere de luat vederi si monitor).

Art. 187. - Persoana care supravegheaza lucrul in conditii de izolare trebuie sa fie instruita asupra riscurilor existente, asupra accidentelor sau avariilor posibile, precum si cu privire la modul de interventie in caz de necesitate.


2.6. Lucrul la inaltime

Art. 188. - Prin lucrul la inaltime se intelege activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor lucratorului pana la baza de referinta naturala (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care nu exista pericolul caderii in gol.

Art. 189. - Pentru locurile de munca amplasate pana la inaltimea de 2 m se considera 'lucrul la inaltime mica'.

Art. 190. - Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in 'Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime'.

Art. 191. - In cazul locurilor de munca ce intrunesc conditiile din art. 188 si art. 189, proiectantii, organizatorii si conducatorii proceselor de munca au obligatia sa analizeze conditiile concrete de desfasurare a activitatilor si sa adopte toate masurile specifice care pot contribui la asigurarea securitatii muncii.

Art. 192. - Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor.

Art. 193. - Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale.

Art. 194. - Lucrul la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere.

Art. 195. - Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de munca trebuie marcate si semnalizate permanent.

Art. 196. - Pentru lucrul la inaltime mica, in functie de gradul de pericol existent si de conditiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, masurile de prevenire vor fi stabilite prin instructiuni proprii.

Art. 197. - La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate si prevederile de securitate a muncii referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele decat pericolul caderii lucratorilor in gol.

Art. 198. - Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protectie specific eliminarii pericolului caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente.

Art. 199. - Componenta echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltime se va stabili si acesta se va acorda in functie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul conditiilor de munca, pe baza 'Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie', elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 200. - Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea de catre lucrator a integritatii echipamentului individual de protectie.

Art. 201. - Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atat in timpul lucrului, cat si in timpul accesului la si de la locul de munca.

Art. 202. - Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul de cadere in gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta impreuna cu franghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului. Art. 203. - In functie de caracteristicile locului de munca se vor acorda tipuri diferite de centuri de siguranta, care sa asigure, dupa caz, sprijinirea, suspendarea corpului sau oprirea accesului intr-o zona periculoasa.

Art. 204. - In functie de cota de amplasare la inaltime a locului de munca si de domeniul de activitate, timpul de lucru efectiv va fi stabilit de persoana juridica sau fizica, cu avizul Ministerului Sanatatii, astfel ca solicitarile psiho-functionale ale lucratorilor sa nu afecteze capacitatea de munca a acestora.

Art. 205. - Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.

Cap. 3 CLADIRI SI ALTE CONSTRUCTII

Art. 206. - Prevederile prezentului capitol stabilesc obligatiile generale ale proiectantului, executantului si beneficiarului, atat pentru realizarea unor constructii, cat si pentru realizarea lucrarilor de reparatie sau modernizare a unor constructii.


3.1. Obligatiile proiectantului


Art. 207. - Proiectantul raspunde de elaborarea documentatiilor tehnice de executie ale lucrarilor de constructii. Acestea trebuie sa fie astfel intocmite, incat sa permita executarea si utilizarea lucrarilor respective in conditii in care, la o exploatare normala a instalatiilor tehnologice, sa se previna accidentele de munca, precum si imbolnavirile profesionale. In acest scop proiectantul este obligat:
a) sa aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum si prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii care se refera la masuri de securitate a muncii;
b) sa prevada in documentatiile tehnice utilizarea pentru executia lucrarilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securitatii muncii;
c) sa prevada in documentatiile tehnice de executie mijloacele financiare care sa asigure respectarea, la realizarea lucrarilor de constructii, a prevederilor normelor si actelor normative specificate la lit. 'a';
d) sa garanteze prin proiect eficienta masurilor de securitate a muncii corespunzatoare normelor si legislatiei de securitate a muncii;
e) sa stabileasca dispozitivele, aparatele si instalatiile de securitate a muncii, necesare in perioada de executie a lucrarilor de constructii;
f) sa asigure completarea documentatiei cu masurile impuse cu ocazia controalelor de protectia muncii efectuate de catre organele abilitate;
g) sa prevada in documentatia proiectelor prin care se promoveaza tehnologii noi de executie: - instructiuni preliminare de securitate a muncii; - lista cuprinzand propuneri de echipament individual de protectie pentru personalul care executa lucrarile respective;
h) sa ia masuri ca documentatiile tehnico-economice sa evidentieze factorii de risc pe faze de executie si sa prevada trimiteri la normele si actele normative de securitate a muncii corespunzatoare factorilor respectivi;
i) sa nominalizeze in calculul documentatiei tehnico-economice, in cazul lucrarilor speciale si ale lucrarilor noi de executie, pentru care nu exista normative sau detalii tip, masurile de securitate a muncii specifice lucrarilor respective;
j) sa acorde asistenta tehnica executantului si beneficiarului in vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de constructii;
k) cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii, ca membru in comisia de receptie sau ca invitat in comisia de receptie, in calitate de specialist, sa controleze realizarea masurilor de protectia muncii prevazute in documentatia tehnica.

3.2. Obligatiile executantului

Art. 208. - Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In acest scop este obligat:
a) sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al securitatii muncii si, daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;
b) sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare realizarii constructiilor;
c) sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii-montaj in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare, sa faca propuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare;
d) sa ceara beneficiarului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;
e) sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.


3.3. Obligatiile beneficiarului

Art. 209. - Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii-montaj in conditii care sa asigure securitatea muncii. In acest scop are obligatia:
a) sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a muncii si, in cazul cand constata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele din legislatie;
b) sa colaboreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de securitate a muncii pentru lucrarile prevazute la art. 207 lit. 'g';
c) sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii anumitor probleme de securitate a muncii;
d) pentru lucrarile de constructii ce se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie, sa incheie cu executantul un protocol - anexa la contract, in care se va delimita suprafata pe care se executa lucrarile, pentru care raspunderea privind asigurarea masurilor de protectia muncii revine executantului, si se vor specifica conditiile necesar a fi respectate de executant, astfel incat desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie afectata de lucrarile de constructii executate concomitent cu acesta;
e) sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii-montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand receptia lucrarilor de constructii care nu corespund din punct de vedere al securitatii muncii;
f) sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul, efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei tehnice.


3.4. Amplasarea cladirilor, depozitelor si a altor tipuri de constructii

Art. 210. - Cladirile industriale sau instalatiile tehnologice amplasate in aer liber la care pot aparea emisii importante de pulberi, vapori, gaze periculoase in atmosfera, precum si cele care produc zgomote ce depasesc limitele admisibile, se vor amplasa astfel incat sa se evite poluarea altor zone de munca sau a zonelor invecinate. Amplasarea acestora se va face astfel incat sensul vanturilor dominante sa indeparteze degajarile accidentale din zona locurilor de munca (din zona constructiilor).

Art. 211. - Depozitele deschise, pentru materiale care produc pulberi la manipulare ce pot fi antrenate de curentii de aer, vor fi amplasate la o distanta de 20 m fata de cladirile industriale si la o distanta de 50 m fata de cladirile sociale si sanitare ale complexului industrial.

Art. 212. - Cladirile administrative se vor amplasa in apropierea locurilor de munca. La amplasarea acestora se va evita intretaierea cu circuitele industriale sau cu spatii cu emisii nocive.

Art. 213. - Curtile interioare semiinchise (sub forma de 'U' sau 'E') se vor orienta astfel incat partea libera a curtii sa fie in sensul vanturilor dominante.


3.5. Cai de circulatie

Art. 214. - Latimea cailor de circulatie din cladiri, hale, depozite sau alte incaperi de lucru se va stabili in functie de felul circulatiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate si dimensiunile materialelor sau pieselor care se transporta si va fi precizata in reglementarile in vigoare la nivelul fiecarei activitati. Latimea lor nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in tabelul 6. Aceste ca vor fi marcate vizibil pentru a fi usor de recunoscut, vor avea legaturi cat mai directe spre caile de evacuare si vor fi mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a persoanelor.

Art. 215. -
(1) Suprafetele cailor de circulatie pentru persoane trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie sa nu prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune, locuri si uzura.
(2) Caile de circulatie care vor fi utilizate de mai multe tipuri de mijloace de transport, inclusiv feroviar, vor avea sinele caii ferate ingropate la nivelul suprafetelor cailor de circulatie.

Art. 216. - Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm. Tabelul 6
_________
Latimea minima admisa a cailor de circulatie din
incaperile de lucru

----+-------------------------------------------------+-----------------------
| | | Latimea min. |
|Nr. | Destinatia caii de circulatie | caii de |
|crt.| | circulatie (m) |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
|0 | 1 | 2 |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
| 1. |Circulatie de pietoni in ambele sensuri si de | L + 0,50 (1) |
| |carucioare intr-un singur sens | |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
| 2. |Circulatie de carucioare si pietoni in ambele | 2L + 0,60 |
| |sensuri | |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
| 3. |Circulatie intr-un singur sens cu: electrocare, | L + 0,60 |
| |electrostivuitoare sau alte mijloace de | |
| |transport similare motorizate, si de pietoni in | |
| |ambele sensuri | |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
| 4. |Idem in ambele sensuri | 2L + 0,70 |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
| 5. |Circulatia intr-un singur sens cu | L + 0,80 |
| |autocamioane si pietoni in ambele sensuri | |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
| 6. |Idem in ambele sensuri (inclusiv pietoni) | 2L + 1,00 |
+----+-------------------------------------------------+-----------------------+
| 7. |Spatiul de circulatie pentru personalul de | min. 0,80 m |
| |deservire, intretinere, reparatii etc. | (2) |
----+-------------------------------------------------+-----------------------
NOTA:
(1) Marimea (L) reprezinta latimea maxima a mijlocului de transport:
(2) Valoarea se stabileste in functie de gradul de periculozitate prezentat de utilajul pe langa care se circula.

Art. 217. - Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca in mod cat mai direct afara sau in spatii sigure.

Art. 218. - In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a lucratorilor de la toate punctele de lucru.

Art. 219. - Numarul, distributia si dimensiunile cailor de acces de urgenta si ale iesirilor depind de scopul, echipamentele tehnice si dimensiunile locurilor de munca, precum si de numarul maxim posibil de persoane ce pot fi prezente la un moment dat.

Art. 220. -
(1) Caile de acces de urgenta si iesirile cu destinatie de urgenta trebuie sa fie puse in evidenta prin indicatoare de securitate.
(2) Indicatoarele de securitate trebuie amplasate in locurile cele mai potrivite si trebuie realizate din materiale rezistente in timp.

Art. 221. - Caile de acces de urgenta si iesirile care au nevoie de iluminat trebuie sa fie dotate cu instalatii de iluminare de siguranta in caz de defectare a sistemului principal de iluminat.

Art. 222. - Caile de acces de urgenta si iesirile, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea, trebuie sa fie libere de orice obstacole, astfel incat sa poata fi utilizate in orice moment fara dificultate.

Art. 223. -
(1) Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii.
(2) Locurile de munca de pe platforme situate la inaltime vor fi prevazute cu balustrade, pentru evitarea pericolului de cadere in gol.
(3) Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare, avertizoare sau inscriptii luminoase).


3.6. Inaltimea incaperilor, dimensionarea suprafetelor
si a volumului de lucru

Art. 224. - Incaperile de lucru in care se desfasoara procese de munca vor avea inaltimea minima de 3 m, iar pentru fiecare persoana se va asigura un volum de cel putin 12 m. Pentru spatiile in care au loc procese tehnologice ce degaja caldura, umiditate, pulberi, gaze, vapori toxici etc., inaltimea si volumul incaperilor se stabilesc prin calcul, tinand seama de asigurarea schimburilor de aer si de mijloacele de combatere a noxelor.

Art. 225. -
(1) La dimensionarea suprafetelor de lucru se va tine seama, pe langa spatiul ocupat de utilaje si cai de acces, si de spatiul ocupat de materiale, semifabricate, produse finite sau deseuri, in asa fel incat sa se asigure suprafata libera necesara desfasurarii normale a activitatii de productie, intretinere si reparatii.
(2) Incarcarea planseelor cu materiale sau utilaje nu va depasi sarcina maxima admisibila pentru care au fost calculate.

Art. 226. - In incaperile de lucru, pentru fiecare lucrator se va prevedea, prin proiectul tehnic de executie, un volum de cel putin 12 mc si o suprafata minima stabilita conform reglementarilor in vigoare la nivelul activitatilor specifice.

Art. 227.
(1) Luminatoarele vor fi prevazute cu geamuri armate sau vor fi protejate cu plase de sarma montate dedesubt.
(2) Luminatoarele din incaperile care prezinta pericol de explozie vor fi prevazute cu geam nearmat si vor fi protejate cu plase de sarma montate dedesubt.

Art. 228. - Pentru prevenirea accidentelor ce ar putea fi cauzate de caderea geamurilor laterale, se vor adopta masuri de protejare a acestora, in functie de frecventa si natura activitatilor desfasurate in zonele de cadere. Sistemele de protectie trebuie sa asigure posibilitati de schimbare si curatare a geamurilor.

Art. 229. - Scarile vor fi astfel construite incat sa fie prevenite pericolele de cadere in gol sau alunecare si sa nu solicite eforturi deosebite din partea persoanelor care circula pe ele, avand latimea, inaltimea si panta de inclinare corespunzator standardelor in vigoare (anexa 49).

Art. 230. - Scarile rulante si transportoarele trebuie sa functioneze in conditii de securitate. Ele trebuie sa fie prevazute cu toate dispozitivele de securitate necesare, inclusiv cu dispozitiv de intrerupere a functionarii in caz de pericol.

Art. 231. - Subsolurile constructiilor nu se vor folosi ca incaperi de lucru decat daca indeplinesc conditiile stabilite la art. 225, si numai daca sunt prevazute cu instalatie de ventilare mecanica, de iluminare si canalizare, in constructie adecvata (mediu normal sau exploziv), cu posibilitati duble de evacuare si izolate, pentru evitarea infiltratiilor de natura lichida si/sau gazoasa.

Art. 232. - In functie de specificul functional al incaperii si de natura agentilor care actioneaza asupra pardoselilor, inclusiv asupra cailor de circulatie, acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba o suprafata plana si neteda, pentru a nu ingreuna circulatia persoanelor si vehiculelor, insa suficient de rugoasa si antiderapanta, pentru a nu permite alunecarea;
b) sa fie rezistente la uzura produsa de circulatia persoanelor, vehiculelor de transport intern;
c) sa nu se deterioreze sub actiunea obiectelor depozitate sau a celor care pot cadea in mod obisnuit pe pardoseala;
d) sa nu se deformeze in conditii de exploatare normala;
e) sa nu produca praf la o utilizare normala; sa fie incombustibile in incaperile in care se lucreaza cu foc deschis sau unde se manipuleaza materiale in stare incandescenta sau cu temperaturi ridicate;
g) sa fie executate din materiale antistatizate, incombustibile si care nu produc scantei la lovire, in incaperile in care se pot forma amestecuri explozive;
h) sa fie rezistente la actiunile diferitilor agenti chimici specifici tehnologiei din incaperea respectiva;
i) sa fie hidrofuge;
j) sa fie rele conducatoare de caldura;
k) sa fie realizate cu pante corespunzatoare pentru scurgerea apelor si cu santuri sau canale colectoare pentru evacuarea acestora;
l) sa fie impermeabile sau protejate cu pelicule adecvate la actiunea de penetrare a substantelor toxice sau infectioase, evitand totodata acumularea acestora.

Art. 233. -
(1) Peretii si plafoanele incaperilor se vor executa din materiale de constructie adecvate si rezistente la factorii de influenta a procesului tehnologic, astfel incat sa nu se produca degradarea prematura a acestora sau imbibarea lor cu substantele utilizate sau degajate in procesul tehnologic.
(2) Finisajul peretilor si plafoanelor incaperilor va fi executat din materiale adecvate procesului tehnologic, astfel incat sa nu se produca degradarea prematura a acestora. Finisajul trebuie sa permita curatarea usoara a peretilor si plafoanelor.

Art. 234. - Peretii transparenti sau translucizi, in special peretii despartitori din sticla, din incaperile ce contin locuri de munca, sau din vecinatatea acestora si a cailor de transport intern, trebuie sa fie clar indicati si executati din materiale protectoare sau protejati de locuri cum ar fi caile de transport intern, pentru a preveni intrarea in contact a lucratorilor cu peretii sau ranirea lor prin coliziunea mijloacelor de transport cu peretii.

Art. 235. - Ferestrele, luminatoarele si peretii de sticla trebuie sa permita evitarea efectelor excesive ale luminii solare la locurile de munca, avand in vedere natura sarcinilor de munca si a locului de munca.

Art. 236. - Lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele, in conditii de securitate. Cand sunt deschise, ele trebuie sa fie pozitionate astfel incat sa nu constituie un factor de risc de accidentare pentru lucratori.

Art. 237. - Usile incaperilor de lucru vor fi vizibile, se vor deschide numai in sensul de evacuare a incaperilor (cu exceptia celor prevazute prin reglementarile legale in vigoare privind proiectarea si executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor) si vor fi mentinute permanent neblocate.

Art. 238. -
(1) Usile si portile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevazute cu ferestre la inaltimea corespunzatoare ochilor.
(2) Usile transparente trebuie sa fie marcate corespunzator, la un nivel vizibil oricarei persoane. Daca usile transparente sau translucide nu sunt construite din material protector si daca exista pericol ca lucratorii sa fie vatamati la distrugerea usii, suprafetele usilor trebuie protejate impotriva spargerii.
(3) Usile si portile care se deschid in sus trebuie sa fie fixate cu dispozitiv care sa le asigure impotriva caderii inapoi.
(4) Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze astfel incat sa nu existe pericol de accidentare a lucratorilor. Ele trebuie sa fie fixate cu mecanisme usor identificabile si accesibile in cazul intreruperii de urgenta, si daca nu se deschid automat, in eventualitatea unei intreruperi de alimentare cu energie electrica, trebuie sa fie posibila deschiderea lor manuala.

Art. 239. -
(1) Usile de iesire in caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.
(2) Usile glisante sau rotitoare nu sunt permise in cazul in care ele au destinatia de iesiri de urgenta.
(3) Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau zavorate, astfel incat sa poata fi deschise imediat si cu usurinta de catre orice persoana care ar avea nevoie in caz de pericol.

Art. 240. -
(1) Utilizarea de usi glisante este permisa numai in incaperile de lucru fara pericol de incendiu si numai atunci cand incaperea este prevazuta cu un numar suficient de usi normale, care sa asigure posibilitatea evacuarii rapide a personalului.
(2) Usile si portile glisante vor fi asigurate impotriva iesirii din ghidaje. Ghidajele nu vor forma un prag, ci vor fi ingropate la nivelul pardoselii.

Art. 241. - Usile incaperilor in care se prelucreaza substante periculoase (toxice, inflamabile, explozive, radiante etc.) vor fi prevazute, dupa caz, cu dispozitive de autoinchidere, de scurgere a electricitatii statice, cu dispozitive de incuiere, de asigurare, etansare si cu vizori.

Art. 242. - Incaperile administrative trebuie sa fie izolate de incaperile de productie, cu exceptia celor strict legate de locul de munca. Daca incaperile administrative sunt situate in incaperi zgomotoase, sau sunt invecinate cu asemenea incaperi, trebuie prevazute masuri de izolare fata de zgomot si vibratii, astfel ca nivelul acestora sa nu depaseasca limita maxima admisa. Cladirile si incaperile administrative trebuie sa corespunda si reglementarilor in vigoare referitoare la prevenirea incendiilor.


3.7. Semnalizarea riscurilor la locurile de munca

Art. 243. - Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase, si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune.

Art. 244. - Semnalizarea de securitate si sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau prim-ajutor, si se realizeaza, dupa caz, in maniera permanenta sau ocazionala.

Art. 245. - Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel:
a) prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, cand se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor;
b) prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceeasi pictograma sau simbol, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substantele periculoase mentionate la articolul 161; aceste mijloace trebuie plasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata, si intr-un numar suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;
c) prin panouri de avertizare adecvate sau etichete ca cele de la punctul b, in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase specificate la articolul 161; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces in hala;
d) prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Art. 246. - Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel:
a) prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta;
b) prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol.

Art. 247. - Salariatii trebuie sa fie informati si instruiti privind semnalizarea de securitate si sanatate utilizata la locul de munca.

Art. 248. - Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, vor fi cuprinse in 'Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii de securitate si sanatate la locul de munca', elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
3.8. Instalatii tehnico-edilitare

Art. 249. - Cladirile in care se desfasoara procese tehnologice caracterizate prin degajari de caldura de peste 20 kcal/mc/h, prevazute cu ventilare naturala, se vor amplasa cu latura lunga perpendiculara pe directie a vanturilor dominante din perioada sezonului cald.

Art. 250. - Locurile de munca amplasate in spatii inchise sau in aer liber, caracterizate prin degajari de noxe (pulberi, gaze, vapori toxici, zgomot, radiatii electromagnetice, mirosuri neplacute etc.), vor fi astfel amplasate, amenajate, utilate si dotate incat sa se evite poluarea sau influentarea locurilor de munca vecine, ca si a anexelor social-sanitare.

Art. 251. - Incaperile de lucru in care se desfasoara procese de munca vor avea inaltimea maxima de 3 m, iar pentru fiecare persoana se va asigura un volum de cel putin 12 m. Pentru spatiile in care au loc procese tehnologice ce degaja caldura, umiditate, pulberi, gaze, vapori toxici etc., inaltimea si volumul incaperilor se stabilesc prin calcul, tinand cont de asigurarea schimburilor de aer si de mijloacele de combatere a noxelor.


3.9. Dotari social-sanitare, puncte de prim ajutor, necesarul de
apa potabila, colectarea si indepartarea reziduurilor

Art. 252. - Locurile de munca vor fi asigurate cu dotari social-sanitare in functie de necesitatile fiziologice ale personalului si de caracteristicile proceselor de munca si ale mediului de munca.
(1) Dotarile social-sanitare se asigura conform anexelor 2, 3 si 4.
(2) Cantitatea de apa rece si calda pentru igiena personalului si pentru baut se normeaza conform anexei 3.
(3) Temperatura aerului din incaperile social-sanitare se normeaza conform anexei 5.

Art. 253. - Incaperile speciale (pentru odihna, incalzire etc.), prevazute in anexa 2, trebuie sa fie dotate cu un numar adecvat de mese si scaune cu spatar, luandu-se in calcul schimbul cel mai numeros. Se vor lua masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor impotriva disconfortului creat de fumul de tutun.

Art. 254. - Echipamentul individual de protectie si echipamentul de lucru vor fi permanent intretinute (curatate, spalate, reparate). Echipamentul individual de protectie va fi prelucrat dupa fiecare intrebuintare, in functie de caracteristicile procesului de munca si ale mediului de munca: desprafuire, uscare, denocivizare, dezinfectie, dezinsectie, sterilizare etc.


Art. 255. - La locurile de munca unde lucreaza femei se vor asigura dotari pentru igiena intima a femeii: incapere speciala cu bideu, cu dus mobil, dulap cu materiale sanitare, canapea s.a. Se normeaza, in medie, un dus mobil pentru 100 femei.

Art. 256. - Daca este necesar, locurile de munca trebuie sa fie organizate astfel incat sa se tina seama de lucratorii handicapati. Aceasta prevedere se aplica in special la usi, pasaje de trecere, scari, dusuri, chiuvete, spalatoare si locuri de munca folosite sau ocupate in mod direct de persoane handicapate.

Art. 257. - La locurile de munca cu risc mare de accidentare se vor asigura puncte de prim ajutor, care vor fi amenajate, organizate, dotate si vor functiona potrivit normelor Ministerului Sanatatii.

Art. 258. - In cazurile cand in unitati se organizeaza cantine, microcantine, sali de servirea mesei, puncte alimentare sau orice alta forma de desfacere a alimentelor, acestea trebuie sa corespunda normelor de igiena alimentatiei.

Art. 259. - La locurile de munca se vor asigura puncte de alimentare cu apa de baut. Acestea se normeaza conform anexei 4. Apa distribuita prin punctele de alimentare cu apa (arteziene, robinete, vase etc.), ca si apa pentru spalat (lavoare, dusuri), trebuie sa corespunda standardului de potabilitate in vigoare.

Art. 260. - La locurile de munca unde exista riscul de arsuri cu substante chimice se vor asigura dusuri de salvare, cu apa potabila sau solutii neutralizante.

Art. 261. - In cazurile cand unitatile folosesc surse si instalatii proprii de aprovizionare cu apa potabila sau industriala, se vor respecta prevederile legale cu privire la protectia sanitara a surselor si instalatiilor, precum si standardele de calitate a apei.

Art. 262. - Instalatiile de preparare si distribuire a apei carbogazoase saline, pentru locurile de munca cu degajari de caldura, se vor amenaja si vor functiona conform normelor de igiena alimentatiei.

Art. 263. - Apele uzate cu incarcaturi chimice, radioactive, biologice si orice reziduu industrial vor fi prelucrate in statii speciale de neutralizare inainte de evacuarea in reteaua publica de canalizare. Statiile de neutralizare a apelor uzate industriale trebuie sa corespunda standardelor si normelor de protectia mediului.

Art. 264. - Reziduurile industriale solide, in functie de natura si gradul lor de periculozitate, se colecteaza, depoziteaza, transporta si neutralizeaza in conformitate cu prevederile actelor normative specifice acestei activitati.

Cap. 4. ECHIPAMENTE TEHNICE

4.1. Prevederi comune

Art. 265. - Echipamentele tehnice reprezinta masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

Art. 266. -
(1) Conducerea persoanei juridice sau persoana fizica trebuie sa ia toate masurile necesare pentru ca echipamentul tehnic sa fie adecvat sarcinii de munca sau adaptabil cu usurinta pentru indeplinirea acesteia, fara a prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea salariatilor. Din faza de alegere a echipamentului tehnic prevazut a fi utilizat, conducerea persoanei juridice sau persoana fizica trebuie sa ia in considerare conditiile de munca specifice, pericolele pentru sanatatea si securitatea salariatilor existente in unitate, in particular la locul de munca, precum si orice alte pericole suplimentare care ar aparea in utilizarea echipamentului tehnic.
(2) Atunci cand nu este posibil sa se asigure in intregime ca echipamentul tehnic este utilizabil de salariati fara riscuri pentru sanatatea si securitatea lor, conducerea persoanei juridice sau persoana fizica trebuie sa ia masuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor.

Art. 267. - Conducerea persoanei juridice sau persoana fizica trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura ca, pe toata durata sa de utilizare, echipamentul tehnic este mentinut, printr-o intretinere adecvata, intr-o astfel de stare incat sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea si securitatea salariatilor.

Art. 268. - Atunci cand utilizarea unui echipament tehnic este susceptibila sa prezinte un risc specific pentru securitatea si sanatatea salariatilor, conducerea persoanei juridice sau persoana fizica trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura ca: - utilizarea echipamentului tehnic este accesibila numai salariatilor desemnati cu aceasta atributie; - salariatii care efectueaza reglarea, repararea sau intretinerea sunt special desemnati sa efectueze astfel de operatii.

Art. 269. - Proiectele de echipamente tehnice trebuie sa includa documente cuprinzand masurile de securitate a muncii necesare pentru prevenirea accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale care ar putea rezulta din utilizarea acestora.

Art. 270. - Masurile de securitate a muncii trebuie sa contina pentru fiecare faza a utilizarii echipamentului tehnic (montare, punere in functiune, probe experimentale, exploatare, reglare, verificare, defectari previzibile, intretinere, demontare, reparare etc.), care poate prezenta riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, cel putin urmatoarele:
a) instructiunile de securitate a muncii;
b) indicatoarele de securitate care trebuie utilizate si modul de amplasare a acestora;
c) lista cuprinzand enumerarea mijloacelor tehnice de protectie asociate echipamentului tehnic si mentionarea functiilor de protectie pe care le realizeaza;
d) lista cuprinzand enumerarea echipamentelor individuale de protectie cu care urmeaza a fi dotati salariatii;
e) lista incompatibilitatilor chimice pentru noxele continute sau vehiculate in echipamentul tehnic; masuri de prim ajutor eficace;
g) masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
h) conditiile constructive si de mediu pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentele tehnice pentru prevenirea exploziilor;
i) concentratiile maxime admise pentru substantele toxice, inflamabile sau explozive, continute sau vehiculate in cadrul echipamentului tehnic, care nu sunt prevazute in actele normative;
j) fisele toxicologice ale noxelor continute sau vehiculate in cadrul echipamentului tehnic, insotite de metodologiile de determinare si neutralizare;
k) lista substantelor toxice, inflamabile si/sau explozive, ce se prevad a fi utilizate sau care vor rezulta, cantitatile maxime admise la locul de munca, compartimentarea spatiului de depozitare, precum si metodologiile de neutralizare;
l) masuri specifice pentru planul de alarmare a utilizatorului, rezultate ca urmare a utilizarii echipamentului tehnic.

Art. 271. -
(1) Masurile de securitate a muncii trebuie elaborate de fabricantul echipamentului tehnic, prin efort propriu sau in colaborare cu persoane fizice sau juridice de cercetare/proiectare specializate in domeniul securitatii muncii.
(2) Masurile de securitate a muncii elaborate de fabricant se vor completa de catre utilizatori cu alte masuri de securitate a muncii, rezultate din aspectele specifice locului de munca in care se va utiliza echipamentul tehnic.

Art. 272. - Instructiunile de securitate a muncii vor preciza actiunile ce trebuie intreprinse de operatori, precum si interdictiile pe care acestia trebuie sa le respecte la utilizarea echipamentului tehnic, astfel incat sa fie prevenite accidentarile si/sau imbolnavirile profesionale.

Art. 273. - Echipamentul tehnic trebuie utilizat numai pentru operatiile si in conditiile pentru care a fost destinat.

Art. 274. - Este interzis a vinde, a importa, a livra, a transfera, a inchiria, a ceda cu orice titlu, a achizitiona sau a cumpara echipamente tehnice care nu sunt insotite de documente in care sa fie specificate masurile de securitate a muncii.

Art. 275. Echipamentele tehnice vor fi astfel amplasate incat gabaritul functional maxim sa nu intersecteze caile de circulatie.

Art. 276. -
(1) Echipamentele tehnice vor fi astfel amplasate incat intre gabaritul lor functional maxim si peretii si stalpii sau peretii excavatiilor subterane sa existe o distanta de cel putin 800 mm.
(2) Distanta de 800 mm dintre gabaritul functional si peretii si stalpii cladirii sau peretii excavatiilor subterane se refera la situatiile cand in intervalul respectiv se circula sau se deservesc, intretin sau repara, echipamente tehnice. In cazul cand nu se executa asemenea operatii, distanta poate fi redusa (chiar pana la anulare, cand echipamentele tehnice se fixeaza de pereti, stalpi etc.), cu conditia luarii de masuri corespunzatoare, care sa impiedice accesul in zona respectiva (ingradiri, blocari etc.).
(3) Distantele dintre echipamentele tehnice deservite de o singura persoana vor fi stabilite prin normele specifice de securitate a muncii, fara a fi insa mai mici de 800 mm, daca spatiul respectiv serveste pentru deservirea, intretinerea sau repararea, echipamentelor tehnice.

Art. 277. -
(1) Echipamentul tehnic care prezinta riscuri datorate caderilor de obiecte sau proiectarii acestora trebuie prevazut cu mijloace tehnice de protectie adecvate.
(2) Echipamentul tehnic care prezinta riscuri datorate degajarilor de gaze, vapori, pulberi sau lichide, trebuie prevazut cu dispozitive de retinere si/sau evacuare adecvate, amplasate cat mai aproape de locurile de degajare.

Art. 278. - In cazul existentei riscurilor de spargere sau rupere a partilor unui echipament tehnic, capabile sa afecteze securitatea sau sanatatea lucratorilor, trebuie prevazute mijloace tehnice de protectie si/sau masuri de securitate a muncii adecvate.

Art. 279. -
(1) Daca exista riscul contactului cu parti mobile ale unui echipament tehnic care poate conduce la accidentari, atunci ele trebuie prevazute cu protectori sau dispozitive de protectie, care sa impiedice patrunderea in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea partilor mobile inaintea patrunderii in zonele periculoase.
(2) Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
a) sa fie construite robust;
b) sa nu genereze ele insele riscuri suplimentare;
c) sa nu poata fi inlaturate cu usurinta;
d) sa nu li se poata anihila cu usurinta functia de protectie;
e) sa fie situate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
f) sa nu limiteze mai mult decat este necesar observarea ciclului de lucru;
g) sa permita interventiile necesare pentru montarea si/sau inlocuirea elementelor mobile, precum si lucrarile de intretinere, pe cat posibil, fara demontarea protectorilor sau a celorlalte mijloace tehnice de protectie.

Art. 280. - Partile echipamentului tehnic care prezinta temperaturi excesive - ridicate sau scazute - trebuie sa fie izolate sau ingradite corespunzator, pentru a preveni contactul lucratorilor cu acestea sau, dupa caz, chiar apropierea de ele.

Art. 281. - Echipamentul tehnic trebuie sa asigure protejarea lucratorilor contra riscurilor de supraincalzire sau aprindere, de degajare a gazelor, pulberilor, vaporilor sau a altor produse, utilizate sau depozitate in acesta.

Art. 282. - Echipamentul tehnic trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie ale acestuia sau ale substantelor produse, utilizate sau depozitate in acesta.

Art. 283. - Echipamentul tehnic trebuie sa fie adecvat pentru a proteja lucratorii expusi contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.

Art. 284. - Zonele periculoase care se ingradesc cu paravane de protectie trebuie sa fie semnalizate prin indicatoare de securitate.

Art. 285. -
(1) Echipamentele tehnice vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta, de semnalizare si de control, corespunzatoare si necesare pentru prevenirea accidentarilor si imbolnavirilor profesionale.
(2) In cazurile cu riscuri crescute de accidentare sau imbolnavire profesionala se va prevedea multiplicarea (dublarea, triplarea etc.) dispozitivelor mentionate la alineatul (1).

Art. 286. - Semnalele de avertizare trebuie sa fie usor de perceput si de inteles si sa fie lipsite de ambiguitate.

Art. 287. - Echipamentul tehnic trebuie prevazut cu mijloace de acces (scari, pasarele etc.), prin care sa se poate ajunge in conditii de securitate in toate locurile unde este necesara prezenta lucratorilor, chiar si in cazuri accidentale.

Art. 288. - Protectorii vor fi vopsiti la exterior in culoarea echipamentului tehnic, iar la interior, in culoarea de avertizare standardizata pentru acest scop. In culoare de avertizare se vopsesc si partile echipamentelor tehnice pe care se monteaza protectorii.

Art. 289. - Partile mobile ale echipamentelor tehnice care depasesc in timpul functionarii gabaritul acestora trebuie vopsite in dungi alternative galben-negru, in formele si dimensiunile standardizate.

Art. 290. -
(1) Operatiile de intretinere trebuie sa poata fi efectuate cand echipamentul tehnic este oprit. Daca acest luciu nu este posibil, atunci fie ca operatiile vor trebui sa fie efectuate din afara zonelor periculoase, fie ca se vor adopta masuri de securitate a muncii adecvate, prin respectarea carora vor fi prevenite accidentarile si/sau imbolnavirile profesionale.
(2) Daca echipamentul tehnic este prevazut cu un program de intretinere, acesta trebuie respectat intocmai si trebuie tinut la zi.

Art. 291. -
(1) Intretinerea, reglarea, depanarea, repararea si revizia echipamentului tehnic trebuie efectuate numai de catre personal desemnat in acest scop.
(2) Pentru mentinerea functionarii echipamentelor tehnice in conditii de securitate se va respecta planul de revizii si reparatii intocmit conform reglementarilor in vigoare.
(3) Lucrarile de reparatii planificate ale echipamentelor tehnice vor fi in mod obligatoriu receptionate de o comisie din care sa faca parte si persoanele cu atributii in domeniul protectiei muncii.

Art. 292. - Lucratorii trebuie sa poata patrunde si sa ramana in conditii de securitate in toate locurile necesare efectuarii operatiilor de productie, de reglare si de intretinere.

Art. 293. - Zonele si punctele de lucru sau de intretinere ale echipamentului tehnic trebuie sa fie iluminate corespunzator sarcinii de munca care se efectueaza.

Art. 294. -
(1) Echipamentul tehnic trebuie prevazut cu dispozitive identificabile cu usurinta, destinate separarii de fiecare sursa de energie.
(2) Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucratorii in cauza.
(3) Echipamentul tehnic trebuie prevazut cu dispozitive care sa nu permita punerea accidentala in functiune pe perioada cand este in stare de repaus pentru revizii, reparatii sau alte lucrari (de curatare etc.).

Art. 295. - Pe perioada efectuarii reparatiilor se vor utiliza indicatoare de securitate atat pentru interzicerea cuplarii la surse de energie, cat si pentru interzicerea punerii in functiune a echipamentelor tehnice la care s-a intervenit.

Art. 296. -
(1) Probele experimentale ale echipamentelor tehnice vor fi conduse de persoane desemnate de conducerea persoanei juridice.
(2) Pentru efectuarea probelor experimentale, proiectantul impreuna cu persoanele desemnate vor elabora masuri speciale de securitate a muncii pentru a asigura desfasurarea proceselor de munca fara riscuri de accidentari si imbolnaviri profesionale.


Certificarea echipamentelor tehnice

Art. 297. -
(1) Producatorii, importatorii si distribuitorii de echipamente tehnice au obligatia ca la proiectarea, fabricarea, expunerea, punerea in vanzare, vanzarea, importul, inchirierea, punerea la dispozitie sau cedarea cu orice titlu a acestora, sa respecte prevederile 'Normei metodologice referitoare la certificarea calitatii din punct de vedere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice'.
(2) Nerespectarea prevederilor acesteia se sanctioneaza conform legii.

Art. 298. - Orice echipament tehnic nou, in utilizare sau de ocazie, fabricat in tara sau importat, trebuie sa indeplineasca cerintele esentiale de securitate, transpuse total sau partial in standarde, reguli (specificatii), reglementari tehnice etc., stabilite de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 299. -
(1) Inainte de fabricarea sau comercializarea unui echipament tehnic, producatorii, importatorii sau distribuitorii autorizati sunt obligati sa solicite Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si institutiilor abilitate de acesta aplicarea procedurilor de certificare adecvate.
(2) Costurile legate de operatiile de certificare, in vederea obtinerii certificatului de conformitate si a dreptului de a aplica marcajul de securitate pe echipamentul tehnic fabricat in tara sau importat, sunt suportate de producatori, importatori sau distribuitorul autorizat.

Art. 300. -
(1) Producatorul, importatorul sau distribuitorul autorizat de echipamente tehnice, care au fost certificate din punct de vedere al securitatii muncii conform procedurilor de certificare statuate in 'Norma metodologica referitoare la certificarea calitatii din punct de vedere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice', va emite si va semna declaratia de conformitate, va aplica pe produs, dupa inregistrarea in 'Registrul roman al echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securitatii muncii', marcajul de securitate.
(2) La marcare, echipamentul tehnic va fi insotit de declaratia de conformitate, de instructiunile de utilizare, si va avea aplicat marcajul de securitate pe o placuta.
(3) Producatorul, importatorul sau distribuitorul autorizat raspund pentru conformitatea produselor fabricate cu cerintele esentiale si modelul certificat.

Art. 301. -
(1) Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sau alte organisme abilitate efectueaza inspectii si controale in unitatile de fabricatie si depozitare, de comercializare si utilizare a echipamentelor tehnice, in ceea ce priveste fabricarea, comercializarea si utilizarea unor echipamente tehnice certificate, precum si asigurarea calitatii de securitate, si pot dispune prelevarea unor esantioane pentru efectuarea unor verificari, incercari, la organisme de certificare notificate, modificari ale sistemului de asigurare a calitatii, modificari ale instructiunilor de utilizare sau interzicerea fabricarii, importului sau expunerii, punerii in vanzare, vanzarii, inchirierii, punerii la dispozitie, cedarii sub orice titlu.
(2) Controalele se efectueaza periodic sau in urma unor reclamatii, iar producatorul, importatorul sau distribuitorul autorizat, va suporta costurile examinarilor, modificarilor sau incercarilor efectuate de organismele de certificare notificate.

4.2. Principii ergonomice de proiectare

Art. 302. - Caracteristicile constructive si functionale ale echipamentului tehnic de baza si auxiliar (instalatii, utilaje, aparate, dispozitive, unelte, mobilier etc.) trebuie sa fie adaptate particularitatilor constitutive si psihofiziologice ale omului (executantului), ca parte integranta a sistemului de munca.

Art. 303. - Echipamentul tehnic de baza si auxiliar trebuie astfel conceput si amplasat, incat sa usureze realizarea operatiilor pe care le efectueaza executantul, sa reduca spatiul si timpul de deplasare, sa permita succesiunea optima a miscarilor si, in general, sa asigure functionarea sistemului de munca in conditii optime.

Art. 304. - Dimensionarea spatiului de munca se realizeaza in functie de dimensiunile si caracteristicile echipamentului tehnic de baza si auxiliar, de miscarile ce trebuie efectuate de executant in timpul activitatii, de dimensiunile sale antropometrice, de distantele de securitate, precum si de necesitatea asigurarii confortului psiho-fizic.

