Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


AdministratieDrept

PRELIMINAR DE EXPLOATARE CARIERA DE CALCARE DOLOMITICE

legislatie

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Incetarea administrarii
Bunurile
PROTECTIA SALARIATULUI
Lege CODUL DE PROCEDURA PENALA
Legea nr. 76/ 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
AUTORITATEA TUTELARA SI ATRIBUTIILE EI IN PROTECTIA COPILULUI
Legea 31 din 16 noiembrie 1990 privind societatile comerciale REPUBLICARE
NORME METODOLOGICE privind etichetarea alimentelor
Contractul de depozit
Posesia - Dispozitii generale

TERMENI importanti pentru acest document

: : : exploatare prin puscare : :

PRELIMINAR DE EXPLOATARE

CARIERA DE CALCARE DOLOMITICE

GALSA, JUD. ARAD

MEMORIU TEHNIC

1. Introducere

Zacamantul de andezit Galsa este aflat in administrarea S.C. SITROM 97 S.A. ARAD, care detine dreptul de exploatare in baza Licentei de exploatare nr. 148/10.03.1999, emisa de ANRM in conformitate cu Legea Minelor 61/1998 art. 46, publicata in Monitorul Oficial nr.398/25.VIII.2000.

1.1. Amplasarea exploatarii

Zacamantul de calcare dolomitice Galsa se incadreaza in unitatea Muntilor Apuseni, fiind situat in partea vestica a M-tilor Highis - Zarand.

Administrativ exploatarea se afla pe teritoriul comunei Siria, jud.Arad, fiind situata in extravilanul satului Galsa, la circa 3 km est de acesta.

Accesul in perimetru se face din localitatea Galsa, situata pe drumul judetean asfaltat Arad Pancota, pe un drum pietruit (cca.2 km) pana in incinta carierei. Gara S.N.C.F.R. Galsa este situata pe linia de cale ferata ce face legatura intre localitatile Arad si Brad si se afla la o distanta de circa 3 km de cariera, transportul putand fi astfel efectuat si cu trenul.

Morfologic perimetrul se situeaza intr-o zona colinara cu altitudini maxime ce nu depasesc 300 m.

1.2. Obiectivul exploatarii

Obiectivul exploatarii il constituie extractia calcarelor dolomitice pentru agregate concasate, destinate lucrarilor de drumuri si lucrarilor de constructii.

1.3. Perimetrul

Perimetrul de exploatare, pe care urmeaza sa se desfasoare activitatiile miniere si de prelucrare (statia de prelucrare, platformele-siloz de produse finite, halda de steril, cladiri), este de 8 ha (400 x 200m).

Incinta administrativa este amplasata in partea de sud-vest a perimetrului de exploatare, statia de prelucrare se afla amplasata in partea de vest a perimetrului, ca de altfel si halda de steril. Toate utilitatile carierei sunt amplasate in afara conturului de rezerve calculate.

Intre frontul de extractie al carierei si ultima casa din extremitatea estica a satului Galsa a fost prevazut un pilier de siguranta.

Terenurile, concesionate de SITROM 97 SA pe o perioada de 50 ani de la Consiliul Local Siria, in suprafata de 5 ha, aferente exploatarii sunt fanete degradate.

Perimetrul este descris de patru puncte, in coordonate Stereo 70:

Nr. punct
Coordonate STEREO 1970

X

Y

1

536 025

243 400

2

536 225

243 400

3

536 225

243 800

4

536 025

243 800

2. Caracterizarea geologica a zonei si zacamantului

2.1. Geologia regiunii

Din punct de vedere geologic perimetrul GALSA se incadreza in unitatea Apusenilor Sudici - Masivul Highis.

2.1.1. Stratigrafia

Formatiunile din zona apartin Proterozoicului, Paleozoicului, Triasicului, Neogenului si Cuaternarului.

Proterozoicul superior se dezvolta in partea de nord a masivului Highis, la nord-est de localitatea Siria. Formeaza o fasie ingusta de aproximativ 4 km lungime constituita din sisturi muscovitice si corneene biotitice strabatute de o retea de dxke-uri si filoane de granitoide.

Aceste roci apartin intruziunilor de Codru si apar sub forma de insule in partea de nord-vest a masivului Highis, intre Siria si Pancota. Sunt reprezentate prin roci adamellitice strabatute de filoane de granite pegmatoide, pegmatite si aplite. Granitele pegmatoide, puternic alterate sunt alcatuite preponderent din feldspati potasici, plagioclaz, cuart, muscovit si biotit. Adamellitele contin oligoclaz, cuart, biotit, microclin, muscovit si minerale accesorii.

Paleozoicul e reprezentat prin sisturile cristaline de varsta paleozoica antepermiana ce apar bine dezvoltate in cadrul masivului Highis si in partea vestica a masivului Drocea.

Sunt rezultatul metamorfozarii slabe in faciesul sisturilor verzi a unei serii detritice in cursul orogenezei hercinice.

Aceste formatiuni se incadreaza seriei de Paiuseni care stratigrafic contine doua complexe: complexul blastodetritic (o alternanta stansa de roci sedimentogene slab metamorfozate) si complexul ortosisturilor (metabazalte si metadolerite rezultate din metamorfozarea unor bazalte si dolerite cu piroclastitele respective).

Rocile acide metamorfozate au o dezvoltare redusa in regiune fiind rereprezentate prin porfiroide rezultate din metamorfozarea unor tufuri acide sau din keratofire cuartifere. Sunt caracterizate prin prezenta fenocristalelor relicte de cuart, plagioclaz si feldspat potasic incluse intr-o masa sistoasa cuarto-sericitica.

Seria de Paiuseni, este strabatuta de roci granitice (granitele de Highis) cu unele faciesuri gnaisice (gnaisele de Ladna).

Alaturi de granitele de Highis, in zona apar si granite alcaline, sienite cuartifere si filoane porfirice.

Contactul granitelor cu rocile inconjuratoare a generat zone de migmatizare, de feldspatizare si zone de corneene, cu paragenezele faciesului epidoto-amfibolic.

Permianul se dezvolta in partea centrala a masivului Highis sub forma unei fasii orientata E-W, intre complexul blastodetritic la nord si complexul metagabbrourilor si metadioritelor la sud.

Formatiunea este alcatuita dintr-o succesiune de sisturi argiloase pana la filite si din cuartite fine nemicacee de culoare negra strabatute de vine epidotice asemanatoare cu seria neagra din Muntii Bihorului.

La limita dintre seria neagra si rocile gabbroidale pe dislocatia de la S-E de Covasint apar o serie de roci magmatice reprezentate prin granite, granite cu turmalina, micropegmatite, microgranite porfirice si porfire cuartifere.

Triasicul este prezent in zona prin formatiuni apartinand Triasicului inferior si mediu.

Triasicul inferior (Werfenian) se dezvolta in partea nordica a masivului Highis sub forma unor fasii orientate aproximativ E - W, de la nord de Siria pana la Agrisul Mare si la sud de localitatea Tant. Este reprezentat prin cuartite albe, cenusii sau roz cu rare intercalatii de conglomerate sau sisturi filitice.

Triasicul mediu se dezvolta sub forma unor petice in nordul masivului Highis pe raza localitatii Galsa. Este reprezentat prin calcare negre, calcare dolomitice cenusii masive sau fin stratificate, uneori cu intercalatii sistoase de culoare neagra in care au fost localizate forme de Daonella.

Cuaternarul se dezvolta in partea vestica si nordica a regiunii, fiind reprezentat prin: → formatiuni pleistocen superioare:

- depozite proluviale ale conurilor de dejectie;

- depozite loessoide;

- depozite aluvionare apartinand terasei superioare;

- argila roscata;

→ formatiuni holocene:

- depozite aluvionare ale terasei joase (Holocen inferior);

- depozite aluvionare recente ale luncilor (Holocen superior).

Magmatite neogene

In partea nordica a masivului Highis, ca rezultat al unei activitati vulcanice desfasurate de la sfarsitul Tortonianului si pana la sfarsitul Sarmatianului inferior au rezultat o serie de roci andezitice (andezite piroxenice, plagiobazalte, andezite cu piroxeni si hornblenda, andezite cuartifere), a caror formare este legata de producerea unui sistem de fracturi profunde, sistem care a dus la prabusirea bazinului Zarandului.

2.1.2. Tectonica

Aspectul structural al zonei este consecinta evolutiei in timp a formatiunilor geologice.

Cristalinul seriei de Paiuseni si depozitele permo-triasice au orientarea aproximativ E - W cu caderi sudice de 20 - 70.

Depozitele permo-triasice alcatuiesc sinclinalul inclinat catre sud Siria - Agris cu o discontinuitate marcata de o ridicare axiala.

Linia Siria - Agris - sud Taut marcheaza o falie inversa dupa care complexul cristalin al Highisului incaleca peste formatiunile permiene si cele Triasice. Aceasta incalecare este atribuita orogenezei mesocretacice.

Sistemul de fracturi majore neogene ce a produs scufundarea bazinului Zarand a reprezentat calea de acces a magmatismului neogen.

Neotectonica se caracterizeaza prin miscari pe verticala care au determinat actualele aspecte majore ale reliefului.

2.2. Geologia zacamantului

2.2.1. Date geologice

Zacamantul de la Galsa este constituit din depozite sedimentare de natura carbonatica de varsta Triasic mediu (Campilian - Anisian). Acestea sunt componente panzei de Timis din partea de nord-est a Muntilor Zarandului (Masivul Highis).

Rocile carbonatice sunt reprezentate prin calcare dolomitice de culoare cenusiu-galbuie cu nuante negricioase si roscate cu aspect zaharoid.

Sunt dispuse in strate de 0,3 1,0 m si in bancuri de pana la 3 m grosime, grosimea masurabila a complexului carbonatic fiind de 5 - 65 m.

Directia structurii este in general W - E, inclinarea stratelor fiind de 30 - 45 inspre sud in contra pantei masivului. Uneori, in masa calcarelor dolomitice apar intercalatii lentiliforme de argilite cenusii-negricioase.

Calcarele sunt puternic fisurate, fisurile fiind umplute cu calcit si oxizi de fier. Sistemul fisural are orientarea generala N 45 W / 70 NE.

In partea bazala sud-vestica a frontului carierei apar frecvente fenomene de alterare hidrotermala - argilizari, care reduc calitatea rocii in aceasta zona.

Rocile din culcusul calcarelor dolomitice apartin Triasicului inferior (Werfenian) - seria detritica grosiera, iar in acoperis se dezvolta argilite cu Daonella.

Coperta, alcatuita din depozite pleistocene (nisipuri, argile deluviale cu fragmente si rare blocuri de calcare), are grosime neglijabila in tot cuprinsul zacamantului.

Din datele obtinute prin studierea frontului carierei se remarca prezenta sporadica in masa calcaroasa a unor intercalatii de dimensiuni reduse (cativa cm) de sisturi argiloase.

Dimensiunile reduse ale acestor intercalatii, repartitia uniforma, nu constituie un impediment in procesul de exploatare si prelucrare a calcarelor dolomitice, inscriindu-se in procentul pierderilor de exploatare.

Din punct de vedere tectonic in zona estica a carierei fracturarea calcarelor este mai avansata si in extremitatea estica se observa usoare cutari pe un fond de alterare supergena si posibil hidrotermala.

La est frontul carierei apar aflorimente de calcare dolomitice cenusii inchise, sub forma de bancuri. Prezenta acestor aflorimente indica dezvoltarea zacamantului in aceasta directie precum si posibilitatea exploatarii in conditii optime, avand in vedere grosimea redusa a copertei.

La nord de frontul carierei aflorimentele de calcare sunt din ce in ce mai rare datorita ingrosarii paturii deluviale.

Genetic, zacamantul de calcare dolomitice de la Galsa este un zacamant de precipitatie chimica in mediu marin, diagenizat.

2.2.2. Date hidrogeologice

Complexul carbonatic nu este carstificat si nu cantoneaza acvifere permanente.

Drenarea apei meteorice se face prin sistemul de fisuri prezente in masa rocii catre viroaga din partea de sud a carierei.

2.3. Caracterizarea calitativa a substantei utile

Roca utila din zacamantul Galsa este un calcar dolomitic, de varsta triasica (Campilian Anisian) de precipitatie chimica in mediu marin, diagenizat.

Caracteristicile mineralogice, petrografice, chimice si fizico-mecanice ale calcarelor dolomitice de la Galsa au fost determinate pe probe recoltate din frontul exploatarii.

2.3.1. Caracteristici mineralogice - petrografice

Din punct de vedere macroscopic calcarele dolomitice sunt fin mediu cristalizate, cu diaclaze de calcit cu aspect zaharoid si cu fisuri cu depuneri limonitice.

Roca are culoare in general cenusie, cu nuante vinetii, pana la roscate, este dura, cu textura compacta si spartura neregulata.

Microscopic prezinta urmatoarea compozitie:

         calcit foarte fin granular 5 - 95 %

         calcit fin granular 5 - 74 %

         calcit mediu si mare granular 10 - 85 %

         cuart si cuartite (cand apar) pana la 10 %

In sectiuni subtiri roca apare in general cu aspect mozaicat, cristalele fiind izometrice si uneori cu macle polisintetice.