Art. 305. - La proiectarea, construirea, exploatarea echipamentului tehnic si a spatiului de munca, in amplasarea optima a echipamentului de baza si auxiliar, a semifabricatelor si produselor finite, se vor respecta urmatoarele principii de ordin general:
a) sa se asigure pentru executant o postura confortabila in timpul lucrului, care sa permita posibilitati cat mai convenabile de actionare a utilajelor si uneltelor;
b) sa se evite pozitiile fortate, nenaturale, ale corpului si sa se asigure posibilitati de modificare a pozitiei in timpul lucrului;
c) daca se impune o singura pozitie, intre pozitia asezat si cea ortostatica se va alege pozitia asezat;
d) locurile de munca unde se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru; scaunele sa fie reglabile, pentru a permite adaptarea acestora in raport cu caracteristicile antropometrice individuale ale operatorilor;
e) la locurile de munca unde se lucreaza in ortostatism, trebuie asigurate, de regula, mijloace pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (scaune, banci, scaune rabatabile etc.);
f) utilajele, masinile, mesele si bancurile de lucru trebuie astfel concepute incat sa asigure spatiu suficient pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii acestora;
g) inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau in ortostatism se stabileste in functie de distanta optima de vedere, precizia lucrarii si marimea efortului membrelor superioare;
h) sa se evite efortul muscular static si sa se aplice principiile economiei de miscari;
i) alegerea si amplasarea aparatelor de masura si control, a celorlalte surse de informatii, precum si a organelor de comanda, sa se realizeze astfel incat acestea sa fie vizibile si usor accesibile, iar actionarea lor sa fie comoda, fara pericol de accidentare; la amplasarea surselor de informatii si a organelor de comanda se vor respecta dimensiunile zonelor de lucru normale si maxime (in plan orizontal si vertical) in care actioneaza operatorul;
j) caracteristicile (forma, marimea, culoarea, indicatiile scrise etc.) si amplasarea organelor de comanda trebuie sa asigure o identificare si selectionare corecta si rapida a acestora, excluzandu-se posibilitatea actionarilor accidentale, precum si confuziile, nesiguranta sau intarzierea in actionare;
k) alegerea si repartizarea organelor de comanda pe membre se va face in functie de cerintele de viteza, precizie si forta aplicata; comenzile care cer viteza si precizie mare, precum si forte mici de actionare, vor fi repartizate membrelor superioare, iar cele care necesita forte mari de actionare, membrelor inferioare;
l) la proiectarea utilajelor deservite de femei trebuie eliminate actionarile prin pedale;
m) caracteristicile actionarilor organelor de comanda (directia, sensul si distanta de deplasare, forta aplicata) trebuie sa corespunda cu caracteristicile efectelor realizate in urma acestor actionari; astfel, trebuie sa se asigure: - compatibilitatea intre deplasarea organului de comanda si efectul perceput sau imaginat al actiunii lui (respectarea 'stereotipurilor de miscare' - legatura spontana intre raspuns si semnalul asteptat); - similitudinea intre sensul actionarii organului de comanda si sensul, deplasarii indicatorului aparatului de masura si control; - corespondenta intre amplitudinea miscarii, durata si/sau intensitatea actionarii organului de comanda si miscarea indicatorului aparatului de masura si control; - corespondenta spatiala in amplasarea organelor de comanda si a surselor de informatii;
n) trebuie asigurate legaturi optime intre locurile de munca, precum si circulatia usoara si rapida a materiilor prime, materialelor si produselor;
o) sunt obligatorii aprovizionarea si evacuarea ritmica a materiilor prime, materialelor, a semiproduselor sau produselor realizate, evitandu-se aglomerarea locurilor de munca si/sau a cailor de circulatie.


4.3. Sisteme de comanda

Art. 306. - Organele de comanda ale echipamentului tehnic trebuie sa fie vizibile si identificabile cu usurinta si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator. Ele trebuie amplasate in afara zonelor periculoase, exceptand unele cazuri in care prezenta lor necesara in zona periculoasa este compensata corespunzator din punct de vedere al nivelului de securitate oferit.

Art. 307. -
(1) De la postul de comanda principal al echipamentului tehnic, operatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a se asigura ca nici o persoana nu se afla in zonele periculoase.
(2) Daca cerinta de la alineatul (1) este imposibil de realizat, atunci trebuie prevazut un sistem automat de avertizare auditiva sau vizuala care sa preceada pornirea echipamentului tehnic. Un lucrator expus trebuie sa aiba timpul si/sau mijloacele necesare de a evita riscurile produse de pornirea si/sau oprirea echipamentului tehnic.

Art. 308. - Aparitia unei defectari sau a unei deteriorari a sistemului de comanda al unui echipament tehnic nu trebuie sa genereze riscuri de accidentare si/sau imbolnaviri profesionale.

Art. 309. -
(1) Pornirea unui echipament tehnic trebuie sa fie posibila numai printr-o actiune voluntara exercitata asupra unui organ de comanda prevazut pentru acest scop.
(2) Cerinta prevazuta la alineatul (1) este obligatorie si pentru: - repornire dupa oprire din orice cauza; - comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteza, presiunea etc.), exceptand cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta nici un risc pentru lucratorii expusi.
(3) Cerinta prevazuta la alineatul (2) nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de functionare care rezulta din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.

Art. 310. -
(1) Orice echipament tehnic trebuie prevazut cu un dispozitiv de comanda care sa-l opreasca complet si in conditii de securitate.
(2) Orice post de lucru trebuie prevazut cu un dispozitiv de comanda pentru oprirea intregului echipament tehnic sau numai a unor parti ale acestuia, in functie de riscurile existente.

Art. 311. - Comanda de oprire a echipamentului tehnic trebuie sa aiba prioritate la executare fata de comanda de pornire.

Art. 312. - Orice echipament tehnic trebuie prevazut cu un dispozitiv pentru oprirea de urgenta atunci cand riscurile existente si timpul normal de oprire impun aceasta.

Art. 313. - In cazul utilizarii unui sistem de telecomanda industriala, ca mijloc tehnic de protectie, acesta trebuie prevazut cu o functie de supraveghere automata a diferitelor elemente ale lantului de transmisie, astfel incat defectele principalelor componente ale sistemului sa fie semnalate sau sa fie actionata functia 'oprire de urgenta'.


4.4. Masini

Art. 314. -
(1) Masinile trebuie astfel construite incat sa-si poata indeplini functia, sa fie reglate, intretinute, fara ca persoanele sa fie expuse vreunui risc cand aceste operatii sunt efectuate in conditiile prevazute de fabricant.
(2) Cerinta prevazuta la alineatul (1) trebuie indeplinita pe durata previzibila de existenta a masinii, incluzand montarea si demontarea, precum si luarea in considerare a riscurilor ce ar putea rezulta din situatii anormale previzibile.

Art. 315. - Masina trebuie astfel proiectata incat sa fie evitata utilizarea ei anormala, daca prin aceasta se genereaza un risc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, masurile de securitate a muncii trebuie sa mentioneze interdictiile care trebuie respectate la utilizarea masinii.

Art. 316. - In scopul integrarii masurilor de securitate a muncii in faza de proiectare a masinii, proiectantul trebuie sa aplice, in ordinea enuntata, urmatoarele principii:
a) eliminarea riscurilor sau limitarea acestora pana la valori nepericuloase;
b) combaterea riscurilor care nu au fost eliminate sau suficient limitate, prin utilizarea de mijloace tehnice de protectie;
c) combaterea riscurilor, ramase ca urmare a imposibilitatii realizarii de mijloace tehnice de protectie sau a eficacitatii partiale a acestora, prin prevederea unor masuri de securitate a muncii adecvate (folosirea de echipamente individuale de protectie, instructiuni de securitate a muncii etc.).

Art. 317. - La proiectarea masinii trebuie sa se tina seama de dimensiunile antropometrice ale operatorului, incluzand si utilizarea echipamentului individual de protectie.

Art. 318. -
(1) Materialele intrebuintate la constructia masinii sau produsele folosite sau fabricate in timpul utilizarii masinii nu trebuie sa prezinte riscuri pentru securitatea si sanatatea persoanelor expuse.
(2) In particular, cand sunt folosite fluide, masina trebuie astfel proiectata incat sa poata fi utilizata fara riscuri datorate umplerii, utilizarii, recuperarii sau evacuarii acestora.

Art. 319. -
(1) Masina sau orice parte componenta a acesteia trebuie:
a) sa poata fi manevrata in conditii de securitate;
b) proiectata astfel incat sa poata fi depozitata in conditii de securitate (de exemplu, stabilitate suficienta, suporti speciali etc.);
c) sa fie astfel ambalata, incat sa nu se degradeze sau sa produca accidente la manipulare si depozitare.
(2) Daca masa, dimensiunile sau forma masinii sau a diferitelor parti componente nu permit manipularea cu mana, atunci masina sau oricare parte componenta trebuie sa fie astfel proiectata, incat sa permita legarea mijloacelor de ridicat fara a genera riscuri de accidentare.
(3) Daca se prevede deplasarea masinii sau a partilor sale componente cu mana, ele trebuie:
a) sa fie usor deplasabile, sau
b) sa fie prevazute cu mijloace de prindere (de exemplu, manere etc.), permitand deplasarea in conditii de securitate:
(4) Se vor prevedea instructiuni pentru manipularea in conditii de securitate a uneltelor si/sau a partilor masinilor care, chiar daca sunt usoare, ar putea prezenta riscuri de accidentare (datorita formei etc.).

Art. 320. - Sistemul de comanda trebuie astfel proiectat incat:
a) sa reziste solicitarilor normale din timpul functionarii, cat si influentelor exterioare;
b) sa nu genereze riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala in cazul producerii unor erori la actionarea organelor de comanda.

Art. 321. - In cazul organului de comanda a carui actiune nu este univoca, adica este prevazut sa transmita comenzi diferite, oricare comanda transmisa trebuie afisata clar si, cand este necesar, trebuie confirmata executarea ei.

Art. 322. - Masina la care se prevad mai multe organe de comanda pentru pornire si la care, datorita acestei situatii, operatorii isi pot genera reciproc riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala trebuie dotata cu dispozitive suplimentare (de exemplu, dispozitive de validare sau selectare care permit pornirea, de fiecare data, numai de la un organ de comanda) pentru eliminarea acestor riscuri.

Art. 323. - Fiecare masina trebuie prevazuta cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgenta, prin intermediul carora se poate evita producerea unor accidente iminente sau se poate diminua gravitatea lor. Sunt exceptate de la aceasta obligatie:
a) masinile la care dispozitivul pentru pornirea de urgenta fie ca nu reduce riscurile, deoarece nu poate reduce timpul de oprire normala, fie ca nu permite luarea de masuri specifice pentru combaterea riscurilor respective;
b) masinile portabile tinute in mana si masinile ghidate cu mana.

Art. 324. - Dispozitivul pentru oprirea de urgenta trebuie:
a) sa aiba organele de comanda clar identificabile, foarte vizibile si rapid accesibile;

b) sa provoace oprirea procesului periculos in timpul cel mai scurt, fara a genera riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala suplimentare;
c) sa declanseze sau sa permita declansarea unor miscari de salvare (de exemplu, inversarea sensului de rotatie al valturilor, revenirea partilor mobile in pozitia initiala etc.).

Art. 325. - Organul de comanda al dispozitivului pentru oprirea de urgenta trebuie sa ramana blocat in pozitia actionata, deblocarea sa necesitand utilizarea unei scule sau a unui dispozitiv specializat. Deblocarea nu trebuie sa porneasca masina, ci trebuie numai sa autorizeze repornirea ei. Functia de oprire de urgenta nu trebuie declansata inainte ca organul de comanda sa ajunga in pozitia de blocare.

Art. 326. -
(1) Daca masina este destinata sa fie utilizata dupa mai multe moduri de comanda sau de functionare necesitand niveluri de securitate diferite (de exemplu, pentru reglare, intretinere etc.), ea trebuie sa fie prevazuta cu un selector al modurilor.
(2) Fiecare pozitie a selectorului trebuie sa corespunda unui singur mod de functionare sau de comanda.
(3) Selectorul poate fi inlocuit de o alta metoda de selectare, care sa restranga utilizarea anumitor functii ale masinii pentru anumite categorii de operatii (de exemplu, coduri de acces la anumite functii de comanda numerica etc.).
(4) Atunci cand, pentru anumite operatii (reglare, instruire, schimbarea procesului de fabricatie, depistarea defectelor, curatare, intretinere) este necesar ca masina sa functioneze cu dispozitivele de protectie scoase din functiune, selectorul modurilor de comanda trebuie sa realizeze, simultan, urmatoarele: - sa faca inoperant modul de comanda automat; - sa permita efectuarea miscarilor numai prin intermediul organelor de comanda ce necesita mentinerea lor actionata; - sa permita functionarea partilor mobile ale masinii numai in conditii de securitate crescuta (de exemplu, cu viteza redusa, cu putere redusa, pas cu pas sau alta conditie echivalenta), evitand in acelasi timp riscurile ce decurg din inlantuirea secventelor. Acest mod de comanda trebuie completat cu unele din masurile urmatoare: - limitarea cat de mult posibil a accesului in zona periculoasa; - organ de comanda pentru oprirea de urgenta la indemana operatorului; - dispozitiv de comanda portabil (de exemplu, modulul de instruire la robotii industriali) si/sau organe de comanda manuala locale, permitand observarea elementelor comandate.

Art. 327. - Intreruperea, restabilirea dupa o intrerupere, sau variatia de orice fel a alimentarii cu energie a masinii nu trebuie sa conduca la o situatie periculoasa. In particular: - masina nu trebuie sa porneasca necomandat; - oprirea masinii nu trebuie sa poata fi impiedicata odata ce comanda a fost deja transmisa; - nici o parte mobila sau piesa fixata in masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata; - oprirea automata sau manuala a oricarei parti mobile nu trebuie sa poata fi impiedicata; - dispozitivele de protectie trebuie sa-si pastreze eficacitatea completa.

Art. 328. - Masina trebuie astfel proiectata incat repetarea necomandata a ciclurilor automate de lucru sa nu fie posibila, daca prin aceasta se genereaza riscuri de accidentare, in particular daca alimentarea cu materiale sau evacuarea produselor se efectueaza manual, iar operatorii au, in acest scop, acces in zona periculoasa.

Art. 329. - In cazul masinilor sau subansamblelor de masini concepute a fi utilizate in interdependenta, transmiterea unei comenzi de oprire normala sau a unei comenzi de oprire de urgenta trebuie sa produca automat declansarea opririi din functionare a tuturor masinilor si/sau subansamblelor de masini, daca altfel s-ar genera riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala.

Art. 330. -
(1) Orice masina trebuie sa fie prevazuta cu dispozitive de reparare fata de fiecare din sursele de alimentare cu energie, cu exceptia unor circuite care au rol de prindere a pieselor, de salvare a informatiilor, de iluminare a partilor interioare etc., caz in care trebuie prevazute masuri speciale pentru asigurarea securitatii operatorilor.
(2) Dispozitivele de separare fata de sursele de alimentare cu energie trebuie sa fie prevazute cu blocari in pozitiile de separare, daca reconectarile pot prezenta riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala pentru persoanele expuse.
(3) Dispozitivele de separare fata de sursele de alimentare cu energie trebuie, de asemenea, prevazute cu blocari in pozitiile de separare, daca operatorul nu poate verifica existenta separarilor din toate locurile sau pozitiile pe care le va ocupa.

Art. 331. - Energia reziduala sau stocata care poate exista in masina dupa repararea sa de sursele de alimentare cu energie trebuie sa poata fi disipata fara a genera riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala.

Art. 332. - Organele de transmisie exterioara (transmisii prin curele, cu roti dintate, cu lant, cuplaje, arbori etc.), situate pana la inaltimea de 2,5 m fata de nivelul de circulatie a persoanelor, vor fi izolate cu protectori la partea inferioara.

Art. 333. - Atat masina, cat si partile sale componente, trebuie astfel proiectate incat in conditiile de functionare prevazute stabilitatea sa fie suficienta pentru a asigura utilizarea fara riscuri de rasturnare, de cadere sau deplasare neasteptate.

Art. 334. -
(1) Partile componente ale masinii, cat si legaturile existente intre ele, trebuie sa reziste solicitarilor la care ele sunt expuse in conditiile de utilizare prevazute de producator.
(2) In vederea respectarii cerintei de la alineatul (1), producatorul trebuie sa ia in considerare si fenomenele de oboseala, imbatranire, coroziune si abraziune la care pot fi expuse materialele din care sunt executate partile componente ale masinii si legaturile existente intre ele.
(3) Masinile la care riscul ruperilor, spargerilor, sau desprinderilor partilor mobile nu poate fi totusi eliminat trebuie prevazute cu protectori care sa retina obiectele proiectate, astfel incat sa fie prevenite accidentarile.

Art. 335. -
(1) Conductele suple sau rigide prin care se vehiculeaza fluide trebuie sa reziste solicitarilor interioare si exterioare prevazute.
(2) Ele trebuie sa fie astfel ancorate si/sau ingradite ori izolate, incat in caz de rupere sa fie prevenite accidentarile si/sau imbolnavirile profesionale.

Art. 336. - Masinile la care in timpul utilizarii se produc proiectari de particule solide sau jeturi de fluide trebuie prevazute cu protectori adecvati, astfel incat sa fie prevenite accidentarile si/sau imbolnavirile profesionale.

Art. 337. - Partile normal accesibile ale masinilor, cu exceptia organelor de lucru, trebuie sa fie lipsite de muchii sau suprafete ascutite, taietoare, abrazive sau adezive.

Art. 338. -
(1) Partile mobile ale masinii trebuie astfel proiectate si/sau amplasate incat sa fie prevenita orice posibilitate de contact care ar putea cauza accidentari.
(2) In cazul in care cerinta de la alineatul (1) nu poate fi realizata, atunci masina trebuie dotata cu protectori sau dispozitive de protectie, astfel incat sa fie prevenita orice posibilitate de contact care ar putea cauza accidentari.

Art. 339. - Posibilitatea ca partile mobile ale masinilor sa depaseasca capetele de cursa trebuie prevenita suplimentar, prin amplasarea de opritoare mecanice cu rezistenta corespunzatoare.

Art. 340. -
(1) Erorile produse la montarea sau remontarea unor parti ale masinii, care ar putea cauza accidentari si/sau imbolnaviri profesionale, trebuie evitate prin forma constructiva adecvata a acestor parti, sau daca aceasta nu este posibila, prin informatii adecvate figurate pe aceste parti sau pe carcasele lor. Informatii asemanatoare trebuie sa figureze si pe partile mobile sau pe carcasele lor atunci cand cunoasterea sensului de miscare este necesara pentru evitarea unui risc. Aceste informatii trebuie sa fie mentionate si in instructiunile de securitate a muncii.
(2) Sistemele de cuplare ale conductelor de fluide sau ale conductorilor electrici trebuie astfel proiectate incat sa nu fie posibile cuplarile incorecte ale acestora.

Art. 341. - Componentele masinilor automate care se inlocuiesc frecvent, datorita schimbarii fabricatiei sau datorita faptului ca se uzeaza rapid ori sunt susceptibile de a se deteriora ca urmare a unui incident, trebuie sa poata fi demontate si remontate in conditii de securitate.

Art. 342. -
(1) Masinile trebuie astfel proiectate incat cauzele care necesita interventia operatorilor sa fie limitate.
(2) Interventiile operatorilor trebuie prevazute sa se efectueze in conditii de securitate.


4.5. Echipamente tehnice electrice

Art. 343. - Echipamentele tehnice electrice trebuie sa fie proiectate, construite, montate, intretinute si exploatate in asa fel incat sa fie prevenite electrocutarile, incendiile si exploziile.

Art. 344. - Proiectantul este obligat sa stabileasca zonele cu atmosfera potential exploziva in vederea alegerii echipamentelor tehnice cu grad corespunzator de protectie. Beneficiarul este obligat sa solicite proiectantului efectuarea zonarii.

Art. 345. - Verificarea mijloacelor si a echipamentelor tehnice electrice de protectie inainte de utilizare, de punerea in functiune si periodic (in exploatare), trebuie facuta conform prevederilor normelor specifice.

Art. 346. - Valorile de calcul, precum si limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru trebuie sa fie conforme anexelor 6-11.

Art. 347. - In locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie sa fie luate masuri de protectie impotriva descarcarilor electrice datorate electricitatii statice (prin legare la pamant a elementelor metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizante etc.).

Art. 348. - In locurile cu praf sau umezeala, cu pericol de incendiu sau explozie, trebuie sa se foloseasca numai utilaje, aparate si echipamente electrice (inclusiv conducte electrice) de constructie speciala (etanse la praf, la umezeala, in constructie antiexploziva etc.).

Art. 349. -
(1) Protectia la suprasarcina si la curent maxim trebuie sa fie astfel realizata, incat in cazul aparitiei unui defect care poate pune in pericol personalul, sa deconecteze in timp normat instalatia sau echipamentul electric respectiv.
(2) Sigurantele fuzibile deteriorate trebuie inlocuite numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului.

Art. 350. - In cazul in care intreruperea alimentarii cu energie electrica, peste o durata normata, poate duce la explozii, incendii, distrugeri de utilaje, accidente sau pierderi de vieti omenesti, alimentarea cu energie trebuie sa fie asigurata din doua surse independente, din care una va constitui alimentarea de rezerva.

Art. 351. -
(1) Retelele izolate fata de pamant trebuie sa fie prevazute cu protectie automata prin controlul rezistentei de izolatie, care sa alimenteze si/sau sa deconecteze in cazul punerii la pamant.
(2) Obligativitatea deconectarii automate, in cazul punerii la pamant a unei faze, precum si timpul admis pentru functionarea retelei cu un defect de izolatie pe una din faze, in vederea depistarii si eliminarii defectului, trebuie sa fie reglementate prin normele specifice de securitate a muncii.
(3) Retelele izolate fata de pamant din excavatiile miniere, cu tensiuni nominale mai mari decat tensiunea nepericuloasa, trebuie prevazute cu aparate pentru controlul permanent al izolatiei, care sa intrerupa automat alimentarea cu energie, in maximum 0,5 secunde din momentul in care rezistenta de izolatie scade sub limitele admise pentru tensiunile utilizate.
(4) Retelele electrice din locurile de munca cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din depozitele de explozivi sau carburanti, trebuie prevazute cu dispozitive care sa asigure protectia automata la curenti de defect (PACD).

Art. 352. - Este interzis ca in exploatarea, intretinerea si repunerea in functiune a unei instalatii sau a unui echipament electric, sa se aduca modificari fata de proiect. In cazurile speciale, se pot efectua modificari numai cu acordul proiectantului.

Art. 353. - Pentru operatiile de montare, intretinere si reparare a instalatiilor, retelelor, utilajelor si echipamentelor electrice, in instructiunile de securitate a muncii trebuie prevazute masuri privind esalonarea corecta a lucrarilor si organizarea locului de munca, astfel incat sa se evite accidentele.

Art. 354. -
(1) Instalatiile electrice in faza de experimentare trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute in standarde si norme specifice pentru protectia impotriva electrocutarii sau a accidentelor tehnice.
(2) Este interzisa folosirea instalatiilor sau a echipamentelor improvizate sau necorespunzatoare.

Art. 355. - Receptionarea si punerea in functiune a unei instalatii sau a unui echipament electric trebuie facute numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat normele de securitate a muncii.

Art. 356. La exploatarea echipamentelor electrice trebuie sa existe urmatoarele documente:
a) instructiuni de exploatare;
b) instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare;
c) instructiuni de interventie si acordare a primului ajutor in caz de electrocutare;
d) programul de verificari periodice ale echipamentelor electrice si ale mijloacelor de protectie impotriva pericolului de electrocutare.

Art. 357. - Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.

Art. 358. - Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare);
c) ingradiri fixe;
d) ingradiri mobile;
e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie);
f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;
g) legari la pamant si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale (de exemplu, prin eclatoare-descarcatoare etc.);
h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
i) alimentarea la tensiune redusa de protectie;
j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.

Art. 359. - Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces-verbal;
c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea verificarilor periodice a masurilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.

Art. 360. - Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice. Este interzisa inlocuirea mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.

Art. 361. -
(1) Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie: o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate principale.
(2) Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirecta, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pamant;
c) legarea la nulul de protectie;
d) izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului;
e) separarea de protectie;
f) egalizarea sau dirijarea potentialelor;
g) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
(3) Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate la punctele f, g si h. Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de defect constituie mijloc principal de protectie, si stalpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, la care dirijarea distributiei potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
(4) Pentru instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza prin aplicarea uneia sau cumulativ a mai multor masuri de protectie, dintre care insa legarea la pamant de protectie este totdeauna obligatorie.

Art. 362. - Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.

Art. 363. -
(1) La acoperirea cu materiale electroizolante a partilor active ale instalatiilor si echipamentelor electrice (izolarea de lucru), materialele electroizolante folosite trebuie sa fie rezistente la solicitarile chimice si fizice din mediul in care trebuie sa functioneze.
(2) Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros (tesaturi, fileuri, benzi de tesatura sau lemn) nu constituie o izolare, in sensul protectiei impotriva electrocutarii prin atingere directa.

Art. 364. -
(1) Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa fie rezistente la solicitarile fizice si chimice in mediul in care functioneaza. In afara de conditia impusa privind protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa, carcasele si invelisurile trebuie sa fie in constructie corespunzatoare protectiei impotriva incendiilor si exploziilor (daca este cazul).
(2) La instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice, astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv. Manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala (de exemplu, cheie cu cap triunghiular).

Art. 365. -
(1) La proiectarea, executarea si montarea instalatiilor electrice trebuie sa se prevada distante si spatii in apropierea echipamentelor electrice si ingradiri de protectie in jurul acestora, astfel incat deservirea, intretinerea si repararea acestora sa se poata efectua fara pericol. Distantele si spatiile minim admise sunt stabilite in normele specifice de securitate a muncii.
(2) Ingradirile de protectie trebuie sa fie astfel realizate incat sa nu existe elemente sub tensiune neingradite in zona de activitate a omului (zona de manipulare).

Art. 366. - Tipurile de ingradiri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa, precum si conditiile de montare, trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.

Art. 367. - Ingradirile mobile trebuie sa se foloseasca pentru protectia persoanelor numai in timpul executarii unor lucrari in instalatiile electrice, impotriva atingerii directe sau prin intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare etc.) de partile active, la distante mai mici decat cele minime admise de protectie.

Art. 368. -
(1) Partile active ale instalatiilor electrice trebuie sa fie amplasate la distante de protectie pentru a nu putea fi accesibile unei atingeri directe.
(2) Acest mijloc de protectie se aplica, de asemenea, la liniile electrice aeriene, prin respectarea distantelor minime admise fata de alte obiecte din apropierea liniilor respective.
(3) La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din incaperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit parti active in constructie deschisa (fara carcase inchise), cu conditia neatingerii sau apropierii de partile active. Aceasta se obtine prin amplasarea masinilor si instalatiilor la inaltimi suficient de mari fata de caile de acces si de circulatie ale persoanelor neautorizate pentru exploatarea instalatiilor electrice, precum si prin prevederea de ingradiri inchise pe calea de acces a persoanelor autorizate pentru exploatarea instalatiilor electrice respective.
(4) Distantele de protectie minime admise pentru constructia instalatiilor electrice sunt stabilite in documentatia tehnica specifica in vigoare, in functie de conditiile specifice, categoria instalatiei electrice (interioara sau exterioara), tensiunea nominala de lucru, locul si inaltimea de amplasare a partilor active din instalatii etc.
(5) Distantele de protectie minime admise, care trebuie respectate in timpul lucrarilor in instalatiile electrice, sunt stabilite in standardele si normele specifice in vigoare, in functie de conditiile specifice: categoria instalatiei electrice, tensiunea de lucru, modul de supraveghere a lucratorilor, pozitia de lucru, zona de manipulare.

Art. 369. -
(1) In cazul lucrarilor care se executa cu scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:
a) partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra;
b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai mica decat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicata in documentatia tehnica specifica;
c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita admisa, dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
(2) Detaliile si precizarile privind realizarea celor mentionate mai sus se stabilesc in documentatia tehnica specifica in vigoare pentru securitatea muncii la instalatiile electrice, in functie de conditiile specifice.

Art. 370. -
(1) In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in scurtcircuit a conductoarelor de faza, operatie care se executa dupa verificarea lipsei de tensiune.
(2) Prin efectuarea legaturilor la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se asigure protectia omului impotriva aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca, descarcarea partilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente si protectia impotriva tensiunilor induse.
(3) Dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamant trebuie sa fie conform standardelor in vigoare (anexa 49).
(4) Sectiunile minime ale conductoarelor si elementelor, modul de aplicare a dispozitivelor de scurtcircuitare, precum si masurile organizatorice legate de aplicarea acestor dispozitive, trebuie sa fie indicate in instructiunile de securitate a muncii pentru instalatiile electrice, in functie de conditiile specifice (categoria instalatiei electrice, scopul legarilor in scurtcircuit si la pamant etc.).

Art. 371. -
(1) Folosirea mijloacelor de protectie electroizolante este obligatorie atat la lucrari in instalatii scoase de sub tensiune, cat si in cazul lucrarilor efectuate fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si echipamentelor electrice.
(2) Acestea din urma se efectueaza de catre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune. La instalatiile de joasa tensiune folosirea mijloacelor individuale de protectie electroizolante constituie singura masura tehnica de protectie si se foloseste cumulat cu masurile organizatorice.
(3) La instalatiile de inalta tensiune, aceasta masura se aplica cumulat cu alte mijloace de protectie.

Art. 372. - Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie sa fie dotate, in functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de mijloace de protectie:
a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant (prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor, scule cu manere electroizolante, covoare si platforme electroizolante, manusi si incaltaminte electroizolante etc.);
b) indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de scurtcircuitare si legare la pamant;
d) panouri, paravane, imprejmuiri si semnalizari sau indicatoare mobile, folosite pentru a delimita zona de lucru;
e) placi avertizoare (indicatoare de securitate), care au rolul: - de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elemente aflate sub tensiune; - de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente; - de siguranta, prin care se incunostiinteaza lucratorii ca au fost luate masuri inainte de inceperea lucrului si ca pot executa anumite manevre si lucrari (admiterea unor actiuni); - de informare cu privire la unele puncte de lucru, instalatii sau locuri, unde se pastreaza mijloace de protectie.

Art. 373. - Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facuta numai de catre personal calificat, autorizat si instruit a lucra cu respectivele echipamente.

Art. 374. -
(1) Intretinerea, reglarea, depanarea, repararea si prima punere sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie facuta numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru aceste operatii la echipamentele respective.
(2) Intretinerea, reglarea, depanarea, repararea si punerea sub tensiune a echipamentelor electrice trebuie facute conform instructiunilor special intocmite de unitatea care executa aceste operatii.
(3) Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare, intretinere si reparatii, trebuie facuta conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punct de vedere al normelor de securitate a muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor profesionale si de protectia muncii.

Art. 375. -
(1) Manevrarea si exploatarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor si aparatelor care utilizeaza energia electrica si la care este posibila atingerea directa a pieselor aflate normal sub tensiune, indiferent de valoarea tensiunii, este permisa numai personalului calificat, instruit si autorizat pentru aceasta (lucratorii de la electroliza, cracare, sudare electrica, instalatii de pornit autovehicule etc.).
(2) Fac exceptie de la aceasta regula echipamentele alimentate la o tensiune redusa, la care nu exista pericolul aparitiei unei tensiuni periculoase in caz de defect (exemplu: aparate alimentate de la baterii sau acumulatoare).

Art. 376. - La transformatoarele, generatoarele si convertizoarele de sudare folosite in locuri de munca periculoase si foarte periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare, trebuie sa fie luate masuri care sa asigure protectia la atingerea accidentala a portiunilor neizolate ale circuitului de sudura. Masurile de protectie trebuie sa fie precizate in normele specifice de securitate a muncii.

Art. 377. - Automacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora.

Art. 378. - Executarea manevrelor la instalatiile de producere, transport si distribuire a energiei electrice, trebuie facuta numai de catre personal calificat, autorizat si instruit pentru operatiile respective si numai la instalatiile pentru care a fost autorizat.

Art. 379. - Interventiile la instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energia electrica sunt permise numai in baza unei autorizatii de lucru scrise, sau in baza unor instructiuni tehnice interne sau a atributiilor de serviciu.

Art. 380. - Se interzice executarea de lucrari la instalatiile electrice fara intreruperea tensiunii pe timp de ploaie, furtuna, viscol, sau daca locul respectiv nu este bine iluminat, cu exceptia unor situatii speciale, reglementate prin norme specifice de securitate a muncii.

Art. 381. -
(1) Pentru prevenirea accidentelor de munca provocate de curentul electric, toate instalatiile si mijloacele de protectie trebuie sa fie certificate conform Legii privind protectia muncii si verificate la receptie, inainte de darea in functiune, si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau modificare.
(2) Serviciul de intretinere trebuie sa intocmeasca lista verificarilor periodice pentru fiecare utilaj electric si sa execute aceste verificari. Este strict interzisa punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una din aceste verificari.


4.6. Instalatii sub presiune, de ridicat si transportat

Art. 382. -
(1) Proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea instalatiilor sub presiune, de ridicat si transportat, se va face in conformitate cu prescriptiile - colectia I.S.C.I.R.
(2) Se interzice utilizarea instalatiilor sub presiune, de ridicat si transportat, fara aviz si verificare I.S.C.I.R.
(3) Executarea interventiilor la instalatiile sub presiune, de ridicat si transportat (depanari, reparatii, modificari, racordari etc.) trebuie sa se faca numai de catre personal calificat, instruit si autorizat in acest scop, conform prescriptiilor I.S.C.I.R.

Art. 383. - Instalatiile sub presiune, de ridicat si transportat, care nu fac obiectul prevederilor I.S.C.I.R. se vor construi, monta, exploata si verifica dupa prescriptiile elaborate de persoane fizice sau juridice autorizate de I.S.C.I.R.

Art. 384. - Derogarile de la prevederile prescriptiilor I.S.C.I.R. se pot acorda numai cu avizul organelor I.S.C.I.R., cu instiintarea, dupa avizare, a inspectoratelor teritoriale de protectia muncii.

Art. 385. - In cazul accidentelor de munca sau avariilor care determina oprirea din functiune sau functionarea in conditii de nesiguranta a instalatiilor, detinatorii instalatiilor de ridicat vor anunta imediat I.S.C.I.R., in afara organelor prevazute de Legea privind protectia muncii.

Art. 386. - Detinatorii sau utilizatorii sunt obligati sa nu modifice starea de fapt din momentul avariei pana la sosirea organelor competente, cu exceptia cazului cand aceasta ar constitui un pericol pentru viata oamenilor sau securitatea cladirilor.
4.7. Echipamente pentru fluide energetice

Art. 387. - Din categoria fluidelor energetice fac parte oxigenul, acetilena, aerul comprimat, gazele lichefiate, gazele naturale si fabricate, hidrogenul etc., care prezinta riscuri ridicate de accidentare si imbolnavire profesionala.

Art. 388. - Proiectarea, construirea, amplasarea, montarea, exploatarea si verificarea echipamentelor pentru fluide energetice se vor face conform normelor specifice, precum si a instructiunilor tehnice in domeniu.

Art. 389. - Producatorii de fluide energetice sunt obligati sa intocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii si sa puna la dispozitia beneficiarilor instructiuni specifice de utilizare.

Art. 390. -
(1) Se interzice punerea in functiune si exploatarea echipamentelor pentru fluide energetice daca acestea nu sunt prevazute cu toate dispozitivele de siguranta, aparatura de masura, control, reglare si protectie necesare desfasurarii activitatii in conditii de securitate.
(2) Se interzice exploatarea instalatiei pentru fluide energetice in conditii de nefunctionare, descompletare si/sau neverificare (neetalonare) a dispozitivelor si aparatelor mentionate la alineatul (1).

Art. 391. - Producatorii si utilizatorii de fluide energetice trebuie sa aiba program propriu de prevenire si lichidare a avariilor si urmarilor acestora.


4.8. Echipamente portabile si unelte manuale

Art. 392. - Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata.

Art. 393. - Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, incat la lasarea lor din mana sa se intrerupa actionarea miscarii mecanismului portscula.

Art. 394. - Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie sa corespunda presiunii de lucru. Fixarea lor pe racorduri va fi asigurata cu coliere metalice.

Art. 395. - Echipamentele portabile rotative cu actionare pneumatica trebuie sa fie prevazute cu sistem de limitare automata a cresterii accidentale a turatiei arborelui peste valorile admise.

Art. 396. -
(1) Cozile si manerele uneltelor manuale vor fi netede, bine fixate, si vor avea dimensiuni si forme ergonomice, care sa permita prinderea lor sigura si comoda.
(2) Cozile si manerele din lemn se vor executa din lemn de de esenta tare, cu fibrele axiale drepte, fara noduri, crapaturi si aschii desprinse. Pentru fixarea cozilor si manerelor din lemn se vor folosi pene metalice corespunzatoare.
(3) Utilizarea aceluiasi maner la mai multe unelte manuale se admite numai pentru trusele de unelte construite in mod special cu maner rabatabil.

Art. 397. -
(1) Uneltele de percutie, (ciocanele, daltile, dornurile, capuitoarele si toate uneltele de mana similare) vor fi executate din oteluri corespunzatoare, in asa fel incat, sub actiunea eforturilor la care sunt supuse in timpul lucrului, partea activa sa nu sufere deformari permanente, fisuri sau desprinderi de aschii.
(2) Folosirea uneltelor de percutie deformate, inflorite, stirbite sau improvizate este interzisa.

Art. 398. - Uneltele manuale folosite in mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive, vor fi confectionate din materiale care nu produc scantei prin lovire sau frecare si care, in contact cu atmosfera respectiva, ar putea initia incendii sau explozii.

Art. 399. -
(1) Uneltele manuale prevazute cu articulatii, cu foarfeci, clesti etc., vor avea o constructie robusta si nu vor prezenta frecari mari sau jocuri in articulatii, care pot duce la eforturi suplimentare pentru actionare sau la nesiguranta in timpul lucrului.
(2) Bratele de actionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute incat la inchidere sa ramana un spatiu suficient intre ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor parti ale organismului uman.

Art. 400. - La executarea lucrarilor la inaltime, uneltele manuale vor fi pastrate in genti rezistente si vor fi fixate corespunzator, pentru a fi asigurate impotriva caderii.

Art. 401. - In timpul transportului, partile periculoase ale uneltelor manuale, ca taisuri, varfuri etc., vor fi acoperite cu teci sau aparatori adecvate.

Art. 402. - Uneltele manuale vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb. Este interzisa utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezinta intr-o stare tehnica corespunzatoare.

Cap. 5. MEDIUL DE MUNCA

5.1. Microclimatul la locul de munca

Art. 403. - Microclimatul la locul de munca este determinat de temperatura, umiditatea si viteza de miscare a aerului, temperatura suprafetelor si radiatiile calorice emise in zona de luciu. Componentele microclimatului se normeaza in raport cu degajarea de caldura in organismul uman determinata de efortul fizic.

Art. 404. - Activitatile profesionale se clasifica in functie de nivelul degajarii de caldura eliberata de organismul uman astfel:
1. Activitati cu caracter static - pana la 120 kcal/h;
2. Activitati cu efort fizic mic - 121-175 kcal/h;
3. Activitati cu efort fizic mediu - 176 - 300 kcal/h;
4. Activitati cu efort fizic mare - peste 300 kcal/h.

Art. 405. - Limitele termice minime si maxime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelele din anexele 12 si 13.

Art. 406. - Temperatura aerului si viteza de miscare a aerului la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer se normeaza in limite minime si maxime conform tabelului 7. Tabelul 7
_________
Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei de miscare
a aerului admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer

---------------+-----------+----------------------+----------------------
| | | Limite minime | Limite maxime |
| | +-----------+----------+-----------+----------+
|Nivelul estimat|Degajarea |temperatura| viteza |temperatura| viteza |
| | | aerului |curentilor| aerului |curentilor|
| | | 0Celsius | de aer | 0Celsius | de aer |
| | | | m/sec | | m/sec |
+---------------+-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| 1 |pana la 120| 25,0 | 0,5 | 30 | 1,0 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | 121 - 175 | 23,0 | 0,5 | 28 | 1,0 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | 176 - 300 | 21,5 | 1,0 | 27 | 1,3 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | peste 300 | 20,0 | 1,3 | 26 | 1,5 |
+---------------+-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| 2 |pana la 120| 22,0 | 0,5 | 28 | 1,0 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | 121 - 175 | 20,0 | 1,0 | 26 | 1,5 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | 176 - 300 | 18,5 | 1,5 | 25 | 2,0 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | peste 300 | 17,0 | 2,0 | 24 | 2,5 |
+---------------+-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| 3 si peste 3 |pana la 120| 20,0 | 1,0 | 25 | 1,5 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | 121 - 175 | 18,0 | 1,5 | 24 | 2,0 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | 176 - 300 | 16,5 | 2,0 | 23 | 2,5 |
| +-----------+-----------+----------+-----------+----------+
| | peste 300 | 15,0 | 2,5 | 22 | 3,0 |
---------------+-----------+-----------+----------+-----------+----------
NOTA:
1. Umiditatea relativa a aerului folosit pentru dusuri de aer nu va depasi 60%.
2. Valorile temperaturilor si vitezelor de miscare ale aerului din tabelul 7 reprezinta valori medii la sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului lucratorului.
3. Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau apreciere pe baza tabelului 8. Tabelul 8
_________
Determinarea nivelului radiatiilor calorice

---------------------------------------+--------------------------------------
| Timpul de suportare a expunerii | Nivelul estimat al radiatiilor |
| secunde | calorice cal/cmp/min |
+---------------------------------------+--------------------------------------+
| 240 | 1 |
+---------------------------------------+--------------------------------------+
| 50 | 2 |
+---------------------------------------+--------------------------------------+
| 20 | 3 |
---------------------------------------+--------------------------------------

Art. 407. - La locurile de munca unde temperatura aerului depaseste constant 30C se va asigura apa carbogazoasa salina (1 g NaCl/litru), in cantitate de 2 - 4 litri/persoana/schimb, distribuita la temperatura de 16 - 18C.

Art. 408. - La locurile de munca cu temperaturi joase (sub 8C) se va asigura ceai fierbinte in cantitate de 0,5 - 1 litri/persoana/schimb.

Art. 409. - Personalul care lucreaza in microclimat cald (peste 30C) sau rece (sub 5C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, a caror durata si frecventa se stabilesc in functie de intensitatea efortului si de valorile componentelor microclimatului. In acest scop se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator.


5.2. Noxe chimice
Concentratiile admisibile de substante toxice si pulberi in
atmosfera zonelor de munca; limite biologice tolerabile; noxe
cancerigene pentru om

Art. 410. - Respectarea limitelor stabilite prin concentratii admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera zonelor de munca este obligatorie pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Obligatia mentionata mai sus priveste toate unitatile in care isi desfasoara activitatea personal angajat pe baza de contract individual de munca sau in alte conditii prevazute de lege.

Art. 411. - Concentratiile admisibile (medii si de varf sunt concentratiile maxime admise in mediul de munca si sunt precizate in anexele 14 si 15. Pentru substantele sau pulberile care nu au stabilite concentratii admisibile, ministerele si celelalte unitati interesate vor face propuneri in vederea aprobarii lor de catre Ministerul Sanatatii. Limitele biologice tolerabile in expunerea profesionala la substantele chimice sunt prezentate in anexa 16.

Art. 412. - Concentratia admisibila de varf este concentratia noxelor in zona de munca ce nu trebuie depasita in nici un moment al zilei de lucru. Concentratia admisibila medie rezulta dintr-un numar de determinari reprezentativ pentru locul de munca respectiv in diferite faze tehnologice; aceasta concentratie nu trebuie depasita pe durata unui schimb de munca.

Art. 413. - Metodologia si metodele de lucru pentru controlul conditiilor de munca si evaluarea nivelului substantelor nocive in zonele de munca se aproba de catre Ministerul Sanatatii.

Art. 414. - Pentru substantele care se folosesc ca produse comerciale conditionate in diferite moduri, concentratiile maxime admise se refera la continutul in substanta activa. La aprecierea nocivitatii produselor tehnice se va tine seama de continutul de substante cu toxicitate superioara celei a constituentului principal.

Art. 415. - Unitatile sunt obligate sa puna la dispozitia organelor sanitare compozitia chimica a produselor comerciale folosite.

Art. 416. - Pentru aprecierea gradului de nocivitate a zonelor de munca in care se gasesc substante cu toxicitati diferite si pentru care nu exista metode de determinare separata a acestora, se va lua in considerare substanta cu toxicitatea cea mai mare.

Art. 417. - Substantele cu indicativul pC sunt potential cancerigene, iar cele care au indicativul C au actiune cancerigena, fiind necesare masuri speciale de protectie. Dintre aceste substante, cele notate cu indicativul Fp sunt cele mai periculoase; expunerea la aceste substante trebuie practic exclusa (anexele 17 si 18).

Art. 418. - Substantele care au indicativul P (piele) pot patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte; pentru prevenirea intoxicatiilor cronice, respectarea concentratiilor admisibile trebuie asociata, in cazul de fata, cu masuri speciale de protectia pielii si mucoaselor (unguente, mijloace individuale de protectie etc.). Indicativul P nu se refera la substantele care au numai o actiune locala de tip iritativ.

Art. 419. - In locurile de munca in care se gasesc mai multe substante toxice avand un efect sinergic de tip aditiv, aprecierea riscului si a masurilor de protectia muncii necesare se face avand in vedere actiunea combinata a acestora. Se considera ca au efect sinergic de tip aditiv substantele toxice care au ca tinta a agresivitatii lor acelasi organ sau sistem al organismului, ori care au acelasi mecanism de actiune. In aceste locuri de munca, aprecierea riscului, respectiv a nivelului noxelor in aer in raport cu concentratiile admisibile, se va face aplicand urmatoarea formula:

C1 C2 Cn
---- + ---- + K + ---- <1
CMA1 CMA2 CMAn
C1, C2, Cn = concentratiile determinate in aer pentru fiecare noxa; CMA1, CMA2, CMAn = concentratiile maxime admise pentru noxele respective.

Art. 420. - Folosirea benzenului si a produsilor care contin benzen ca solvent sau diluant este interzisa, cu exceptia operatiilor efectuate in aparate inchise sau prin alte procedee care prezinta aceleasi conditii de securitate.

Art. 421. - Intrebuintarea carbonatului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb si a tuturor produselor continand acesti pigmenti este interzisa in orice lucrare de vopsitorie, cu exceptia vagoanelor de cale ferata, a podurilor de cale ferata, a dublului fund al vapoarelor, a picturii decorative. In aceste cazuri, carbonatul bazic de plumb, sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizate sub forma de pasta sau vopsea gata preparata. Este interzisa vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb.

Art. 422. - Este interzisa munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb, si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti.

Art. 423. - Punerea in circulatie de substante toxice pentru a fi folosite ca dezinfectante sau pesticide se poate face numai cu avizul Ministerului Sanatatii, Ministerului Agriculturii si al Industriei Alimentare si Ministerului Mediului.

Art. 424. - Unitatile au obligatia sa realizeze mentinerea substantelor toxice si a pulberilor sub limita concentratiilor admise, precum si evitarea contactului direct dintre acestea si organismul uman, prin: - procedee si mijloace tehnice adecvate (automatizari, etanseizari, umezirea pulberilor cu apa sub diferite forme sau cu alte substante umectante sau neutralizante chiar la locul de producere, echipament individual de protectie etc.), iar in lipsa acestora, prin evacuarea substantelor nocive de la punctele de producere sau din apropiere prin sisteme de ventilare eficace; - masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si instalatiilor tehnologice si de ventilare, curatenia locului de munca, evitarea imprastierii in atmosfera a pulberilor depuse etc.). In functie de particularitatile proceselor tehnologice se vor preciza si alte masuri specifice de protectia muncii.

Art. 425. - In vederea cunoasterii riscurilor profesionale si prevenirii imbolnavirilor cauzate de noxele existente la locurile de munca, conducatorii unitatilor au obligatia instruirii periodice a personalului asupra acestor riscuri si a masurilor profilactice ce se impun. Instructajul se va face cu sprijinul de specialitate al medicilor de medicina muncii sau al medicilor de intreprindere.

Art. 426. - Valoarea concentratiei admisibile pentru pulberi se refera la cantitatea de pulberi din zona de lucru pe durata unui schimb (o determinare pe toata durata schimbului de lucru sau mai multe determinari pe fazele tehnologice, cu calculul mediei ponderate cu timpul).

Art. 427. - SiO' liber cristalin se determina din pulberea retinuta pe filtru prin aspirarea unui volum de aer din zona de munca (sau din praf sedimentat cu extragerea prin elutriere a fractiunii sub 5 m).

Art. 428. - Prin fibra se intelege particula avand o lungime de peste 5 m si un diametru sub 3 m, cu un raport lungime/diametru egal cu 3/1.

Art. 429. - Pentru pulberi de bumbac, in, canepa, se va recolta un volum corespunzator de aer in functie de prafuirea zonei de munca (minim 500 litri aer).


5.3. Ventilare industriala

Art. 430. - Incaperile de lucru (de productie, depozitare, administrative, sociale sau culturale) vor fi prevazute, dupa caz, cu mijloace de ventilare naturala sau mecanica, astfel incat sa se poata asigura conditiile de calitate a aerului in conformitate cu prevederile capitolelor 5.1 si 5.2.

Art. 431. - Instalatiile de ventilare se vor proiecta si construi astfel incat sa se asigure eliminarea sau reducerea pana la limitele admise a noxelor, precum si asigurarea conditiilor de microclimat, si anume:
a) fumurile, gazele si vaporii toxici sau nocivi;
b) substantele sau amestecurile explozive;
c) substantele iritante sau mirositoare;
d) pulberi de orice natura;
e) excesul de caldura;
f) excesul de umiditate;
g) curentii de aer.

Art. 432. -
(1) Combaterea poluarii aerului in spatiile de lucru se va face in primul rand prin suprimarea sau reducerea surselor de degajare a noxelor.
(2) In situatia cand nu este posibil acest lucru se vor realiza, dupa caz, urmatoarele:
a) inchiderea utilajelor in carcase in care se creeaza depresiune;
b) instalatii de ventilare locala;
c) instalatii de ventilare generala, cand sursele de degajare a noxelor sunt mobile sau dispersate si nu este posibila aplicarea unor solutii conforme cu punctele 'a' sau 'b'.

Art. 433. - Echipamentele tehnice susceptibile sa produca poluarea aerului la locul de munca vor fi prevazute, din conceptie, si dotate obligatoriu de catre intreprinderile constructoare cu sisteme eficiente de captare a noxelor (carcase, prize de aspiratie), indicandu-se totodata si caracteristicile aerodinamice necesare (debit de aer, depresiune, pierderi de presiune).

Art. 434. - Echipamentele tehnice care degaja noxe foarte toxice si care, din motive tehnologice, nu pot fi carcasate sau prevazute cu instalatii de ventilare locala eficiente vor fi amplasate in incaperi special amenajate sau cabine.

Art. 435. - Metodele de determinare a debitelor de aer ale sistemelor de ventilare vor fi alese in functie de conditiile concrete de la locul de munca pentru care sunt proiectate sistemele.

Art. 436. - La stabilirea valorii debitului de aer pentru ventilarea incaperilor se va tine seama de urmatoarele:
a) daca in spatiul de lucru se degaja simultan mai multe noxe sub forma de gaze, vapori sau pulberi ce nu sunt toxice sau iritante si prezinta efect sinergic de tip neaditiv, debitul de aer se va determina prin luarea in considerare a noxei la care corespunde debitul maxim;
b) daca in spatiul de lucru se degaja simultan mai multe noxe sub forma de gaze, vapori sau pulberi: - netoxice sau neiritante, dar cu efect sinergic de tip aditiv; - toxice sau iritante; - cu pericol de incendiu sau explozive, debitul de aer pentru ventilare va fi dat de suma valorilor debitelor de aer necesare diluarii fiecarei noxe in parte;
c) daca in spatiul de lucru se degaja mai multe noxe sub forma de gaze, vapori sau pulberi ce fac parte simultan din categoriile precizate la punctele 'a' si 'b', debitul de aer necesar pentru ventilare va fi dat de valoarea cea mai mare obtinuta prin compararea valorilor calculate conform alineatelor 'a' si 'b'.

Art. 437. -
(1) Incaperile in care se amplaseaza instalatiile tehnologice la care pot sa apara degajari bruste si neprevazute de substante toxice, inflamabile sau explozive, vor fi dotate suplimentar cu instalatii de ventilare de avarie - numai pentru evacuare - independente de instalatiile de ventilare normale pentru dilutia noxelor.
(2) Pornirea instalatiilor de ventilare pentru avarie se va realiza automat la depasirea limitei maxime admise, existand si posibilitatea comenzilor manuale, atat din interiorul, cat si din exteriorul incaperilor.
(3) La pornirea instalatiilor de ventilare pentru avarie, toate sistemele de introducere mecanica a aerului vor fi oprite automat.

Art. 438. -
(1) Se admite introducerea aerului din incaperile invecinate, daca in acestea nu sunt degajari de substante toxice, inflamabile sau explozive.
(2) Cantitatea de aer extrasa din aceste incaperi nu va depasi 50% din volumul lor intr-o ora.

Art. 439. - In incaperile de lucru in care aerul de combustie pentru diverse agregate de ardere se ia din interior, se va asigura introducerea fortata a aerului de compensare, astfel incat in aceste incaperi sa nu se creeze depresiune si sa se asigure temperaturile interioare admise, precum si viteza curentilor de aer, conform capitolului 5.1.

Art. 440. - Prizele de aer proaspat din exterior se vor amplasa in zone lipsite de noxe. Daca din cauza conditiilor locale nu este posibil sa se asigure captarea aerului proaspat din zone neimpurificate, aerul trebuie tratat in prealabil, astfel incat in incaperea ventilata sa nu se depaseasca concentratia normata.

Art. 441. - Instalatiile de ventilare pentru introducerea aerului proaspat, precum si cele prevazute cu camere de amestec pentru recirculatia aerului, vor satisface in orice anotimp urmatoarele conditii:
a) aerul introdus in incaperi nu va contine noxe in proportie mai mare de 30% din concentratiile normate;
b) este interzisa recircularea aerului daca acesta contine substante toxice, iritante, cu miros neplacut sau cu microorganisme patogene;
c) este interzisa recircularea aerului in incaperile cu procese tehnologice clasificate din punct de vedere al pericolului de incendiu in categoriile A si B, conform Normelor Generale de Prevenirea si Stingerea Incendiilor;
d) in incaperile de lucru clasificate in categoria C din punct de vedere al pericolului de incendiu, recirculatia aerului este permisa in conditiile alineatului 'a' si daca aerul nu contine pulberi, gaze sau vapori combustibili.

Art. 442. - Este interzisa folosirea instalatiilor de ventilare comune mai multor incaperi in cazul in care in acestea exista surse de pulberi sau substante sub forina de gaze, care prin amestec pot da nastere la combinatii inflamabile, explozive sau toxice.

Art. 443. - Instalatiile de ventilare care deservesc incaperi unde exista substante care, in stare gazoasa, de vapori sau de pulberi, formeaza cu aerul amestecuri inflamabile sau explozive, vor fi utilate cu echipamente in constructie antiexploziva si vor fi prevazute cu dispozitive pentru impiedicarea transmiterii flacarilor prin elementele componente ale acestora (conducte, canale, guri de ventilare, camere de conditionare etc.).

Art. 444. - Conductele instalatiilor de ventilare prin care se transporta gaze nocive vor fi montate in spatii in care poluarea produsa de eventualele scapari ale gazelor prin neetanseitati nu creeaza pericol pentru siguranta sau sanatatea oamenilor, pericol de deteriorare a constructiilor sau pericol de incendiu si explozie.

Art. 445. - Aerul poluat de pulberi, fum, gaze sau vapori va fi epurat inainte de evacuarea sa in atmosfera, astfel incat sa se excluda depasirea concentratiilor maxime admise privind poluarea mediului de lucru si a mediului inconjurator.

Art. 446. -
(1) In incaperile de lucru cu degajari mari de pulberi, aerul pentru ventilare va fi introdus astfel incat sa nu produca antrenarea si mentinerea pulberilor in atmosfera.
(2) Suplimentar, in aceste incaperi se vor utiliza instalatii sau utilaje de captare a pulberilor depuse.

Art. 447. -
(1) Persoanele juridice sau fizice, la care conditiile de lucru o impun, vor asigura dispozitivele si aparatele necesare pentru controlul functionarii instalatiilor de ventilare si controlul microclimei din incaperile de lucru, conform cartii tehnice a instalatiilor.
(2) Pentru detectia si masurarea concentratiilor de gaze sau pulberi toxice, inflamabile sau explozive, instalatiile vor fi dotate cu aparate portabile sau, dupa caz, cu instalatii automate fixe de detectie si semnalizare, certificate conform reglementarilor legale.

Art. 448. - In vederea exploatarii in conditii de securitate a aparatelor de detectia gazelor sau pulberilor toxice, inflamabile sau explozive, persoanele juridice sau fizice sunt obligate sa organizeze verificarea periodica a acestora, conform prevederilor normelor specifice.

Art. 449. - La punerea in functiune a unui sistem de ventilare mecanica sau naturala se vor efectua reglajele necesare bunei lor functionari, precum si masurarea si compararea parametrilor functionali cu datele din proiecte (debitul si viteza aerului, debitul de caldura, pierderile de presiune, temperatura, concentratia noxelor).

Art. 450. - Persoanele juridice sau fizice de proiectare sau beneficiare vor elabora instructiuni speciale privind modul de utilizare, intretinere, supraveghere si control al instalatiilor de ventilare.

Art. 451. -
(1) Persoanele juridice sau fizice de proiectare sau beneficiare sunt obligate ca, ori de cate ori intervin modificari ale tehnologiei sau ale destinatiei incaperilor, sa ia masurile cele mai adecvate pentru transformarea, modificarea sau completarea instalatiilor de ventilare.
(2) Transformarea, modificarea sau completarea instalatiilor de ventilare se vor face numai cu avizul scris al proiectantului de specialitate.
(3) Se interzice utilizarea instalatiilor de ventilare in alte scopuri decat cele proiectate.

Art. 452. -
(1) Orice instalatie de ventilare va avea intocmita prin proiect o fisa tehnica in care se vor inscrie caracteristicile de baza, precum si indicatii asupra executiei si punerii in functiune.
(2) In fisele tehnice se vor nota succesiv observatiile ce se fac asupra functionarii si defecte constatate, masurile ce s-au luat si numele persoanelor care au facut constatari sau remedieri. De asemenea, se vor preciza termenele reviziilor ulterioare.
(3) Orice modificari sau transformari ale instalatiilor de ventilare vor fi consemnate in fisele tehnice.

5.4. Iluminat

Art. 453. - Toate spatiile interioare si exterioare in care au acces persoane vor fi prevazute cu iluminat natural, artificial sau mixt (artificial combinat cu natural), dupa caz, astfel incat sa se asigure desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinilor de munca ale acestora.

Art. 454. - La proiectarea si realizarea iluminatului se vor lua in considerare urmatoarele:
a) sursa de lumina;
b) sistemul de iluminat;
c) nivelul de iluminare;
d) calitatea ambiantei luminoase (uniformitatea iluminarii, distributia luminantelor, existenta fenomenului de orbire, culoarea luminii si a suprafetelor, redarea culorilor etc.);
e) corpul de iluminat;
f) posibilitatea intretinerii instalatiilor de iluminat si a suprafetelor vitrate.

Art. 455. - Iluminatul se va asigura pe baza celor doua surse de lumina, naturala sau artificiala, independent sau combinate.

Art. 456. - Nivelul de iluminare se normeaza in functie de dimensiunile detaliului lucrarii vizuale, contrastul dintre detaliu si fond si caracteristica fondului.
(1) Pentru lucrarile executate in spatii interioare, valorile normate ale nivelurilor de iluminare sunt cele din anexa 19.
(2) Pentru lucrarile executate in spatii exterioare, valorile normate ale nivelurilor de iluminare sunt cele din anexa 20.
(3) Pentru caile de circulatie in incinta unitatilor, valorile normate ale nivelurilor de iluminare sunt cele din anexa 21.

Art. 457. - Instalatiile de iluminat trebuie sa asigure iluminarea uniforma a planului de lucru si a incaperii. Se normeaza urmatorii factori de uniformitate a iluminarii in incaperi de lucru si cai de circulatie, precizati in tabelul 9. Tabelul 9
_________
Limitele factorilor de uniformitate a iluminarii
in incaperi de lucru si cai de circulatie

--------------------------------------+---------------------------------------
| | Factori de uniformitate |
| +-------------------+-------------------+
| Caracteristica incaperilor | Emin/Emed* pe | Emin/Emax pe |
| | planul util |suprafata de lucru |
+--------------------------------------+-------------------+-------------------+
| 0 | 1 | 2 |
+--------------------------------------+-------------------+-------------------+
| Incaperi in care se realizeaza | 0,65 | 0,65 |
| lucrari de categoria I - V | | |
+--------------------------------------+-------------------+-------------------+
| Incaperi in care se realizeaza | 0,40 | 0,65 |
| lucrari din categoria VI - VII | | |
+--------------------------------------+-------------------+-------------------+
| Cai si de circulatie (pe suprafata | 0,25 | - |
| de circulatie) | | |
--------------------------------------+-------------------+-------------------
*) E - nivel de iluminare; min = minim; med = mediu; max = maxim

Art. 458. - Iluminatul trebuie sa evite fenomenul de orbire.
(1) In acest sens, in incaperile in care se efectueaza lucrari din categoriile I - V lampile vor fi ecranate sau montate in afara unghiului de vedere de 45, masurat fata de orizontala.

(2) Pentru evitarea fenomenului de orbire prin lumina reflectata se normeaza urmatorii coeficienti de reflexie a suprafetelor:
- plafon: 0,7 - 0,8;
- pereti: 0,5 - 0,8;
- lambriuri: 0,3 - 0,6;
- mobilier: 0,3 - 0,6;
- pardoseala: 0,1 - 0,4;
- masini, instalatii: 0,3 - 0,6.

Art. 459. - Rapoartele de luminanta admise la locurile de munca sunt prezentate in tabelul 10. Tabelul 10
__________
Rapoartele de luminanta admise la locurile de munca

----------------------------------------------------------+-------------------
| Raportul luminantelor |Valorile raportului|
+----------------------------------------------------------+-------------------+
|Luminanta sarcinii vizuale fata de luminanta fondului pe | 3/1 sau 1/3 |
|care aceasta se vede | |
+----------------------------------------------------------+-------------------+
|Luminanta sarcinii vizuale fata de luminanta suprafetelor | 10/1 sau 1/10 |
|ce intra in unghiul de 300 in jurul axei sarcinii vizuale | |
+----------------------------------------------------------+-------------------+
|Luminanta corpurilor de iluminat fata de luminanta | |
|plafonului: | |
|o in incaperile in care se lucreaza cu materiale lucioase | |
|plane, a caror suprafata depaseste suprafata unui cerc cu | 20/1 |
|diametrul de 3 cm | |
|o in toate celelalte incaperi in care se realizeaza | 40/1 |
|lucrari din categoriile I, II, III, IV si V | |
----------------------------------------------------------+-------------------

Art. 460. - Iluminatul se va realiza cu lumina naturala sau lumina artificiala de la surse electrice si se va folosi unul dintre urmatoarele sisteme de iluminat:
a) iluminat general uniform (natural, artificial sau mixt);
b) iluminat general localizat (artificial sau mixt);
c) iluminat combinat (iluminat general plus iluminat artificial local sau localizat).

Art. 461. - Iluminatul general uniform se va folosi acolo unde se executa activitati similare pe toata suprafata incaperii, sau cand pozitia locurilor de munca sau a persoanelor in timpul lucrului se modifica frecvent, sau cand exista cerinte deosebite de igiena.

Art. 462. - Iluminatul general localizat se va folosi la locurile de munca care necesita niveluri de iluminare diferite, deasupra masinilor sau meselor de lucru, iar iluminatul local nu se poate realiza.

Art. 463. - Iluminatul combinat se va folosi la locurile de munca unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite (in general, mult mai mari decat in restul incaperii) si nu exista impedimente in realizarea iluminatului local sau localizat, precum si in cazul in care exista cerinte speciale de calitate a iluminatului, care nu pot fi obtinute de la iluminatul general.

Art. 464. -
(1) Pentru lucrarile vizuale de precizie se va prevedea iluminatul local special, conform standardelor in vigoare (anexa 49).
(2) Corpurile de iluminat local vor fi astfel montate, incat in timpul functionarii sa aiba o pozitie fixa.
(3) Gradul de protectie al corpului de iluminat local se va alege in functie de caracteristicile mediului in care se foloseste (umiditate, agenti corosivi, pericol de explozie sau de incendiu).

Art. 465. - Iluminatul portabil se va folosi ori de cate ori este necesar, tinandu-se seama de urmatoarele:
a) corpul de iluminat sa fie special construit pentru iluminat portabil in conditii proprii locului, mediului si restrictiilor impuse de acestea;
b) gradul de protectie al corpurilor de iluminat portabile si al materialelor de racordare la reteaua de alimentare se va alege in functie de caracteristicile mediului in care se folosesc (umiditate, agenti corosivi, pericol de explozie sau incendiu).

Art. 466. - Instalatiile de iluminat vor asigura o iluminare cat mai uniforma pe planul de lucru si in spatiul incaperii de lucru.

Art. 467. - La dimensionarea instalatiilor de iluminat general se va lua in considerare prezenta elementelor tehnologice care reduc nivelul de iluminare pe suprafata de lucru.

Art. 468. - In cazul in care la unele dintre operatiile de productie se trece din spatii interioare sau exterioare, cu grad ridicat de iluminare, in altele cu grad scazut, nivelul iluminarii in zonele de tranzitie trebuie sa scada in mod treptat.

Art. 469. - Pentru finisajele principalelor suprafete din spatiile de lucru (plafon, pereti, pardoseala, masini sau mese de lucru, dulapuri), se vor alege scheme de culori bine armonizate, corespunzatoare procesului tehnologic si caracteristicilor constructive ale fiecarui spatiu in parte.

Art. 470. - Toate spatiile de lucru interioare si exterioare, in care exista pericol de accidentare la intreruperea functionarii iluminatului artificial normal, vor avea iluminat de siguranta, realizat conform standardelor in vigoare (anexa 49).

Art. 471. -
(1) Verificarea iluminatului se va face atat la proiectare, cat si la punerea in functiune a obiectivelor economice sau dupa modernizarea lor, pentru a verifica daca acesta este conform cu prevederile legale.
(2) Masurarea iluminarii se va face cu luxmetre obiective, verificate metrologic, conform standardelor in vigoare.

Art. 472. -
(1) Instalatiile de iluminat din spatiile de lucru interioare si exterioare se vor realiza cu corpuri de iluminat special construite in acest sens, cu grade de protectie corespunzatoare mediului in care se exploateaza.
(2) Caracteristica fotometrica a corpurilor de iluminat se va alege conform prevederilor legale in vigoare.

Art. 473. - Instalatiile de iluminat artificial si suprafetele vitrate se vor intretine periodic, conform standardelor in vigoare.


5.5. Zgomot, vibratii si ultrasunete

5.5.1. Zgomot


Art. 474. - Actiunea zgomotului la locul de munca nu trebuie sa afecteze nici securitatea muncii, nici sanatatea omului.

Art. 475. - Limita maxima admisa pentru zgomotul de la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala normala a atentiei este de 90 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe saptamana de lucru. Nivelul acustic echivalent continuu se defineste ca nivelul acustic in dB (A) al unui zgomot constant si care, actionand continuu pe toata durata saptamanii de lucru, are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului variabil masurat real la locurile de munca. Evaluarea nivelului acustic echivalent continuu se face conform standardelor in vigoare, utilizand tabelele din anexele 22 si 23. Pentru a obtine nivelul global ponderat exprimat in dB (A) pentru locuri de munca la care nivelul de zgomot este constant sau variaza in intervaluri de timp bine determinate, masurarea nivelului acustic al zgomotului se face cu ajutorul unui sonometru prevazut cu circuit de ponderare A, cu constanta de timp lent (S) si rapid (F). In cazul zgomotelor impulsive constand din impulsuri de amplitudini sensibil egale (de exemplu, zgomotul de nituire in cadenta rapida), nivelul zgomotului masurat cu sonometrul se corecteaza adaugand 10 dB (A).

Art. 476. - Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescuta si deosebita sunt cele prevazute in anexa 24; - pentru zgomotul cu actiune continua si nivel constant in timpul zilei de munca, fara caracter de impuls si fara sunete pure, nivelul acustic de evaluare este reprezentat prin nivelul de zgomot masurat; - pentru zgomotul cu actiune continua si nivel constant in timpul zilei de munca, cu caracter de impuls si fara sunete pure, evaluarea nivelului acustic se face prin adaugarea la nivelul de zgomot masurat a unei corectii de + 10 dB (A); - pentru zgomotul cu actiune continut si nivel constant in timpul zilei de munca, fara caracter de impuls, dar care contine sunete pure, evaluarea nivelului acustic se face prin aplicarea la nivelul de zgomot masurat a unei corectii de + 5 dB(A); - pentru zgomotul cu actiune intermitenta (zgomotul nu actioneaza pe toata durata zilei de munca), al carui nivel este constant in timpul zilei de munca, evaluarea nivelului acustic se obtine prin aplicarea unei corectii in dB (A) corespunzatoare duratei de actiune a zgomotului, in conformitate cu anexa 25; - pentru zgomotul al carui nivel variaza neregulat in timpul zilei de munca, fara caracter de impuls si fara sunete pure, nivelul acustic de evaluare este nivelul de zgomot echivalent continuu masurat cu un sonometru integrator; - pentru zgomotul al carui nivel variaza neregulat in timpul zilei de lucru, cu caracter de impuls sau sunete pure, nivelului de zgomot echivalent i se aplica corectia de + 10 dB (A), respectiv + 5 dB (A). Valorile admise sunt exprimate in dB (A), precum si in nivelul de presiune acustica corespunzatoare curbelor de zgomot Cz (a se vedea anexa 26).

Art. 477. - La proiectarea unitatilor vor fi prevazute masuri pentru atenuarea zgomotului prin caracteristici constructive (izolarea si absorbtia acustica a elementelor cladirilor pe baza evaluarilor nivelului surselor de zgomot, criterii de amplasare a surselor de zgomot etc.).

Art. 478. - Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt obligatorii una sau mai multe din masurile tehnice prezentate in continuare:
a) masuri de combatere a zgomotului la sursa - se realizeaza prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale; la alegerea echipamentului tehnic, in conditii tehnologice comparabile, se va acorda prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic;
b) masuri de izolare a surselor de zgomot - se realizeaza prin cresterea rezistentei mediului la transmisia energiei acustice; solutiile cele mai des utilizate constau in amplasarea de ecrane fonoizolante sau in carcasarea fonoizolanta a echipamentului tehnic;
c) masuri de combatere a zgomotului la receptor - constau in izolarea personalului care lucreaza intr-o zona zgomotoasa, solutia cea mai cunoscuta fiind utilizarea cabinelor fonoizolante.

Art. 479. - Masurile tehnice trebuie sa fie completate cu urmatoarele masuri organizatorice:
a) instruirea personalului privind riscul expunerii la actiunea zgomotului si modul de utilizare a echipamentului individual de protectie impotriva zgomotului;
b) examinarea starii auzului personalului care lucreaza in locuri de munca cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare si periodic);
c) stabilirea programului de lucru pe posturi de munca in functie de durata expunerii la zgomot.

Art. 480. - Daca nivelul de zgomot la locul de munca nu poate fi adus, prin mijloace tehnice, la valori pentru care zgomotul sa nu constituie un factor de risc, este obligatorie utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului.

5.5.2. Vibratii

Art. 481. -
(1) Marimea de baza pentru a descrie dimensiunea vibratiei este acceleratia, exprimata in m/s, fie ca valoarea eficace analizata in benzi de treime de octava, fie ca acceleratia ponderata.
(2) Masurarea acceleratiei eficace a vibratiilor, atat a celor globale, cat si cele ce afecteaza sistemul mana - brat trebuie efectuata in zona de transmisie a acesteia.
(3) Limitele normate pentru vibratii transmise la locul de munca sunt prevazute in anexele 27 - 36.
(4) Depasirea limitelor normate impune abordarea de masuri pentru diminuarea actiunii vibratiilor.

Art. 482. - Limitele maxime admise pentru vibratii cu actiune generala, transmise intregului corp (anexa 27) prin intermediul suprafetei de sprijin, pentru locurile de munca obisnuite, care necesita solicitare neuropsihica si senzoriala normala a atentiei, sunt cele din anexele 28 si 29 si sunt reprezentate grafic in figurile din anexele 30 si 31.

Art. 483. - Limitele maxime admise pentru vibratii cu actiune generala transmise intregului corp prin intermediul suprafetei de sprijin, pentru locurile de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescuta, sunt cele prevazute in anexele 32 si 33 si sunt reprezentate grafic in figurile din anexele 34 si 35.

Art. 484. - Limitele maxime admise pentru vibratii cu actiune locala transmise prin sistemul mana - brat sunt cele din anexa 36. Metodele de masurare si evaluare sunt standardizate.

Art. 485. -
(1) Echipamentul tehnic producator de vibratii puternice se amplaseaza la parter sau la subsol, pe fundatii masive, izolate de elementele de structura ale cladirilor. In cazul in care este necesara amplasarea echipamentului industrial pe pardoseala legata de structura cladirii, montarea elementelor vibroizolante este obligatorie.
(2) Echipamentul tehnic care produce vibratii datorita locurilor (de exemplu, ciocanele de forja) se va monta pe fundatii vibroizolante, dimensionate corespunzator, amplasate independent de structura constructiilor.

Art. 486. -
(1) Pentru vibratiile globale ce actioneaza asupra corpului, masurile de diminuare a actiunii vibratiilor se aplica pe caile de transmisie a vibratiilor (scaune speciale, platforme vibroizolante, mijloace individuale de protectie etc.).
(2) Pentru vibratiile transmise sistemului mana - brat, trebuie luat un ansamblu de masuri preventive medicale, tehnice si organizatorice:
a) inregistrarea expunerilor anterioare la vibratii;
b) avertizarea persoanelor care utilizeaza echipament tehnic vibrant asupra riscurilor expunerii la vibratii;
c) supraveghere medicala si inregistrarea simptomelor posibile ale bolii de vibratii;
d) alegerea echipamentului sau a metodei cu nivelul de vibratii scazut;
e) utilizarea echipamentului conform instructiunilor; instruirea corecta a lucratorilor;
g) evitarea expunerii continue pe perioade lungi.


5.5.3. Ultrasunete

Art. 487. - Vibratiile acustice cu frecventa mai mare de 16 kHz se numesc ultrasunete; limitele normate sunt prezentate in tabelele 11 si 12.

Art. 488. - Limitele maxime admise pentru nivelul de presiune acustica la locurile de munca cu instalatii ce emit ultrasunete, pentru expuneri zilnice mai mari de 4 ore, sunt precizate in tabelul 11. Tabelul 11
__________
Limite maxime admise pentru nivelul de presiune acustica la
locuri de munca unde durata de expunere zilnica la ultrasunete
este mai mare de 4 ore

--------------------------------------------------------------------------
| Frecventa centrala a benzii de 1/3 octava |
+----+----+----+------+----+----+-----+------+-----+-----+-----+-----+-----+
| Hz | 8 | 10 | 12,5 | 16 | 20 | 25 | 31,5| 40 | 50 | 63 | 80 | 100 |
| dB | 80 | 80 | 80 | 80 | 90 | 105 | 110 | 110 | 110 | 110 | 110 | 110 |
----+----+----+------+----+----+-----+------+-----+-----+-----+-----+-----

Art. 489. - Limitele maxime admise pentru nivelul de presiune acustica la locurile de munca cu instalatii ce emit ultrasunete pentru expuneri zilnice mai mici de 4 ore sunt cele de la articolul 488, la care se vor aplica corectiile precizate in tabelul 12. Tabelul 12

Corectiile care se aplica pentru determinarea limitelor maxime
admise pentru nivelul de presiune acustica
la locuri de munca unde durata de expunere zilnica la
ultrasunete este mai mica de 4 ore

------------------------------------------------+--------
|Durata totala a expunerii zilnice la ultrasunete|Corectia|
+------------------------------------------------+--------+
| 2 - 4 ore | + 3 dB |
| 1 -2 ore | + 6 dB |
| pana la 1 ora | + 9 dB |
------------------------------------------------+--------

Art. 490. - Reducerea efectului nociv al ultrasunetelor trebuie sa se faca prin una din urmatoarele metode:
a) reducerea presiunii acustice la sursa;
b) carcasarea totala sau partiala a sursei;
c) tratamente acustice sau ecrane;
d) izolarea masinii;
e) mijloace individuale de protectie.


5.6. Radiatii electromagnetice neionizante

5.6.1. Radiatii ultraviolete

Art. 491. - Valorile maxime admise ale expunerii energetice Heff (mJ/cmp) pentru radiatiile ultraviolete cu actiune oculara sau cutanata in functie de lungimea de unda lambda, (nm) si eficacitatea spectrala relativa S lambda sunt cele din anexa 37.

Art. 492. - Timpii de expunere zilnica admisi S in functie de iluminarea energetica eficace (W/cmp) pentru radiatiile ultraviolete actinice cu actiune oculara sau cutanata sunt cele din anexa 38.
5.6.2. Radiatii electromagnetice din spectrul vizibil si infrarosu
apropiat (400 - 1.400 nm)

Art. 493. - Valorile maxime admise pentru expunerea oculara de natura profesionala la radiatii electromagnetice din spectrul vizibil exprimate prin luminanta energetica eficace L lambda si iluminarea energetica spectrala E lambda produse de sursa sunt cele din anexa 39.

Art. 494. - Functiile de ponderare spectrala (B lambda, R lambda) pentru evaluarea riscului de leziune retiniana prezentat de sursele de radiatii vizibile sunt cele din anexa 40.

Art. 495. - Valorile maxime admise pentru expunerea oculara de natura profesionala la radiatii infrarosii din spectrul apropiat (lambda, intre 770 - 1.400 nm) exprimate prin iluminare energetica EIR (mW/cmp) sunt prezentate in anexa 41.

5.6.3. Laseri

Art. 496. - Valorile maxime admise de expunere energetica (J/cmp), respectiv de iluminare energetica (W/cmp), pentru expunerea oculara directa la radiatia laser sunt cele din anexa 42.

Art. 497. - Valorile maxime admise de expunere energetica (J/cmp), respectiv de iluminare energetica (W/cmp) a ochilor la o reflexie difuza a unei radiatii laser sunt cele din anexa 43. Unghiul limita este prezentat in anexa 44.

Art. 498. - Valorile maxime admise de expunere energetica (J/cmp), respectiv de iluminare energetica (W/cmp), a pielii la radiatia laser sunt cele din anexa 45.

Art. 499. -
(1) Instalatiile cu laser trebuie amplasate in incaperi separate de alte activitati; in aceste incaperi isi va desfasura activitatea numai operatorul care le deserveste.
(2) Incaperile in care se lucreaza cu laseri vor fi spatioase si uscate. Aparatura, utilajul auxiliar si mobilierul nu vor ocupa mai mult de o cincime din volumul incaperii.

Art. 500. - Cand in aceeasi incapere exista mai multe instalatii laser, ele se vor amplasa separat, cu acces usor la toate partile componente, si vor fi astfel orientate incat sa nu existe posibilitatea directionarii radiatiei laser directe sau reflectate de la o instalatie la alta. Tablourile de comanda si ecranele de vizualizare (catodice) ale instalatiilor laser se vor amplasa in afara zonei laser periculoase cand exista traseu deschis al fasciculului laser, sau chiar intr-o incapere separata.

Art. 501. - Pardoseala incaperilor trebuie sa fie neteda si pastrata in perfecta stare de curatenie.

Art. 502. - Usile incaperilor in care se lucreaza cu laser trebuie sa se deschida spre exterior; va fi asigurata posibilitatea blocarii usii in timpul functionarii laserului (interblocare).

Art. 503. - In jurul oricarei instalatii laser trebuie stabilita prin calcule zona interzisa, cu o suprafata bine delimitata si marcata prin placi indicatoare cu inscriptia 'LASER'.

Art. 504. - Personalul de control al procesului tehnologic va avea locul de munca permanent intr-o incapere separata, in care va fi amplasat sistemul de control al procesului tehnologic, supraveghind operatorul instalatiei laser.

Art. 505. - In incaperile unde sunt amplasate instalatiile laser este interzis accesul persoanelor neautorizate. Pe usile de intrare in aceste incaperi se va aplica inscriptia 'LASER - INTRAREA INTERZISA'.

Art. 506. -
(1) In incaperile in care functioneaza instalatii laser nu vor exista conditii pentru reflexia si difuzarea accidentala a fasciculelor laser (ferestre amplasate necorespunzator, mobilier sau obiecte cu suprafete netede, lucioase - clantele usilor, ceasuri, aparate de laborator etc.).
(2) Peretii incaperilor in care se lucreaza cu laseri se vor vopsi cu vopsele nereflectante. Toate suprafetele lucioase (geamuri, clante, butoane etc.) trebuie acoperite cu materiale nereflectante.

Art. 507. -
(1) Prin constructie se vor lua masuri care sa asigure ecranarea completa a fasciculului laser.
(2) Daca acest lucru nu este posibil, se vor lua masuri pentru evitarea reflectarii fasciculului laser, folosindu-se sisteme si materiale corespunzatoare.

Art. 508. - Incaperile in care se lucreaza cu laseri vor fi prevazute cu instalatii de ventilare eficienta, care sa asigure mentinerea concentratiei substantelor nocive, emanate in timpul prelucrarii, in limitele normate.

Art. 509. - In incaperile in care se utilizeaza laseri vor exista truse sanitare de prim-ajutor, precum si materiale si dispozitive de stingere a incendiilor.

Art. 510. - Instalatiile laser care lucreaza la tensiuni mai mari de 15 kV vor fi prevazute cu ecrane de protectie contra razelor Roentgen.

Art. 511. - In cazul instalatiilor cu laser cu gaz (azot, heliu, bioxid de carbon etc.), se va verifica etanseitatea instalatiei si a robinetelor de gaz.