Cristalele de calcit sunt bine individualizate, cu relief slab si relief de birefrigerenta de ordin superior.

Cuartul apare asociat cu calcitul pe unele diaclaze, mai rar inclus in masa rocii. Granulele de cuart sunt incolore, au relief slab si birefrigerenta scazuta, unele cristale prezentand si extinctie ondulatorie.

2.3.2. Caracteristici chimice

Compozitia chimica a fost determinata prin analizarea unor probe recoltate in frontul carierei.

Analizele au fost efectuate de IGPSMS (SC PROSPECTIUNI SA) Bucuresti in anul 1980, compozitia chimica obtinuta fiind considerata ca fiind reprezentativa pentru zacamant.

Chimismul calcarelor dolomitice de Galsa este prezentat in tabelul urmator:

Component

Limite

continut

Medie continut

%

%

CaO

31,70 46,00

35,61

MgO

7,40 19,90

15,70

CaCO3

56,43 81,88

63,39

MgCO3

15,54 41,79

32,91

SiO2

0,19 - 6,92

1,87

Fe2O3

0,35 - 1,00

0,56

Al2O3

0,20 - 1,60

0,74

Fe2O3+Al2O3

1,30

SiO2+Al2O3

2,61

SiO2+Fe2O3+Al2O3

3,17

P2O5

urme

S

urme

P.C.

43,04 46,90

45,73

Continutul in MgO (15,70 %) rezultat din analize se situeaza sub limita caracteristica a dolomitelor (21,70 % MgO), din care cauza zacamantul de la Galsa nu poate fi inclus in clasa dolomitelor, fiind considerat un zacamant de calcar dolomitic.

Compozitia chimica a calcarelor dolomitice de Galsa releva continuturi relativ scazute cu CaO (35,6%), respectiv in CaCO3 (63,4%) si ridicate in MgO (15,7%), care restrang domeniile de utilizare ale rocii utile, bazate pe chimismul acestora.

Prevederile STAS-urilor pentru folosinta produselor de calcar, pe baza chimismului acestora, impun urmatoarele continuturi:

STAS 5297 Calcare pentru industria siderurgica CaO: 50 53%;

STAS 266 Calcare pentru industria sticlei si ceramicii fine, CaO: 54 55%;

STAS 5938 Calcare pentru var, CaO: 88 97%;

STAS 11016 (A32) Calcare pentru industria sodei, CaO: 94 96%;

STAS 7056 (A32) Calcare pentru industria celulozei, CaCO3: minim 97%.

Se observa ca din punct de vedere al copozitiei chimice continuturile de CaO ale calcarelor dolomitice de Galsa nu se incadreaza in STAS-urile mentionate.

2.3.3. Caracteristici fizico - mecanice

In tabelul urmator sunt prezentate valori medii ale caracteristicilor fizico-mecanice determinate pe blocuri monolit:

Valori medii pe zacamant ale caracteristicilor fizico-mecanice ale calcarelor dolomitice de Galsa, determinate pe blocuri monolit.

Caracteristici

fizico mecanice

UM

Valori medii pe zacamant

Observatii

Analize 1980 (IGPSMS)

Analize 1997 (CCCF)

Densitate

Kg/dm3

2,840

2,800

Densitate aparenta

Kg/dm3

2,748

2,729

Roca grea

Compactitate

%

96,50

97,410

Roca compacta

Porozitate totala

%

3,500

2,590

Roca putin poroasa

(clasa A - SR 667/97)

Porozitate aparenta

%

1,750

1,607

Absorbtia de apa, pres. normala

%

0,640

0,589

Roca putin absorbanta

Coeficent de gelivitate

0

0

Roca negeliva

(max.3 - SR 667/97)

Rezistenta la compresiune

-  in stare uscata

-  in stare saturata

-  dupa 25 cicluri inghet/dezghet

N/mm2

N/mm2

N/mm2

137

129

118

145

132

123

Roca cu rezistenta mare

(clasa B - SR 667/97)

Coeficent de inmuiere

-saturare apa presiune normala

- 25 cicluri inghet/dezghet

%

%

8,96

15,17

Roca rezistenta

Rezistenta la soc mecanic

N/mm3

4,08

3,2

Roca rezistenta mijlocie

Reistenta la uzura

g/cm3

1,043

0,15

Roca rezistenta

Incercarile pe piatra sparta efectuate in cursul anului 1997 releva urmatoarele valori medii ale caracteristicilor fizico-mecanice:

Uzura cu masina Los Angeles: 21,40% (clasa C - SR 667/97);

Coeficentul de gelivitate: 0;

Sensibilitate le inghet-dezghet dupa 25 cicluri: 8,64% (max.25 - SR 667/97);

Absorbtia de apa: 0,673;

Coeficentul de calitate al rocii: 8,25% (clasa C - SR 667/97).

In raport cu prevederile SR 667-1997, din punct de vedere al caracteristicilor fizico mecanice, calcarele dolomitice de Galsa au fost incadrate in clasa C.

Conform SR 667-1997, roca utila poate fi utilizata (avand in vedere clasa de calitate C, in care se incadreaza) ca:

  Piatra bruta pentru:

-pereuri;

-straturi de fundatie din blocaje;

-pavaje pentru drumuri, strazi si anrocamente

(fara restrictii la clasa de trafic a drumului si categoria tehnica a strazii)

  Piatra sparta si piatra sparta mare pentru:

-straturi de fundatie (sort 63 - 90 mm);

-straturi de baza din piatra sparta mare impanata cu split bitumat, agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau prezolanici, din macadam, macadam penetrat si semipenetrat si din beton de ciment (sort 40 - 63 mm)

(fara exceptie la clasa de trafic a drumului si categoria tehnica a strazii)

  Piatra sparta pentru:

-imbracaminti din macadam, macadam penetrat si semipenetrat;

-adaos (sort 25-40) pentru imbracaminti din beton de ciment,

  Cribluri si nisip de concasare pentru:

- straturi de baza din mixturi asfaltice

- straturi de baza din macadam penetrat si semipenetrat

- imbracaminti din beton de ciment la stratul de uzura

(numai pentru clasele de trafic mediu, usor si foarte usor)

Culoarea cenusie (terna) a rocii utile nu o recomada (in principiu) pentru obtinerea de mozaic, desi un eventual sort 0 8 mm obtinut prin concasare ar putea fi testat pe piata locala-zonala a materialelor de constructii (fara a se face investitii speciale pentru realizarea acestui sort)