Art. 512. - In zona de actiune s radiatiei laser nu se vor pastra substante inflamabile, solventi, butelii de gaze combustibile, recipiente sub presiune etc.

Art. 513. -
(1) Manevrarea si reglajele instalatiei laser trebuie sa se efectueze astfel incat sa se evite emisiile periculoase, modificarea emisiei, propagarea radiatiei si reflexiile intempestive.
(2) Este necesar ca operatorii de la instalatiile laser sa cunoasca si sa evite intrarea in zona laser periculoasa.

Art. 514. - Se va evita utilizarea aparatelor optice pentru urmarirea fasciculului laser.

Art. 515. -
(1) Bateriile de condensatoare pentru alimentarea instalatiilor laser pot fi amplasate in aceeasi incapere cu pupitrul de comanda numai daca energia totala a sarcinii maxime admisibile nu depaseste 15.000 J. Bateriile de capacitate mai mare trebuie montate fie intr-o incapere vecina (blocat), fie intr-un dulap metalic, in afara incaperii de lucru.
(2) Toate bateriile de condensatoare trebuie sa fie ecranate si prevazute cu dispozitive de descarcare automata a condensatoarelor la deschiderea ecranelor.

Art. 516. - Inainte de punerea in functiune a laserului, se vor lua urmatoarele masuri:
a) se va verifica integritatea aparatului, starea conductorilor, a legaturii la pamant si functionarea dispozitivelor de semnalizare;
b) se vor conecta mai intai instalatiile de ventilare, semnalizare si blocare a usilor;
c) se va verifica dotarea personalului cu echipament individual de protectie;
d) persoanele din inceperea respectiva trebuie sa se plaseze astfel incat directia privirii sa fie perpendiculara pe directia de propagare a fasciculului de raze laser.

Art. 517. -
(1) In timpul functionarii aparatului laser, persoanele care il deservesc vor purta ochelari de protectie prevazuti cu lentile-vizori corespunzator lungimii de unda a laserului respectiv (avand marcajul pentru aceasta).
(2) Personalul de deservire nu va purta imbracaminte de culoare deschisa, din tesaturi lucioase, si nici accesorii lucioase, reflectorizante (nasturi, ceas, bratara, inel, etc.).
(3) Partile neacoperite ale epidermei operatorilor trebuie protejate prin echipamente confectionate din tesaturi adecvate (cum este bumbacul buclat): manusi, halate de culoare verde sau albastru deschis.


5.6.4. Plasma

Art. 518. - Instalatiile tehnologice cu plasma trebuie amplasate in incaperi separate de celelalte procese tehnologice; daca acest lucru nu este posibil, amplasarea se va face in zone izolate ale halelor de productie, realizandu-se in jurul lor cabine termo si fonoizolante, prevazute cu ventilare locala sau ecrane de protectie.

Art. 519. - In timpul functionarii instalatiilor, in incaperile sau zonele in care se lucreaza cu plasma este interzis accesul altor persoane decat cele de deservire.

Art. 520. - In locurile posibile de impact al jetului de plasma, sau in apropierea acestuia, nu trebuie sa existe materiale explozive sau usor inflamabile.

Art. 521. - La prelucrarea cu plasma trebuie sa existe urmatoarele dispozitive de protectie:
a) paravane din materiale fonoizolante, termoizolante si necombustibile;
b) sistem de semnalizare optica si acustica a timpului in care instalatia se afla sub tensiune;
c) dispozitiv automat de scoatere a transformatorului din circuit la intreruperea arcului electric;
d) releu pentru intreruperea alimentarii cu energie in cazul ivirii unor anomalii in circuitul de racire.


5.6.5. Campuri electrice si magnetice

Art. 522. - Valorile maxime admise pentru expunerea la campuri electrice si magnetice exprimate prin intensitatea campului electric (V/m) si densitatea de flux magnetic (mT) sunt cele prezentate in anexa 46, respectiv anexa 47.


5.6.6. Radiatii electromagnetice de radiofrecventa si microunde

Art. 523. - Valorile maxime admise pentru expunerea la radiatii electromagnetice de radiofrecventa si microunde exprimate prin intensitatea eficace a campului neperturbat (rms) si densitatea de putere echivalenta (a undei plane) sunt cele din anexa 48.

Art. 524. - Expunerea la campuri electromagnetice in domeniul de frecvente cuprinse intre 30 kHz si 300 GHz produse de echipamentele care constituie surse de radiatii electromagnetice in mediul de munca trebuie sa se situeze sub valorile maxime admise prin prezentele norme.

Art. 525. - Controlul respectarii valorilor maxime admise trebuie sa se faca prin masurarea intensitatii campului electric sau magnetic si a densitatii de putere a fluxului de energie electromagnetica in toate locurile unde exista pericol de expunere.

Art. 526. - Masurarea parametrilor care caracterizeaza campurile electromagnetice in domeniul de frecvente cuprins intre 30 kHz si 300 GHz trebuie sa se realizeze cu aparate specifice.

Art. 527. - Masurarea se va face o data pe an, precum si in urmatoarele situatii:
a) cand se pun in exploatare noi instalatii care emit energie electromagnetica;
b) la realizarea unor schimbari in constructia, amplasarea si regimul de lucru al instalatiilor in functiune;
c) dupa realizarea lucrarilor de reparatii care pot sa conduca la schimbarea parametrilor tehnici ai instalatiilor emitatoare de radiatii electromagnetice;
d) la schimbarea constructiei mijloacelor de protectie fata de actiunea campurilor electromagnetice;
e) la organizarea de noi locuri de munca.

Art. 528. - Se considera ca nu sunt necesare masurari ale intensitatii campului electric sau magnetic si ale densitatii de putere a fluxului electromagnetic la locurile de munca la care sursele de camp, conform datelor din prescriptiile tehnice, au puterea nominala mai mica de:

2,5 W - pentru gama de frecvente 30 kHz - 3 MHz;
400 mW - pentru gama de frecvente 3 MHz - 30 MHz;
100 mW - pentru gama de frecvente 30 MHz - 50 MHz;
25 mW - pentru gama de frecvente 50 MHz - 300 MHz;
100 mW - pentru gama de frecvente 300 MHz - 300 GHz.

Art. 529. - Daca exista locuri de munca influentate simultan de la mai multe surse de radiatii electromagnetice de diverse frecvente, valorile trebuie cumulate.

Art. 530. - In timpul masuratorilor, dupa posibilitati, personalul trebuie sa fie indepartat din zona de masurare. Persoanele care efectueaza masurarile nu trebuie sa se afle intre sursa de emisie a campului electromagnetic si antena receptorului de masura.

Art. 531. - In cazul cand, in urma masurarilor, se constata valori mai mari decat valorile maxime admise, trebuie luate masuri pentru reducerea acestor valori, prin una din urmatoarele metode:
a) ecranarea surselor;
b) ecranarea locurilor de munca;
c) folosirea de echipamente individuale de protectie specifice.


5.7. Presiunea atmosferica crescuta

Art. 532. - Prevenirea afectarii starii de sanatate a personalului care lucreaza in conditii de presiune a aerului care depaseste cu cel putin 0,1 kg/cmp presiunea atmosferica exterioara (chesoane, puturi, scafandri etc.) se realizeaza prin masuri generale si individuale, responsabilitatea aplicarii lor revenind conducatorului lucrarilor respective.

Art. 533. - Persoanele admise sa lucreze in conditii de presiune atmosferica crescuta vor fi examinate obligatoriu la angajare si periodic pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Sanatatii. Se interzice participarea la lucrari in mediu cu presiune atmosferica crescuta a persoanelor cu afectiuni sau stari organice ori functionale care ar putea favoriza efecte negative generate de aceste conditii.

Art. 534. - Aerul introdus in chesoane, echipamentul scafandrului sau in alte spatii unde se executa lucrari in mediu cu presiune atmosferica crescuta, va corespunde 'aerului proaspat' din punct de vedere al continutului sau in oxigen si nu va fi contaminat cu alte gaze, vapori sau aerosoli, ce ar putea afecta starea de sanatate.

Art. 535. - Instalatiile de captare si introducere a aerului in spatiile de lucru, conductele de aer, echipamentele de scafandru, precum si alte instalatii si utilaje aferente lucrarilor in conditii de presiune atmosferica crescuta, vor fi verificate periodic, asigurandu-se integritatea si functionarea lor corespunzatoare. In cazul constatarii unor defectiuni, se vor lua urgent masuri de remediere sau se va interzice utilizarea lor in conditii de presiune atmosferica crescuta.

Art. 536. - Ecluzarea si imersia scafandrului se vor face treptat, in functie de presiunea la care se va lucra, asigurandu-se prevenirea unor efecte negative.

Art. 537. In locurile de munca cu presiune atmosferica crescuta se vor asigura conditii de microclimat si iluminat corespunzatoare limitelor stabilite la subcapitolele 5.1 si 5.4 si se vor lua masuri pentru prevenirea degajarii sau patrunderii in mediul de lucru a unor noxe chimice, pulberi sau factori fizici nocivi.

Art. 538. - In apropierea locurilor de munca vor fi amenajate spatii destinate odihnei, spalarii, pastrarii hainelor si imbracarii, avand conditii corespunzatoare.

Art. 539. - In timpul activitatii in conditii de presiune atmosferica crescuta, ca si in spatiile anexa, sunt interzise fumatul si consumul de bauturi alcoolice.

Art. 540. - Dezecluzarea, ca si emersia, trebuie efectuata intr-o durata de timp suficienta eliminarii prin plamani a azotului dizolvat in umorile si tesuturile organismului, pe baza unor tabele intocmite cu acordul Ministerului Sanatatii, in functie de presiunea atmosferica la care s-a lucrat.

Art. 541. - Ecluzarea si dezecluzarea, ca si imersia si emersia, se vor face numai sub supravegherea unei persoane specializate, care raspunde de respectarea masurilor de protectie stabilite.

Art. 542. - In situatiile cand se semnaleaza fenomene negative in timpul cresterii presiunii atmosferice, al lucrului in presiune atmosferica crescuta sau la revenirea la presiunea normala, se vor lua imediat masuri medicale specifice de eliminare a fenomenelor respective, potrivit normelor stabilite cu acordul Ministerului Sanatatii.

Art. 543. - Daca suprapresiunea din camera de lucru atinge temporar 2 kg/cmp, sau daca se lucreaza la o suprapresiune de peste 1,3 kg/cmp mai mult de 14 zile, se va amenaja in zona respectiva o barocamera (campana sanitara) pentru tratamentul persoanelor suferinde ca urmare a decomprimarii neadecvate.

Art. 544. - Unitatile care au lucrari in conditii de presiune atmosferica crescuta isi vor intocmi regulamente proprii cuprinzand masurile organizatorice, tehnice si medicale, necesare unor astfel de activitati in conditii de siguranta. Aceste regulamente vor avea avizul, din punct de vedere sanitar, al Ministerului Sanatatii.


5.8. Factorii biologici

Art. 545. - Factorii biologici se definesc ca:
a) agenti contaminanti: bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti, prin manipularea produselor patologice sau a unor materiale contaminate, ori care se pot transmite direct de la bolnavii care sunt ingrijiti sau de la animalele cu care se lucreaza, sau indirect, prin obiecte;
b) animalele cu care se lucreaza, care pot ataca omul, producandu-i traumatisme;
c) substantele sau produsele biologice, care prin manipulare pot produce efecte nefavorabile asupra organismului uman (hormoni, toxine).

Art. 546. - Locurile de munca in care se manipuleaza agenti contaminanti sau produse contaminate se amplaseaza in incaperi separate de alte activitati. Spatiile trebuie sa fie construite si amenajate cu pereti si pardoseli lise, fara neregularitati, lavabile si rezistente la actiunea dezinfectantelor. Instalatiile, utilajele, obiectele sanitare si mobilierul trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii si sa fie astfel amplasate incat sa permita accesul pentru curatenie si dezinfectie pe intreaga suprafata a acestora.

Art. 547. - Spatiile in care se lucreaza cu agenti contaminanti sau produse contaminate se vor curata, spala si dezinfecta, dupa fiecare operatie (ciclu de operatii), sau, dupa caz, la sfarsitul schimbului de lucru, ca si mobilierul, utilajele, instrumentarul, materialele, echipamentul de lucru si de protectie.

Art. 548. - Personalul care lucreaza cu agenti contaminanti sau produse contaminate va avea grija ca prin tehnicile si manevrele executate sa evite ingestia, inocularea (prin intepare), inhalarea si contactul tegumentelor cu agentii contaminanti si produsele contaminate.

Art. 549. - Personalul care lucreaza cu agenti contaminanti sau produse contaminate trebuie sa poarte echipamentele de lucru si de protectie specifice locului de munca, sa utilizeze toate mijloacele de protectie prevazute pentru locul de munca respectiv si sa pastreze o igiena riguroasa a mainilor. Sunt interzise fumatul si mancatul in spatiile in care se lucreaza cu agenti contaminanti sau cu produse contaminate; pentru acestea se vor amenaja spatii cu aceasta destinatie.

Art. 550. - Pentru personalul din unitatile sanitare se aplica prevederile instructiunilor Ministerului Sanatatii in vigoare privind prevenirea infectiilor nosocomiale.

Art. 551. - Pentru personalul sanitar veterinar se aplica prevederile instructiunilor Ministerului Agriculturii si Alimentatiei in vigoare.

5.9. Bolile profesionale si bolile legate de profesiune

Art. 552. - Declararea, cercetarea si evidenta bolilor profesionale constituie obligatie in conformitate cu prevederile Legii protectiei muncii.

Art. 553. - Bolile profesionale, in sensul Legii protectiei muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Sunt considerate, de asemenea, boli profesionale afectiunile suferite de elevi, studenti si ucenici, in timpul efectuarii practicii profesionale, produse in conditiile enuntate mai sus.

Art. 554. - Intoxicatia acuta profesionala se considera si accident de munca, iar boala transmisibila profesionala se declara si ca boala transmisibila, conform normelor antiepidemice in vigoare.

Art. 555. - Bolile profesionale, a caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii, se prezinta in tabelul 13. Tabelul 13
__________

Bolile profesionale a caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii


----+------------------------------------+------------------------------------
|Nr. | Boala profesionala | Cauze |
|crt.| | |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 0 | 1 | 2 |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 1 |Intoxicatii (acute, subacute, |- substante cu actiune toxica |
| |cronice) si consecintele lor: |cunoscute in zona de munca; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 2 |Pneumoconioze colagene, silicoza |- pulberi de bioxid de siliciu |
| |(silico-antracoza, |liber cristalin, fibre de azbest, |
| |silico-sideroza), azbestoza, |pulberi de aluminiu s.a. in |
| |aluminoza etc., simple sau asociate |atmosfera locurilor de munca; |
| |cu tuberculoze: | |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 3 |Imbolnaviri respiratorii cauzate de |- pulberi vegetale textile (bumbac, |
| |pulberile organice (bisinoza, |in, canepa etc.) in atmosfera |
| |bronsita cronica, bronhoalveolita |locurilor de munca; |
| |alergica extrinseca): | |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 4 |Imbolnaviri respiratorii cronice |- substante cronice iritante |
| |cauzate de substante toxice |(bioxid de sulf, clor, oxizi de |
| |iritante (iritatia cailor aeriene, |azot etc.) in atmosfera locurilor |
| |emfizemul pulmonar si fibroza |de munca; |
| |pulmonara consecutiva bronsitei | |
| |cronice): | |


+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 5 |Astm bronsic, rinita alergica, |- substante de natura vegetala sau |
| |rinita vasomotorie etc.: |animala, precum si substante |
| | |chimice cu proprietati alergizante |
| | |(praf de ursol, sidef, ricin, |
| | |ipecacuana s.a.); |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 6 |Boli infectioase si parazitare: |- contact cu bolnavi infectiosi sau |
| | |cu materiale contaminate; |
| | |- contact cu sol contaminat sau cu |
| | |apa contaminata; |
| | |- contact cu animale bolnave sau cu |
| | |produse contaminate de origine |
| | |animala sau vegetala (carne, piele, |
| | |lana, par, plante s.a.); |
| | |- contact cu culturi de germeni, |
| | |vaccinuri vii s.a.; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 7 |Imbolnaviri datorita compresiunilor |- conditii de munca in care |
| |si decompresiunilor: |personalul este expus la presiuni |
| | |atmosferice crescute si scazute; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 8 |Cancer profesional: | |
| |a) cancer pulmonar sau al altor |- expunerea la fibre de azbest sau |
| |organe, precum si mezoteliomul |alte fibre minerale naturale ori |
| |pleural si peritoneal: |artificiale; |
| |b) cancer pulmonar al cailor |- expunerea la radiatii ionizante |
| |aeriene superioare, mucoasei |si corpusculare produse de |
| |sinusurilor, maxilare si frontale: |instalatiile Roentgen, de |
| | |acceleratorii de particule |
| | |elementare sau de materiale |
| | |radioactive, inhalarea gazelor si |
| | |pulberilor radioactive; |
| |c) cancer pulmonar: |- expunerea la unele substante |
| | |chimice cancerigene; |
| |d) limfosarcomul hepatic: |- expunerea la clorura de vinil; |
| |e) tumori ale cailor urinare |- expunerea la compusi aminici |
| |(papiloane, cancer): |cancerigeni; |
| |f) tumori maligne ale pielii si |- contact indelungat profesional cu |
| |leziuni precanceroase: |produse de distilare a huilei, |
| | |petrolului si sisturilor bituminoase|
| | |(asfalt, smoala, ulei antracenic, |
| | |derivate de antracen, fenantren, |
| | |combinatii azoaminice, gudron, |
| | |parafina, compusi ai arsenului |
| | |s.a.), radiatii ionizante, radiatii |
| | |ultraviolete etc.; |
| |g) hemopatii maligne: |- benzen, radiatii ionizante etc.; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 9 |Nevroze de coordonare; |- miscari numeroase si frecvent |
| |miotendosinovite si tendinite |repetate; incordarea sistematica a |
| |cronice: |muschilor si ligamentelor respective|
| | |sau presiune pe tendoanele |
| | |respective; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 10 |Artroze cronice, periartrite, |- presiune sistematica sau repetata |
| |stiloidite, necroze aseptice, |in regiunea articulatiilor |
| |osteocondilite, bursite, |respective, supraincordarea si |
| |epicondilite: |traumatizarea lor, munca |
| | |indelungata la temperatura scazuta |
| | |si umiditate; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 11 |Boala de vibratii (sindrom |- vibratii; |
| |osteo-musculo-articular, sindromul | |
| |Raynaud, sindrom nervos): | |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 12 |Varice foarte accentuate ale |- pozitie ortostatica indelungata; |
| |venelor membrelor inferioare | |
| |complicate cu tulburari trofice sau | |
| |cu procese inflamatorii | |
| |(tromboflebite): | |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 13 |Tromboflebita de efort a membrelor |- efort cu miscari ample ale |
| |superioare: |membrelor superioare; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 14 |Dermite acute si cronice, |- contact prelungit cu substante si |
| |ulceratii, melanodermii |chimice iritante (lacuri, solventi, |
| |leucodermii: |uleiuri minerale, hidrocarburi |
| | |clorate, compusi ai arsenului, |
| | |cromului, acizi, baze s.a.); |
| | |- contact cu substante |
| | |sensibilizante (nichel, ursol, |
| | |fluor, compusi ai beriliului, |
| | |dinitroclorbenzen, antibiotice, |
| | |rasini formaldehidice, formalina, |
| | |compusi ai mercurului, novocaina, |
| | |coloranti organici); |
| | |- actiunea diferitelor radiatii |
| | |ionizante; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 15 |Laringite cronice accentuate, |- incordarea indelungata a |
| |nodulii cantaretilor: |coardelor vocale in exercitarea |
| | |profesiunii; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 16 |Hipoacuzie si surditate de |- actiunea prelungita a zgomotului |
| |perceptie: |intens; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 17 |Astenopie acomodativa, agravarea |- incordarea permanenta a vederii in|
| |miopiei preexistente: |activitati cu solicitarea aparatului|
| | |vizual; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 18 |Cataracta: |- actiunea indelungata si intensiva |
| | |a energiei radiante (radiatii |
| | |infrarosii, radiatii ionizante, |
| | |radiatii de hiperfrecventa); |
| | |- actiunea indelungata a unor |
| | |substante toxice (trinitrotoluenul, |
| | |dinitrofenolul s.a.); |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 19 |Fotooftalmia: |- actiunea radiatiilor ultraviolete;|
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 20 |Conjunctivite si |- substante toxice iritante si |
| |keratoconjunctivite: |pulberi iritante in zona de munca; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 21 |Boala de iradiatii: |- actiunea radiatiilor ionizante; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 22 |Sindrom cerebro-astenic si |- unde electromagnetice si |
| |tulburari de termoreglare: |hiperfrecventa; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 23 |Soc caloric, colaps caloric, |- expunere la conditii |
| |crampe calorice: |meteorologice nefavorabile care |
| | |provoaca supraincalzirea |
| | |organismului; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 24 |Psihonevroze: |- ingrijirea indelungata a |
| | |bolnavilor psihici in unitati de |
| | |psihiatrie. |
----+------------------------------------+------------------------------------

Art. 556. - Bolile legate de profesiune sunt boli cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala; ele sunt precizate in tabelul 14. Tabelul 14
__________
Bolile legate de profesiune si principalele lor cauze potentiale

----+------------------------------------+------------------------------------
|Nr. | Boli legate de profesiune | Factori cauzali potentiali |
|crt.| | |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 0 | 1 | 2 |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 1 |Hipertensiunea arteriala: |- zgomot, vibratii, temperatura si |
| | |radiatii calorice crescute, |
| | |distres s.a.; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 2 |Afectiuni respiratorii cronice |- pulberi, gaze iritante s.a.; |
| |nespecifice: | |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 3 |Cardiopatia ischemica: |- solicitari crescute fizice si |
| | |psihice in procesul muncii; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 4 |Afectiuni musculo-scheletice |- microclimat nefavorabil, vibratii,|
| |(lombalgii, cervicoscapulalgii |efort fizic crescut, postura |
| |etc.): |incomoda, efect traumatic mecanic |
| | |s.a.; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 5 |Nevroze si alte afectiuni |- zgomot, vibratii, distres, noxe |
| |neuropsihice: |chimice s.a.; |
+----+------------------------------------+------------------------------------+
| 6 |Afectiuni digestive: |- temperatura ridicata, zgomot, |
| | |noxe chimice s.a. |
----+------------------------------------+------------------------------------

Art. 557. - Bolile profesionale si bolile legate de profesiune se declara, cerceteaza si se iau in evidenta conform Normelor metodologice privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea si evidenta bolilor profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesionala.

ANEXA Nr. 1
AUTORIZARE PERSONAL
CATEGORIILE PROFESIONALE DE PERSONAL CARE TREBUIE AUTORIZATE
SI ACTELE NORMATIVE REGLEMENTATOARE

----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------
|Nr. | Specialitatea | Sectorul de activitate | Actul normativ reglementator | Organul |
|crt.| | | | emitent/data |
| | | | | emiterii |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 1. |ELECTRICIAN |Producerea si | PE 024 | RENEL/1994 |
| | |distribuirea energiei | | |
| | |electrice | | |
| | +---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| | |Industria miniera | NSSM*) | M.M.P.S.**) |
| | | |Regulament pentru autorizarea | Departamentul |
| | | |electricienilor din punct de | Minelor/1991 |
| | | |vedere al normelor de protectia | |
| | | |muncii, din Instructiuni tehnice | |
| | | |la NSSM pentru industria miniera | |
| | +---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| | |Alte sectoare de activitate| NSSM | M.M.P.S. |
| | | |Regulament pentru autorizarea | M.M.P.S. - 44753/2/1987|
| | | |electricienilor din punct de vedere| |
| | | |al normelor de protectia muncii | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 2. |SUDOR SUBTERAN |Industria miniera |Instructiuni privind executarea | Departamentul |
| |VULCANIZARE, LIPIRE, | |lucrarilor de sudare, vulcanizare | Minelor/1991 |
| |TURNARE MASA IZOLANTA | |si lipire, din Instructiuni tehnice| |
| | | |la NSSM pentru industria miniera | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 3 |PERSONAL ENERGETICIAN |Industria miniera |Instructiuni privind calitatea si | Departamentul |
| |PENTRU VERIFICAREA | |verificarea explozoarelor miniere, | Minelor/1991 |
| |EXPLOZOARELOR MINIERE | |din Instructiuni tehnice la NSSM | |
| | | |pentru industria miniera | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 4. |EXPERT AGR |Industria miniera |Instructiuni privind reparatiile in| Departamentul |
| | |Toate sectoarele de |atelier ale instalatiilor si | Minelor/1991 |
| | |activitate cu medii |echipamentelor electrice pentru | |
| | |explozive |atmosfere potential explozive, din | |
| | | |Instructiuni tehnice la NSSM pentru| |
| | | |industria miniera | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 5. |MECANICI MASINI DE |Industria miniera si |NSSM pentru industria miniera | M.M.P.S. |
| |EXTRACTIE |constructii hidrotehnice | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 6. |SEMNALISTI |Industria miniera si |Idem | Idem |
| | |constructii hidrotehnice | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|7. |ARTIFICIERI |Industria miniera si alte |Idem | Idem |
| | |sectoare de activitate | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 8. |CONDUCATORI TEHNICI |Industria miniera |Idem | Idem |
| |SI CONDUCATORI AI | | | |
| |COMPARTIMENTELOR DE | | | |
| |PROTECTIA MUNCII | | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
| 9. |SALVATOR |Industria miniera si |Instructiuni privind reglementarea | Departamentul |
| | |activitati pe platformele |activitatii de salvare miniera, din| minelor/1991 |
| | |marine |Instructiuni tehnice la NSSM pentru| |
| | | |industria miniera | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|10. |SUDORI PENTRU |Toate sectoarele de |Prescriptii tehnice pentru | I.S.C.I.R.***/1984 |
| |INSTALATII MECANICE |activitate |autorizarea sudorilor care executa | |
| |SUB PRESIUNE SI DE | |lucrari de sudare in construirea, | |
| |RIDICAT | |montarea si repararea instalatiilor| |
| | | |mecanice sub presiune si a | |
| | | |instalatiilor de ridicat CR9 - 84 | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|11. |MACARAGII |Toate sectoarele de |Prescriptii tehnice pentru | I.S.C.I.R./1982 |
| | |activitate |autorizarea personalului de | |
| | | |deservire a instalatiilor mecanice | |
| | | |sub presiune si a instalatiilor de | |
| | | |ridicat CR5 82 | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|12. |MECANICI |Toate sectoarele de |Idem | Idem |
| |TRANSLATORISTI |activitate | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|13. |LEGATORI DE SARCINA |Toate sectoarele de |Prescriptii tehnice pentru | I.S.C.I.R./1988 |
| | |activitate |proiectarea, construirea, montarea,| |
| | | |exploatarea si verificarea | |
| | | |macaralelor si mecanismelor de | |
| | | |ridicat si dispozitivelor auxiliare| |
| | | |R1 - 87 | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|14. |FOCHISTI |Toate sectoarele de |Prescriptii tehnice pentru | I.S.C.I.R./1982 |
| | |activitate |autorizarea personalului de | |
| | | |deservire a instalatiilor mecanice | |
| | | |sub presiune si a instalatiilor de | |
| | | |ridicat CR5 - 82 | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|15. |LIFTIERI |Toate sectoarele de |Idem | Idem |
| | |activitate | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|16. |MECANICI TROLISTI |Toate sectoarele de |Idem | Idem |
| | |activitate | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|17. |LABORANT OPERATOR DIN |Producerea si distribuirea |Idem | Idem |
| |CENTRALELE TERMICE |energiei termice | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|18. |MONTATOR CORPURI |Toate sectoarele de |STAS 6177/I987 | I.R.S. ****)/1987 |
| |ABRAZIVE |activitate | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|19. |CONDUCATOR CARUCIOR |Toate sectoarele de |NSSM pentru transporturi auto | M.M.P.S. |
| |DE MANIPULARE (MOTO, |activitate | | |
| |ELECTROSTIVUITORISTI) | | | |
| |SI CONDUCATOR | | | |
| |ELECTROCAR | | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|20. |INSTALATOR AUTORIZAT |Toate sectoarele de |Normativ pentru exploatarea si | Ministerul Petrolului -|
| |(GRADUL I, II, III) |activitate |intretinerea retelelor de | Ordinul 263/1985 |
| |PENTRU PROIECTAREA SI | |distributie si instalatiilor de | |
| |EXECUTAREA LUCRARILOR | |utilizare a gazelor naturale I6-86 | |
| |DE DISTRIBUTIE SI | | | |
| |UTILIZARE GAZE | | | |
| |NATURALE | | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|21. |CONDUCATORI TEHNICI AI|Industria materialelor de |NSSM din domeniu | M.M.P.S. |
| |LOCURILOR DE MUNCA SI |constructii | | |
| |LUCRATORII CARE | | | |
| |EXECUTA LUCRARI DE | | | |
| |PRETENSIONARE A | | | |
| |ARMATURILOR LA | | | |
| |REALIZAREA ELEMENTELOR| | | |
| |PREFABRICATE DIN BETON| | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|22. |FRIGOTEHNISTI, |Industria alimentara si |NSSM pentru exploatarea | M.M.P.S. |
| |MAISTRI |alte sectoare de activitate|instalatiilor frigorifice | |
| |FRIGOTEHNISTI; | | | |
| |MECANICI INTERVENTIE | | | |
| |SI ELECTRICIENI | | | |
| |PENTRU INSTALATII | | | |
| |FRIGORIFICE | | | |
+----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------+
|23. |LUCRATOR CU SURSA |Toate sectoarele de |Legea 61/1974 |Comisia Nationala pentru|
| |RADIOACTIVA |activitate |Norme de radioprotectie |Energie Nucleara |
----+----------------------+---------------------------+-----------------------------------+------------------------

*) - Norme specifice de securitate a muncii
**) - Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
***) - Inspectoratul de Stat pentru Cazane si Instalatii de Ridicat
****) - Institutul Roman de Standardizare

ANEXA Nr. 2
DOTARI SOCIAL - SANITARE
NORMAREA INCAPERILOR SOCIAL - SANITARE IN FUNCTIE
DE CARACTERISTICILE PROCESELOR TEHNOLOGICE

-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+----------------------------------------------
| Gruparea | Caracteristicile proceselor tehnologice | Exemple de procese tehnologice | Anexe social - sanitare |
|proceselor | | +-----------------------+----------------------+
|tehnologice| | | De baza | Speciale |
+-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
+-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------+
| | | | | |
| I. |Procese tehnologice ce produc murdarirea,| | | |
| |fara degajare de substante chimice, fara | | | |
| |contact cu produse ce au actiune iritanta| | | |
| |asupra pielii: | | | |
| |a) care produc murdarirea mainilor |Prelucrarile la rece ale metalelor, | Vestiare | |
| | |asamblare mecanica etc. | Spalatoare | |
| + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - -|- - - - - - - - - - - -+ - - - - - - - - - - -+
| |b) care produc murdarirea mainilor si |Lucrari de reparatii sau | Vestiare | |
| | corpului |intretinere a masinilor. utilajelor | Dusuri | |
| | |si instalatiilor, forajul si | Spalatoare | |
| | |extractia petrolului | | |
+-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------+
| II. |Procese tehnologice care au loc in | | | |
| |conditii de microclimat nefavorabil: | | | |
| |a) cu temperatura ridicata si radiatii |Instalatii pentru elaborarea |Vestiare |Incaperi pentru pauze |
| | calorice |otelurilor, laminoare, foraje, |Dusuri |cu microclima normala |
| | |tratamente termice |Spalatoare | |
| + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - -|- - - - - - - - - - - -+ - - - - - - - - - - -+
| |b) cu temperatura scazuta |Munca in exterior sau in spatii |Vestiare |Incaperi pentru |
| | |frigorifice etc. |Dusuri |incalzire |
| | | |Spalatoare |periodica |
| + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - -|- - - - - - - - - - - -+ - - - - - - - - - - -+
| |c) procese tehnologice generatoare de |Ateliere umede, spalatorii etc. |Vestiare |Conditii de uscare a |
| |umiditate crescuta | |Dusuri |echipamentului de |
| | | |Spalatoare |protectie si de lucru |
+-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------+
| III. |Procese de munca ce se desfasoara in | | | |
| |conditii de degajare de praf, fara alte | | | |
| |substante chimice sau produse cu actiune | | | |
| |iritanta asupra pielii: | | | |
| |a) cu degajare de praf |Turnatorii, fabricarea materialelor |Vestiare |Conditii de |
| | |de constructie, fabrici de ciment, |Dusuri |desprafuire a |
| | |industria inului si canepei etc. |Spalatoare |echipamentului de |
| | | | |protectie si de lucru |
| + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - -|- - - - - - - - - - - -+ - - - - - - - - - - -+
| |b) cu degajare de negru de fum, praf |Fabricarea si manipularea negrului |Vestiare pentru haine |Conditii de |
| |de carbune, praf de gudron, fibre de |de fum, gudroanelor, exploatari |de strada |desprafuire si |
| |azbest |miniere de carbune etc. |Dusuri |spalare a hainelor de |
| | | |Vestiare pentru haine |protectie si de lucru |
| | | |de protectie si de | |
| | | |lucru (in circuit | |
| | | |unic) | |
| | | |Spalatoare | |
+-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------+
| IV. |Procese de munca ce au loc in conditii de| | | |
| |contact cu substante toxice: | | |Conditii de spalare |
| |a) cu actiune iritanta asupra pielii prin| Contact al pielii cu acizi, | Vestiare |si uscare a |
| |contact direct | reactivi, materiale corosive, crom| Dusuri |echipamentului de |
| | | | Spalatoare |protectie |
| + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - -|- - - - - - - - - - - -+ - - - - - - - - - - -|
| |b) cu actiune toxica generala |Prelucrarea plumbului, lucru cu |Vestiare pentru haine |Conditii de spalare |
| | |nitro- si aminoderivati ai |de strada |si uscare a |
| | |hidrocarburilor aromatice, mercur, |Dusuri; |echipamentului de |
| | |alte metale grele, pesticide etc. |Vestiare pentru haine |protectie si de lucru |
| | | |de protectie si de |si, unde este cazul, |
| | | |lucru (in circuit |de denocivizare a |
| | | |unic) |acestuia |
| | | |Spalatoare | |
| + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - -|- - - - - - - - - - - -+ - - - - - - - - - - -|
| |c) gaze si vapori care pot produce |Locuri de munca cu risc de |Vestiare pentru haine |Conditii de spalare |
| |intoxicatii acute |intoxicatie cu clor, acid cianhidric|de strada |si uscare a |
| | |si compusi cianici, benzen, gaze |Dusuri |echipamentului de |
| | |iritante respiratorii etc. |Vestiare pentru haine |protectie si de |
| | | |de protectie si de |denocivizare, unde |
| | | |lucru (in circuit |este cazul |
| | | |unic); |Camere de salvare - |
| | | |Spalatoare |degazare |
+-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------+
| V. |Procese de munca in care se manipuleaza |Prelucrarea materiilor prime |Vestiare pentru haine |Camere pentru |
| |sau se prelucreaza materiale contaminate |animale, a materialelor biologice |de strada; |decontaminare |
| |cu germeni patogeni, paraziti, toxine, |contaminate, lucru cu elemente |Dusuri; |(dezinfectie, |
| |substante radioactive etc. |radioactive etc. |Vestiare pentru haine |dezinsectie) a |
| | | |de protectie si de |hainelor de protectie |
| | | |lucru (in circuit |si de lucru |
| | | |unic); | |
| | | |Spalatoare | |
+-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------+
| VI. |Procese tehnologice care necesita un | | | |
| |regim special pentru asigurarea | | | |
| |calitatii produsului: | | | |
| |a) legate de productia si prelucrarea |Procesele tehnologice din fabricile |Vestiare pentru haine |Conditii pentru |
| |produselor alimentare |de paine, lapte, laboratoare de |de strada; |spalarea, uscarea si |
| | |cofetarie, combinate de carne, |Dusuri; |calcarea |
| | |bucatarii etc. |Vestiare pentru haine |echipamentului de |
| | | |de protectie si de |protectie |
| | | |lucru (in circuit unic | |
| | | |filtru sanitar) | |
| | | |Spalatoare | |
| + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - -|- - - - - - - - - - - -+ - - - - - - - - - - -+
| |b) legate de productia medicamentelor, |Productia medicamentelor, |Vestiare pentru haine |Conditii pentru |
| |pansamentelor, serurilor, vaccinurilor, |pansamentelor, serurilor, |de strada; |spalarea si |
| |solutiilor perfuzabile etc. |vaccinurilor, solutiilor |Dusuri |sterilizarea |
| | |perfuzabile etc. |Vestiare pentru |echipamentului de |
| | | |haine de protectie |protectie si de lucru |
| | | |si de lucru (in |Camera de manichiura |
| | | |circuit unic) | |
| | | |Spalatoare | |
-----------+-----------------------------------------+------------------------------------+-----------------------+----------------------
NOTA: - Vestiarele se pot organiza fie sub forma de incaperi cu dulapuri individuale, fie sub forma de garderoba comuna pentru personalul unui loc de munca (atelier, sectie etc.). - Incaperile speciale (pentru incalzire, pentru racorire etc.) se dimensioneaza asigurandu-se 0,10 mp/persoana, luandu-se in calcul schimbul cel mai numeros.
ANEXA Nr. 3
DOTARI SOCIAL - SANITARE
NORMAREA LAVOARELOR, DUSURILOR,
A CANTITATII DE APA CALDA SI RECE

--------------+------------------------+---------------------------------
| Grupa | Numar persoane | Cantitatea de apa pentru o |
| procesului | pentru un: | persoana (litri) |
| tehnologic +----------+-------------+--------------+------------------+
| | Lavoar | Dus | Total |Din care apa calda|
| |sau loc de| | | |
| |spalare a | | | |
| | mainilor | | | |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| I a | 20 | - | 40 | 20 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| I b | 20 | 25 | 60 | 40 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| II a | 25 | 40 | 50 | 25 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| II b | 25 | 40 | 40 | 25 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| II c | 25 | 40 | 40 | 20 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| III a | 25 | 15 | 60 | 40 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| III b | 15 | 10 | 85 | 60 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| IV a | 25 | 25 | 40 | 25 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| IV b | 20 | 20 | 50 | 35 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| IV c | 25 | 25 | 40 | 25 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| V | 10 | 15 | 75 | 50 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| VI a | 15 | 20 | 60 | 40 |
+--------------+----------+-------------+--------------+------------------+
| VI b | 15 | 20 | 60 | 40 |
--------------+----------+-------------+--------------+------------------
NOTA: Se are in vedere schimbul cu cel mai mare numar de persoane.
ANEXA Nr. 4
DOTARI SOCIAL - SANITARE
NORMAREA CABINELOR DE CLOSET SI A PUNCTELOR
DE ALIMENTARE CU APA

----------------+---------------------+--------------------+-----------------
| Numar | Cabine de closet | Pisoare | Puncte de |
| persoane de +----------+----------+ | alimentare cu |
| acelasi sex | Barbati | Femei | | apa |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 25 | 1 | 2 | 1 | 1 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 50 | 2 | 3 | 2 | 1 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 75 | 3 | 4 | 2 | 2 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 100 | 4 | 5 | 3 | 2 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 150 | 5 | 6 | 5 | 3 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 200 | 6 | 8 | 5 | 4 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 300 | 8 | 10 | 7 | 6 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 400 | 9 | 12 | 8 | 7 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 500 | 11 | 14 | 9 | 8 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 650 | 13 | 14 | 10 | 9 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 800 | 14 | 18 | 12 | 11 |
+----------------+----------+----------+--------------------+-----------------+
| 1.000 | 16 | 20 | 13 | 12 |
----------------+----------+----------+--------------------+-----------------
NOTA: - Pentru normare se ia in calcul schimbul cu cel mai mare numar de persoane. - Pentru alimentarea cu apa de baut se vor prefera robinete cu jet ascendent (arteziene).