3. Situatia resurselor / rezervelor

3.1. Resurse/rezerve omologate

Prin Incheierea realizata la acordarea licentei de exploatare pentru zacamantul de calcare dolomitice Galsa, jud. Arad s-au omologat urmatoarele volume de resurse si rezerve (tinandu-se cont de promovarile din resurse in rezerve), pentru data de 1.01.1999 :

Resurse identificate

mii tone

743

Rezerve dovedite - cod 111

mii tone

2 131

3.2. Situatia rezervelor la 01.01.2001

Situatia resurselor/rezervelor din zacamantul Galsa, judetul Arad se prezinta astfel:

Specificatie

UM

Omologate

Existente la 01.01.2000

Diminuari de rezerve in 2000

Ramase la 01.01.2001

Rezerve dovedite cod 111

(rezerve industriale)

mii t

2 131

2 127

49

2 078

In ceea ce priveste situatia rezervelor deschise si pregatite, precum si gradul de asigurare cu rezerve, pentru inceputul si sfarsitul anului 2000, situatia se prezinta astfel:

Specificatie

UM

Rezerve

UM

Grad de asigurare

La 01.01.

2000

Cresteri rezerve

2000

Diminuari rezerve

2000

La 01.01.2001

Optim

La 01.01.

2000

La 01.01.

2001

Rezerve dovedite

cod 111

mii tone

2 127

-

49

2 078

ani

43,4

42,4

Rezerve deschise

mii tone

2 127

-

49

2 078

ani

43,4

42,4

Rezerve pregatite

mii tone

11

30

luni

6

3

7

3.3. Rezultatele activitatii anului 2000

Activitatea de extractie si prelucrare a calcarelor dolomitice din cariera Galsa desfasurata in 2000 este prezentata in tabelul urmator, precum si in anexa nr. 4:

Specificatie

UM

Preliminat

Realizat

in 10 luni

Preliminat pe ultimile

2 luni

Total 2000

Extractie

Extras geologic

t

34 090

49 202

6 044

55 246

Rezerve dovedite extrase

t

30 000

43 298

5 319

48 617

Pierderi

t

4 090

5 904

725

6 629

Grad de recuperare la extractie

%

88

88

88

88

Prelucrare

Prod. supusa prelucrarii

t

24 600

42 755

5 319

48 074

Prod. vandabila obtinuta

t

22 140

40190

5 000

45 190

Pierderi la prelucrare

t

2 460

2 565

319

2 884

Grad de recuperare la prelucrare

%

90

94

94

94

Valorifi-care

Total

t

27 540

40 713

5 000

45 713

In stare bruta

t

5 400

523

-

523

Prelucrata

t

22 140

40 190

5 000

45 190

Grad de recuperare resurse

%

80,8

81,6

82,7

81,8

Structura pierderilor este urmatoarea:

    pierderi de explotare: 12 % (6 629 tone)

    pierderi de prelucrare: 6 % (2 884 tone)

Tinand cont de pierderi, rezulta:

         extras geologic: 55 246 tone

         extras industrial: 48 617 tone

         total prelucrat: 48 074 tone

         productie finita: 45 713 tone

3.4. Situatia resurselor/rezervelor pentru data de 01.01.2001:

Resurse identificate cod 331 2 422 mii tone

Rezerve dovedite cod 111 2 078 mii tone

4. Lucrari de cercetare geologica

In Planul de dezvoltare inclus in Pachetul de documentatii pe baza caruia s-a obtinut licenta de exploatare a calcarelor dolomitice din perimetrul Galsa se prevad lucrari geologice de cercetare, in conturul de resurse indicate, in vederea cresterii gradului de cunoastere a acestora, incepand cu cel de-al 9-lea an de exploatare, respectiv in perioada 2007-2008.

Pentru anul 2001 nu se prevad, lucrari de cercetare geologica.

5. Lucrari de deschidere si pregatire

5.1. Lucrari de deschidere

Conditiile de zacamant si particularitatile morfologice au facilitat accesul la rezerva de calcare dolomitice pana la nivelul treptelor actuale.

Accesul in cariera se realizeaza prin zona vestica, pe drumul ce traverseaza linia electrica, pe langa incinta administrativa.

Cota la care drumul acceseaza in cariera este +190 m.

In aceste conditii se considera ca intregul zacamant este deschis.

5.2. Lucrari de pregatire

In ceea ce priveste pregatirea rezervei, trebuie subliniat faptul ca treapta de +225 m, pe care se va derula extractia in continuare, are o coperta redusa cu o grosime cuprinsa intre 0,1 0,5 m. In aceste conditii consideram suficienta curatirea superficiala cu buldozerul sau excavatorul, dupa care se poate trece la extractie.

Haldarea materialului rezultat (steril) se va face la halda.

Esalonarea pe trimestre a cantitatii de steril si cea a rezervelor pregatite obtinute in cursul anului 2001 sunt:

Trimestrul

Volumul descopertei

(mc)

Cantitatea de rezerve

ce se vor pregati (tone)

I

60

9 570

II

120

19 140

III

120

19 140

IV

100

15 950

Total

400

63 800

6. Lucrari miniere de exploatare

Avand in vedere caracteristicile geologice si fizico-mecanice ale rocii componente a zacamantului, grosimea si inclinarea stratelor, sistemul de fisuri, directia de dezvoltare a zacamantului, grosimea copertei, intercalatiile sterile, forma reliefului, s-au ales caracteristicile metodei optime de exploatare:

    exploatare descendenta in trepte cu inaltimea maxima de 15 m si unghi de taluz de 75, cu dioslocarea rocii prin impuscare in gauri de foreza/mina (cu diametru de 64 - 80 mm, anticipanta 2 m) folosindu-se explozivi cu putere medie (astralita, eventual Rovex)

    avansarea exploatarii se face perpendicular pe directia stratelor, evitandu-se desprinderea din taluze dupa planele de stratificatie, cu latimea bermei de lucru de 20 m si a bermei de siguranta de 1/3 din inaltimea treptei.

    dezvoltarea exploatarii se realizeaza de la frontul actual spre est, sector in care coperta are grosimi foarte mici (maxim 0,5 m)

    pierderile de exploatare sunt de cca. 12%, din resursa si se datoreaza lucrarilor de pregatire (descopertare, sectionare trepte), intercalatiilor sterile, metodei de dislocare, incarcarii materialului brut.

Metodologia de exploatare este optima deoarece:

q     dilutia utilului este foarte redusa

q     transportarea materialului excavat la statia de preparare-sortare se realizeza relativ usor;

q     se pot obtine fractii care sa nu necesite o prelucrare suplimentara.

In anul 2001 extractia se va executa din cadrul treptelor de +225 m si +240 m, treapte ce sunt deschise/se deschid pentru exploatare (planse nr.1 si 2).

Extractia se realizeaza conform cu Planul de dezvoltare al exploatarii, din Pachetul de documentatii pe care s-a obtinut licenta de exploatare, inclusiv in ceea ce priveste volumele planificate a se exploata.

Esalonarea pe trimestre a extractiei este prezentata in tabelul urmator:

Specificatie

UM

Total anul 2001

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

Extras geologic

t

72 500

10 875

21 750

21 750

18 125

Pierderi de exploatare (12%)

t

8 700

1 305

2 610

2 610

2 175

Extras industrial (rezerva dovedita)

t

63 800

9 570

19 140

19 140

15 950

7. Prelucrare

Prelucrarea pietrei brute, rezultata din impuscarea gaurilor de foreza/mina, se va face pe o statie de concasare - sortare, ce va fi amplasata in partea vestica a vetrei carierei, fluxul de prelucrare fiind:

piatra bruta alimentator concasor primar cu falci refuz 0 - 25 mm / sort >25 mm banda transportoare concasor secundar cu impact sort 0 - 70 mm banda transportoare baterie de ciururi benzi transportoare depozite de sorturi la sol (piatra sparta dublu concasata 25 - 70 mm, cribluri 3 - 15, 15 - 25 mm, nisip de concasaj 0 - 3 mm)

Capacitatea de prelucrare este de 100 t / h, fiind data de concasorul secundar.

Pierderile de prelucrare sunt de 5 - 7%.

Din cantitatea de 63 800 tone extras industrial 90% va fi supusa prelucrarii, restul de 10% fiind valorificata ca piatra bruta.

Esalonarea volumelor preliminate a se prelucra in anul 2001 este prezentata in tabelul urmator:

Specificatie

UM

Total anul 2001

Trim. I

Trim.

II

Trim. III

Trim. IV

Volum prelucrat (rezerva dovedita)

t

57 420

8 613

17 226

17 226

14 355

Pierderi de prelucrare (6%)

t

3 445

517

1 033

1 033

861

Productie finita

t

53 975

8 096

16 193

16 193

13 494

Sorturile de produse ce urmeaza a fi obtinute

Principalele produse ce vor fi obtinute (anexa 6) in cariera Galsa sunt:

    Piatra bruta → 10% = 6 380 tone

    Piatra sparta → 45% = 26 987 tone

    Cribluri → 39% = 23 209 tone

    Nisip de concasaj → 6% = 3 779 tone

    TOTAL = 60 355 tone

8. Miscarea rezervelor

Pentru anul 2001 se prelimineaza realizarea unei productii de agregate de cariera de cca. 60 000 tone.

Extrasul geologic aferent, avandu-se in vedere coeficientul de transformare de 0,88 va fi de cca. 72 000 tone.

SPECIFICATIE

CATEGORIE

UM

CANTITATE

Situatia la 01.01.2001

Resurse identificate

mii tone

2 422

Rezerve dovedite

mii tone

2 078

Preliminat a se exploata in 2001

Rezerve dovedite

mii tone

64

Situatia preconizata la 01.01.2002

Resurse identificate

mii tone

2 422

Rezerve dovedite

mii tone

2 014

9. Necesarul fortei de munca

Structura numerica si profesionala a personalului care deserveste Cariera Galsa, in diverse faze tehnologice asigura buna desfasurare a activitatii si realizarea productiei planificate.

Structura si numarul personalului salariat din cariera Galsa este:

Total salariati 10, din care:

    Responsabil activitate (sef cariera) 1

    Mineri 2

    Mecanici 1

    Conducatori utilaje cariera 1

    Statie de prelucrare, alte meserii 5

10. Cheltuieli si venituri preconizate a se realiza in perioada preliminata

Pentru realizarea productiei preliminate, in conformitate Planul de dezvoltare, continut in pachetul de documentatii prezentate ANRM prin care s-a obtinut licenta de exploatare, se preconizeaza realizarea urmatoarilor parametrii economici:

SPECIFICATIE

UM

Valoric

USD

Valoric in lei

(Curs 1USD=25000 lei)

PRET GENERAL UNITAR DE PRODUCTIE

UM/t

1,886

47 150

TOTAL GENERAL CHELTUIELI ESTIMATE

113 829

2 845 725 000

PRET MEDIU DE VANZARE PRECONIZAT

UM/t

3,50

87 500

TOTAL GENERAL VENITURI

211 242

5 281 050 000

REDEVENTE

4 225

105 625 000

CHELTUIELI DE MEDIU (1%)

1 138

28 450 000

TAXA EXPLOATARE (5.000.000 lei/kmp)

140

3 500 000

Pretul de productie include cheltuielile de mediu, taxa de exploatare si redeventa.

11. Protectia zacamantului si a mediului

Exploatarea zacamantului se face prin metoda treptelor descendente, cu inclinarea taluzului de 75, urmarirea dezvoltarii acestora facandu-se riguros, atat pentru prevenirea pierderilor de exploatare, cat si pentru siguranta exploatarii si, implicit, a controlului asupra stabilitatii fronturilor active / de siguranta.

Pentru protectia zacamantului se impune respectarea urmatoarelor norme de exploatare, pe intreaga perioada de extractie:

    sterilul sa se depoziteze in afara conturului rezervelor omologate;

    sa nu se efectueze lucrari care sa duca la imobilizari de rezerve;

    toate activitatile auxiliare sa se realizeze in afara conturului rezervelor omologate.

Impactul asupra mediului al activitatii de exploatare a calcarelor dolomitice din cariera Galsa este relativ redus, nepunand probleme deosebite care sa conduca la poluarea acestuia si care sa necesite masuri speciale de protectie in acest sens.

La activitatea de extractie din cariera Galsa se apreciaza ca:

     emanatiile de pulberi de la perforare sunt relativ reduse (la distanta de maximum 10 m), cu un impact negativ dar moderat asupra factorului de mediu aer;

     impactul asupra factorului de mediu apa este negativ, dar limitat ca amploare;

     la executarea puscarilor nu se pun probleme majore de poluare sonora si cu gaze, acestea situandu-se in limite admisibile (puscarile se efectueaza de altfel o data pe luna);

     unda de soc provocata de puscarile din cariera se incadreaza de asemenea in limitele admise si nu afecteaza utilitatile ce apartin exploatarii sau cladirile cele mai apropiate de cariera;

     impactul asupra solului si vegetatiei este relativ sever prin modificarea formelor de relief preexistente si formarea altora noi, cu subminarea stabilitatii versantilor si distrugerea vegetatiei.

     impact pozitiv asupra factorului socio-economic.