ANEXA Nr. 5
DOTARI SOCIAL-SANITARE
NORMAREA TEMPERATURII AFRULUI IN INCAPERILE SOCIAL-SANITARE

----+---------------------------------------+-----------------------
|Nr. | Denumirea anexei social-sanitare |Temperatura aerului, 0C|
|crt.| | |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 1.|Vestiare pentru pastrarea imbracamintei| 16 |
| |de lucru si de strada | |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 2.|Vestiare pentru imbracare-dezbracare | 18-20 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 3.|Anticamera dusuri | 23 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 4.|Incaperea dusurilor | 23-25 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 5.|Incaperea spalatoarelor | 18-23 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 6.|Closete | 15 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 7.|Camera intima pentru femei | 22-23 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 8.|Incaperi pentru uscarea echipamentului | 25-30 |
| |de protectie si de lucru | |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 9.|Incaperi pentru incalzirea muncitorilor| 15-20 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 10.|Camere pentru fumat | 14 |
+----+---------------------------------------+-----------------------+
| 11.|Sali pentru servirea mesei | 18 |
----+---------------------------------------+-----------------------

ANEXA Nr. 6
LIMITELE MAXIME ADMISE ALE CURENTILOR PRIN CORPUL OMULUI, I(h),
CONSIDERATE IN CALCULE PENTRU CONCEPTIA SI STABILIREA UNOR SISTEME
DE PROTECTIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARILOR, IN FUNCTIE DE TIMPUL DE
INTRERUPERE A PROTECTIEI DE BAZA t(b),
STABILITA CONFORM DOCUMENTATIEI TEHNICE SPECIFICE

----+-----------------+----------------------+-------------------------------------------------------------
|Nr. | Felul curentului|Numarul sistemelor de |Timpul de intrerupere a protectiei de baza, t(b), in secunde |
|crt.| |eliminare a defectelor+----+----+----+----+----+----+----+----+-----+-----+----+----+
| | | | 0,1| 0,2| 0,3| 0,4| 0,5| 0,6| 0,7| 0,8| 1 | 2 | 3 | 3 |
| | | +----+----+----+----+----+----+----+----+-----+-----+----+----+
| | | | Valoarea curentului, I(h), in miliampermetri |
+----+-----------------+----------------------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+------+----+----+
| 1.|Curent alternativ|a) un sistem | 115| 60| 50| 35| 30| 26| 24| 22| 20| 15 | 12 | 10 |
| | +----------------------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+------+----+----+
| | |b) doua sisteme*) | 460| 367| 265| 200| 100| 80| 70| 60| 50| 40 | 35 | 10 |
+----+-----------------+----------------------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+------+----+----+
| 2.|Curent continuu |a) un sistem | 190| 115| 90| 80| 70| 65| 60| 58| 55| 50 | 40 | 40 |
| | +----------------------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+------+----+----+
| | |b) doua sisteme*) | 480| 440| 400| 350| 300| 280| 260| 230| 200| 140 |140 | 40 |
----+-----------------+----------------------+----+----+----+----+----+----+----+----+----+------+----+----

*) Pct. b) din tabel se refera, in special, la cazul retelelor de inalta tensiune (620 kV) legate la
pamant prin rezistente ohmice care sunt prevazute cu doua sisteme distincte de eliminare a defectului cu
punere la pamant, in conformitate cu STAS 7334-83.

ANEXA Nr. 7
LIMITA MAXIMA ADMISA A TENSIUNII DE LUCRU PENTRU ECHIPAMENTELE
TEHNICE PORTABILE, FOLOSITE IN MEDII PERICULOASE SI FOARTE PERICULOASE,
IN FUNCTIE DE MASURA DE PROTECTIE APLICATA IMPOTRIVA ELECTROCUTARILOR
PRIN ATINGERE INDIRECTA SI DE TIPUL RETELEI IN CARE SE POATE
APLICA MASURA DE PROTECTIE RESPECTIVA

----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------
|Nr. | Masura de protectie aplicata |Tipul retelei de alimentare in| Tensiunea de lucru |
|crt.| |care se aplica masura propusa |maxima admisa, in volti|
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 1. |Separarea de protectie | T sau I | 400 |
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 2. |Izolatie suplimentara de protectie (cu dubla izolatie) | T sau I | 400 |
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 3. |Egalizarea potentialelor | T sau I | 400 |
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 4. |Izolatie intarita si tensiune redusa | T sau I | 50 |
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 5. |Tensiune redusa si izolatie de lucru | T sau I | 24 |
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 6. |Legare la nul (schema TN) sau la pamant (schema TT) si folosirea | T | 400 |
| |la manipulare a manusilor si cizmelor (sau covorase sau platforme) | | |
| |izolante sau izolarea dispozitivelor de manevrare a utilajului | | |
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 7. |Legarea la pamant (schema IT) si deconectarea la o punere simpla | I | 400 |
| |la pamant sau izolatie intarita sau folosirea la manipulare a | exploatare la suprafata | |
| |manusilor si cizmelor (sau covoraselor sau platformelor) izolante | | |
+----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------+
| 8. |Legarea la pamant (schema IT) si controlul permanent al rezistentei| exploatare subterana | 127 |
| |de izolare a retelei, conform documentatiei tehnice specifice | (exploatare miniera) | |
----+-------------------------------------------------------------------+------------------------------+-----------------------
OBSERVATII:
1. Masurile de protectie din coloana 2, conform documentatiei tehnice specifice in vigoare.
2. In tabel, notatiile din coloanele 2 si 3 au urmatoarele semnificatii: T retea legata (cu neutrul legat) la pamant; I - retea izolata (cu neutrul izolat) fata de pamant; TN - schema care cuprinde o retea legata la pamant, iar protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta este protectia prin legare la nul N; TT - schema care cuprinde o retea T, iar protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta este protectia prin legare la pamant T; IT - schema care cuprinde o retea I, iar protectia este T.
3. Masura de protectie de la numarul curent 6 se aplica numai conditionat, conform documentatiei tehnice specifice in vigoare.


ANEXA Nr. 8
LIMITA MAXIMA ADMISA A TENSIUNII DE LUCRU PENTRU ALIMENTAREA CORPURILOR
DE ILUMINAT IN FUNCTIE DE TIPUL CORPULUI DE ILUMINAT, DE ZONA
DE AMPLASARE A CORPULUI DE ILUMINAT SI DE MASURA DE PROTECTIE

----+-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------
|Nr. | Zona de amplasare |Tipul retelei| Masura de protectie aplicata |Tensiunea| Observatii |
|crt.| |de alimentare| corpului de iluminat |de lucru | |
| | | in care se | | maxima | |
| | |aplica masura| | admisa, | |
| | |de protectie | |in volti | |
+----+-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
+----+-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
|1. |Corp de iluminat fix sau mobil | | | | |
| |cu lampa de incandescenta sau | | | | |
| |cu vapori de inalta presiune: | | | | |
| |a) In afara zonei de manipulare | T sau I | - | 231 | - |
| |sau in locuri putin periculoase | | | | |
| +-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
| |b) In zone de manipulare din | T sau I |Blocare care sa permita deschiderea | 231 |Nu este obligatorie |
| |locuri periculoase si foarte | |numai cu scule speciale (de exemplu | |blocarea pentru |
| |periculoase | |chei triunghiulare) sau numai dupa | |iluminatul de siguranta |
| | | |scoaterea de sub tensiune, grad de | |care in mod normal nu |
| | | |protectie IP44, legare la nul sau la| |se afla sub tensiune |
| | | |pamant | | |
| +-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
| |c) In zone de manipulare din | I |Protectie prin legare la pamant; in | 133 | - |
| |locuri periculoase si foarte | |cazul exploatarilor miniere si | | |
| |periculoase | |controlul permanent al rezistentei | | |
| | | |de izolare a retelei | | |
| +-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
| |d) In zona de manipulare din | T sau I |Tensiune redusa | 24 |Periodic se verifica |
| |locuri periculoase si foarte | | | |izolatia circuitelor si a |
| |periculoase | | | |transformatorului coborator|
+----+-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
|2. |Corp de iluminat fix sau mobil | | | | |
| |cu lampa fluorescenta: | | | | |
| |a) In afara zonei de manipulare sau| T sau I | - | 231 | - |
| |in locuri mai putin periculoase | | | | |
| +-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
| |b) in zone de manipulare si locuri | T sau I |Legare la pamant sau la nul | 231 | - |
| |periculoase si foarte periculoase | | | | |
+----+-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------+
| 3. |Lampi electrice portabile, | T sau I |Tensiune redusa | 24 |Periodic se verifica |
| |indiferent de zona | | | |izolatia circuitelor si a |
| | | | | |transformatorului coborator|
----+-----------------------------------+-------------+------------------------------------+---------+---------------------------
OBSERVATII: Pentru notatiile T si I a se vedea observatiile 2 de la anexa 7.
ANEXA Nr. 9
LIMITA MAXIMA ADMISA A TENSIUNII DE LUCRU PENTRU ALIMENTAREA
ECHIPAMENTELOR ELECTRICE MOBILE PENTRU SUDARE CU ARC ELECTRIC,
FUNCTIE DE PARTEA DIN CIRCUITUL DE SUDARE CONSIDERATA SI MASURA
DE PROTECTIE APLICATA PENTRU PROTEJAREA SUDORULUI IN CAZUL
ATINGERII PARTILOR NEIZOLATE (DE EXEMPLU, ALE CLESTELUI DE SUDAT)

----+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+----------------
|Nr. |Partea din circuitul de sudare | Masura de protectie aplicata |Tensiunea maxima|
|crt.| | |admisa, in volti|
+----+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+----------------+
| 0 | 1 | 2 | 3 |
+----+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+----------------+
| 1. |Infasurarea primara a | Protectie impotriva atingerii directe si indirecte | 500 |
| |transformatorului pentru sudare| | |
+----+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+----------------+
| 2. |Infasurarea secundara a |Masuri de protejare a sudorului in cazul atingerii partilor neizolate | 75 |
| |transformatorului pentru sudare|ale circuitului, de exemplu deconectarea de la retea a | |
| | |transformatorului la intreruperea arcului electric | |
| | +-------------------------------------+---------------------------------+----------------+
| | |Reducerea tensiunii de mers in gol |mediu periculos | 48 |
| | +-------------------------------------+---------------------------------+----------------+
| | | |mediu foarte periculos | 24 |
+----+-------------------------------+-------------------------------------+---------------------------------+----------------+
| 3. |Circuitul de sudare a | | |
| |generatoarelor sau | | |
| |convertizoarelor de curent | | |
| |continuu |Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte | |
| |a) exploatare la suprafata | | 100 |
| +-------------------------------+ +----------------+
| |b) exploatare subterana | | 65 |
| |(exploatare miniera) | | |
----+-------------------------------+-----------------------------------------------------------------------+----------------

OBSERVATIE: Valorile de la numerele curente 2 si 3 se refera la tensiunile de mers in gol ale circuitelor de sudare.
ANEXA Nr. 10
LIMITA MAXIMA ADMISA A TENSIUNILOR DE ATINGERE SI DE PAS PENTRU
INSTALATIILE SI ECHIPAMENTELE DE JOASA TENSIUNE IN FUNCTIE DE CATEGORIA
RETELEI DE ALIMENTARE, DE ZONA DE AMPLASARE A ECHIPAMENTULUI
(INSTALATIILOR) SI DE TIMPUL DE INTRERUPERE IN CAZ DE DEFECT

----+--------------------+---------------------+------------------------------
| | | | Tensiunea maxima admisa de |
| | | | atingere si de pas pentru |
|Nr. |Categoria retelei de| Zona de amplasare a | timpul de intrerupere de: |
|crt.| alimentare |instalatiei electrice+--------------+---------------+
| | | | 3s | 3s |
| | | +--------------+---------------+
| | | | V |
+----+--------------------+---------------------+--------------+---------------+
| | | | | |
| 1. |de curent alternativ|a) la suprafata | 65 | 50 |
| | +---------------------+--------------+---------------+
| | |b) in subteran | | 24 |
| | |(exploatare miniera) | 24 | |
+----+--------------------+---------------------+--------------+---------------+
| 2. |de curent continuu |c) la suprafata | 120 | 65 |
| | +---------------------+--------------+---------------+
| | |d) in subteran | 24 | |
| | |(exploatare miniera) | | 24 |
----+--------------------+---------------------+--------------+---------------

ANEXA Nr. 11
LIMITA MAXIMA ADMISA A TENSIUNILOR DE ATINGERE SI DE PAS PENTRU
ECHIPAMENTELE (INSTALATIILE) DE INALTA TENSIUNE
IN FUNCTIE DE TIPUL ECHIPAMENTULUI, DE ZONA DE AMPLASARE, DE TIPUL
RETELEI SI DE TIMPUL DE INTRERUPERE IN CAZ DE DEFECT

----+-----------------------+--------------------------+---------+--------------------------------------------------------
|Nr. | Tipul echipamentului | Zona de amplasare | Tipul | Tensiunea maxima admisa de atingere si de pas pentru |
|crt.|instalatiei electric(e)| |retelei | timpul de intrerupere la protectia de baza de: |
+----+-----------------------+--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | | |0,2 s|0,3 s|0,4 s|0,5 s|0,6 s|0,7 s|0,8 |1,2 |3 s |
| | | | | | | | | | |1,2 s |3 s | |
+----+-----------------------+--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | | | V |
+----+-----------------------+--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
+----+-----------------------+--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
|1. |Echipamentul electric |a) Circulatie frecventa | I, T1 | 125 | 100 | 85 | 80 | 75 | 70 | 65 | 65 | 5 |
| |(exclusiv stalpii LEA) | +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | | T2 | 250 | 200 | 165 | 150 | 140 | 130 | 125 | 65 | 5 |
| | +--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | |b) Circulatie redusa cu | I, T1 | 250 | 200 | 165 | 150 | 140 | 130 | 125 | 125 |125 |
| | | folosirea mijloacelor +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | individuale de | T2 | 500 | 400 | 330 | 300 | 280 | 260 | 250 | 125 |125 |
| | | protectie izolante | | | | | | | | | | |
| | +--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | |c) Circulatie frecventa cu| I, T1 | 500 | 400 | 330 | 300 | 280 | 260 | 250 | 250 | 25 |
| | | folosirea mijloacelor +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | individuale de | T2 |1.100| 795 | 600 | 500 | 500 | 500 | 500 | 250 | 25 |
| | | protectie izolante | | | | | | | | | | |
+----+-----------------------+--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
|2. |Stalpi LEA fara |a) Circulatie frecventa | I | 125| 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 |125 |
| |aparataj | din localitati +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | | T1 | 250| 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 |250 |
| | | +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | | T2 |1.100| 795 | 600 | 500 | 500 | 500 | 500 | 250 |250 |
| | +--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | |b) Circulatie frecventa |I, T1, T2|Nu se standardizeaza |
| | | din afara localitatilor| | |
| | +--------------------------+---------+--------------------------------------------------------+
| | |c) Circulatie redusa |I, T1, T2|Nu se standardizeaza |
| | +--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | |d) Incinte industriale | I, T1 | 125| 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 |125 |
| | | si agricole, plaje si +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | terenuri de camping | T2 | 250| 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 |250 |
+----+-----------------------+--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
|3. |Stalpi LEA cu aparataj |a) In general, | I | 125| 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 |125 |
| | | indiferent de zona +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | | T1 | 250| 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 | 250 |250 |
| | | +---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | | | T2 | 500| 500 | 500 | 500 | 500 | 500 | 500 | 500 |500 |
| | +--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----+
| | |b) Incinte industriale | I | 125| 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 | 125 |125 |
| | | si agricole, plaje si | | | | | | | | | | |
| | | terenuri de camping | | | | | | | | | | |
----+-----------------------+--------------------------+---------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-------+-------+----
OBSERVATIE: In tabel, notatiile din coloana 3 au urmatoarele semnificatii: I - retea izolata fata de pamant; T
- retea legata la pamant cu un sistem de eliminare a defectului; T' - retea legata la pamant cu doua sisteme de eliminare a defectului.
ANEXA Nr. 12
MICROCLIMATUL
LIMITELE TERMICE MINIME ADMISE LA LOCURILE DE MUNCA

------------------+-----------------+-------------------
| Nivelul degajarii| Temperatura la | Viteza curentilor|
| de caldura prin | globtermometru | de aer |
| efort fizic | 0C | |
| kcal/h | | m/s |
+------------------+-----------------+-------------------+
| pana la 120 | 18 | pana la 0,2 |
+------------------+-----------------+-------------------+
| 121 - 175 | 16 | pana la 0,3 |
+------------------+-----------------+-------------------+
| 176 - 300 | 15 | pana la 0,4 |
+------------------+-----------------+-------------------+
| peste 300 | 12 | pana la 0,5 |
------------------+-----------------+-------------------
ANEXA Nr. 13
MICROCLIMATUL
LIMITELE TERMICE MAXIME ADMISE LA LOCURILE DE MUNCA

----------+-------------------------------------------
|Umiditatea| Temperatura la globtermometru 0C |
|relativa a| |
| aerului | |
| +----------+----------+----------+----------+
| | Degajare | Degajare | Degajare | Degajare |
| |de caldura|de caldura|de caldura|de caldura|
| % | pana la |121 - 175 |176 - 300 |peste 300 |
| |120 kcal/h| kcal/h | kcal/h | kcal/h |
+----------+----------+----------+----------+----------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Pana la 20| 41 | 39 | 37 | 34 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Pana la 30| 39 | 37 | 35 | 32 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Pana la 40| 37 | 35 | 33 | 30 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Pana la 50| 35 | 33 | 32 | 29 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Pana la 60| 34 | 32 | 30 | 28 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Pana la 70| 33 | 31 | 29 | 27 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Pana la 80| 32 | 30 | 28 | 26 |
+----------+----------+----------+----------+----------+
|Peste 80| 31 | 29 | 27 | 25 |
----------+----------+----------+----------+----------
NOTA: In cazul cand nu sunt radiatii calorice si temperatura peretilor, precum si a altor suprafete din incapere, nu prezinta diferente mari fata de temperatura aerului, se poate utiliza, in lipsa globtermometrului, temperatura la termometrul cu bulb uscat de la psihrometrul ASSMAN, aplicandu-se limitele termice din anexele 11 si 12. Limitele termice normate sunt valabile pentru muncitorii cu imbracaminte obisnuita de vara. In cazul in care procesul tehnologic impune purtarea unor costume speciale de protectie, care impiedica schimburile de caldura dintre organism si mediul ambiant, se vor stabili limitele de toleranta privind durata de purtare a acestora, in functie de efort si caracteristicile costumului, astfel incat sa se previna efectele negative asupra sanatatii.
ANEXA Nr. 14
CONCENTRATII ADMISIBILE DE SUBSTANTE TOXICE
IN ATMOSFERA ZONEI DE MUNCA

----+-----------------------------------------------------------+-------------
|Nr. | Denumirea substantei |Concentratia |
|crt.| | admisibila |
| | | mg/mc |
+----+-----------------------------------------------------------+------+------+
| | |medie | varf |
+----+-----------------------------------------------------------+------+------+
| 0 | 1 | 2 | 3 |
+----+-----------------------------------------------------------+------+------+
| 1.|Acetaldehida | 90| 180|
| 2.|Acetat de amil si izoamil | 300| 500|
| 3.|Acetat de benzil | 50| 80|
| 4.|Acetat de butil si izobutil | 300| 400|
| 5.|Acetat de celosolv (2 etoxietil-acetat) P| 30| 50|
| 6.|Acetat de etil | 400| 500|
| 7.|Acetat de hexil secundar | 150| 250|
| 8.|Acetat de metil | 200| 600|
| 9.|Acetat de metil celosolv (2 metoxietil acetat) P| 25| 50|
| 10.|Acetat de propil si izopropil | 400| 600|
| 11.|Acetat de vinil | 20| 50|
| 12.|Acetil acetat de etil | 100| 200|
| 13.|Acetona | 200| 500|
| 14.|Acetoncianhidrina P| 2| 10|
| 15.|Acetonitril P| 10| 50|
| 16.|Acid acetic | 15| 20|
| 17.|Acid acrilic | 5| 10|
| 18.|Acid azotic | -| 5|
| 19.|Acid bromhidric | 5| 10|
| 20.|Acid butiric | 15| 30|
| 21.|Acid cianhidric P| 0,30| 1|
| 22.|Acid clorhidric | -| 5|
| 23.|Acid 2-clorpropionic | 1| 2|
| 24.|Acid 2,2-diclorpropionic | 2| 10|
| 25.|Acid diclorpropionic sare de amoniu | 150| 200|
| 26.|Acid diclorpropionic sare de izopropilamina | 20| 50|
| 27.|Acid dimetilditiofosforic | 10| 15|
| 28.|Acid fluorhidric | 0,50| 1|
| 29.|Acid formic | 1| 3|
| 30.|Acid fosforic | 0,50| 1,50|
| 31.|Acid hidrazoic | 1| 2|
| 32.|Acid metacrilic | 30| 45|
| 33.|Acid monocloracetic | -| 1|
| 34.|Acid oxalic | 1| 2|
| 35.|Acid sulfuric si anhidrida sulfurica | 0,50| 1|
| 36.|Acrilamida pC P| 0,03| -|
| 37.|Acrilat de etil P| 30| 80|
| 38.|Acrilat de metil P| 20| 30|
| 39.|Acrilonitril pC P| 5| 10|
| 40.|Acroleina | 0,30| 0,50|
| 41.|Agefor (etil-izobutil-ditiofosfat de amoniu) | 2| 6|
| 42.|Alaclor (metaclor) [2-cloro-2',6' dietil-N- | | |
| |(metoximetil)-acetanilida] | 20| 30|
| 43.|Alar (hidrazida acidului succinic; tepacen) | 1| 3|
| 44.|Alchil si aril clorsilani | 2| 5|
| 45.|Alcool alilic P| 3| 6|
| 46.|Alcool amilic si izoamilic | 100| 200|
| 47.|Alcool butilic si izobutilic | 100| 200|
| 48.|Alcool decilic | 100| 200|
| 49.|Alcooli dioxanici | 100| 150|
| 50.|Alcool etilic | 500| 1.000|
| 51.|Alcool furfurilic | 50| 100|
| 52.|Alcool heptilic (1-heptanol) | 150| 250|
| 53.|Alcool hexilic | 150| 250|
| 54.|Alcool metil-amilic (metil-izobutil-carbinol; | | |
| |4 metil-2 entanol P| 60| 100|
| 55.|Alcool metilic P| 260| 300|
| 56.|Alcool nonilic | 150| 250|
| 57.|Alcool octilic si izooctilic P| 150| 250|
| 58.|Alcool propilic si izopropilic P| 200| 500|
| 59.|Aldehida n-butirica si izobutirica | -| 25|
| 60.|Aldehida cloracetica | -| 3|
| 61.|Aldehida crotonica | 0,50| 3|
| 62.|Aldrin sau izodrin (1,2,3,4,10,10-hexaclor | | |
| |1,4,4a,5,8,8a-hexahidro-1,4,5,8 | | |
| |-diendodimetilennaftalina) P| 0,20| 0,25|
| 63.|Aluminiu si oxizi (pulberi) | 3| 10|
| 64.|Aluminiu si oxizi (fumuri) | 1| 3|
| 65.|Amoniac | 15| 30|
| 66.|Anhidrida acetica | 15| 25|
| 67.|Anhidrida borica | 10| 15|
| 68.|Anhidrida butirica | 1| 5|
| 69.|Anhidrida fosforica | 0,50| 1,50|
| 70.|Anhidrida ftalica (vapori si aerosoli de condensare | 2| 5|
| 71.|Anhidrida maleica | 1| 3|
| 72.|Anilina P| 3| 5|
| 73.|Anisidina (aminoanisoli o,m,p) P| 0,30| 0,50|
| 74.|Antimolia (3,4,6,2',3',5' hexaclor-dibenzen-sulfonamida) | 150| 220|
| 75.|Antimoniu (stibiu) | 0,20| 0,50|
| 76.|ANTU (alfa-naftil-tiouree) | 0,20| 0,60|
| 77.|Argint (pulberi) | 0,01| 0,10|
| 78.|Argint (compusi solubili) | 0,005| 0,015|
| 79.|Arseni si compusi anorganici C| 0,01| 0,100|
| 80.|Atrazina | 1| 2|
| 81.|Azonaftol AS-SW | 500| 1.000|
| 82.|Bariu (compusi solubili) | 0,30| 0,50|
| 83.|3-4 benzpiren (benz(a)piren) pC | -| Fp|
| 84.|Benzen C P| 15| 30|
| 85.|Benzidina C P| -| F|
| 86.|Benzine (carburanti) | 300| 500|
| 87.|Benzoat de etil | 200| 300|
| 88.|Benzoxalona | 20| 50|
| 89.|Beriliu si compusi (exprimati in Be) pC | 0,002| -|
| 90.|Biocid ETA-3 (hexahidro-1,3,5-trietanol-S-triazina) | -| 3|
| 91.|Biocid PR (hexahidro-1,3,5-tripropil-S-triazina) | -| 1|
| 92.|Biocid TH (hexahidro-1,3,5-trietil-S-triazina) | -| 1,40|
| 93.|Bioxid de carbon | 5.000|10.000|
| 94.|Bioxid de clor | 0,10| 0,300|
| 95.|Bioxid de sulf (anhidrida sulfuroasa) | 5| 10|
| 96.|Bis-cloro-metil-eter C | -| Fp|
| 97.|Bisulfura de alil-propil | 10| 20|
| 98.|Borazon (bentazon; basagran; 3-izopropil-(1H)- | | |
| |benzo-2,1,3,triadiazin-4-on-2,2 bioxid) | 5| 10|
| 99.|Borazon sare de sodiu | 1| 2|
|100.|Brom | 0,50| 1|
|101.|Bromura de etil | 400| 500|
|102.|Bromura de metil P| 20| 30|
|103.|Bromura de metilen | 10| 50|
|104.|Bromura de vinil pC | 22| -|
|105.|Butadiena (1,3, divinil) pC | 22| -|
|106.|Butilamina P| -| 15|
|107.|Butil celosolv (butil-glicol; butoxi-2-etanol) P| 150| 250|
|108.|Butil fosfati (di si tri) | 2| 5|
|109.|n-Butil-glicidil-eter (BGE) | 100| 200|
|110.|Butil-eter-3 propilen-glicol (flotarom DF) | -| 22|
|111.|Butil-toluen-tertiar | 45| 60|
|112.|Cadmiu si compusi (exprimati in Cd) pC | 0,05| -|
|113.|Camfor | 1| 3|
|114.|Caragrad (terbumeton) | 0,50| 1|
|115.|Carbonat de dietil | 700| 1.000|
|116.|Carbonat de sodiu | 1| 3|
|117.|Carbonetoxi-izocianat | -| 50|
|118.|Celosolv (etil-glicol; etoxi-2-etanol) P| 20| 40|
|119.|Cetena | 0,50| 1,50|
|120.|Chinona | 0,30| 0,40|
|121.|Chinoxalin-2,6-diclor | 50| 100|
|122.|Cianuri si cianogeni (exprimati in CN) P| 0,50| 1|
|123.|Ciclohexan | 500| 1.000|
|124.|Ciclohexanol P| 100| 200|
|125.|Ciclohexanona P| 50| 200|
|126.|Ciclohexanon-izo-oxima (caprolactama) | 5| 10|
|127.|Ciclohexen | 700| 1.200|
|128.|Ciclohexen-dioxid-vinil pC P| 57| -|
|129.|Ciclohexilamina | 20| 40|
|130.|Ciclopentadiena | 100| 200|
|131.|Ciclopentadienil tricarbonil-mangan | 0,10| 0,30|
|132.|Ciclopropan | 500| 700|
|133.|Clor | -| 1|
|134.|Clor acetofenona | -| 0,30|
|135.|Cloral | 2| 3|
|136.|Clor-anilina (p) P| 2| 5|
|137.|Clor-benzen (mono) | 50| 100|
|138.|Clor-brom metan | 700| 1.000|
|139.|Clor cian | -| 1|
|140.|Clordan (1,2,4,5,6,7,8,8,octaclor-3a,5,7,7a- | | |
| |tetrahid ro-4,7 metanoindan) | 0,30| 0,60|
|141.|Clordifenil (42% clor) P| -| 1|
|142.|Clordifenil (54% clor) P| -| 0,50|
|143.|alfaClor-izobutiraldehida | -| 20|
|144.|Clor-metil-6-clorbenzoxazolona | 15| 20|
|145.|Clor-naftalina (pana la 3 Cl) P| -| 2|
|146.|Clor-naftalina (peste 3 Cl) P| -| 1|
|147.|Clor-nitrobenzen (p) P| -| 1|
|148.|Clor-(1)-nitropropan 1 | 50| 75|
|149.|Cloroform (triclormetan) pC P| 30| 50|
|150.|Cloroformiat de etil si metil | -| 4|
|151.|Cloropicrina | 0,50| 0,70|
|152.|Cloropren (2-clor-butadiena 1,3) P| 30| 50|
|153.|Clorstiren (mono | 50| 100|
|154.|Clor toluen (o,p) | 150| 250|
|155.|Clorura de acetil | 2| 5|
|156.|Clorura de alil | 3| 6|
|157.|Clorura de amoniu | 5| 10|
|158.|Clorura de benzil | 5| 8|
|159.|Clorura de benzoil | 5| 10|
|160.|Clorura de cianuril | -| 1|
|161.|Clorura de clor-acetil | 10| 20|
|162.|Clorura de dicloracetil | 3| 5|
|163.|Clorura de etil | 1.000| 2.000|
|164.|Clorura de izopropil | 400| 500|
|165.|Clorura de metalil | 80| 150|
|166.|Clorura de metil | 75| 150|
|167.|Clorura de metil alchil-ciano-etil-benzil-amoniu | 3| -|
|168.|Clorura de metilen (diclormetan) pC | 300| 400|
|169.|Clorura de sulf | 2| 5|
|170.|Clorura de sulfuril | 2| 5|
|171.|Clorura de tionil | 15| 25|
|172.|Clorura de tiofosforil | 2| 5|
|173.|Clorura de vinil C | 3| 5|
|174.|Cobalt (oxid de cobalt) | 0,05| 0,10|
|175.|Colofoniu (produsi de descompunere la lipirea cu | | |
| |fludor, exprimati in formaldehida) | 0,10| -|
|176.|Crezol (toti izomerii) P| 5| 10|
|177.|Crom hexavalent si metalurgia cromului C| 0,05| -|
|178.|Cromat de zinc C| 0,01| -|
|179.|Crom trivalent | 0,50| -|
|180.|Cupru (fumuri) | -| 0,20|
|181.|Cupru (pulberi) | 0,50| 1,50|
|182.|2,4 D (acid 2,4-diclor-fenoxiacetic) | 5| 10|
|183.|Dazomet (tetrahidro-3,5-dimetil-2 H-1,3,5- | | |
| |triadiazin-2 tion) | -| 3|
|184.|DDT (p,p'-diclorodifenil-tricloroetan P| 0,50| 1|
|185.|DDVP (o,o'-dimetil-2,2 diclordivinil-fosfat) P| 0,50| 1,50|
|186.|Decaboran P| 0,10| 0,30|
|187.|Decalina (decahidro-naftalina) | 100| 200|
|188.|Demeton-metil (metasistox) P| 0,20| 0,50|
|189.|Diaceton-alcool (4-hidroxi-4 metil 2 pentanona) | 150| 250|
|190.|Dialilamina | 0,50| 2|
|191.|Dialil maleat | 1| 5|
|192.|N,N Dialil-diclor-acetamida | 7| 10|
|193.|Diazometan | 0,30| 0,50|
|194.|Dibenzil-diizocianat | -| 0,20|
|195.|Diboran | 0,10| 1|
|196.|Dibrometan (1,2) pC P| 0,80| 2|
|197.|Dibutilamina | -| 6|
|198.|Dibutilftalat | 2| 5|
|199.|Diclorohexil-amina | 100| 150|
|200.|Diclorbenzen (o,p) P| 50| 100|
| |Diclor-diflor-metan (freon 12) | 2.000| 3.000|
|202.|Diclor-etan (1,1) | 50| 100|
|203.|Diclor-etan (1,2) | 30| 70|
|204.|Dicloretilena (1,1) (clorura de viniliden) | 20| 80|
|205.|Dicloretilena (1,2) | 200| 300|
|206.|Diclorhidrina P| 5| 10|
|207.|2,4 Diclor-6 (1 metil-1 cian-etil amino-S-triazina) | 20| 30|
| |Diclor-monofluor-metan (freon 21) | 2.000| 3.000|
|209.|Diclor 1,1-nitroetan 1 | 10| 40|
|210.|Diclorpinacolona (3,3,3-trimetil-1-diclor-2 butanona) | -| 10|
|211.|Diclorpropan (1,2) | 100| 200|
|212.|Diclorstiren | 30| 50|
|213.|Diclor-tetrafluoro-etan (freon 114) | 3.000| 5.000|
|214.|Dieldrin (1,2,3,4,10,10 hexaclor-6,7 epoxi- | | |
| |1,4,4a,5,6,7,8,8a, octahidro-1,4,5,8, dimetano- P| 0,20| 0,25|
| |naftalina) | | |
|215.|Dietilamina | 30| 60|
|216.|Dietilaminoetanol P| 30| 45|
|217.|2,6 Dietilanilina | 10| 20|
|218.|N-Dietilciclohexilamina | 15| 30|
|219.|Dietilenglicol | 500| 800|
|220.|Dietilditiocarbamat de zinc | 3| 5|
|221.|Dietilentriamina P| 2| 4|
|222.|Difenilamina | 4| 6|
|223.|Difenildiclorsilan | 5| 7|
|224.|Difenilpropan | 10| 15|
|225.|Difil (dinil; dowtherm; amestec de difenil si oxid | | |
| |de difenil) | 2| 4|
|226.|Difluor-dibrom-metan | 600| 800|
|227.|Diglicidil-eter (DGE) | 0,50| 2|
|228.|2,3 Dihidro-2,2 dimetil-7-clorobenzofuran | 150| 250|
|229.|2,3 Dihidro-2,2 dimetil-7-hidroxibenzofuran | 80| 150|
|230.|Diizobutil cetona | 150| 250|
|231.|Diizobutilena | 2.000| 2.500|
|232.|Diizobutilfosfat | 15| 25|
|233.|Diizobutilfosfonat de metil-alchil-amoniu | 50| 100|
|234.|Diizopropil ditiofosfat de sodiu (RC-331) | -| 20|
|235.|Dimerol (ulei dielectric) | 5| 10|
|236.|N,N-Dimetil-acetamida P| 20| 30|
|237.|Dimetilamina | 10| 15|
|238.|N,N,Dimetilanilina P| 4| 6|
|239.|Dimetil-benzil-amina | 5| 10|
|240.|Dimetil-clor-ditiofosfat | -| 4|
|241.|Dimetil-diclorsilan | 3| 6|
|242.|Dimetilfosfit (distilat) | 12| -|
|243.|Dimetil-dioxan | 50| 100|
|244.|Dimetil-formamida P| 10| 30|
|245.|1,1 Dimetilhidrazina pC P| 0,70| 1,50|
|246.|Dimetilsulfat pC P| 0,50| -|
|247.|Dimetilterftalat | 2| 5|
|248.|Dimetoat (regor; acid fosforoditioic) | 7| 10|
|249.|Dinitrat de etilen glicol P| 0,30| 1|
|250.|Dinitrobenzen P| 1| 1,50|
|251.|Dinitrocaprilfenol | 15| 25|
|252.|Dinitroclorbenzen | -| 1|
|253.|Dinitrofenol P| 0,70| 1|
|254.|Dinitro-fluor-crezol | 5| 10|
|255.|4,6 Dinitro-o-crezol P| 0,05| 0,20|
|256.|Dinitrotoluen P| 1| 1,50|
|257.|Dinosebacetat | 0,70| 1|
|258.|Dinoseb (dibutox; 4,6,dinitro-2 sec-butilfenol) | 0,10| 0,50|
|259.|Dioctilftalat sec. (dietil-hexil 2-ftalat) | 2| 5|
|260.|Dioxan (bioxid de dietilena) P| 30| 50|
|261.|Dipropilamina | 1,70| 2|
|262.|Disulfoton (o,o-dietil-S-2-(etil-tio) etil- | 0,10| 0,20|
| |fosforoditionat | | |
|263.|Dowanol DB (eter monobutilic al | 150| 200|
| |dietilen liconului) | | |
|264.|Endrin (endo-endo-hexaclor 1,2,3,4,10, 10-epoxi- | | |
| |6,7,octahidro-1,4,4a,5,6,7,8,8a-dimetano-1,4,5,8, | | |
| |naftalina) P| 0,03| 0,10|
|265.|Epiclorhidrina pC P| 1| 4|
|266.|EPN (ester tionobenzen-fosforic de etil si p- | | |
| |nitrofenil) P| 0,50| 1|
|267.|Etanolamina | 2| 5|
|268.|Eter butilic P| 30| 50|
|269.|Eter diclor-dietilic 2,2'[oxid de bis (2-cloroetil)] P| 40| 60|
|270.|Eter diclor-etil P| -| 50|
|271.|Eter dimetilic al acidului tereftalic | 5| 30|
|272.|Eter etilic | 300| 800|
|273.|Eter metilic al dipropilen glicolului P| 300| 500|
|274.|Eter propilic (izopropileter) | 1.000| 1.500|
|275.|Etilamina | 15| 30|
|276.|Etilbenzen | 200| 300|
|277.|Etil-butil-cetona (3-heptanona) | 150| 250|
|278.|N-Etil-ciclohexil-amina | 15| 30|
|279.|Etilen-bis-ditiocarbamat de amoniu | 20| 25|
|280.|Etilenoclorhidrina P| 3| 10|
|281.|Etilendiamina | 20| 30|
|282.|Etilenglicol | 150| 250|
|283.|Etilen-glicol-bis-semiformiat | 0,50| 1|
|284.|Etilenimina P| 0,50| 1|
|285.|Etilentiocloroformiat | -| 0,50|
|286.|Etil-izobutil-ditiofosfat de sodiu | -| 20|
|287.|5-Etil piridin-2 carbinol acetat | -| 2|
|288.|Etil toluen | 300| 400|
|289.|Etoxi-etil-metacrilat (beta) | 100| 200|
|290.|Fenileter (vapori) | 5| 10|
|291.|Fenil-glicidil-eter (PGE) | 6| 10|
|292.|Fenil hidrazina pC P| 15| 25|
|293.|Fenil-metil-cetona (acetofenona) | 100| 200|
|294.|N-Fenil-B-naftil amina | -| Fp|
|295.|Fenilen diamina (p) P| 0,07| 0,10|
|296.|Fenixol (ulei dielectric) | 30| 50|
|297.|Fenol P| 5| 10|
|298.|Ferovanadiu (praf) | 0,50| 1,50|
|299.|Fluor | 0,10| 0,20|
|300.|Fluor-acetat de sodiu P| 0,02| 0,05|
|301.|Fluorura de calciu | 1| 2|
|302.|Fluorura de sulfuril | 15| 20|
|303.|Fluoruri (exprimate in F) | 1| 2|
|304.|Formaldehida pC | 1,20| 3|
|305.|Formamida | 20| 30|
|306.|Formiat de etil | 200| 300|
|307.|Formiat de metil | 150| 250|
|308.|Fosdrin (2-carbometoxi-1-metil-vinil-dimetil-fosfat) | 0,05| 0.15|
|309.|N-Fosfo-metil-glicina | 15| 20|
|310.|Fosfor (galben) | 0,05| 0,15|
|311.|Fosgen (clorura de carbonil) | 0,20| 0,50|
|312.|Furfurol | 10| 15|
|313.|Gaze lichefiate (continand in principal C3-C4) | 1.200| 1.500|
|314.|Germaniu si oxid de germaniu | 2| 5|
|315.|Glicidol (2,3-epoxi-1-propanol) | 50| 100|
|316.|Hafniu | 0,20| 0,50|
|317.|Heptaclor (heptaclor-1,4,5,6,7,8,8-tetra-hidro | | |
| |3a,4,7,7a metano-4,7,inden) | 0,30| 0,60|
|318.|Heptan (n) | 1.500| 3.000|
|319.|Hexaclorbenzen | 0,50| 1|
|320.|Hexaclorbutadiena pC P| -| 0,20|
|321.|Hexaclorciclohexan (HCH, lindan) P| 0,30| 0,50|
|322.|Hexacloretan | 5| 8|
|323.|Hexametilen-diamina | 1| 5|
|324.|Hexametilen-diizocianat | 0,05| 1|
|325.|Hexan (n) | 300| 500|
|326.|Hidrazina pC P| 0,10| 1|
|327.|Hidrocarburi alifatice (white spirit, solvent nafta, | | |
| |ligroina, petrol lampant, motorina) | 700| 1.000|
|328.|Hidrocarburi policiclice aromatice (fractiunea | | |
| |extractibila in benzen) C | 0,20| -|
|329.|Hidrochinona | 1| 2|
|330.|Hidrogen arseniat | 0,10| 0,30|
|331.|Hidrogen fosforat | 0,20| 0,50|
|332.|Hidrogen seleniat | 0,10| 0,30|
|333.|Hidrogen stibiat | 0,20| 0,50|
|334.|Hidrogen sulfurat | 10| 15|
|335.|Hidroxizi alcalini exprimati in hidroxid de sodiu | 1| 3|
|336.|N-Hidroximetilftalimida | 50| 75|
|337.|Hidrura de litiu | 0,01| 0,03|
|338.|Idefil (2 etilhexil-sulfo-succinat de sodiu) | -| 20|
|339.|Iod | 0,50| 1|
|340.|Iodura de metil pC P| 15| 25|
|341.|Izocianat de metil P| 0,02| 0,05|
|342.|Izoforona (izoacetofenona) | 25| 50|
|343.|Izooctina | 500| 700|
|344.|Izopropilamina | 7| 10|
|345.|Izopropil-benzen (cumen) | 100| 150|
|346.|Izopropil-glicidil-eter (IGE) | 50| 100|
|347.|Melation (o,o-dimetil-ditiofosfat-dietil-mercapto- | | |
| |succinat) P| 7| 10|
|348.|Mancozeb (etilen-bis-ditiocarbamat de zinc si | 100| 200|
| |mangan | | |
|349.|Mangan | 0,50| 3|
|350.|Mercaptan (metil si etil) | -| 1|
|351.|Mercur P| 0,05| 0,15|
|352.|Mercur (compusi organici) P| -| 0,01|
|353.|Metacrilat de metil si etil | 150| 250|
|354.|Metacrilat de n-butil | 150| 250|
|355.|Metan | 1.200| 1.500|
|356.|Metil-acetilena (propina) | 1.300| 1.500|
|357.|Metilal (dimetoximetan) | 1.500| 2.500|
|358.|Metilamina | 10| 15|
|359.|N-Metilanilina P| 7| 10|
|360.|Metil-n-butil-cetona (hexanona) | 200| 300|
|361.|Metil-n-carbamat naftil (carbaril) | 2| 5|
|362.|Metil-celosolv (metoxi-2-etanol) P| 16| 30|
|363.|Metil-ciclohexan | 1.200| 1.500|
|364.|Metil-ciclohexanol | 200| 300|
|365.|Metil-ciclohexanona P| 250| 350|
|366.|N- metil-cloro-acetamida | 10| 15|
|367.|Metil-clor-acrilat | 2| 5|
|368.|Metil-cloroform (1,1,1-tricloretan) | 1.000| 1.500|
|369.|4,4' Metilen-bis-(2-clor-anilina) pC P| 0,22| -|
|370.|Metilen-bis fenilizocianat (difenil metan 4,4 | -| 0,15|
| |diizocianat) | | |
|371.|4,4 Metilen dianilina pC P| 0,80| -|
|372.|Metil-etil-cetona (2 butanona) | 200| 300|
|373.|Metil-etil-parathion P| 0,05| 0,10|
|374.|Metil-hexil-cetona (octanona) | 100| 200|
|375.|Metil-hidrazina pC P| 0,37| -|
|376.|Metil-izobutil-cetona | 200| 300|
|377.|Metil-izobutir-aldehida | 200| 300|
|378.|Metil-izobutir-aldoxima | -| 5|
|379.|Metil-izobutinil-cetona (oxid de mesitin) | 50| 100|
|380.|Metil H Diclorsilan | 3| 5|
|381.|N- Metilmorfolina | -| 70|
|382.|Metil-parathion (tiofosfat de di-o-metil si o,p-nitro | | |
| |fenil) P| 0,10| 0,30|
|383.|Metil-propil-cetona (pentanona) | 250| 300|
|384.|Metil-stiren | 250| 350|
|385.|Metil tiofonat (produs tehnic) | -| 15|
|386.|Metil tiofonat (conditionat cu 70% substanta | -| 10|
| |activa) | | |
|387.|Metil-triclorsilan | 1| 3|
|388.|Metil-vinil-diclorsilan | 3| 5|
|389.|Metil-vinil-siloxan P| 30| 50|
|390.|Metoben [1,2-bis-(3 metoxicarbonil-2-tiouracil) | | |
| |benzen] | -| 12|
|391.|Metoxiclor [1,1,1-triclor-2,2 di(p-metoxi-fenil) | 10| 15|
| |etan] | | |
|392.|Metribuzin | 1| 2|
|393.|Molibden (compusii insolubili) | 5| 10|
|394.|Molibden (compusii solubili) | 2| 5|
|395.|Molinat (bis etil-N,N-hexametilen-tio-carbamat) | -| 0,50|
|396.|Monoalilamina | 0,10| 0,40|
|397.|Monoclor acetat de metil | 5| 10|
|398.|Monoclorhidrina | 5| 10|
|399.|Monoeter-rezorcina | 50| 100|
|400.|Monopropilamina | 0,50| 0,80|
|401.|Morfolina (oxid de dietilen imida; tetra-hidro 1,4- | | |
| |oxazina P| 40| 60|
|402.|Naftalina | 20| 30|
|403.|beta-naftilamina C P| -| Fp|
|404.|alfa-naftol P| 10| 15|
|405.|Negru de fum | 2,50| 3|
|406.|Nichel si compusi C | 0,10| 0,50|
|407.|Nichel carbonil | 0,05| 0,10|
|408.|Nicotina P| 0,30| 0,60|
|409.|Nitrat de izopropil | 20| 25|
|410.|Nitrat de n-propil | 75| 100|
|411.|p-Nitroanilina P| 3| 5|
|412.|p-Nitroanisol | 5| 10|
|413.|Nitrobenzen P| 4| 6|
|414.|Nitrobutan | 50| 75|
|415.|4-Nitrodifenil pC P| -| Fp|
|416.|Nitroetan | 100| 150|
|417.|Nitroetilbenzen P| 15| 20|
|418.|Nitroglicerina (trinitroglicerina) P| 0,05| 2|
|419.|Nitrometan | 100| 150|
|420.|alfa-Nitronaftalina | 20| 30|
|421.|Nitropropan (2) pC | -| 30|
|422.|Nitrotoluen (o,m,p) P| 10| 30|
|423.|N-Nitrozodimetilamina pC P| -| Fp|
|424.|Octametil-pirofosfor-amida (pestox 3, schradan) P| 0,30| 0,60|
|425.|Octaclor-dipropileter | 10| 15|
|426.|Octan | 1.500| 2.000|
|427.|Onedin (zineb, etilen-bis-ditiocarbamat de zinc) | 0,50| 1|
|248.|Orafon (pirimifos-metil) | 0,50| 2|
|429.|Ordatox (imidan, fosmet) | 1,50| 3|
|430.|Ortoclorfenol | -| 10|
|431.|Ortofenilen-diamina | -| 10|
|432.|Ortometalil-clorfenileter | 200| 300|
|433.|Ortometalil-oxifenileter | 150| 250|
|434.|Ozon | 0,10| 0,20|
|435.|Oxichinolat de cupru (fungicid S) | 5| 9|
|436.|Oxiclorura de fosfor | 1| 5|
|437.|Oxid de aluminiu aerosoli | 2| 5|
|438.|Oxid de calciu | 2| 5|
|439.|Oxid de carbon | 20| 30|
|440.|Oxid de difenilclorat P| 0,50| 1,50|
|441.|Oxid de etilena pC | 1,80| -|
|442.|Oxid feric (fumuri) | 5| 10|
|443.|Oxid de magneziu (fumuri) | 5| 15|
|444.|Oxid de propilena pC | 50| -|
|445.|Oxid de zinc (fumuri) | 5| 10|
|446.|N-Oxid metil piridina | 2| 3|
|447.|Oxizi de azot (exprimati in NO2) | 5| 8|
|448.|Oxid de cadmiu (fumuri) | 0,05| 0,10|
|449.|Parafina (fumuri) | 2| 6|
|450.|Parathion (o,o-dietil-o-p-nitrofenil-tiofosfat) P| 0,05| 0,15|
|45I.|Pentaboran | 0,05| 0,15|
|452.|Pentaclor-etan | 40| 60|
|453.|Pentaclor-fenol P| 0,50| 1|
|454.|Pentaclor-tiofenat de zinc | 5| 10|
|455.|Pentaclorura de fosfor | 0,50| 1,50|
|456.|Pentafluorura de sulf | 0,10| 0,30|
|457.|Pentan | 1.800| 2.400|
|458.|Pentasulfura de fosfor | 0,50| 1,50|
|459.|Percloretilena (tetracloretilena) | 50| 100|
|460.|Perclor-metil-mercaptan | 0,50| 1,50|
|461.|Pinacolona (3,3-dimetil-2-butanona) | 60| 150|
|462.|Piridina | 3| 5|
|463.|Pirocatechina (pirocatecol) | 10| 20|
|464.|Platina (saruri solubile exprimate in Pt) | 0,001| 0,003|
|465.|Plumb si compusi (in afara de PbS) | 0,05| 0,10|
|466.|Polidimetil-siloxan | 60| 80|
|467.|Propafen [2,4-(6-clor-2-chinoxalinoxi)-fenoxi- | | |
| |propionat] | 30| 50|
|468.|Propan | 1.400| 1.800|
|469.|Propilenimina pC P| 3| 5|
|470.|Propil-glicidil-eter | 100| 200|
|471.|Propiolactona B pC | 1,50| -|
|472.|Propionitril (cianura de etil) | 0,10| 0,30|
|473.|Rezorcina (m-dihidroxi-benzen) | 10| 15|
|474.|Rodamina de metil | 70| -|
|475.|Seleniu si compusi exprimati in Se | 0,10| 0,20|
|476.|Silicat de etil | 100| 200|
|477.|Silvan (metil furan) | 10| 20|
|478.|Sistox (demeton; o,o-dietil-o,2 etil-mercapto-etil- | | |
| |tionofosfat) P| 0,05| 0,15|
|479.|Solvent nafta (gudron de huila) P| 100| 200|
|480.|Staniu (compusi anorganici) | 1| 2|
|481.|Staniu (compusi organici) P| 0,05| 0,15|
|482.|Stiren (monomer feniletilen) | 50| 150|
|483.|Sulf (pulbere) | -| 15|
|484.|Sulfamat de amoniu | 10| 15|
|485.|Sulfura de carbon P| 10| 20|
|486.|Sulfura de plumb | 0,50| 1,50|
|487.|2,4,5 T [acid(triclor-2,4,5 fenoxi-acetic)] | 5| 10|
|488.|Tantal si oxid de tantal | 5| 10|
|489.|TEDP sau sulfotep (tetraetil-ditio-pirofosfat) P| 0,10| 0,30|
|490.|Telur | 0,05| 0,15|
|491.|TEPP (tetraetil-pirofosfat) P| 0,05| 0,10|
|492.|Terebentina (esenta de) P| 400| 500|
|493.|Tetrabromura de acetilena | 10| 15|
|494.|Tetraclor(1,1,2,2)(1,1,1,2)-difluor(1,2)(2,2) etan | 3.000| 4.000|
|495.|Tetraclor etan (1,1,2,2)(1,1,1,2) P| 20| 30|
|496.|Tetraclorura de carbon pC P| 30| 50|
|497.|Tetraclorura de titan | 1| 3|
|498.|Tetraetil si trietil de plumb P| 0,01| 0,03|
|499.|Tetrahidrofuran | 200| 300|
|500.|Tetralina (tetrahidronaftalina) | 100| 200|
|501.|Tetranitrometan | 3| 6|
|502.|Tetril (2,4,6 trinitro-fenil-metil-nitramina) P| 1| 1,50|
|503.|Tetraoxid de osmiu | 0,001| 0,003|
|504.|Thaliu (compusi solubili) P| -| 0,050|
|505.|Thiram (disulfura de tetrametil tiuram) | 2| 5|
|506.|Thoriu | 0,020| 0,050|
|507.|Tiapeotanol | 5| 15|
|508.|Titan si oxid de titan | 10| 15|
|509.|Triotriclorura de fosfor | -| 5|
|510.|Toluen | 100| 200|
|511.|o-Tolidina pC P| -| Fp|
|512.|o-Toluidina pC P| 3| 5|
|513.|p-Toluidina pC P| 3| 5|
|514.|Toluilendiamina | 5| 10|
|515.|Toluilen-di-izocianat (2,4) | 0,07| 0,15|
|516.|Toxafen (camfenclor 60%Cl) P| 0,30| 0,50|
|517.|Triadimefon (triazin) | 3| 5|
|518.|Trialil-amina P| 1| 4|
|519.|Tributil-amina | -| 20|
|520.|Triclorbenzen | 40| 75|
|521.|Triclorfon | 1| 2|
|522.|Tricloretilena | 100| 150|
|523.|Triclorfenolat de cupru | 0,50| 1,50|
|524.|Triclor-fluor-metan (freon 11) | 4.000| 5.000|
|525.|Triclor-propan P| 100| 150|
| |Triclor (1,1,2) trifluor (1,2,2) etan (freon 113) | 5.000| 7.000|
|527.|Triclorura de benzil (fenilcloroform) | 2| 5|
|528.|Triclorura de fosfor | 2| 5|
|529.|Tricrezilfosfat (o) P| 0,10| 2|
|530.|Trietilamina | 20| 40|
|531.|Trietilen-glicol | 700| 1.000|
|532.|Trietilen-tetramina | 10| 20|
|533.|Trifenilfosfat | 2| 4|
|534.|Trifluoro-mono-brom-metan | 5.000| 7.000|
|535.|Trifluorura de azot | 20| 30|
|536.|Trifluorura de bor | -| 3|
|537.|Trifluorura de clor | -| 0,40|
|538.|Trimetil-amina | 1| 2|
|539.|Trimetil-clor-silan | 3| 10|
|540.|Trimetilen-trinitramina (hexogen) P| 2| 6|
|541.|Trinitrofenol (acid picric) P| 0,08| 0,15|
|542.|Trinitrotoluen (TNT) | 0,50| 1|
|543.|Tripropilamina | 3| 4|
|544.|Tungsten; carbura de tungsten | 2| 6|
|545.|Ulei polidimetil-siloxanic P| 200| 300|
|546.|Vanadiu (fumuri de V2O5) | 0,05| 0,10|
|547.|Vanadiu (praf de V2O5) | 0,10| -|
|548.|Vinil toluen | 300| 400|
|549.|Warfarina sau Cumaten (3-(alfa-fenil-B acetil-etil-4 | | |
| |hidroxicurarina P| 0,10| 0,30|
|550.|Xilen | 200| 300|
|551.|2,6 Xilenol | 15| 20|
|552.|Xilidina P| 1| 2|
|553.|Zirconiu si compusi (exprimati in Zr) | 5| 10|
----+-----------------------------------------------------------+------+------


ANEXA Nr. 15
CONCENTRATIILE ADMISIBILE DE PULBERI
IN ATMOSFERA ZONELOR DE MUNCA

A. Pulberi cu continut de SiO' liber cristalin:
1. Pulberi totale:
a. cu SiO' cristalin peste 10%:

50
------ = mg/mc;
%SiO2

b. cu SiO' liber cristalin intre 6-9%:

6 mg/mc;

c. cu SiO' liber cristalin sub 5%:

8 mg/mc.

2. Pulberi respirabile (cu aparatura care realizeaza curba de retinere a pulberilor recomandata de grupul de experti OMS 1986):
a. pulberi cu SiO' liber cristalin:

5
------ = mg/mc;
%SiO2

b. SiO' liber cristalin 0,05 mg/mc.
B. Pulberi fara continut de SiO' liber cristalin (alumina, carbonat de calciu, sticla, ciment, carborund, caolin, felspat, lemn, tutun etc.):
1. Pulberi totale: 10 mg/mc;
2. Pulberi respirabile: 5 mg/mc.
C. Pulberi de carbune: (in exploatari miniere cu SiO' sub 5%): pulberi respirabile 2 mg/mc.
D. Pulberi de azbest: - 1 fibra > 5 m/cc ( < 3 m);
E. Fibre minerale artificiale: - 3 fibre > 5 m/cc ( < 3 m).
F. Pulberi totale de cereale si faina: 4 mg/mc.
G. Pulberi totale de bumbac, in, canepa, iuta si sisal: - in filaturi: 2 mg/mc: - in celelalte operatii: 4 mg/mc.
ANEXA Nr. 16
LIMITE BIOLOGICE TOLERABILE*)

----+------------------+----------------+----------+--------------------
|Nr. | | Indicator | Materia | Limite |
|crt.| Substanta | biologic | I | biologice |
| | | | biologic | tolerabile |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 1.|Acetona |Acetona |Urina | 100 mg/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 2.|Alcool metilic |Alcool metilic |Urina | 6 mg/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 3.|Aldrin |Aldrili |Sange | 10 g/100 ml |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 4.|Anilina |p-Aminofenol |Urina | 10 g/litru |
| | |Methemoglobina |Sange | 5% din Hb totala |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 5.|Antimoniu |Antimoniu |Urina | 1 mg/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 6.|Arsen si AsH3 |Arsen |Urina | 1 mg/litru |
| | | |Sange | 50 g/100 ml |
| | | |Par | 0,50 mg/100 g |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 7.|Benzen |Fenoli totali |Urina | 50 mg/litru |
| | |Sulfat index |Urina | peste 0,70 |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 8.|Benzidina |Benzidina |Urina | 0 |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 9.|Beriliu |Beriliu |Urina | 2 g/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 10.|Bromura de metil |Brom |Sange | 2 mg/100 ml |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 11.|Cadmiu |Cadmiu |Urina | 15 g/litru |
| | | |Sange | 1,5 g/100 ml |
| | |Proteine |Urina | 2 mg/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 12.|Clorura de metilen|COHb |Sange | 5% din Hb total |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 13.|Compusii cianului |Tiocianati |Urina | 30 mg/litru |
| |(acid cianhidric, | | | |
| |cianuri, cianogen)| | | |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 14.|Compusii fluorului|Fluor |Urina | 4 mg/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 15.|Compusii nitro si |Methemoglobina |Sange | 5% din Hb total |
| |aminoaromatici |Corpusculi Heinz|Sange | 5% |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 16.|Crom |Crom |Urina | 10 g/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 17.|DDT |DDT |Sange | 20 g/100 ml |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 18.|Dieldrin |Dieldrin |Sange | 10 g/100 ml |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 19.|Dimetilformamida |Metilformamida |Urina | 20 mg/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 20.|Etilbenzen |Acid mandelic |Urina | 1 g/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 21.|Fenol |Fenoli totali |Urina | 50 mg/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 22.|Mangan |Mangan |Urina | 10 g/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 23.|Mercur metalic si |Mercur |Urina | 200 g/litru |
| |compusi anorganici| |Sange | 10 g/100 ml |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 24.|Mercur - compusi |Mercur |Urina | 30 g/litru |
| |organici | | | |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 25.|Nichel si nichel |Nichel |Urina | 100 g/litru |
| |carbonil |COHb |Sange | 5% din Hb total |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 26.|Oxid de carbon |COHb |Sange | 5% din Hb total |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 27.|Parathion si metil|p-Nitrofenol |Urina | 10 g/litru |
| |parathion |Activitate |Sange | scadere mai |
| | |colinesterazica | | mare de 30% |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 28.|Pesticide |Activitate |Sange | scadere mai |
| |organofosforice |colinesterazica | | mare de 30% |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 29.|Plumb |Plumb |Urina | 150 g/litru |
| | | |Sange | 40 g/100 ml|
| | | |Par | 3 g/cm |
| | |ALA-u |Urina | 10 mg/litru |
| | |CP-u |Urina | 300 g/litru |
| | |PEL |Sange | 100 pg/100 m |
| | | | | eritrocite |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 30.|Stiren |Acid mandelic |Urina | 1 litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 31.|Sulfura de carbon |Testul iodazida |Urina | E = 6,5 |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 32.|Telur |Telur |Urina | 20 g/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 33.|Tetracloretilena |Acid |Urina | 50 mg/litru |
| |si tricloretilena |tricloracetic | | |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 34.|Toluen |Acid hipuric |Urina | 2 g/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 35.|1,1,1 Tricloretan |Cloroform |Sange | 50 g/100 ml |
| |(Cloroform) | | | |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 36.|Xilen |Acid |Urina | 3 g/litru |
| | |metilhipuric | | |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 37.|Vanadiu |Vanadiu |Urina | 20 g/litru |
+----+------------------+----------------+----------+--------------------+
| 38.|Uraniu |Uraniu |Urina | 10 g/litru |
----+------------------+----------------+----------+--------------------
*) LBT - Cantitatea maxima tolerata de om a unei substante din mediul de munca, a metabolitilor substantei sau a unor indicatori biologici perturbati de aceasta, astfel incat starea de sanatate a celui expus sa nu fie alterata.
ANEXA Nr. 17
NOXE CANCERIGENE PENTRU OM

1. 4-Aminobifenil
2. Arsen si compusi de arsen
3. Azbest
4. Benzen
5. Benzidina
6. Bis(clormetil)eter si clorometil metil eter - puritate tehnica
7. Crom hexavalent si compusi
8. Gudron si smoala (hidrocarburi policiclice aromatice - fractia extractibila in benzen)
9. 2 Naftilamina (beta Naftilamina)
10. Nichel si compusi de nichel
11. Talc cu continut in fibre de azbest
12. Clorura de vinil
13. Radiatii ionizante
PROCESE TEHNOLOGICE CU RISC CANCERIGEN

1. Gazeificarea carbunilor
2. Obtinerea gudroanelor
3. Prepararea alcoolului izopropilic prin metoda cu acid tare
4. Industria cauciucului (amine aromatice, nitrozamine, hidrocarburi policiclice aromatice)
5. Industria colorantilor pe baza de amine aromatice
ANEXA Nr. 18
SUBSTANTE POTENTIAL CANCERIGENE PENTRU OM

1. Acrilonitril
2. Acrilamida
3. Benzo (a) piren
4. Beriliu si compusi de beriliu
5. Bromura de vinil
6. 1,3 Butadiena
7. Cadmiu si compusi de cadmiu
8. Cloroform
9. Clorura de metilen
10. Dibrom 1,2 etan
11. 1,1 Dimetilhidrazina
12. Dimetil sulfat
13. Epiclorhidrina
14. Fenilhidrazina
15. N-Fenil beta naftilamina
16. Formaldehida
17. Hexaclorbutadiena
18. Hidrazina
19. Iodura de metil
20. 4,4 Metilen bis (2-cloro-anilina)
21. 4,4 Metilendianilina
22. Metilhidrazina
23. 4 Nitrodifenil
24. N-Nitrozodimetilamina
25. Oxid de etilena
26. Oxid de propilena
27. Propilenimina
28. B-Propiolactona
29. Tetraclorura de carbon
30. Tolidina
31. o-Toluidina
32. p-Toluidina
33. Vinilciclohexen dioxid
34. 2 Nitropropan
ANEXA Nr. 19
ILUMINAT
NORMAREA NIVELURILOR DE ILUMINARE
PENTRU LUCRARI EXECUTATE IN SPATII INTERIOARE

---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------
|Categoria| Definirea categoriei |Subcategoria| Contrastul |Caracteristica| Nivelul |
|lucrarii | lucrarii vizuale in | lucrarii | dintre | fondului |normat de|
| vizuale | functie de dimensiunea | vizuale | detaliul | |iluminare|
| | minima a detaliului | |reprezentativ| | Ix |
| | reprezentativ | | si fond | | |
+---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
+---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------+
| I. |Lucrari de precizie | a | mic | intunecat | 3.000 |
| |deosebita; detalii sub +------------+-------------+--------------+---------+
| |0,1 mm (dimensiune | b | mic | luminos | 2.000 |
| |unghiulara sub 1') | | mic | mediu | |
| | | | mediu | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | c | mediu | luminos | 1.500 |
| | | | mediu | mediu | |
| | | | mare | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | d | mare | luminos | 750 |
| | | | mare | mediu | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| II. |Lucrari de foarte mare | a | mic | intunecat | 2.000 |
| |precizie; detalii +------------+-------------+--------------+---------+
| |intre 0,1 si 0,3 mm | b | mic | luminos | 1.000 |
| |(dimensiune unghiulara | | mic | mediu | |
| |intre 1' si 3') | | mediu | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | c | mediu | luminos | 750 |
| | | | mediu | mediu | |
| | | | mare | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | d | mare | luminos | 500 |
| | | | mare | mediu | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| III. |Lucrari de precizie | a | mic | intunecat | 1.000 |
| |mare; detalii intre +------------+-------------+--------------+---------+
| |0,3 si 0,5 mm | b | mic | luminos | 750 |
| |(dimensiune unghiulara | | mic | mediu | |
| |intre 3' si 5') | | mediu | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | c | mediu | luminos | 500 |
| | | | mediu | mediu | |
| | | | mare | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | d | mare | luminos | 300 |
| | | | mare | mediu | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| IV. |Lucrari de precizie | a | mic | intunecat | 500 |
| |medie; detalii intre +------------+-------------+--------------+---------+
| |0,5 si 0,8 mm | b | mic | luminos | 400 |
| |(dimensiune unghiulara | | mic | mediu | |
| |intre 5' si 8') | | mediu | intunecos | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | c | mediu | luminos | 300 |
| | | | mediu | mediu | |
| | | | mare | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | d | mare | luminos | 200 |
| | | | mare | mediu | |
+---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------+
| V. |Lucrari de precizie | a | mic | intunecat | 300 |
| |mica; detalii intre +------------+-------------+--------------+---------+
| |0,8 si 1,2 mm | b | mic | luminos | 250 |
| |(dimensiunea | | mic | mediu | |
| |unghiulara intre 8' | | mediu | intunecat | |
| |si 12') +------------+-------------+--------------+---------+
| | | c | mediu | luminos | 150 |
| | | | mediu | mediu | |
| | | | mare | intunecat | |
| | +------------+-------------+--------------+---------+
| | | d | mare | luminos | 100 |
| | | | mare | mediu | |
+---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------+
| VI. |Lucrari grosiere; | | Indiferent de contrastul | 75 |
| |detalii peste 1,2 mm | | si luminozitatea fondului | |
+---------+------------------------+------------+----------------------------+---------+
| VII. |Lucrari grosiere detalii| | Indiferent de contrastul | 50 |
| |peste 1,2 mm efectuate | | si luminozitatea fondului | |
| |cu intermitenta in | | | |
| |timpul unui schimb | | | |
+---------+------------------------+------------+----------------------------+---------+
| VIII. |Supravegherea | Se prevede iluminat local, | 50 |
| |lucrarilor automatizate | localizat sau portabil, | |
| |cu loc de munca fix | pentru punctele in care | |
| | | exista aparate si | |
| | | dispozitive de interventie,| |
| | | reglaj al instalatiilor | |
+---------+------------------------+-----------------------------------------+---------+
| IX. |Supravegherea lucrarilor| Se prevede iluminat local, | 30 |
| |automatizate fara loc de| localizat sau portabil, | |
| |munca fix; manipularea | pentru punctele in care | |
| |produselor in sectii de | exista aparate si | |
| |productie | dispozitive de interventie,| |
| | | reglaj al instalatiilor | |
+---------+------------------------+-----------------------------------------+---------+
| X. |Spatii de circulatie la | Se prevede iluminat local, | 20 |
| |punctele cu dispozitive | localizat sau portabil, | |
| |de manevra sau cu | pentru punctele in care | |
| |aparate de masura si | exista aparate de masura si| |
| |pentru control periodic,| dispozitive de interventie | |
| |transport si depozitare | si de reglaj al | |
| |tehnologica | instalatiilor | |
+---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------+
| XI. |Spatii de circulatie | - | - | - | 10 |
| |de-a lungul | | | | |
| |instalatiilor de | | | | |
| |transport automat | | | | |
+---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------+
| XII. |Scari si coridoare | - | - | - | 10 |
| |aferente spatiilor | | | | |
| |de lucru | | | | |
---------+------------------------+------------+-------------+--------------+---------
NOTA:
1. Detaliul reprezentativ se defineste ca fiind obiectul sau anumite parti ale obiectului care trebuie privit in procesul muncii, de exemplu: firul unei tesaturi, un punct, o zgarietura, o pata, o cifra sau litera, o diviziune la aparate sau instrumente de masura.
2. Fondul se caracterizeaza cu ajutorul coeficientului de reflexie (raportul dintre fluxul reflectat de suprafata fondului si fluxul incident pe suprafata fondului) CR. Se considera:

- fond intunecat: CR mai mic de 0,2;
- fond mediu: CR intre 0,2 si 0,4;
- fond luminos: CR mai mare de 0,4.

3. Contrastul dintre detalii si fond (K) se calculeaza cu ajutorul formulelor:

Ld - Lf
K = ------- (daca Ld este mai mare ca Lf)
Ld

Lf - Ld
K = ------- (daca Lf este mai mare ca Ld),
Lf

in care: Ld = luminanta detaliului exprimata in niti (nt);
Lf = luminanta fondului exprimata in niti.
Se considera:
- contrast mic: K sub 0,2;
- contrast mediu: K intre 0,2 si 0,5;
- contrast mare: K peste 0,5.
Cand nu se pot masura luminantele, se inlocuiesc, in mod conventional, Ld si Lf cu coeficientul de reflexie al detaliului si al fondului (daca detaliul are dimensiuni mici, determinarea se face la masa de substanta a acestuia; de exemplu, in cazul firului de ata, fluxul reflectat se masoara la sculuri sau mosoare de ata).
ANEXA Nr. 20
ILUMINAT
NORMAREA NIVELURILOR DE ILUMINARE
PENTRU LUCRARI EXECUTATE IN SPATII EXTERIOARE

---------+--------------------------------+---------+-----------
|Categoria| Caracteristicile lucrarilor | Nivel | Pozitia |
|lucrarii | vizuale |normat de| planului |
| vizuale | |iluminare| de |
| | | lx | referinta |
+---------+--------------------------------+---------+-----------+
| XIII. |Lucrari la care raportul | 50 | Orizontala|
| |dintre dimensiunea minima | | |
| |a obiectului care trebuie | | |
| |distins (m) si distanta fata | | |
| |de ochi (l) este (m/l) =< 0,005 | | |
| XIV. |Lucrari la care raportul m/l | 30 | Orizontala|
| |este 0,005 - 0,02 | | |
| XV. |Lucrari la care raportul m/l | 20 | Orizontala|
| |este 0,02 - 0,05 | | |
| XVI. |Lucrari cu sau fara utilaje, | 10 | Verticala |
| |care necesita urmarirea | | |
| |generala atenta a productiei | | |
| |sau a operatiilor | | |
| XVII. |Lucrari grosiere care | 5 | Verticala |
| |necesita distingerea | | |
| |obiectelor mari | | |
---------+--------------------------------+---------+-----------
NOTA la anexele 19 si 20: In punctele din spatiile exterioare in care se fac citiri la aparate, actionari de dispozitive, se va asigura nivelul de iluminare conform tabelului din anexa 19. Nivelurile de iluminare normate conform tabelelor din anexele 19 si 20 vor fi ridicate la o treapta imediat superioara pe scara de valori a iluminarilor in urmatoarele cazuri:
a) La categoriile de lucrari I, II, III, IV si V, daca distanta dintre ochi si obiectivul privit este mai mare de 0,5 m;
b) La categoriile de lucrari I, II, III, IV si V, daca efortul vizual incordat are loc in mod neintrerupt mai mult de 4 ore;
c) La categoriile de lucrari I, II, III, IV si V, daca obiectele privite sunt in miscare;
d) La categoriile de lucrari VI, VII, VIII si IX, daca exista pericolul marit de accidentare;
e) In incaperile unde se impun anumite exigente sanitare specifice (incaperile din industria alimentara, chimico-farmaceutica etc.); La lucrarile executate in spatii exterioare, daca exista pericolul de accidentare a persoanelor. Ridicarea nivelului de iluminare se face cu o singura treapta si in cazul cand se indeplinesc simultan mai multe din conditiile enumerate mai sus. Valorile nivelurilor de iluminare se incadreaza in urmatoarea scara a treptelor de iluminare: 0,2; 0,3; 0,5; 1; 1,5; 2; 3; 5: 7,5; 10; 20; 30; 50; 75; 100; 150; 200; 250, 300; 350; 400; 500; 750; 1.000; 1.500; 2.000; 3.000; 4.000 si 5.000 lx.
ANEXA Nr. 21
ILUMINAT NORMAREA NIVELURILOR DE ILUMINARE PE CAILE
DE CIRCULATIE DIN INCINTA UNITATILOR INDUSTRIALE

----+------------------------------------------------+---------
|Nr. | |Nivel de |
|crt.| Locul |iluminare|
| | | normat |
| | | lx |
+----+------------------------------------------------+---------+
| 1. |Cai de circulatie in incinte cu trafic: | |
| |- redus | 1 |
| |- intens | |
| 2. |Intrari pentru vehicule (porti) | 3 |
| 3. |Pasaje, treceri, podeste de scari cu trafic | 5 |
| |redus | |
| 4. |Pasaje de nivel la cai ferate | 10 |
| 5. |Cai ferate: | |
| |- zona macazurilor de intrare-iesire | 2 |
| |- zona macazurilor de triere a vagoanelor | 3 |
| |- zona liniilor de manevra | 5 |
| |- zona magaziilor (inclusiv cheiuri, dane) | 2 |
| |- linii de spalare, vidanjare vagoane | |
| 6. |Iluminat de paza, in ansamblu | 0,5 |
| 7. |Iluminat perimetral pe 10 m latime de la | 1 |
| |delimitarea teritoriala spre interiorul incintei| |
----+------------------------------------------------+---------

ANEXA Nr. 22
ZGOMOT
INDICII PARTIALI DE EXPUNERE LA ZGOMOT PENTRU NIVELURI ACUSTICE
DE 80-120 dB(A) SI PENTRU DURATE DE EXPUNERE DE 10 MINUTE
LA 40 ORE PE SAPTAMANA

------------+-----------------------------------------------------------------
| Durata | Indicii partiali de expunere la zgomot (E) |
|expunerii la+-----------------------------------------------------------------+
| zgomot pe | Clasele de nivel de zgomot L in dB(A) |
| saptamana | |
+------------+------+----+----+----+-----+-----+-------+-------+--------+------+
| Ore |Minute| 80 | 85 | 90 | 95 | 100 | 105 | 110 | 115 | 120 |
+------------+------+----+----+----+-----+-----+-------+-------+--------+------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
+------------+------+----+----+----+-----+-----+-------+-------+--------+------+
| | 10 | | | | | 5 | 10 | 35 | 110 | 345|
| | 12 | | | | | 5 | 10 | 40 | 135 | 415|
| | 14 | | | | | 5 | 15 | 50 | 155 | 490|
| | 16 | | | | | 5 | 15 | 55 | 175 | 555|
| | 18 | | | | | 10 | 20 | 60 | 200 | 625|
| | 20 | | | | | 10 | 20 | 70 | 200 | 695|
| | 25 | | | | 5 | 10 | 30 | 85 | 275 | 865|
| | 30 | | | | 5 | 10 | 35 | 105 | 330 | 1.040|
| | 40 | | | | 5 | 10 | 45 | 135 | 440 | 1.390|
| | 50 | | | | 5 | 15 | 60 | 175 | 550 | 1.730|
| | 60 | | | 5 | 10 | 20 | 65 | 210 | 660 | 2.075|
| | 70 | | | 5 | 10 | 25 | 75 | 240 | 765 | 2.430|
| | 80 | | | 5 | 10 | 30 | 90 | 275 | 875 | 2.765|
| | 90 | | | 5 | 10 | 35 | 100 | 310 | 990 | 3.115|
| | 100 | | | 5 | 10 | 35 | 110 | 345 | 1.100 | 3.465|
| 2 | | | | 5 | 10 | 40 | 135 | 415 | 1.315 | 4.165|
| 2,5 | | | | 5 | 15 | 55 | 165 | 520 | 1.650 | 5.210|
| 3 | | | | 10 | 20 | 60 | 200 | 625 | 1.970 | 6.250|
| 3,5 | | | 5 | 10 | 25 | 75 | 230 | 730 | 2.310 | 7.270|
| 4 | | | 5 | 10 | 25 | 85 | 260 | 835 | 2.630 | 8.335|
| 5 | | | 5 | 10 | 35 | 105 | 330 | 1.040 | 3.295 |10.415|
| 6 | | | 5 | 10 | 40 | 125 | 395 | 1.250 | 3.940 |12.500|
| 7 | | | 5 | 15 | 45 | 145 | 460 | 1.460 | 4.590 |14.585|
| 8 | | | 5 | 15 | 55 | 165 | 525 | 1.665 | 5.250 |16.665|
| 9 | | | 5 | 20 | 60 | 190 | 590 | 1.875 | 5.925 |18.750|
| 10 | | 5 | 10 | 20 | 65 | 210 | 660 | 2.080 | 6.570 |20.850|
| 12 | | 5 | 10 | 25 | 80 | 250 | 790 | 2.500 | 7.910 |25.000|
| 14 | | 5 | 10 | 30 | 90 | 290 | 925 | 2.915 | 9.250 | |
| 16 | | 5 | 10 | 35 | 105 | 335 | 1.050 | 3.335 | 10.500 | |
| 18 | | 5 | 10 | 40 | 115 | 375 | 1.185 | 3.750 | 11.835 | |
| 20 | | 5 | 10 | 40 | 135 | 415 | 1.315 | 4.165 | 13.165 | |
| 25 | | 5 | 15 | 55 | 165 | 520 | 1.650 | 5.210 | 16.500 | |
| 30 | | 10 | 20 | 60 | 195 | 625 | 1.975 | 6.250 | 19.750 | |
| 35 | | 10 | 25 | 75 | 230 | 730 | 2.310 | 7.290 | 23.085 | |
| 40 | | 10 | 25 | 85 | 260 | 835 | 2.640 | 8.335 | 26.335 | |
------------+------+----+----+----+-----+-----+-------+-------+--------+------
NOTA:
1. Daca expunerea la zgomote este mai mica de 10 minute se ia in calcul durata minima de 10 minute.
2. Zgomotul cu valori determinate pe un interval de timp mai mare de 10 minute, dar cu un nivel mai mic de 80 dB(A), are un indice partial egal cu zero.
3. Intrucat clasele de nivel de zgomot au o intindere de 5 dB(A), valorile masurate se inscriu in clasa cea mai apropiata; de exemplu: valorile de 88, 89, 91 si 92 dB(A) se inscriu la clasa 90 dB(A), valorile de 93, 94, 96, 97 dB(A), se inscriu la clasa 95 dB(A).
ANEXA Nr. 23
ZGOMOT
RELATIA DINTRE INDICELE COMPUS DE EXPUNERE LA
ZGOMOT SI NIVELUL ACUSTIC ECHIVALENT
CONTINUU

-----------+----------------+-----------+----------------
| Indice | Nivel de | Indice | Nivel de |
| compus de | zgomot | compus de | zgomot |
|expunere la| echivalent |expunere la| echivalent |
| zgomot |continuu L(ech),| zgomot | continuu |
| E | in dB(A | E |L(ech), in dB(A)|
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 0 | 1 | 0 | 1 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 10 | 80 | 800 | 99 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 15 | 82 | 1.000 | 100 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 20 | 83 | 1.250 | 101 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 25 | 84 | 1.600 | 102 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 30 | 85 | 2.000 | 103 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 40 | 86 | 2.500 | 104 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 50 | 87 | 3.150 | 105 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 60 | 88 | 4.000 | 106 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 80 | 89 | 5.000 | 107 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 100 | 90 | 6.300 | 108 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 125 | 91 | 8.000 | 109 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 160 | 92 | 10.000 | 110 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 200 | 93 | 12.500 | 111 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 250 | 94 | 16.000 | 112 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 315 | 95 | 20.000 | 113 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 400 | 96 | 25.000 | 114 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 500 | 97 | 31.500 | 115 |
+-----------+----------------+-----------+----------------+
| 630 | 98 | | |
-----------+----------------+-----------+----------------
NOTA: Indicele compus de expunere se obtine prin adunarea indicilor partiali de expunere.
ANEXA Nr. 24
LIMITELE MAXIME ADMISE PENTRU ZGOMOT LA
LOCURILE DE MUNCA CU SOLICITARE NEUROPSIHICA
SI PSIHOSENZORIALA (ATENTIE, RESPONSABILITATE,
DECIZIE, CONSTRANGERE TEMPORARA)
CRESCUTA SI DEOSEBITA

---------------+------------------------------------------+--------+-----
| Complexitatea | Locul de munca | Nivel |Curba|
| muncii | |admis de| Cz |
| | | zgomot |(dB) |
| | | dB(A) | |
| | | | |
+---------------+------------------------------------------+--------+-----+
| 0 | 1 | 2 | 3 |
+---------------+------------------------------------------+--------+-----+
|Locuri de munca| o Laboratoare cu profil electronic | 75 | 70 |
|cu solicitare | o Centrale telefonice cu peste 250 | | |
|neuropsihica si| abonati | | |
|psihosenzoriaia| o Cabine de supraveghere | | |
|crescuta | a proceselor tehnologice | | |
| +------------------------------------------+--------+-----+
| | o Activitati tipografice | 75 | 70 |
| | (fotoculegere, corectura, zetarie, | | |
| | monotastare) | | |
| | o Operatori, realizatori emisiuni | | |
| | RTV si cinematografe | | |
| | o Puncte vamale | | |
+---------------+------------------------------------------+--------+-----+
|Locuri de munca| o Cabine de comanda si control | 60 | 55 |
|cu solicitare | (dispecerat energetic, dispecerat | | |
|neuropsihica si| mijloace de transport rutier, | | |
|psihosenzoriala| feroviar, naval) | | |
|deosebita | o Laboratoare pentru masurari, | | |
| | cercetare si proiectare | | |
| | o Sala calculatoarelor | | |
| | o Sali de tratament | | |
| | o Ghisee unde se lucreaza cu publicul, | | |
| | manipulare valori, cartare postala | | |
| | o Redactare in mass-media scrisa si audio| | |
| | o Cabinete medicale, sali de studiu, | | |
| | clase, amfiteatre, biblioteci, | | |
| | servicii administrative | | |
+---------------+------------------------------------------+--------+-----+
| | o Sali de operatie si tratament | 50 | 45 |
| | o Ateliere de creatie | | |
---------------+------------------------------------------+--------+-----

ANEXA Nr. 25
ZGOMOT
VALORILE CORECTIILOR CORESPUNZATOARE
DURATEI ZGOMOTULUI IN PROCENTE FATA DE
PERIOADA DE REFERINTA DE 8 ORE

---------------------------------------+------------------
|Durata zgomotului in % fata de perioada|Corectia in dB (A)|
| de referinta de 8 ore | |
+---------------------------------------+------------------+
| 100 56 | 0 |
| 56 18 | - 5 |
| 18 6 | - 10 |
| 6 1,8 | - 15 |
| 1,8 0,6 | - 20 |
| 0,6 0,2 | - 25 |
| sub 0,2 | - 30 |
---------------------------------------+------------------
ANEXA Nr. 26
ZGOMOT
NIVELURILE DE PRESIUNE ACUSTICA IN BENZI DE OCTAVA
CORESPUNZATOARE CURBELOR DE ZGOMOT Cz