Propuneri ca impactul asupra mediului sa fie minim:

q  refacerea prin inierbare sau plantare de pomi/copaci a zonelor dezafectate ale carierei si zonei de haldare;

q  mentinerea geometriei proiectate ale carierei pana la abandonarea lucrarilor, pentru ca ulterior solul haldat sa poata fi depus pe bermele carierei, unde va fi plantata iarba sau vor fi plantati pomi sau copaci;

q  mentinerea in stare tehnica adecvata a utilajelor;

12. Masuri de protectia muncii

In procesul de exploatare si prelucrare se va tine cont cu strictete de urmatoarele acte normative:

    Norme de protectia muncii in exploatari miniere la zi , ed.1983;

    Instructiunile Ordonantei de Guvern nr. 214/07.04.1999 privind Normele de protectia muncii la exploatarile in cariera;

    Instructiunile Ordonantei de Guvern nr. 838/14.11.1999 privind Normele specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul si folosirea explozivilor;

    Legea 108/16.06.1999 si Normele tehnice de aplicare, privind infiintarea Organizasiei pentru inspectia muncii

    Legea nr.126/1995 si Normele tehnice de aplicare;

    Ordinul nr.12/1980 al M.T.Tc. , privind activitatea de P.S.I.;

    Norme specifice activitatii de constructii montaj C.C.C.F, ed.1982;

    Norma I.S.C.I.R.

Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor de exploatare si prelucrare a calcarelor in cariera Galsa se vor respecta urmatoarele norme si reglementari generale:

q   Reguli generale de siguranta privind accesul persoanelor straine in cariera, modul de instruire si examinare a personalului muncitor si de autorizare a personalului tehnic, elaborarea normelor specifice fiecarui loc de muncasi de functionare a fiecarui utilaj;

q   Instructiunile tehnice la Normele de protectia muncii pentru industria miniera;

q   Masurile adoptate prin Planul de prevenire si lichidare a avariilor;

q   Sarcinile de baza pentru fiecare loc de munca;

q   Reglementarile stabilite prin Documentatiile de impuscare, Dispozitiile de impuscare;

q   Reglementarile privind lucrarile de foraj, incarcare cu explozivi, burare si initiere a exploziilor;

q   Regulile si masurile privind modul de incarcare si transport in cariera;

q   Regulile si masurile de siguranta privind ranguirea fronturilor in cariere;

q   Masuri speciale de lucru in perioadele de inghet-dezghet.

12.1. Instructiuni generale de lucru privind ranguirea fronturilor de lucru

     Asigurarea frontului de lucru se va face inainte de inceperea schimbului, dupa fiecare operatie de puscare sau de cate ori este nevoie.

     Locurile periculoase vor fi semnalizate prin indicatoare vizibile si vor fi controlate de mai multe ori in decursul unui schimb;

     Conducatorul formatiei de lucru este obligat sa verifice starea fronturilor si in special a taluzelor si sa dea dispozitii precise asupra modului de lucru;

     Operatiile de copturire vor fi executate de echipe speciale formate din minim doi mineri calificati ( miner ranguitor si miner supraveghetor );

     Minerul care execcuta lucrarile de copturire va fi asigurat prin doua franghii distincte legate de centura de siguranta.

In timpul lucrarilor de ranguire se interzice:

     Stationarea minerului supraveghetor intr-un loc fara sprijin si pe teren instabil;

     Inceperea operatiilor fara a avea o cale sigura de retagere si loc de refugiu;

     Executarea operatiilor folosind unelte si dispozitive uzate;

     Lucrul pe timp de noapte sau in conditii meterelologice nefavorabile;

     Curatirea frontului si a taluzelor se va face numai dupa retragerea in intregime a personalului si a utilajelor din zona afectata acestei operatii.

12.2. Instructiuni generale privind spargerea supragabaritilor

Spargerea blocurilor agabaritice se poate face cu ajutorul explozivilor plasati deasupra blocului sau amplasti in gauri de mina realizate cu perforatorul. Regulile generale de protectia muncii sunt urmatoarele:

    Este interzisa inceperea perforarii fara asigurarea stabilitatii blocului;

    Este interzis lucrul cu spatele la frontul de exploatare;

    Este interzisa inceperea lucrului fara asigurarea caii de refugiu si a locului de adapostire in caz de pericol;

    Este interzisa perforarea blocurilor in raza de actiune a excavatoarelor si a incarcatoarelor frontale;

    Efectuarea acestor operatii se executa numai la lumina zilei;

    Perforarea blocurilor acoperite cu gheata sau zapada se face numai dupa inlaturarea acestora.

12.3. Instructiuni generale privind lucrul cu explozivi

Pentru desfasurarea activitatilor de exploatare prin puscare in cariera se vor respecta reglementarile prezentate in preambulul acestui capitol. Se atrage atentia in mod special asupra urmatoarelor aspecte:

  Lucrarile de puscare se vor executa in conformitate cu prevederilor legale in viguare si numai pe baza dispozitiilor de impuscare intocmite. Monografia de puscare va fi elaborata de seful de obiectiv care va perticipa in mod obligatoriu la executarea acestor lucrari, personal sau va fi inlocuit de o persoana stabilita in prealabil;

  La toate locurile de munca vor fi afisate instructiunile de lucru specifice elaborate de seful de cariera;

  Perimetrul va fi marcat la distantele prevazute de Norme, de locul producerii exploziei conform dispozitiei de puscare pe taote caile de acces cu indicatoare de avertizare avand inscriptia Atentie zona de explozie. In timpul lucrarilor care presupun manevrarea explozivilor se vor monta indicatoare de avertizare cu inscriptia Atentie se lucreaza cu explozive si se vor amplasa posturi de paza la o distanta de 100 m de lucul de munca. Personalul de paza va fi instruit pe baza de proces verbal si vor avea ca sarcina retinerea tigarilor si a surselor de aprindere personalului autorizat a intra in acesta zona si de a interzice accesul celorlalte persoane . Pe toate caile de acces vor fi montate indicatoare cu inscriptia Accesul strict interzis persoanelor straine;

  Pe drumurile tehnologice de acces se vor monta bariere care in timpul puscarii vor fi prevazute cu paza;

  In cazul lucrului pe timp de noapte se va asigura iluminatul tuturor locurilor de munca si a drumurilor tehnologice;

  Ori ce front care prezinta pericol de caderi de roci va fi oprit temporar sau definitiv;

  In perioada de inghet-dezghet seful carierei va lua masuri suplimentare de securitate;

  La fiecare front de lucru se vor afisa codurile de semnalizare privind retragerea personalului inainte de explozie sau in timpul lucrarilor de ranguire cat si cele de acces in zona periculoasa dupa efectuarea acestor lucrari;

Artificierul va initia explozia numai dupa ce a primit dispozitia maistrului minier sau a sefului de cariera si a verificat ca:

  Tot personalul carierei a fost evacuat la adapost unde s-a facut prezenta pe baza de semnatura;

  Toate utilajele au fost retrase din zona de pericol;

  Toate conductele de forta si iluminat si de energie din front si cariera au fost decuplate si scoase de sub sarcina

  Intrarea in locul de munca se va face pe baza avizului dat de artificier, dupa ce s-a constat ca in frontul de lucru, dupa puscare, conditiile de lucru sunt normale si corespund normelor de protectia muncii solutie ce se va consemna in registrul de copturire ranguire.