----+------------------------------------------------------
| | Nivel de presiune acustica in dB |
| +------------------------------------------------------+
| Cz | Frecvente medii in Hz |
| +------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| | 31,5 | 63 | 125 | 250 | 500 |1.000|2.000|4.000|8.000|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 0| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 0| 55,4| 35,5| 22,0| 12,0| 4,8| 0 | -3,5| -6,1| -8,0|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 5| 58,8| 39,4| 26,3| 16,6| 9,7| 5 | 1,6| 1,0| -2,8|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 10| 62,2| 43,4| 30,7| 21,3| 14,5| 10 | 6,6| 4,2| 2,3|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 15| 65,6| 47,3| 35,0| 25,9| 19,4| 15 | 11,7| 9,3| 7,4|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 20| 69,0| 51,3| 39,4| 30,6| 24,3| 20 | 16,8| 14,4| 12,6|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 25| 72,4| 55,2| 43,7| 35,2| 29,2| 25 | 21,9| 19,5| 17,7|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 30| 75,8| 59,2| 48,1| 39,9| 34,0| 30 | 26,9| 24,7| 22,9|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 35| 79,2| 63,1| 52,4| 44,5| 38,9| 35 | 32,0| 29,8| 28,0|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 40| 82,6| 67,1| 56,8| 49,2| 43,8| 40 | 37,1| 34,9| 32,2|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 45| 86,0| 71,0| 61,1| 53,6| 48,6| 45 | 42,2| 40,0| 38,3|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 50| 89,4| 75,0| 65,5| 58,5| 53,5| 50 | 47,2| 45,2| 43,5|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 55| 92,9| 78,9| 69,8| 63,1| 58,4| 55 | 52,3| 50,3| 48,6|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 60| 69,3| 82,9| 74,2| 67,8| 63,2| 60 | 57,4| 55,4| 53,8|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 65| 99,7| 86,8| 78,5| 72,4| 68,1| 65 | 62,5| 60,5| 58,9|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 70| 103,1| 90,8| 82,9| 77,1| 73,0| 70 | 67,5| 65,7| 64,1|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 75| 106,5| 94,7| 87,2| 81,7| 77,9| 75 | 72,6| 70,8| 69,2|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 80| 109,9| 98,7| 91,6| 86,4| 82,7| 80 | 77,7| 75,9| 77,4|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 85| 113,3|102,6| 95,9| 91,0| 87,6| 85 | 82,8| 81,0| 79,5|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 90| 116,7|106,6|100,3| 95,7| 92,5| 90 | 87,8| 86,2| 84,7|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 95| 120,1|110,5|104,6|100,3| 97,3| 95 | 92,9| 91,3| 89,8|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 100| 123,5|114,5|109,0|105,0|102,2| 100 | 98,0| 96,4| 95,0|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 105| 126,9|118,4|113,3|109,6|107,1| 105 |103,1|101,5|100,1|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 110| 130,3|122,4|117,7|114,3|111,9| 110 |108,1|106,7|105,3|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 115| 133,7|126,3|122,0|118,9|116,8| 115 |113,3|111,8|110,4|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 120| 137,1|130,3|126,4|123,6|121,7| 120 |118,3|116,9|115,6|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 125| 140,5|134,2|130,7|128,2|126,6| 125 |123,4|122,0|120,7|
+----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+
| 130| 143,9|138,2|135,1|132,9|131,4| 130 |128,4|127,2|125,9|
----+------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----
ANEXA Nr. 27
FIG. 1
DIRECTIILE DE ACTIONARE ALE VIBRATIILOR
MECANICE ASUPRA CORPULUI OMENESC
ax, ay, az - ACCELERATIILE DUPA DIRECTIILE X, Y, Z; AXA X - DE LA SPATE SPRE PIEPT; AXA Y - DE LA DREAPTA SPRE STANGA; AXA Z - DE LA PICIOARE SPRE CAP.
ANEXA Nr. 28
VIBRATII
LIMITELE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE AXA Z (az) PENTRU LOCURI
DE MUNCA OBISNUITE CARE NECESITA O SOLICITARE NEUROPSIHICA SI
PSIHOSENZORIALA NORMALA

-------------+-------------------------------------------------------
|Frecventa | Acceleratia a, m/s2 |
|centrala a +------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
|benzii de 1/3| 24 h |16 h | 8 h |4 h |2,5 h|1 h |25 min|16 min|1 min|
|octava, Hz | | | | | | | | | |
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 1,00 | 0,280|0,425|0,630|1,06| 1,40| 2,36| 3,55| 4,25| 5,60|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 1,25 | 0,250|0,375|0,560|0,95| 1,20| 2,12| 3,15| 3,75| 5,00|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 1,60 | 0,224|0,335|0,500|0,85| 1,12| 1,90| 2,90| 3,35| 4,50|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 2,00 | 0,200|0,300|0,450|0,75| 1,00| 1,70| 2,50| 3,00| 4,00|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 2,50 | 0,180|0,265|0,400|0,67| 0,90| 1,50| 2,24| 2,65| 3,55|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 3,15 | 0,160|0,235|0,365|0,60| 0,80| 1,32| 2,00| 2,35| 3,15|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 4,00 | 0,140|0,212|0,315|0,53| 0,71| 1,18| 1,80| 2,12| 2,80|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 5,00 | 0,140|0,212|0,315|0,53| 0,71| 1,18| 1,80| 2,12| 2,80|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 6,30 | 0,140|0,212|0,315|0,53| 0,71| 1,18| 1,84| 2,12| 2,80|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 8,00 | 0,140|0,212|0,315|0,53| 0,71| 1,18| 1,80| 2,12| 2,80|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 10,00 | 0,180|0,265|0,400|0,67| 0,90| 1,50| 2,24| 2,65| 3,55|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 12,50 | 0,224|0,335|0,500|0,85| 1,12| 1,90| 2,80| 3,35| 4,50|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 16,00 | 0,280|0,425|0,630|1,06| 1,40| 2,36| 3,55| 4,25| 5,60|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 20,00 | 0,355|0,530|0,800|1,32| 1,80| 3,00| 4,50| 5,30| 7,10|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 25,00 | 0,450|0,670|1,000|1,70| 2,24| 3,75| 5,60| 6,70| 9,00|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 31,50 | 0,560|0,850|1,250|2,12| 2,80| 4,75| 7,10| 8,50|12,20|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 40,00 | 0,710|1,060|1,600|2,65| 3,55| 6,00| 9,00| 10,60|14,00|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 50,00 | 0,900|1,320|2,000|3,35| 4,50| 7,50| 11,20| 13,20|18,00|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 63,00 | 1,120|1,700|2,500|4,25| 5,60| 9,50| 14,00| 17,00|22,40|
+-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----+
| 80,00 | 1,400|2,120|3,150|5,30| 7,10|11,80| 18,00| 21,20|28,00|
-------------+------+-----+-----+----+-----+-----+------+------+-----


ANEXA Nr. 29
VIBRATII
LIMITELE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE AXA X SI PE
AXA Y (a(x), a(y)) PENTRU LOCURI DE MUNCA OBISNUITE, CARE NECESITA
O SOLICITARE NELTROPSIHICA SI PSIHOSENZORIALA NORMALA

---------+---------------------------------------------------------
|Frecventa| Acceleratia a, m/s2 |
|centrala +---------------------------------------------------------+
|a benzii | Timp de expunere |
|de 1/3 +------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
|octava, | 24 h |16 h | 8 h | 4 h |2,5 h| 1 h |25 min|16 min|1 min|
|Hz | | | | | | | | | |
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 1,00 | 0,100|0,150|0,224| 0,355| 0,50| 0,85| 1,25| 1,50| 2,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 1,25 | 0,100|0,150|0,224| 0,355| 0,50| 0,85| 1,25| 1,50| 2,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 1,60 | 0,100|0,150|0,224| 0,355| 0,50| 0,85| 1,25| 1,50| 2,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 2,00 | 0,100|0,150|0,224| 0,355| 0,50| 0,85| 1,25| 1,50| 2,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 2,50 | 0,125|0,190|0,280| 0,450| 0,63| 1,06| 1,60| 1,90| 2,50|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 3,15 | 0,160|0,236|0,355| 0,560| 0,80| 1,32| 2,00| 2,36| 3,15|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 4,00 | 0,200|0,300|0,450| 0,710| 1,00| 1,70| 2,50| 3,00| 4,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 5,00 | 0,250|0,375|0,560| 0,900| 1,25| 2,12| 3,15| 3,75| 5,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 6,30 | 0,315|0,475|0,710| 1,120| 1,60| 2,65| 4,00| 4,75| 6,30|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 8,00 | 0,400|0,600|0,900| 1,400| 2,00| 3,35| 5,00| 6,00| 8,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 10,00 | 0,500|0,750|1,120| 1,800| 2,50| 4,25| 6,30| 7,50|10,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 12,50 | 0,630|0,950|1,400| 2,240| 3,15| 5,30| 8,00| 9,50|12,50|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 16,00 | 0,800|1,180|1,800| 2,800| 4,00| 6,70| 10,00| 11,80|16,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 20,00 | 1,000|1,500|2,240| 3,550| 5,00| 8,50| 12,50| 15,00|20,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 25,00 | 1,250|1,900|2,800| 4,500| 6,30|10,60| 16,00| 19,00|25,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 31,50 | 1,600|2,360|3,550| 5,600| 8,00|13,20| 20,00| 23,60|31,50|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 40,00 | 2,000|3,000|4,500| 7,100|10,00|17,00| 25,00| 30,00|40,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 50,00 | 2,500|3,750|5,600| 9,000|12,50|21,20| 31,50| 37,50|50,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 63,00 | 3,150|4,750|7,100|11,200|16,00|26,50| 40,00| 45,70|63,00|
+---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----+
| 80,00 | 4,000|6,000|9,000|14,000|20,00|33,50| 50,00| 60,00|80,00|
---------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+------+-----
ANEXA Nr. 30
VIBRATII
LIMITE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE AXA Z (az) CU ACTIUNE GENERALA,
PENTRU LOCURI DE MUNCA OBISNUITE, CARE NECESITA O SOLICITARE
NEUROPSIHICA SI PSIHOSENZORIALA NORMALA
ANEXA Nr. 31
VIBRATII
LIMITE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE
AXA X SI PE AXA Y (ax, ay) CU ACTIUNE GENERALA
PENTRU LOCURI DE MUNCA OBISNUITE, CARE
NECESITA O SOLICITARE NEUROPSIHICA SI
PSIHOSENZORIALA NORMALA

ANEXA Nr. 32
VIBRATII
LIMITE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE AXA Z (az) PENTRU LOCURI
DE MUNCA CARE NECESITA O SOLICITARE NEUROPSIHICA
SI PSIHOSENZORIALA CRESCUTA

-------------+-------------------------------------------------------
|Frecventa | Acceleratia a, m/s2 |
|centrala a +-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
|benzii de 1/3|24 h |16 h | 8 h | 4 h |2,5 h| 1 h |25 min|16 min|1 min|
|octava, Hz | | | | | | | | | |
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 1,00 |0,088|0,134|0,200|0,336|0,444|0,749| 1,126| 1,349|1,777|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 1,25 |0,080|0,119|0,177|0,301|0,400|0,673| 1,000| 1,190|1,587|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 1,60 |0,071|0,106|0,158|0,269|0,355|0,603| 0,920| 1,065|1,428|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 2,00 |0,063|0,095|0,142|0,238|0,317|0,539| 0,820| 0,952|1,250|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 2,50 |0,057|0,084|0,126|0,212|0,285|0,476| 0,711| 0,841|1,126|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 3,15 |0,050|0,074|0,115|0,190|0,253|0,419| 0,634| 0,746|1,000|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 4.00 |0,044|0,067|0,100|0,168|0,225|0,374| 0,571| 0,673|0,888|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 5,00 |0,044|0,067|0,100|0,168|0,225|0,374| 0,571| 0,673|0,888|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 6,30 |0,044|0,067|0,100|0,168|0,225|0,374| 0,571| 0,673|0,888|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 8,00 |0,044|0,067|0,100|0,168|0,225|0,374| 0,571| 0,673|0,888|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 10,00 |0,057|0,084|0,126|0,212|0,285|0,476| 0,711| 0,841|1,126|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 12,50 |0,071|0,106|0,158|0,269|0,355|0,603| 0,888| 1,063|1,428|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 16,00 |0,088|0,134|0,200|0,336|0,444|0,749| 1,126| 1,349|1,777|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 20,00 |0,112|0,168|0,253|0,419|0,541|0,952| 1,428| 1,682|2,253|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 25,00 |0,142|0,212|0,317|0,539|0,711|1,190| 1,777| 2,126|2,857|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 31,50 |0,177|0,269|0,396|0,673|0,888|1,507| 2,253| 2,698|3,555|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 40,00 |0,225|0,336|0,507|0,841|1,126|1,904| 2,857| 3,365|4,444|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 50,00 |0,285|0,419|0,634|1,063|1,428|2,380| 3,555| 4,190|5,714|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 63,00 |0,355|0,539|0,793|1,349|1,777|3,015| 4,444| 5,396|7,111|
+-------------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+-----+
| 80,00 |0,444|0,673|1,000|1,682|2,253|3,746| 5,714| 6,730|8,888|
-------------+-----------+-----+-----+-----+-----+------+------+-----
ANEXA Nr. 33
VIBRATII
LIMITELE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE AXA X SI PE AXA Y (ax, ay)
PENTRU LOCURI DE MUNCA CARE NECESITA O SOLICITARE NEUROPSIHICA SI
PSIHOSENZORIALA CRESCUTA

---------+---------------------------------------------------------
|Frecventa| Acceleratia a, m/s2 |
|centrala +---------------------------------------------------------+
|a benzii | Timp de expunere |
|de 1/3 +-----+-----+-----+-----+-----+------+------+------+------+
|octava, | 24 h|16 h | 8 h | 4 h |2,5 h| 1 h |25 min|16 min|1 min |
|Hz | | | | | | | | | |
+---------+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+------+------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
+---------+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+------+------+
| 1,00 |0,031|0,047|0,071|0,112|0,158| 0,269| 0,396| 0,476| 0,634|
| 1,25 |0,031|0,047|0,071|0,112|0,158| 0,269| 0,396| 0,476| 0,634|
| 1,60 |0,031|0,047|0,071|0,112|0,158| 0,269| 0,396| 0,476| 0,634|
| 2,00 |0,031|0,047|0,071|0,112|0,158| 0,269| 0,396| 0,476| 0,634|
| 2,50 |0,039|0,060|0,088|0,142|0,200| 0,336| 0,507| 0,603| 0,793|
| 3,15 |0,050|0,074|0,112|0,177|0,253| 0,419| 0,634| 0,749| 1,000|
| 4,00 |0,063|0,095|0,142|0,225|0,317| 0,539| 0,793| 0,952| 1,269|
| 5,00 |0,079|0,119|0,177|0,285|0,396| 0,676| 1,000| 1,190| 1,587|
| 6,30 |0,100|0,150|0,225|0,355|0,507| 0,841| 1,169| 1,507| 2,000|
| 8,00 |0,126|0,190|0,285|0,444|0,634| 1,158| 1,587| 1,904| 2,539|
| 10,00 |0,158|0,238|0,355|0,571|0,793| 1,349| 2,000| 2,380| 3,174|
| 12,50 |0,200|0,301|0,444|0,711|1,000| 1,682| 2,539| 3,015| 3,968|
| 16,00 |0,253|0,374|0,571|0,888|1,269| 2,126| 3,174| 3,746| 5,079|
| 20,00 |0,317|0,476|0,711|1,126|1,587| 2,698| 3,989| 4,761| 6,349|
| 25,00 |0,396|0,603|0,888|1,428|2,000| 3,365| 5,079| 6,031| 7,936|
| 31,50 |0,507|0,749|1,126|1,777|2,539| 4,190| 6,349| 7,492|10,000|
| 40,00 |0,634|0,952|1,428|2,253|3,174| 5,396| 7,936| 9,523|12,698|
| 50,00 |0,793|1,191|1,777|2,857|3,968| 6,730|10,000|11,904|15,873|
| 63,00 |1,000|1,507|2,253|3,555|5,079| 8,412|12,698|14,507|20,000|
| 80,00 |1,269|1,904|2,857|4,444|6,349|10,634|15,873|19,047|25,000|
---------+-----+-----+-----+-----+-----+------+------+------+------
ANEXA Nr. 34
VIBRATII
LIMITE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE AXA Z (az) PENTRU LOCURI
DE MUNCA CARE NECESITA O SOLICITARE NEUROPSIHICA
SI PSIHOSENZORIALA CRESCUTA
ANEXA Nr. 35
VIBRATII
LIMITE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII PE AXA X SI AXA Y (ax, ay)
PENTRU LOCURI DE MUNCA CARE NECESITA O SOLICITARE NEUROPSIHICA
SI PSIHOSENZORIALA CRESCUTA
ANEXA Nr. 36
____________
VIBRATII
LIMITE MAXIME ADMISE PENTRU VIBRATII CU ACTIUNE LOCALA
TRANSMISE PRIN SISTEMUL MANA-BRAT
ANEXA Nr. 37
RADIATII ULTRAVIOLETE
VALORILE MAXIME ADMISE ALE EXPUNERII
ENERGETICE EFICACE (Heff) PENTRU RADIATIILE
ULTRAVIOLETE CU ACTIUNE OCULARA SAU
CUTANATA, IN FUNCTIE DE LUNGIMEA DE UNDA (lambda) SI
EFICACITATEA SPECTRALA RELATIVA (S(lambda))

--------+----------+------------+--------+-----------+------------
|Lungimea|Expunerea |Eficacitatea|Lungimea| Expunerea |Eficacitatea|
|de unda |energetica| spectrala |de unda |energetica | spectrala |
|(lambda)| eficace | relativa |(lambda)| eficace | relativa |
| (nm) | Heff | S(lambda) | (nm) | Heff | S(lambda) |
| | (mJ/cmp) | | | (mJ/cmp) | |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 180 | 250 | 0,012 | 310 | 200 | 0,015 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 190 | 160 | 0,019 | 313 | 500 | 0,006 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 200 | 100 | 0,030 | 315 | 1,0 o 103 | 0,003 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 205 | 59 | 0,051 | 316 | 1,3 o 103 | 0,0024 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 210 | 40 | 0,075 | 317 | 1,5 o 103 | 0,0020 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 215 | 32 | 0,095 | 318 | 1,9 o 103 | 0,0016 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 220 | 25 | 0,120 | 319 | 2,5 o 103 | 0,0012 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 225 | 20 | 0,150 | 320 | 2,9 o 103 | 0,0010 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 230 | 16 | 0,190 | 322 | 4,5 o 103 | 0,00067 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 235 | 13 | 0,240 | 323 | 5,6 o 103 | 0,00054 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 240 | 10 | 0,300 | 325 | 6,0 o 103 | 0,00050 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 245 | 8,3 | 0,360 | 328 | 6,8 o 103 | 0,00044 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 250 | 7 | 0,430 | 330 | 7,3 o 103 | 0,00041 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 254 | 6 | 0,500 | 333 | 8,1 o 103 | 0,00037 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 255 | 5,8 | 0,520 | 335 | 8,8 o 103 | 0,00034 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 260 | 4,6 | 0,650 | 340 | 1,1 o 104 | 0,00028 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 265 | 3,7 | 0,810 | 345 | 1,3 o 104 | 0,00024 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 270 | 3 | 1,000 | 350 | 1,5 o 104 | 0,00020 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 275 | 3,1 | 0,960 | 355 | 1,9 o 104 | 0,00016 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 280 | 3,4 | 0,880 | 360 | 2,3 o 104 | 0,00013 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 285 | 3,9 | 0,770 | 365 | 2,7 o 104 | 0,00011 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 290 | 4,7 | 0,640 | 370 | 3,2 o 104 | 0,000093 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 295 | 5,6 | 0,540 | 375 | 3,9 o 104 | 0,000077 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 297 | 6,5 | 0,460 | 380 | 4,7 o 104 | 0,000064 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 300 | 10 | 0,300 | 383 | 5,7 o 104 | 0,000053 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 303 | 25 | 0,190 | 390 | 6,8 o 104 | 0,000044 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 305 | 50 | 0,060 | 395 | 8,3 o 104 | 0,000036 |
+--------+----------+------------+--------+-----------+------------+
| 308 | 120 | 0,026 | 400 | 1,0 o 105 | 0,000030 |
--------+----------+------------+--------+-----------+------------
Se pot lua in considerare urmatoarele valori limita ale expunerii energetice eficace pentru 8 ore de expunere profesionala zilnica: - Expunere oculara: c pentru UV apropiat (UVA: 315 - 400 nm): Heff < 1 J/cmp; c pentru UV actinic (UVC + UVB: 180 - 315 nm): Heff < 3 mJ/cmp. - Expunerea cutanata neprotejata: c UB (A + B + C: 180 - 400 nm): Heff < 3 mJ/cmp. NOTA:
1. Expunerea energetica eficace Heff se calculeaza dupa formula:

HeffUv = EeffUV o t,

unde: Eeff= iluminare energetica eficace;
t = timpul de expunere, in secunde.
Eeff se calculeaza dupa formula:

400
---
EeffUV = E o S o D (mW/cmp),
/ lambda lambda lambda
---
180

unde: E(lambda) = iluminare energetica spectrala;
S(lambda) = eficacitatea spectrala relativa (din tabel);
D(lambda) (nm) = banda de lungime de unda.

2. Aceste valori se aplica in cazul expunerii ochiului si pielii la radiatii ultraviolete emise de arcuri electrice, descarcarile in gaze si vapori, surse fluorescente, incandescente, cat si celor continute de radiatia solara.
3. Aceste valori nu se aplica in cazul radiatiilor ultraviolete emise de laseri, persoanelor fotosensibile sau expuse concomitent la agenti fotosensibilizanti, precum si persoanelor cu afakie uni sau bilaterala.
4. Valorile maxime admise privind energia radiatiilor ultraviolete din acest tabel se aplica la surse extinse, care subintind un unghi mai mic de 80. In cazul surselor care subintind un unghi mai mare de 80, masuratorile se fac pentru unghiuri de 80.
ANEXA Nr. 38
RADIATII ULTRAVIOLETE
TIMPUL DE EXPUNERE ZILNICA ADMIS IN FUNCTIE DE
ILUMINAREA ENERGETICA EFICACE (W/cmp) PENTRU
RADIATIILE ULTRAVIOLETE ACTINICE (lambda: 180-315 nm)
CU ACTIUNE OCULARA SAU CUTANATA

-----------+------------------
| Timpul de | Iluminare |
| expunere |energetica eficace|
| zilnica | Eeff (W/cmp) |
+-----------+------------------+
| 8 ore | 0,1 |
| 4 ore | 0,2 |
| 2 ore | 0,4 |
| 1 ora | 0,8 |
| 30 minute | 1,7 |
| 15 minute | 3,3 |
| 10 minute | 5 |
| 5 minute | 10 |
| 1 minut | 50 |
| 30 secunde| 100 |
| 10 secunde| 300 |
| 1 secunda| 3.000 |
|0,5 secunde| 6.000 |
|0,1 secunde| 30.000 |
-----------+------------------
ANEXA Nr. 39
RADIATII ELECTROMAGNETICE DIN SPECTRUL
VIZIBIL SI INFRAROSU APROPIAT (400-1.400 nm)
Valorile maxime admise in cazul expunerii oculare de natura profesionala pe o durata zilnica de 8 ore la radiatii din spectrul vizibil se stabilesc in functie de valorile luminantei energetice spectrale (L(lambda)) si iluminarii energetice spectrale (E(lambda)) produse de sursa, masurate la nivelul ochiului muncitorului.
1. Pentru a nu apare efecte termice retiniene provocate de expunerea la radiatii vizibile trebuie respectata urmatoarea relatie:

'
L < 1/(alfa o t), unde:
R

L [W/(cmp o sr)]= luminanta energetica eficace calculata dupa formula:
R

1.400
---
L = L R D unde:
R / lambda lambda lambda
---
400

L [mW/(cmp o nm o s)] = luminanta energetica spectrala;
lambda

R = riscul de arsura;
lambda

D (nm) = banda de unda;
lambda
alfa (steradian) = unghiul solid sub care e vazuta sursa; pentru lampile rectangulare, alfa se calculeaza in raport cu cea mai mare dimensiune vizibila dupa formula alfa = l/r, unde:
l (cm) = lungimea lampii; r (cm) = distanta dintre sursa si ochiul muncitorului; t = timpul de observatie a radiatiilor (sau durata unui impuls in cazul unei lampi care emite sub forma de impulsuri), avand valori cuprinse intre 1 ms - 10 s.
2. Pentru a nu apare efecte fotochimice retiniene provocate de expunerea cronica la lumina albastra trebuie respectate urmatoarele relatii:

K = L o t < 100 J / (cmp o sr); t < 104s; si
albastru albastru

700
---
L = L o B o D < 10-2 W/(cmp o sr); t > 104 s;
albastru / lambda lambda lambda
---
400
unde:
K [J/(cmp o sr)] = luminanta ponderata cu timpul a luminii albastre;
albastru
L [W/(cmp o sr)] = luminanta energetica eficace a luminii albastre;
albastru
L(lambda)[mW/(cmp o nm o s)] = luminanta energetica spectrala;
B(lambda) = riscul legat de lumina albastra;
D(lambda) (nm) = banda de lungime de unda.
ANEXA Nr. 40
RADIATII DIN SPECTRUL VIZIBIL
FUNCTIILE DE PONDERARE SPECTRALA (B(lambda), R(lambda))
PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE LEZIUNE RETINIANA PREZENTAT
DE SURSELE DE RADIATII VIZIBILE

--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------
|Lungimea| Riscul | Riscul | Lungimea | Riscul | Riscul de |
|de unda | legat de| de | de unda | legat de | arsura |
| |lumina | arsura | | lumina | |
| |albastra | | | albastra | |
| (nm) |B(lambda)|R(lambda)| (nm) | B(lambda) | R(lambda) |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 305 | - | - | 415 | 0,8 | 8 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 310 | - | - | 420 | 0,9 | 9 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 315 | - | - | 425 | 0,95 | 9,5 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 320 | - | - | 430 | 0,98 | 9,8 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 325 | - | - | 435 | 1,0 | 10,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 330 | - | - | 440 | 1,0 | 10,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 335 | - | - | 445 | 0,97 | 9,7 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 340 | - | - | 450 | 0,94 | 9,4 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 345 | - | - | 455 | 0,9 | 9,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 350 | - | - | 460 | 0,8 | 8,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 355 | - | - | 465 | 0,7 | 7,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 360 | - | - | 470 | 0,62 | 6,2 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 365 | - | - | 475 | 0,55 | 5,5 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 370 | - | - | 480 | 0,45 | 4,5 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 375 | - | - | 485 | 0,4 | 4,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 380 | - | - | 490 | 0,22 | 2,2 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 385 | - | - | 495 | 0,16 | 1,6 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 390 | - | - | 500-600 |10^[(450-lambda)/50]| 1,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 395 | - | - | 600-700 | 0,001 | 1,0 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 400 | 0,1 | 1,0 | 700-1.049 | NA |10^[(700-lambda)/50]|
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 405 | 0,2 | 2,0 |1.050-1.400| NA | 0,2 |
+--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------+
| 410 | 0,4 | 4,0 | | | |
--------+---------+---------+-----------+--------------------+--------------------
NA = nu se aplica NOTA:
1. In cazul unei surse a carei luminanta energetica eficace L(albastru) > 10- W/(cmp c sr) in regiunea spectrala a luminii albastre, timpul maxim admis de expunere zilnica se calculeaza dupa formula:


t (s) = +102[J/(cmp o sr)]+ / +L [W/(cmp o sr)]+.
max albastru

2. Pentru sursele care subintind un arc mai mic de 11 mrd limitele de mai sus pot fi marite, dar asa incat sa fie respectate urmatoarele relatii:

H < 10 mJ/cm, t < 104 s; si
albastru

E < 1 W/cmp, t > 104 s, cu urmatoarea observatie:
albastru

in cazul unei surse a carei iluminare energetica eficace E(albastru) > 1
W/cmp, timpul maxim admis de expunere zilnica se calculeaza dupa formula:

t (s) = [10 mJ/cmp] / [E (W/cmp)].
max albastru
ANEXA Nr. 41
RADIATII ELECTROMAGNETICE DIN DOMENIUL
INFRAROSU APROPIAT
Valorile maxime admise pentru expunerea oculara cronica la radiatii infrarosii cu lungimea de unda mai mare de 770 nm sunt exprimate prin iluminarea energetica E(IR), care trebuie sa respecte relatia:

1.400
---
E(IR) = E o B o D < 10mW/cmp.
/ lambda lambda lambda
---
770
Pentru radiatiile infrarosii cu lungimea de unda intre 770-1.400 nm emise de lampi cu infrarosii sau alte surse si in absenta unei stimulari vizuale puternice, luminanta energetica L(IR) [W/(cmp c sr)] trebuie sa respecte relatia:

1.400
---
L(IR) = L o D < 0,6/alfa, valabila pentru observarea
/ lambda lambda prelungita a sursei sub un unghi
--- solid a (radiani).
770

NOTA: Aceste limite s-au calculat pentru un diametru pupilar de 7 mm.

ANEXA Nr. 42
LASERI
VALORILE MAXIME ADMISE ALE EXPUNERII
ENERGETICE (J/cm), RESPECTIV ALE ILUMINARII
ENERGETICE (W/cm) LA NIVELUL CORNEEI PENTRU
EXPUNEREA OCULARA DIRECTA LA RADIATIA LASER

-----------+---------------+----------------------------------------------
| Zona | Durata | Valoarea maxima admisa a |
|spectrului,| expunerii (t)| expunerii energetice, respectiv a |
| lungimea | secunde | iluminarii energetice |
|de unda in | | |
| nm | | |
+-----------+---------------+----------------------------------------------+
| 0 | 1 | 2 |
+-----------+---------------+------------------+----------+----------------+
| UVC | 180-280 | 10-9 - 3 o 104 | 3 mJ/cm2| |
+-----------+---------------+------------------+----------+----------------+
| | 280-302 | 10-9 - 3 o 104 | 3 mJ/cm2| |
| | 303 | ' | 4 mJ/cm2| |
| | 304 | ' | 6 mJ/cm2| |
| | 305 | ' | 10 mJ/cm2| |
| | 306 | ' | 16 mJ/cm2| |
| | 307 | ' | 25 mJ/cm2| sa nu |
| UVB | 308 | ' | 40 mJ/cm2| depaseasca |
| | 309 | ' | 63 mJ/cm2| 0,56 o t^1/4 |
| | 310 | ' |100 mJ/cm2| J/cm2 pentru |
| | 311 | ' |160 mJ/cm2| t < 10 s |
| | 312 | ' |250 mJ/cm2| |
| | 313 | ' |400 mJ/cm2| |
| | 314 | ' |630 mJ/cm2| |
+-----------+---------------+------------------+----------+----------------+
| | 315-400 | 10-9 - 10 | 0,56 o t^1/4 J/cm2|
| UVA | ' | 10 - 103 | 1,0 J/cm2|
| | ' | 103 -3 o 104 | 1,0 mW/cm2|
+-----------+---------------+------------------+---------------------------+
| | 400 - 700 |10-9 - 1,8 o 10-5 | 5 o 10-7 J/cm2|
| | 400 - 700 | 1,8 o 10-5 -10 | 1,8 o (t/t^1/4) mJ/cm2|
| | 400 - 549 | 10 - 104 | 10 mJ/cm2|
| Vizibil | 550 - 700 | 10 - T1 | 1,8 o (t/t^1/4) mJ/cm2|
| | 550 - 700 | T1 -104 | 10 o C(B) mJ/cm2|
| | 400 - 700 | 104 - 3 o 104 | C(B) W/cm2|
+-----------+---------------+------------------+---------------------------+
| | 700 - 1.049 |10-9 - 1,8 o 10-5 | 5 o C(A) o 10-7 J/cm2|
| | 700 - 1.049 | 1,8 o 10-5 - 103 | 1,8 o C(A)(t/t^1/4) mJ/cm2|
| IR | 1.050 - 1.400 | 10-9 - 10-4 | 5 o 10-6 J/cm2|
| | 1.050 - 1.400 | 10-4 - 103 | 9 o (t/t^1/4) mJ/cm2|
| | 700 - 1.400 | 103 - 3 o 104 | 320 o C(A) W/cm2|
+-----+-----+---------------+------------------+---------------------------+
| | B |1,4m -103m -1| 10-9 - 10-7 | 10-2 J/cm2|
| IR | si | ' | 10-7 - 10 | 0,56 o t^1/4 J/cm2|
| | C | ' | 10- 3 o 104 | 0,1 W/cm2|
-----+-----+---------------+------------------+---------------------------
In care: UVC = radiatii ultraviolete cu lungime de unde mica; UVB = radiatii ultraviolete cu lungime de unde medie; UVA = radiatii ultraviolete cu lungime de unde mare; IRA = radiatii infrarosii din spectrul apropiat; IRB si IRC = radiatii infrarosii din spectrul indepartat; C(A) = 10^[0,002(lambda-700)] pentru lungimea de unda de 700-1.049 nm; C(A) = 5 pentru lungimea de unda de 1.050-1.400 nm; C(B) = 1 pentru lungimea de unda de 400-549 nm; C(B) = 10^[0,015(lambda-550)] pentru lungimea de unda de 550-700 nm; T1 = 10 s pentru lungimea de unda de 400-549 nm; T1 = 10 s c 10^[0,02(lambda-700)] pentru lungimea de unda de 550-700 nm. NOTA:
a) Relatia dintre expunerea energetica Hc (cantitatea de iluminare) masurata in J/cm si iluminarea energetica Ee masurata in W/cm este: He = Ee c t, unde t = timpul de expunere in secunde.
b) La calcularea valorilor maxime admise ale expunerii energetice, respectiv iluminarii energetice, se vor lua in calcul coeficientii C(A), C(B) si durata de expunere t in secunde, care tin cont de neliniaritatea efectelor in anumite domenii ale lungimilor de unda.
c) Laserii cu baleiaj si laserii cu impulsuri pot produce expuneri repetate identice. In acest caz valorile maxime admise (VMA) ale expunerii energetice la radiatii intre 400 - 1.400 nm trebuie corectate functie de numarul n de impulsuri astfel: VMA/impuls = (n-') c VMA pe un impuls (1), unde n (numarul de impulsuri pentru expuneri repetate identice) se obtine prin inmultirea frecventei de repetitie f, in Hz, cu durata t, in secunde, a unei expuneri (n = f c t). In mod normal durata expunerii reale variaza de la 0,25 s pentru o sursa laser in domeniul vizibilului pana la 10 s pentru o sursa laser in domeniul infrarosu. Ecuatia (1) se aplica intotdeauna pentru expuneri la radiatii cu lungimile de unda mai mari decat 700 nm. Pentru radiatii cu lungimile de unda mai mici sau egale cu 700 nm corectia (1) se aplica numai in cazurile in care iluminarea energetica medie nu este mai mare decat VMA pentru expunerea continua. Iluminarea energetica medie, adica totalul expunerii pentru timpul nt secunde, nu trebuie sa depaseasca VMA data in tabel pentru durata expunerii de la 10 s la T1.
d) Expunerea energetica si iluminarea energetica a ochiului (corneei) se pot calcula prin urmatoarele formule:

4Q 4P
He = ----------, respectiv Ee = ------------
pi (d+R)2 pi (d+R)2
unde: P = puterea laserului in W elibereaza pe un impuls; = unghiul solid in steradiani: Q = energia laserului in J eliberata pe un impuls; d = diametrul fasciculului laser la sursa (cm); R = distanta de la sursa la ochi (cm).
e) Valorile maxime admise ale expunerii energetice, respectiv ale iluminarii energetice in domeniul spectral 400-1.400 nm pot fi mediate pentru o apertura limita maxima de 0,7 cm (diametrul maxim al pupilei), exceptand radiatiile din domeniul spectral 0,1 - 1 nm, pentru care apertura limita maxima este de 1,0 cm. Nu sunt permise modificari ale valorilor maxime admise pentru diametre pupilare mai mici de 0,7 cm.
ANEXA Nr. 43
LASERI
VALORILE MAXIME ADMISE DE EXPUNERE ENERGETICA (J/cm),
RESPECTIV DE ILUMINARE ENERGETICA (W/CM) A OCHILOR
LA O REFLEXIE DIFUZA A UNEI RADIATII LASER SAU LA O SURSA EXTINSA
DE RADIATIE LASER

-----------+-------------+----------------------------------------------------
| Zona | Durata | Valoarea maxima admisa de expunere |
|spectrului,| expunerii | energetica, respectiv de iluminare |
|lungimea de| (t) secunde | energetica |
|unda in nm | | |
+-----------+-------------+----------------------------------------------------+
| 0 | 1 | 2 |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| UV | 180 - 400| 10-9 - 3 o 104| Aceeasi din anexa 42 |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| | 400 - 700| 10-9 - 10 | 10 o t^1/3 J/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| | 400 - 549| 10 - 104 | 21 J/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| Vizibil | 550 - 700| 10 - T1 | 3,83 o (t/t^1/4) J/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| | 550 - 700| T1 - 104 | 21 o C(B) J/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| | 400 - 700| 104 - 3 o 104 | 2,1 o C(B) o t o 10-3 W/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| | 700 - 1.400| 10-9 - 10 | 10 C(A) t^1/3 J/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| IRA | 700 - 1.400| 10 - 103 | 3,83 o C(A) (t/t^1/4) J/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| | 700 - 1.400| 103 - 3 o 104 | 0,64 o C(A) W/(cm2 o sr) |
+-----------+-------------+---------------+------------------------------------+
| IRB |1,4 m- 10 m| 10-9 -3 o 104 | Aceeasi din anexa 42 |
-----------+-------------+---------------+------------------------------------
C(A), C(B) si T1, au semnificatiile din anexa 42; sr = steradian.
NOTA: Valorile maxime admise pentru surse extinse se aplica pentru acele surse care pentru acele surse care subintind un unghi mai mare decat unghiul alfa (anexa 44) care depinde de timpul de expunere. Unghiul alfa nu este divergenta fasciculului.
ANEXA Nr. 44
LASERI
UNGHIUL LIMITA (mrad) AL UNEI SURSE EXTINSE
(400-1.400 nm) PENTRU CARE SUNT VALABILE
VALORILE MAXIME ADMISE PENTRU SURSELE
EXTINSE

-------------+------------+-------------+------------
| Durata |Unghiul alfa| Durata |Unghiul alfa|
|expunerii (s)| mrad) |expunerii (s)| (mrad) |
+-------------+------------+-------------+------------+
| 10-9 | 8,0*) | 10-2 | 5,7 |
+-------------+------------+-------------+------------+
| 10-8 | 5,4*) | 10-1 | 9,2 |
+-------------+------------+-------------+------------+
| 10-7 | 3,7*) | 1 | 15,0 |
+-------------+------------+-------------+------------+
| 10-6 | 2,5*) | 10 | 24,0 |
+-------------+------------+-------------+------------+
| 10-5 | 1,7*) | 102 | 24 |
+-------------+------------+-------------+------------+
| 10-4 | 2,2 | 103 | 24 |
+-------------+------------+-------------+------------+
| 10-3 | 3,6 | 104 | 24 |
-------------+------------+-------------+------------
*) Pentru durata expunerii mai mica de 10-' s, la lungimi de unda de 700 - 1.400 nm, valorile din tabel vor fi inmultite cu factorul 1,4.