12.4. Masuri de protectia muncii pentru utilajele de incarcare

Incarcatoare frontale:

La conducerea incarcatoarelor frontale sunt admise persoane peste 18 ani, calificate si autorizate pentru utilajul respectiv, care poseda permis de conducere a incarcatoar frontalului si cunosc Normele de Tehnica Securitatii Muncii.

Inainte de pornirea incarcatorului frontal mecanicul este obligat:

  sa controleze nivelul uleiului si al apei; se fac manevrele cu motorul in gol; se controleaza presiunea pompei de ulei la manometru;

  se verifica daca sunt in stare de functionare ansamblurile si mecanismele utilajului;

  sa efectueze operatiunile de reglare si sa mentina in stare de curatenie interiorul si exteriorul incarcatoar frontalului;

  sa controleze daca functioneaza dispozitivele de comanda, pornire si de franare, sa nu fie slabite;

  dupa alimentarea cu combustibil se sterg rezervoarele cu carpe (pana la uscare), se verifica sa nu fie pierderi de combustibil in exterior (pentru a preveni unele accidente sau incendii);

  sa efectueze intretinerea tehnica in fiecare schimb, sa verifice daca functioneaza limitatorul de rotire si nu se va cupla brusc mecanismul de rotire;

  sa verifice existenta si starea dispozitivelor de protectie a sistemului de semnalizare acustic, a stingatorului pentru caz de incendiu, a sistemului de iluminat si a sistemului de franare.

Inainte de a intra in lucru cu incarcatorul frontal, trebuie verificat terenul pe care va lucra, acesta fiind nivelat si bine consolidat; nu se va lucra pe terenuri cu pante transversale mai mari de 5 %; se va rangui intreg frontul de lucru inainte de inceperea lucrului cu incarcatoar frontalul.

  Este interzis mecanicului sa lase incarcatorului frontal cu cupa inspre frontul de exploatare pe timpul pauzelor de masa sau la terminarea lucrului.

  Se interzice trecerea sau stationarea persoanelor sub cupa incarcatorului frontalului, deasemeni si in raza de actiune a utilajului.

  Este interzisa urcarea sau coborarea din utilaj a personalului care-l conduce in timpul lucrului.

  Nu se va face reglarea franelor in timp ce cupa incarcata se ridica.

  Este interzisa deplasarea greutatilor prin impingerea lor cu cupa, lateral de pozitia incarcatoar frontalului.

  Nu se va face franarea brusca a rotirii cupei, cand aceasta este incarcata.

  Este interzisa pastrarea incarcatorului frontal cu cupa incarcata si franata; la terminarea lucrului cupa trebuie lasata goala si asezata pe sol fara a fi asezata inspre frontul de lucru.

  Nu se vor efectua lucrari de reglare, ungere sau reparatii cu motorul in functiune; nu se va face curatenia cupei si inlocuirea dintilor cu cupa ridicata.

  Nu se face trecerea cu incarcatorului frontal peste podete, pana nu este verificata consolidarea acestora, fiind interzis a se atinge de cabluri de tensiune.

  Deplasarea incarcatorului frontal pe distante mari (drumuri, etc.) se va face cu cupa goala, asezata pe axa incarcatoarului frontal (cupa va fi orientata in directia deplasarii).

  Pe timp de iarna, inghet, polei si zapada, pe drumurile pe care circula incarcatoarul frontal vor fi presarate cu nisip, rumegus, sare pentru evitarea accidentelor.

  Latimea bermei (platforma de lucru) a incarcatorului frontal, va fi in functie de raza de actionare a utilajului de incarcare, gabaritul longitudinal al mijlocului de transport, latimea drumului de acces, la care se adauga o zona de siguranta de minim 3 m.

  Taluzele fronturilor unde se lucreaza cu incarcatoarul frontal, vor fi verificate la inceputul schimburilor, dupa puscare in frontul respectiv si ori de cate ori este nevoie in perioada de inghet-dezghet si ploi abundente.

  Nu se va lucra cu incarcatoarul frontal pe timp de furtuna sau in schimburile de noapte, daca iluminatul nu este corespunzator.

Buldozere

Inainte de inceperea lucrului, mecanicul este obligat sa controleze starea tuturor butoanelor, manetelor si mecanismul de rulare; sa stranga rolele stabile, sa inlocuiasca pe cele lipsa si sa verifice sistemul de franare.

Toate buldozerele vor fi dotate cu sisteme de semnalizare acustice si optice.

Reparatiile partii interioare ale lamei sau cupei, se vor face numai dupa ce acestea au fost asezate pe calaj.

Este interzis a se urca cu buldozerul pe marginea bermelor de siguranta, respectandu-se distantele prevazute de art. 60, 62 si 63 din Normele de protectia muncii in exploatarile miniere le zi.

Reparatiile partilor inferioare ale lamei se vor face numai dupa ce acestea au fost aseuate pe calaj.

Este interzisa oprirea buldozerului in panta sau pe rampa, fara sa fie asigurat impotriva pornirii.

La operatiile de taluzare buldozerul va lucra cu lama spre panta.

Buldozeristul este obligat sa fie atent tot timpul la sensul de mers al buldozerului.

Este interzis buldozeristului urcarea sau coborarea din buldozer in timpul mersului.

Orice reparatie sa reglare la buldozer se face numai cu motorul oprit si cu asigurarea conditiilor sigure de lucru.

Se interzice buldozeristului trecerea prin albiile raurilor cu buldozerul.

Se interzice urcarea pe buldozer a mecanicilor obositi sau sub influenta bauturilor alcoolice.

Este interzis sa se lucreze cu buldozerul si sa se apropie de liniile electrice aeriene, repectandu-se distanta de peste 10 m.

In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele masuri:

Buldozerul va lucra pe vatra carierei numai atunci cand este ranguit intrg frontul de exploatare si sunt amenajate cai de acces corespunzatoare, unde se lucreaza pentru incarcare si transportul materialului;

Se interzice prezenta persoanelor in raza de actiune a cupei;

Nu este permis ca materialul incarcat sa depaseasca gabaritul cupei;

Curatirea cupei se face numai cu cupa pe sol;

Este interzis transportul persoanelor in cupa buldozerului.

Este interzis buldozeristului sa circule pe alte trasee decat cele stabilite de conducatorul procesului de productie.

La operatiunile de taluzare, buldozeristul va lucra numai cu lama spre panta.

Inainte de tractare cu cabluri a sarcinilor, acestea se vor verifica pe toata lungimea lor; pentru a nu fi deteriorate acestea vor fi matisate (pe lungimea de 30 cm) fara fire rupte sau noduri.

In timpul tractarii blocurilor sau tragerii acestora din frontul de lucru, inainte de pornirea buldozerului, seful de echipa va lua masuri de retragere a intergului personal din zona cablului (la distanta dintr buldozer si stanca) apoi se va da semnal buldozeristului pentru deplasare; acesta va semnaliza acustic, dupa care va porni buldozerul.

La incetarea lucrului, mecanicul este obligat sa curete buldozerul, sa puna toate comenzile la zero, sa asigure buldozerul impotriva rasturnarii, alunecarii sau pornirii intamplatoare in timpul reapausului.

12.5. Alte masuri de protectia muncii

Exploatarea altor fronturi decat cele prevazute in preliminarul de exploatare este interzisa;

Toate utilajele actionate electric vor fi prevazute cu prize de legare la pamant;

Toate tablourile de comanda vor fi inchise cu lacat;

Gratarele de protectie vor fi prevazute cu izolatori si covor cauciucat;

Toate agregatele in miscare vor fi prevazute cu aparatori;

Instalatiile de concasare si sortare vor fi prevazute cu instalatii de umectare iar muncitorii care lucreaza in mediu nociv vor fi obligati sa poarte masti contra prafului;

In cazul avariilor si al accidentelor tehnice care intrerup activitatea cu mai mult de 24 ore sau in urma carora s-ar putea produce accidente de munca se va anunta organul de protectia muncii;

La cariera vor exista toate registrele necesare desfasurarii activitatii;

Pe timp de furtuna activitatea se va intrerupe;

Toate acoperisurile cladirilor din cariera vor fi construite din materiale rezistente;

Depozitele de combustibili si lubrafianti vor fi protejate contra inflitratiilor de apa;

Incarcarea manuala sau mecanica a produselor aflate sub liniile de inalta tensiune se va face pana la distantele prevazute.

Anexa la planul de prevenire si lichidare a avariilor

Pentru prevenirea unor situatii care pot favoriza producerea unor avarii cu repercursiuni asupra securitatii personalului si a utilajelor, se vor lua urmatoarele masuri:

1.         Se va efectua la inceputul schimbului un instructaj de protectia muncii (momentul NTS) de 5 - 10 minute, prin care se vor prezenta principalele norme de protectia muncii la operatiile ce se vor executa in zona respectiva.

2.         Se va verifica la inceputul schimbului stabilitatea taluzelor in frontul de lucru si la halda de steril.

3.         Se vor verifica instalatiile electrice si lua masuri pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, verificandu-se ca instalatiile din cariera sa aiba protectiile corespunzatoare.

4.         Se vor verifica pichetele de oncendii si functionarea instimctoarelor.

5.         Se va verifica magazia de combustibili sa fie inchisa, butoaiele sa fie etanse, sa nu fie scurgeri si sa nu fie materiale in magazie.

Toate masurile au un caracter permanent, de executarea lor raspunzand seful de cariera.

In anexa sunt nominalizate persoanele care fac paret din formatia de lichidare a avariilor.

Cand se produc avarii, seful de cariera are oblsigatia de a anunta telefonic urmatoarele institutii si persoane:

Pentru lichidarea avariilor se va proceda astfel:

   Seful de cariera va lua masuri pentru scoaterea personalului si a utilajelor din zona afectata, va debloca caile de acces, va numi persoane de paza, va anunta personalul si institutiile de mai sus, va lua masuri de limitare si lichidare a avariei;

   Se va organiza semestrial un exercitiu de alarmare a personalului, verificandu-se nivelul de cunoastere al prevederilor planului de prevenire si lichidare a avariilor, comportarea personalului in caz de avarii si modul de utilizare a echipamentului de protectie;

   Exercitiul de alarmare va fi organizat de catre seful de atelier, cu avizul directorului executiv si in prezenta conducatorului compartimentului de protectia muncii din unitate.

 

 

 

 

 

 

C U P R I N S

1. Introducere.. 1

1.1. Amplasarea exploatarii. 1

1.2. Obiectivul exploatarii. 2

1.3. Perimetrul.. 2

2. Caracterizarea geologica a zonei si zacamantului. 2

2.1. Geologia regiunii. 2

2.1.1. Stratigrafia. 2

2.1.2. Tectonica. 4

2.2. Geologia zacamantului. 4

2.2.1. Date geologice. 4

2.2.2. Date hidrogeologice. 5

2.3. Caracterizarea calitativa a substantei utile.. 5

2.3.1. Caracteristici mineralogice - petrografice. 5

2.3.2. Caracteristici chimice. 6

2.3.3. Caracteristici fizico - mecanice. 7

3. Situatia resurselor / rezervelor.. 8

3.1. Resurse/rezerve omologate.. 8

3.2. Situatia rezervelor la 01.01.2001. 9

3.3. Rezultatele activitatii anului 2000. 9

3.4. Situatia resurselor/rezervelor pentru data de 01.01.2001: 10

4. Lucrari de cercetare geologica.. 10

5. Lucrari de deschidere si pregatire.. 10

5.1. Lucrari de deschidere.. 10

5.2. Lucrari de pregatire.. 10

6. Lucrari miniere de exploatare.. 11

7. Prelucrare.. 11

8. Miscarea rezervelor.. 12

9. Necesarul fortei de munca.. 13

10. Cheltuieli si venituri preconizate a se realiza in perioada preliminata.. 13

11. Protectia zacamantului si a mediului. 13

12. Masuri de protectia muncii. 14

12.1. Instructiuni generale de lucru privind ranguirea fronturilor de lucru.. 15

12.2. Instructiuni generale privind spargerea supragabaritilor 16

12.3. Instructiuni generale privind lucrul cu explozivi. 16

12.4. Masuri de protectia muncii pentru utilajele de incarcare 17

12.5. Alte masuri de protectia muncii. 20

Anexa la planul de prevenire si lichidare a avariilor.. 21

Anexe text

Anexe grafice (planse)


loading...



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3708
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site