ANEXA Nr. 45
LASERI
VALORILE MAXIME ADMISE DE EXPUNERE
ENERGETICA (J/cm), RESPECTIV DE ILUMINARE
ENERGETICA (W/cm) A PIELII LA RADIATIA LASER

-----------+---------------+------------------------------------------
| Zona | Durata | Valoarea maxima admisa de |
|spectrului,| expunerii | expunere energetica, respectiv |
|lungimea de| (t) | de iluminare energetica |
|unda in nm | secunde | |
+-----------+---------------+---------------+--------------------------+
|UV | 180 - 400 | 10-9 - 3 o 104| Aceeasi din anexa 42 |
+-----------+---------------+---------------+--------------------------+
|Vizibil | 400 - 1.400 | 10-9 - 10-7 | 2 o C(A) o 10-2 J/cm2 |
+-----------+---------------+---------------+--------------------------+
|IRA | 400 - 1.400 | 10-7 - 10 | 1,1 o C(A) o t^1/4 J/cm2|
+-----------+---------------+---------------+--------------------------+
|IRA | 400 - 1.400 | 10 - 3 o 104 | 0,2 o C(A) W/cm2 |
+-----------+---------------+---------------+--------------------------+
|IRB si IRC |1,4 m - 103 m| 10-9 - 3 o 104| Aceeasi din anexa 42 |
-----------+---------------+---------------+--------------------------
C(A) = 1 pentru lungimi de unda de 400 - 700 nm. Pentru lungimi de unda de 700 - 1.400 nm, vezi figura de mai jos. Pentru lungimi de unda mai mari de 1.400 nm: - in cazul unei arii transversale a fasciculului care depaseste 100 cm, la o durata de expunere de peste 10 s, valoarea maxima admisa de iluminare energetica = 10.000/As c mW/cm, in care A este suprafata iradiata a pielii intre 100 - 1.000 cm: - in cazul cand suprafata iradiata a pielii este egala sau mai mare de 1.000 cm, valoarea maxima admisa de iluminare energetica = 10 mW/cm; - in cazul cand suprafata iradiata a pielii este egala sau mai mica de 100 cm, valoarea maxima admisa de iluminare energetica = 100 mW/cm.
FACTORUL DE CORECTIE C(A)
A VALORILOR LIMITE MAXIME ALE EXPUNERII ENERGETICE,
RESPECTIV ALE ILUMINARII ENERGETICE LA RADIATIA LASER,
PENTRU LUNGIMILE DE UNDA DE 700-1.400 nm
ANEXA Nr. 46
CAMPURI ELECTRICE
VALORI MAXIME ADMISE ALE INTENSITATII EFICACE
A CAMPULUI ELECTRIC E (V/m) PENTRU CAMPUL
ELECTRIC STATIC, DE FOARTE JOASA FRECVENTA SI
LA FRECVENTA RETELEI DE 50-60 Hz*)

---------------------------+--------------------+----------------
|Tipul campului electric |Intensitatea eficace| Observatii |
| |a campului electric | |
| | V/m | |
+---------------------------+--------------------+----------------+
|Camp electric static | < 25.000 V/m | |
+---------+-----------------+--------------------+----------------+
|Camp |0 - 100 Hz |25.000 V/m | |
|electric |-----------------|--------------------| |
|de foarte|100 - 4.000 Hz |E(lim) = 2.5 o 106/f| |
|joasa | | unde: | |
|frecventa| | E = intensitatea | |
| | | eficace in V/m | |
| | | f = frecventa | |
| | | in Hz 625 V/m | |
| |-----------------|--------------------| |
| |4.000 - 30.000 Hz| 625 V/m | |
+---------+-----------------+--------------------+----------------+
|Camp electric la frecventa | 10.000 V/m/schimb | Pentru: |
|retelei de 50 - 60 Hz | de lucru | 10.000 < E |
| | 30.000 V/m pentru | < 30.000 V/m, |
| | durate scurte | timpul maxim |
| | | (t) permis se |
| | | calculeaza dupa|
| | | formula: t(h) <|
| | | 80/[E(V/m)] |
---------------------------+--------------------+----------------
*) Aceste valori pot fi folosite ca valori orientative pentru evaluarea expunerii organismului uman la campuri electrice.


ANEXA Nr. 47
CAMPURI MAGNETICE
VALORILE MAXIME ADMISE ALE DENSITATII FLUXULUI MAGNETIC B (mT)
PENTRU CAMPURI MAGNETICE STATICE, VARIABILE IN TIMP SI LA FRECVENTA
RETELEI DE 50 - 60 Hz

-------------------------+-------------------------------------------------------------
| Tipul | Densitatea de flux magnetic (mT) |
| campului magnetic +----------------+-----------+---------+----------------------+
| |Pentru intregul | Pentru | Pentru | Valoarea maxima |
| | corp |extremitati|purtatori| admisa indiferent de |
| | | | de | durata expunerii sau |
| | | |pacemaker| zona expusa |
+-------------------------+----------------+-----------+---------+----------------------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
+-------------------------+----------------+-----------+---------+----------------------+
|Camp magnetic static | 60 mT | 600 mT | 1 mT | 2T |
+--------+----------------+----------------+-----------+---------+----------------------+
|Camp |frecventa < 1 Hz| 60 mT | | 1 mT |Se calculeaza dupa |
|magnetic|----------------|----------------| |---------|formula: B(lim) = 60/f|
|variabil| 1 Hz - 30kHz | 0.002 mT | |0,0002 mT|unde: |
|in timp | | | | |B = inductia |
| | | | | |magnetica (mT); |
| | | | | |f = frecventa in Hz |
+--------+----------------+----------------+-----------+---------+----------------------+
| Camp magnetic la | 0.5 mT/schimb | 25 mT | | |
| frecventa retelei | de lucru | pentru | | |
| |----------------| expuneri | | |
| de 50 - 60 Hz | 5 mT pentru | de scurta | | |
| |expuneri < 2 ore| durata | | |
-------------------------+----------------+-----------+---------+----------------------

*) Aceste valori pot fi folosite ca valori orientative pentru evaluarea expunerii
organismului uman la campuri magnetice.
ANEXA Nr. 48
RADIATII ELECTROMAGNETICE DE RADIOFRECVENTA SI MICROUNDE
VALORILE MAXIME ADMISE PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII
ELECTROMAGNETICE DE RADIOFRECVENTA SI MICROUNDE

--------------+--------------------------------+------------------------------
|Frecventa (f) | Intensitatea eficace a campului| Densitatea de putere |
| | neperturbat (rms) |echivalenta (unda plana) P(eq)|
| +---------------+----------------+ |
| (MHz) |E (V/m) | H (A/m) | (mW/cmp) |
+--------------+---------------+----------------+------------------------------+
|0,1-1 | 614 | 1,6/f | - |
+--------------+---------------+----------------+------------------------------+
|>1-10 | 614/f | 1,6/f | - |
+--------------+---------------+----------------+------------------------------+
|>10-400 | 61 | 0,16 | 1 |
+--------------+---------------+----------------+------------------------------+
|>400-2.000 | 3 o f^1/2 | 0,008 o f^1/2 | f/400 |
+--------------+---------------+----------------+------------------------------+
|>2.000-300.000| 137 | 0,36 | 5 |
--------------+---------------+----------------+------------------------------
NOTA:
1. Pentru radiatiile electromagnetice cu frecventa cuprinsa intre 0,1 - 10 MHz valorile maxime admise sunt exprimate prin intensitatea eficace rms (radacina patrata a sumei patratelor intensitatilor) campului electric si magnetic neperturbat. Patratele intensitatilor campului electric si magnetic reprezinta media ponderata a valorilor inregistrate in orice interval de 6 minute al zilei de lucru sub rezerva urmatoare: curentul, intre corp si pamant, nu trebuie sa depaseasca 200 mA si orice risc de arsura sa fie exclus.
2. Pentru radiatiile electromagnetice cu frecventa mai mare de 10 MHz valorile maxime admise sunt exprimate prin densitatea de putere echivalenta a undei plane (mW/cmp) calculata pe orice interval de 6 minute al zilei de lucru. Marimile prezentate in tabel sunt marimi derivate plecand de la rata absorbtiei specifice (SAR), a carei valoare nu trebuie sa depaseasca: 0,4 W/kg tesut/zi de lucru in cazul expunerii intregului corp; 2 W/0,1 kg tesut pentru extremitati (mana, pumn, picior) si 1 W/0,1 kg tesut pentru oricare alt segment al corpului.
3. In campul apropiat, intensitatile campului electric si magnetic indicate in tabel pot fi depasite pentru frecventele mai mari de 10 MHz, cu conditia sa fie verificata relatia urmatoare: P(eq) > (5/6) (E/120 pi) + (1/6) (120 pi H) E = intensitatea campului electric in V/m: H = intensitatea campului magnetic in A/m; P(eq) = densitatea de putere echivalenta in W/mp.
4. Masurarea campului electromagnetic se va efectua in conditiile in care echipamentele emitatoare functioneaza la puterea maxima. Daca emitatorii au mai multe regimuri de lucru, care se deosebesc prin parametrii generati, sau cand acestia pot emite pe sisteme de antene diferite, masurarea se va face pentru fiecare regim in parte.
ANEXA Nr. 49
LISTA STANDARDELOR DE SECURITATE A MUNCII
Standardele din lista sunt enumerate in ordinea clasificarii alfanumerice din Catalogul Standardelor romane editat de Institutul Roman de Standardizare. Structura acestei clasificari cuprinde sectoare (notate cu o litera: A, B, C ), grupe (notate cu o cifra de la 0 la 9) si subgrupe (notate cu o a doua cifra de la 0 la 9).

A - Mine, petrol si geologie
A54 - Uleiuri minerale

1. STAS 811-83 Uleiuri electroizolante. Ulei mineral neaditivat Tr 30
pentru transformatoare si intrerupatoare electrice
2. STAS 10130-75 Uleiuri electroizolante. Ulei ET 10

C - Organe de masini, scule si dispozitive, masini si utilaje
pentru industria grea
C15 - Scule pentru lacatuserie si montaj

3. STAS 8067-84 Scule pentru lacatuserie si montaj. Manere si mansoane
electroizolante. Conditii tehnice generale de calitate

C26 - Masini si utilaje pentru productie

4. SR 4984:1994 Utilaj petrolier. Dispozitive de reglare a debitului de
gaze pentru instalatii de exploatare a sondelor prin
eruptie artificiala

C37 - Masini si utilaje pentru turnatorii

5. STAS 10176-75 Masini de format si miezuit pentru turnatorii. Tehnica
securitatii. Prescriptii constructive

C50 - Masini si utilaje pentru prelucrarea metalelor
Generalitati

6. STAS 12165-83 Masini-unelte pentru prelucrarea prin aschiere a
metalelor. Conditii pentru prevenirea pericolelor mecanice

C51 - Masini-unelte pentru prelucrarea prin aschiere

7. STAS 10734-76 Masini-unelte de prelucrat metale prin aschiere. Masini
de gaurit si de alezat. Prescriptii de securitate
8. STAS 10735-76 Masini de frezat. Prescriptii de securitate
9. STAS 10736-92 Masini de rabotat si mortezat. Prescriptii
speciale de securitate
10. STAS 13068-92 Masini de brosat. Prescriptii speciale de securitate

C52 - Masini pentru polizat si rectificat

11. STAS 9092/1-83 Masini unelte. Flanse cu butuc pentru fixarea pietrelor
abrazive cilindrice. Dimensiuni
12. STAS 12961-91 Masini unelte. Carcase de protectie a corpurilor abrazive.
Forme si dimensiuni

C54 - Masini si instalatii pentru forjare

13. STAS 12393-85 Masini-unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare
plastica la cald. Conditii tehnice generale pentru
prevenirea pericolelor mecanice

C55 - Aparate si instalatii pentru sudare

14. STAS 6307-80 Supape hidraulice de siguranta pentru acetilena. Conditii
tehnice generale de calitate

C80 - Masini si utilaje pentru silvicultura, industria lemnului,
celulozei, hartiei si industria poligrafica

13. STAS 7342-89 Masini-unelte pentru prelucrarea lemnului. Conditii
tehnice generale pentru prevenirea pericolelor mecanice

D - Masini si utilaje pentru constructii, industria usoara si
alimentara, agricultura si transport
D01 - Generalitati

16. STAS 10980-86 Masini de terasamente. Structuri de protectie la
rasturnare si contra caderii de obiecte. Prescriptii
17. STAS 11617-90 Masini si utilaje pentru constructii. Metode pentru
determinarea nivelului de zgomot si limite admisibile
18. STAS 12049-82 Masini si utilaje pentru constructii. Determinarea
vibratiilor transmise conducatorului. Limite admisibile
19. STAS 12424-89 Masini si utilaje pentru constructii. Amplasarea
elementelor de comanda
20. STAS 12843-90 Masini si utilaje pentru constructii. Postul de comanda.
Dimensiuni

D03 - Masini si utilaje pentru lucrari terasiere

21. STAS 9800-89 Masini de terasamente. Deschideri de acces. Dimensiuni
22. STAS 10609-86 Masini de terasamente. Mijloace de acces
23. STAS 11164-90 Masini de terasamente. Dispozitive de protectie.
Prescriptii
24. STAS 11165-90 Masini de terasamente. Echipamente de franare. Conditii
tehnice generale de calitate

D40 - Masini, utilaje si instalatii frigorifice - Generalitati

25. STAS 6987-82 Instalatii frigorifice. Prescriptii de siguranta

D5 - Masini si unelte agricole si silvice
D50 - Generalitati

26. STAS 11989-83 Masini agricole. Culori de siguranta. Prescriptii
de utilizare

D53 - Masini de semanat, imprastiat ingrasaminte
si intretinerea culturilor

27. STAS 9926-91 Masini pentru protectia plantelor. Prescriptii
de protectie si igiena muncii

D56 - Tractoare agricole

28. SR ISO 5700:1994 Tractoare agricole si forestiere pe roti. Structuri de
protectie. Metode de incercare statica si conditii de
acceptare

D58 - Piese si subansambluri comune

29. STAS 11459-90 Tractoare si masini agricole. Instalatii de actionare
pneumatica pentru sistemul de franare al remorcilor
agricole. Conditii tehnice de calitate

D7 - Vehicule rutiere
D71 - Automobile si remorci

30. STAS 6926/5-80 Autovehicule si remorci. Metode de incercare. Masurarea
vizibilitatii de pe locul conducatorului, spre inainte
(1800) la autoturisme
31. STAS 6926/16-79 Autovehicule. Nivel de zgomot si metode de incercare.
Masurarea zgomotului la interiorul autovehiculelor
32. STAS 6926/17-85 Vehicule rutiere. Asigurarea protectiei ocupantilor din
cabinele vehiculelor utilitare. Metode de incercare
33. STAS 6926/23-91 Vehicule rutiere. Masurarea vizibilitatii spre inainte
(1800) de pe locul conducatorului auto la autobuze,
vehicule utilitare, vehicule speciale, autoremorchere si
autotractoare

D75 - Piese si subansambluri comune

34. STAS 9842-89 Vehicule rutiere. Centuri de siguranta si sisteme de
retinere pentru ocupanti adulti. Conditii tehnice generale
de calitate
35. STAS 11270-88 Automobile. Ancoraje pentru centuri de siguranta. Conditii
tehnice si metode de incercare
36. STAS 12613-88 Vehicule rutiere. Dimensiunile postului de conducere si
amplasarea organelor de comanda la autoturisme si vehicule
utilitare. Conditii ergonomice

E - Masini de ridicat si transportat, utilaje si produse diverse
ale industriei constructiilor de masini, tehnologia prelucrarii
metalelor
E11 - Masini, utilaje si instalatii de ridicat

37. SR ISO 4304:1994 Instalatii de ridicat, altele decat macarale mobile si
macarale plutitoare. Conditii generale privitoare la
stabilitate
38. STAS 10278-87 Instalatii de ridicat. Limitatoare de sarcina si
limitatoare ale momentului de sarcina. Conditii tehnice
generale de calitate

F12 - Transportoare

39. SR ISO 1819:1994 Mijloace de transport continuu. Reguli de securitate.
Reguli generale
40. SR ISO 3265:1995 Mijloace de transport continuu pentru produse in vrac.
Culbutoare pentru vagoane (rotative sau cu descarcare
laterala sau longitudinala. Reguli de securitate
41. SR ISO 5031:1995 Mijloace de transport continuu pentru produse in vrac.
Tubulaturi flexibile si racorduri utilizate in transportul
pneumatic. Reguli de securitate
42. SR ISO 5032:1995 Mijloace de transport continuu pentru produse in vrac.
Vane sau alimentatoare rotative folosite in transportul
pneumatic. Reguli de securitate
43. SR 1S0 5043:1995 Mijloace de transport continuu pentru produse in vrac.
Lopeti semiautomate. Reguli de securitate
44. SR ISO 5041:1995 Mijloace de transport continuu pentru sarcini unitare.
Transportoare cu lant de antrenare sau purtator de tip
biplanar pentru sarcini unitare cu baza plata. Reguli de
securitate
45. SR ISO 5042:1994 Mijloace de transport continuu pentru sarcini unitare.
Transportoare cu lanturi articulate sau cu placi. Reguli
de securitate
46. SR ISO 8456:1994 Echipamente de depozitare a produselor in vrac. Cod
de securitate
47. SR ISO 9851:1994 Mijloace de transport continuu. Monoraiuri cu carucioare
actionate electric. Definitii si reguli de securitate
48. STAS 9876-87 Transportoare. Prescriptii generale de securitate
49. STAS 9877-89 Transportoare vibrante si transportoare oscilante.
Prescriptii speciale de securitate
50. STAS 9878-74 Transportoare la sol pentru antrenarea carucioarelor.
Prescriptii speciale de securitate
51. STAS 9879-74 Transportoare mobile cu banda. Prescriptii speciale de
securitate
52. STAS 9880-89 Transportoare cu placi metalice. Prescriptii speciale de
securitate
53. STAS 9881-89 Transportoare cu raclete. Prescriptii speciale de
securitate
54. STAS 9886-82 Transportoare suspendate cu lant sau cablu. Prescriptii
speciale de securitate

E13 - Carucioare de manipulare

55. STAS 10367-76 Carucioare stivuitoare retractabile si carucioare cu
lonjeroane departate. Verificarea stabilitatii. Incercari
principale

E23 - Ventilatoare si exhaustoare

56. STAS 10405-85 Ventilatoare axiale pentru aerajul partial de mina.
Conditii tehnice generale de calitate
57. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate

E25 - Tehnica vidului

58. STAS 2666-81 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat

E34 - Utilaj de stins incendii

59. STAS 3273-88 Utilaj de stins incendii. Carlig de siguranta

E49 - Diverse

60. STAS 6787/1-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii
tehnice generale de calitate
61. STAS 6787/2-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de
prindere. Conditii tehnice speciale de calitate
62. STAS 6787/3-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru
clesti. Conditii tehnice speciale de calitate
63. STAS 6787/4-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Catarame.
Conditii tehnice speciale de calitate
64. STAS 6787/5-79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Carlige de
siguranta. Conditii tehnice speciale de calitate
65. STAS 6787/7-79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Octet pentru
franghie. Conditii tehnice generale de calitate
66. STAS 6787/8-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de
suspendare. Conditii tehnice speciale de calitate

E7 - Roboti industriali - Generalitati

67. STAS 12938-91 Roboti industriali. Prescriptii generale de securitate

F - Energetica si electrotehnica
F01- Norme si reguli

68. STAS 9153-90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare ale
butoanelor de comanda si ale butoanelor de comanda
luminoase
69. STAS 9638-74 Marcarea conductelor izolate pentru identificarea
circuitelor instalatiilor electrice
70. STAS 11054-78 Aparate electrice si electronice. Clase de protectie
contra electrocutarii

F40 - Masini si aparate electrice - Generalitati

71. STAS 5325-79 Grade normale de protectie asigurate prin carcase.
Clasificare si metode de verificare
72. STAS 10636-83 Identificarea bornelor aparatelor si reguli generale
pentru un sistem uniform de marcare alfanumerica a
bornelor

F45 - Aparataj electric de joasa tensiune

73. SR CEI 446:1993 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere
numerice
74. SR CEI 757:1993 Cod pentru notarea valorilor
75. SR CFI 990:1994 Metode de masurare a curentului de contact si a curentului
din conductorul de protectie

F47 - Aparate si echipamente pentru medii explozive

76. SR EN50014:1995 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.
Prescriptii generale
77. SR EN500:1995 Echipamente electrice pentru atmosfere potential
explozive. Incapsulare 'm'.
78. STAS 6790-89 Materiale electroizolante utilizate in echipamente
electrice pentru atmosfere potential explozive. Conditii
tehnice si metode de verificare
79. STAS 6877/2-86 Echipamente electrice pentru atmosfere potential
explozive. Capsulare antideflagranta d
80. STAS 6877/3-87 Echipamente electrice pentru atmosfere potential
explozive. Capsulare presurizata p
81. STAS 6877/4-87 Echipamente electrice pentru atmosfere potential
explozive. Siguranta intrinseca i
82. STAS 6877/5-74 Echipamente electrice pentru atmosfera potential
exploziva. Mod de protectie inglobare in nisip. Conditii
tehnice speciale de calitate
83. STAS 6877/6-74 Echipamente electrice pentru atmosfera exploziva. Mod
de protectie: imersiune in ulei. Conditii tehnice de
calitate
84. STAS 6877/7-87 Echipamente electrice pentru atmosfere potential
explozive. Siguranta marita e
85. STAS 6877/8-86 Echipamente electrice pentru atmosfere potential
explozive. Sisteme electrice cu siguranta intrinseca i
86. STAS 6877/10-77 Echipamente electrice pentru atmosfera exploziva.
Incadrarea gazelor si vaporilor in grupe de explozie
87. STAS 6877/11-79 Echipamente electrice pentru atmosfera exploziva.
Capsulare antideflagranta. Determinarea interstitiului
experimental maxim de securitate
88. STAS 9954/1-74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de
explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile.
Prescriptii de proiectare si montare
89. STAS 10252-86 Aparate de protectie contra curentilor de scurgere in
retelele electrice miniere trifazate cu neutrul izolat.
Conditii tehnice generale
90. STAS 10260-86 Echipamente electrice miniere in executie normala.
Conditii tehnice generale
91. STAS 12710-89 Echipamente electrice protejate prin carcase si destinate
utilizarii in zone cu prafuri combustibile. Prescriptii
generale

F48 - Aparate si echipamente pentru tractiune electrica

92. STAS 833-72 Tractiune electrica urbana. Prescriptii pentru reducerea
curentilor vagabonzi

F50 - Instalatii de transport si distributie a energiei electrice

93. STAS 832-79 Influente ale instalatiilor electrice de inalta tensiune
asupra liniilor de telecomunicatii. Prescriptii
94. STAS 4936-87 Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale
si statii electrice de conexiuni si transformatoare

F55 - Echipament pentru linii electrice

95. STAS 4102-85 Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie
96. STAS 6670-88 Dispozitive mobile de scurtcircuitare si legare la
pamant. Conditii tehnice generale de calitate

F60 - Aparate utilizatoare de energie electrica - Generalitati

97. STAS 8138-83 Echipament electric pentru masini industriale. Conditii
tehnice generale

F61 - Iluminat electric

98. STAS CEI: Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale.
598-2-8-92 Sectiunea 8: Lampi portabile de mana
99. STAS CEI: Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale.
598-2-22-92 Sectiunea 22: Corpuri de iluminat de siguranta

F62 - Aparate electrocasnice

100. STAS 2614/1-86 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Conditii tehnice generale de securitate
101. STAS Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
2614/2-33-91 Rasnite de cafea cu cutite si rasnite de cafea cu
zdrobitor. Conditii tehnice speciale de securitate
102. STAS 2614/3-88 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Fiare de calcat electrice pentru uz casnic si scopuri
similare. Conditii tehnice speciale de securitate
103. STAS 2614/4-88 Masini electrice de stors rufe prin centrifugare pentru uz
casnic si scopuri similare. Conditii tehnice speciale de
securitate
104. STAS 2614/6-87 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Masini de gatit, resouri, cuptoare si aparate similare.
Conditii tehnice speciale de securitate
105. STAS 2614/7-88 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Masini electrice de spalat rufe. Conditii tehnice
speciale de securitate
106. STAS 2614/21-86 Incalzitoare de apa electrice cu acumulare pentru uz
casnic si scopuri similare. Conditii tehnice speciale de
securitate
107. STAS 2614/22-90 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Aspiratoare electrice. Conditii tehnice speciale de
securitate
108. STAS 2614/23-89 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Aparate electrice pentru ingrijirea pielii sau a parului.
Conditii tehnice speciale de securitate
109. STAS 2614/24-88 Aparate electrice de uz casnic si scopuri similare.
Racitoare si congelatoare. Conditii tehnice speciale de
securitate
110. STAS 2614/28-91 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Masini de cusut electrice. Conditii tehnice speciale de
securitate
111. STAS 2614/32-89 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Aparate electrice de masaj. Conditii tehnice speciale de
securitate.
112. STAS 2614/35-87 Incalzitoare de apa electrice instantanee pentru uz casnic
si scopuri similare. Conditii tehnice speciale de
securitate
113. STAS 5057/1-75 Ciocane de lipit electrice pentru uz casnic si scopuri
similare. Conditii tehnice speciale de calitate
114. STAS 7937/1-82 Aparate electrice de incalzit incaperi, pentru uz casnic
si scopuri similare. Conditii tehnice speciale de
securitate
115. STAS 8268/1-86 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare.
Ventilatoare electrice. Conditii tehnice speciale de
securitate
116. STAS 11283-80 Aparate electrice de bucatarie pentru uz casnic si scopuri
similare. Conditii tehnice speciale de securitate
117. STAS 12211-85 Motocompresoare ermetice pentru utilaje frigorifice de uz
casnic si scopuri similare. Conditii tehnice speciale de
securitate

F64 - Aparate electromedicale

118. STAS 11237/1-80 Echipament electromedical utilizat in vecinatatea
pacientului. Conditii tehnice generale de securitate.
Prescriptii generale si reguli de verificare
119. STAS 11237/2-80 Echipament electromedical utilizat in vecinatatea
pacientului. Conditii tehnice generata de securitate:
Protectia impotriva electrocutarii
120. STAS 11237/3-80 Echipament electromedical utilizat in vecinatatea
pacientului. Conditii tehnice generale de securitate.
Protectia impotriva riscurilor cu caracter mecanic,
functionare anormala si anduranta
121. STAS 11237/4-80 Echipament electromedical utilizat in vecinatatea
pacientului. Conditii tehnice generale de securitate.
Constructie
122. STAS 11237/5-80 Echipament electromedical utilizat in vecinatatea
pacientului. Conditii tehnice generale de securitate.
Protectia impotriva exploziilor
123. STAS 11237/22-88 Echipament electromedical. Echipament pentru
electrochirurgie cu curent de inalta frecventa. Conditii
tehnice generale de securitate.

F68 - Aparataj electric pentru aeronave

124. STAS 9598-74 Aeronave. Prize si fise de punere la pamant a capetelor de
conducta ale autocisternelor care alimenteaza aeronavele
cu combustibil. Dimensiuni

F69 - Diverse

125. STAS 10413/1-84 Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de
securitate

F70 - Electronica si telecomunicatii - Generalitati

126. STAS 11299-80 Aparate electronice pentru uz casnic si scopuri similare.
Conditii tehnice generale de securitate

F71 - Retete de telecomunicatii

127. STAS 6271-81 Prize de pamant pentru instalatii de telecomunicatii.
Rezistenta electrica. Prescriptii

F74 - Radiotehnica - Electronica

128. STAS 10226-75 Perturbatii radioelectrice. Dispozitive de antiparazitare
radioelectrica. Conditii tehnice generale de utilizare si
securitate si metode de incercare
129. STAS 12441/2-87 Reguli de securitate privind echipamentele de emisie
radioelectrica. Prescriptii de electrosecuritate

G - Constructii - Instalatii, Lucrari hidrotehnice si de arta, cai
de comunicatie
G06 - Fizica constructiilor. Termotehnica, hidrotehnica,
acustica si iluminatul natural in constructii

130. STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului
in constructii civile si social-culturale. Limite
admisibile si parametri de izolare acustica
131. STAS 10009-88 Acustica in constructii. Acustica urbana. Limite
admisibile ale nivelului de zgomot
132. STAS 11287-79 Acustica fizica. Marimi de referinta pentru niveluri
acustice
133. SR 12025-2:1994 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra
cladirilor sau partilor de cladire. Limite admisibile

G07 - Masuri de siguranta contra incendiilor

134. STAS 6168-90 Masuri de siguranta contra incendiilor. Scari de salvare
in caz de incendiu. Prescriptii generale
135. STAS 6647-88 Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente
rezistente la foc pentru protectia golurilor din pereti
si plansee. Conditii tehnice generale
136. STAS 7248-81 Masuri de siguranta contra incendiilor. Metoda de
determinare a propagarii flacarii pe suprafata
materialelor combustibile folosite in constructii
137. STAS 7771/1-81 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea
rezistentei la foc a elementelor de constructie
138. STAS 7771/2-82 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea
rezistentei la foc a usilor
139. STAS 7771/3-75 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea
rezistentei la foc a ferestrelor
140. STAS 8558-78 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea
incombustibilitatii materialelor de constructie
141. STAS 8844-86 Masuri de siguranta contra incendiilor. Usi pe cai de
evacuare. Masuri impotriva trecerii fumului
142. STAS 9072-72 Masuri de siguranta contra incendiilor. Masuri
constructive pentru sobe
143. STAS 9342-82 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru
alimentarea directa a pompelor mobile. Prescriptii de
proiectare
144. STAS 9561-81 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine cu
inchidere hidraulica pentru retele de canalizare
industriala. Prescriptii de proiectare
145. STAS 10903/2-79 Masuri de protectie contra incendiilor. Determinarea
sarcinii termice in constructii
146. STAS 11097/1-87 Masuri de siguranta contra incendiilor. Comportarea la foc
a materialelor si a elementelor de constructii.
Terminologie
147. STAS 11357-90 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea
materialelor si elementelor de constructii din punct de
vedere al combustibilitatii

G11 - Principii generale de calcul: Actiuni in constructii

148. STAS 10101/OB-87 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea
actiunilor pentru podurile de cale ferata si de sosea

G61- Poduri

149. STAS 1545-89 Poduri pentru strazi si sosele; pasarele. Actiuni

G81 - Instalatii sanitare

150. STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii
civile si industriale. Prescriptii fundamentale de
proiectare

G82 - Instalatii de iluminat

151. STAS 6646/2-88 Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul
in industrie
152. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in
industrie

H - Materiale de constructii si silicoceramice
H46 - Abrazivi

153. STAS 6177/1-87 Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securitatii la
utilizare

H62 - Sticla tehnica

154. STAS 1853-89 Geamuri plane securizate

H69 - Diverse

155. STAS 2862-79 Filtre de sticla pentru protectie
156. STAS 5772-90 Sticle prismatice pentru indicatoare de nivel
157. STAS 11036-90 Tuburi indicatoare de nivel
158. STAS 11070-90 Discuri de sticla pentru observarea fluidelor

K - Silvicultura, industria lemnului, celulozei,
hartiei si industria poligrafica
K57 - Scari

159. STAS 10353-75 Dispozitive de siguranta pentru scari portabile

L - Chimie
L43 - Articole tehnice

160. SR 2077-3:1993 Benzi de transport cu insertii textile pentru industria
miniera
161. STAS 2077/5-83 Benzi de transport. Benzi de transport cu insertii textile
pentru industria alimentara

L48 - Articole de protectie, de lucru si sanitare

162. STAS 10533-80 Echipament de protectie si de lucru. Cizme de cauciuc
rezistente la acizi si baze concentrate
163. STAS 10633-88 Echipament de protectie. Manusi de cauciuc rezistente la
produse petroliere
164. STAS 10770-92 Echipament de protectie din cauciuc. Manusi rezistente la
acizi, baze si saruri
165. STAS 10925-88 Echipament de protectie si de lucru. Cizme din
policlorura de vinil pentru apa si noroi
166. STAS 11034-87 Echipament de protectie. Cizme de cauciuc rezistente la
grasimi
167. STAS 11127-85 Tesaturi cauciucate pentru echipament de protectie si de
lucru. Conditii tehnice generale de calitate
168. STAS 12038-88 Echipament de protectie si de lucru. Cizme de cauciuc
pentru santierele de constructii
169. STAS 12104-91 Echipament de protectie. Cizme de cauciuc presate pentru
mineri
170. STAS 7408-75 Incaltaminte de protectie. Incaltaminte electroizolanta
din cauciuc
171. STAS 7454-84 Covor electroizolant din cauciuc
172. STAS 7761-81 Echipament de protectie din cauciuc. Manusi
electroizolante
173. STAS 1168/1-89 Echipament de protectie si de lucru. Cizme de cauciuc
pentru apa si noroi, vulcanizate liber
174. STAS 1168/2-82 Echipament de protectie si de lucru. Cizme de cauciuc
pentru apa si noroi, vulcanizate in matrita
175. STAS 3030-92 Echipament de protectie. Sorturi de cauciuc
176. STAS 5994-86 Echipament de protectie si de lucru. Cizme de cauciuc
rezistente la produse petroliere
177. STAS 7195-81 Echipament de protectie. Cizme de cauciuc confectionate
fara intarituri metalice pentru mineri
178. STAS 12762-89 Incaltaminte de protectie. Incaltaminte antistatica.
Determinarea rezistentei electrice
179. STAS 12802-90 Incaltaminte de protectie. Incaltaminte antistatica cu
fete din piele si talpi din cauciuc
180. STAS 12888-90 Incaltaminte de protectie. Incaltaminte conductiva.
Determinarea rezistentei electrice

L71 - Explozive

181. STAS 418-85 Explozivi minieri. Dinamita tip II
182. STAS 498-85 Explozivi minieri. Astralita
183. STAS 499-65 Pulbere neagra pentru cariere
184. STAS 1777-72 Fitil de amorsare (BICKFORD)
185. STAS 7860-85 Explozivi minieri. Explozivi antigrizutosi
186. STAS 8136-89 Capse detonate electrice
187. STAS 11261-83 Explozivi minieri. Dinamita rezistenta la apa
188. STAS 12116-82 Explorari miniere. Nitramon
189. STAS 12355-85 Fitil detonant

M - Textile si pielarie
M17 - Sfori, franghii si snururi

190. STAS 6571-91 Echipament de protectie.
Franghii pentru centuri de siguranta
191. STAS 9932-85 Echipament de protectie.
Franghii (corzi) pentru pompieri

M20 - Tesaturi - Generalitati

192. STAS 12358-90 Tesaturi si confectii de protectie. Conditii tehnice
generale privind comportarea la agenti chimici si metode
de determinare

M22 - Tesaturi de lana sau de tip lana

193. SR 11404-93 Tesaturi de lana si tip lana. Tesaturi pentru echipament
de protectie antiacid

M56 - Echipament de protectie si de lucru

194. SR EN 344:1995 Cerinte si metode de incercare pentru incaltamintea de
securitate, incaltamintea de protectie si incaltamintea
utilizata in timpul muncii pentru uz profesional
195. STAS 2212-87 Echipament de protectie. Burtiere
196. STAS 2469-91 Echipament de protectie. Bocanci antistatici din piele
197. STAS 2470-84 Echipament de protectie. Cizme pentru tabacari
198. STAS 3502-91 Echipament de protectie. Pantofi antistatici din piele

P - Mijloace de masurare
P42 - Mijloace de masurare electronice

199. STAS 10327/1-87 Aparate electronice de masurat. Prescriptii generale de
securitate
200. STAS 10327/2-87 Aparate electronice de masurat. Prescriptii de
electrosecuritate
201. STAS 10327/3-87 Aparate electronice de masurat. Prescriptii de securitate
privitoare la componente si accesorii

R - Protectia vietii, a bunurilor materiale
si a mediului inconjurator
R01 - Prescriptii

202. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice
generale
203. STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari

R1 - Masuri de siguranta contra incendiilor, trasnetelor,
electrocutarii si accidentelor
R10 - Generalitati

204. STAS 11841-83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu

R13 - Masuri de siguranta contra electrocutarii

205. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise
206. STAS 8275-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie
207. STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele
electrice portabile. Prescriptii
208. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si
echipamentele electrice mobile. Prescriptii
209. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice
fixe. Prescriptii
210. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice
fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare
211. STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale

R14 - Masuri de siguranta contra accidentelor (la masini)

212. STAS 11358-80 Masini si utilaje. Mijloace de protectie fata de
pericole mecanice

R15 - Echipament de protectie si de lucru

213. SR EN 358:1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul
lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme
de pozitionare in timpul lucrului
214. STAS 2566/1-88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice
generale de calitate
215. STAS 2566/2-88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice
generale de calitate
216. STAS 3052-79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii
tehnice generale de calitate
217. STAS 3159-81 Material de protectie. Casti de protectie
218. STAS 3375-88 Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru
muncitorii din telecomunicatii
219. STAS 5920-89 Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru
pompieri
220. STAS 8292-87 Echipament de protectie. Centura de siguranta pentru
muncitorii de la cariere
221. STAS 12791-89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru
constructori si montori

R16 - Echipament de protectie respiratorie

222. SR EN 132:1995 Aparate de protectie respiratorie. Definitii
223. SR EN 133:1995 Aparate de protectie respiratorie. Clasificare
224. SR EN 134:1995 Aparate de protectie respiratorie. Nomenclator de parti
componente
225. SR EN 135:1995 Aparate de protectie respiratorie. Lista termenilor
echivalenti

R21 - Protectie contra zgomotelor

226. SR ISO4869:1994 Acustica. Masurarea atenuarii sonore a protectorilor
individuali impotriva zgomotului. Metoda subiectiva
227. SR ISO6081:1995 Acustica. Zgomotul emis de masini si echipamente.
Directive pentru elaborarea regulamentelor de incercari
pentru expertizare prin masurarea zgomotului la
pozitiile operatorului si ale asistentului
228. SR ISO/TR7849:1995 Acustica. Determinarea zgomotului aerian emis de masini
prin masurarea vibratiilor
229. SR ISO9614-1:1995 Acustica. Determinarea nivelurilor de putere acustica
ale surselor de zgomot utilizand intensitatea sonora.
Partea I: Masurarea in puncte discrete
230. SR EN 27574-1:1994 Acustica. Metode statistice pentru determinarea si
controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale
masinilor si echipamentelor. Partea I: Generalitati
231. SR EN 27574-2:1994 Acustica. Metode statistice pentru determinarea si
controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale
masinilor si echipamentelor. Partea 2: Metode pentru
valorile declarate ale masinilor si echipamentelor
232. SR EN 27574-3:1994 Acustica. Metode statistice pentru determinarea si
controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale
masinilor si echipamentelor. Partea 3: Metoda
simplificata de tranzactie pentru valorile declarate
ale loturilor de masini
233. SR EN 27574-4:1994 Acustica. Metode statistice pentru determinarea si
controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale
masinilor si echipamentelor. Partea 4: Metode pentru
valorile declarate ale loturilor de masini
234. SR EN 27779:1994 Acustica. Masurarea zgomotului aerian emis de
echipamentul de calcul si de birou
235. SR EN 29295:1995 Acustica. Masurarea zgomotului de inalta frecventa emis
de echipamentul de calcul si de birou
236. STAS 6661-82 Acustica in transporturi. Zgomote emise de vehicule
care circula pe sine. Metode de masurare si limite
admisibile
237. STAS 9779-82 Acustica psihofiziologica. Evaluarea efectelor
zgomotului asupra omului. Indicatii generale
238. STAS 10183/4-75 Acustica in transporturi. Supravegherea zgomotelor
produse de avioane pe aeroporturi si in vecinatatea
acestora. Limite admisibile ale nivelurilor de
zgomot produse de avioane
239. STAS 10922/1-77 Acustica in transporturi. Certificarea acustica a
aeronavelor. Limite admisibile ale nivelului de zgomot
produs de avioanele usoare cu elice
240. STAS 11336/1-80 Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in
limita admisibila a nivelului de zgomot pentru
evitarea pierderii auzului
241. STAS 11336/2-80 Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in
limita admisibila a nivelului de zgomot pentru
activitati cu diferite grade de solicitare a atentiei
242. STAS 12777-89 Protectia contra ultrasunetelor in industrie. Limite
admisibile

R22 - Protectia contra vibratiilor

243. SR ISO 2631-1:1994 Estimarea expunerii omului la vibratiile globale ale
corpului. Partea I: Specificatii generale
244. SR ISO 5349:1994 Vibratii mecanice. Principii directoare pentru
masurarea si evaluarea expunerii umane la vibratii
transmise prin mana
245. SR ISO 7305:1995 Masini forestiere. Ferastraie cu lant. Masurarea
vibratiilor transmise prin mana
246. SR ISO 8662-1:1995 Unelte manuale portabile cu motor. Masurarea
vibratiilor pe maner. Partea 1: Generalitati
247. SR ISO 8662-2:1993 Unelte manuale portabile cu motor. Masurarea
vibratiilor pe maner. Partea 2: Ciocane de daltuit si
ciocane de nituit
248. SR ISO 8662-3:1995 Unelte manuale portabile cu motor. Masurarea
vibratiilor pe maner. Partea 3: Ciocane perforatoare si
ciocane perforatoare rotative
249. SR ISO 8662-5:1993 Unelte manuale portabile cu motor. Masurarea
vibratiilor pe maner. Partea 5: Ciocane de spart beton,
ciocane de demolare si ciocane de abataj

R23 - Protectia contra radiatiilor

250. STAS 9939-73 Materiale fisionabile. Prescriptii de securitate privind
criticitatea in timpul manipularii si prelucrarii
251. STAS 9981-82 Simbol de baza pentru radiatii ionizante
252. STAS 11388-83 Simbol de baza si indicatoare de securitate pentru
radiatii laser

R7 - Ergonomie
R70 - Generalitati

253. SR ISO 8996:1994 Ergonomie. Determinarea productiei de caldura
metabolica
253. SR ISO 9886:1995 Evaluarea solicitarii termice prin masurari fiziologice
255. SR ISO 10075:1994 Principii ergonomice referitoare la efortul in
activitatea mentala. Termeni general si - definitii
256. SR EN 29241-1:1994 Prescriptii ergonomice pentru activitatea de birou
desfasurata prin intermediul video-terminalelor (VDT).
Partea 1: Introducere generala
257. SR EN 29241-2:1994 Prescriptii ergonomice pentru activitatea de birou
desfasurata prin intermediul video-terminalelor (VDT).
Partea 2: Ghid privind prescriptiile referitoare la
sarcinile de munca
258. SR EN 29241-3:1994 Prescriptii ergonomice pentru activitatea de birou
desfasurata prin intermediul video-terminalelor (VDT).
Partea 3: Prescriptii referitoare la ecranele de
vizualizare

U - Standarde de tehnica generala
U02 - Reguli si prescriptii generale

259. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor
de munca

U12 - Simboluri grafice

260. STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor
care transporta fluide in instalatii terestre si navale
NOTA: In cazul revizuirilor sau amendamentelor ulterioare la oricare dintre aceste standarde se aplica ultima editie. Continutul listei se revizuieste periodic, pe masura aparitiei unor standarde noi sau a unor anulari.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1389
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved