Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AdministratieDrept


REGIMUL VAMAL APLICABIL PERSOANELOR JURIDICE

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DREPT FUNCIAR REGLEMENTARI PRIVIND CIRCULATIA TERENURILOR IN ROMANIA
ALTE IZVOARE DE DREPT COMUNITAR
Raspunderea administrativa
Regulamentul 1698 / 2005 (FEADR)
NORMA JURIDICÃ
FURTUL
AUDIT SI CONTROL BANCAR - MIJLOACE DE CONTROL INTERN
CONTINUTUL CONSTITUTIEI
REZERVA DESCENDENTILOR
CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI SI MECANISMELE DE PROTECTIE A ACESTOR DREPTURI SI LIBERTATI

TERMENI importanti pentru acest document

regimul marjei bunurilor marfurilor sh : : regimul vamal aplicabil persoanelor juridice pentru introducerea in tara de bunuri inchiriate : regimul mostrelor : Cum se vamuiesc produse din import China pentru persoane juridice :

REGIMUL VAMAL APLICABIL PERSOANELOR JURIDICE

Potrivit H.G. nr.215/1992 privind regimul licentelor de import si de export, precum si Ordinului Ministerului Industriei si Comertului nr.36 /1999 privind regimul de export si import al marfurilor, operatiunile de export si de import se pot efectua numai de catre agentii economici care au prevazut in obiectul lor de activitate efectuarea unor astfel de operatiuni.

Regulamentul vamal prevede ca marfurile destinate importului sau exportului sunt supuse operatiunii de vamuire, ramanand sub supraveghere vamala pana la acordarea liberului de vama.

La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama, autoritatea vamala stabileste un regim vamal.

Potrivit dispozitiilor vamale, regimul vamal cuprinde totalitatea masurilor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii.

Regimurile vamale pot fi definitive sau suspensive.

18. Regimurile vamale definitive se pot clasifica in:

-exportul, care consta in scoaterea marfurilor din tara;

-importul, care consta in introducerea marfurilor in circuitul economic;

-introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinand calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti.

19. Regimurile vamale suspensive se pot clasifica in:

-tranzitul marfurilor;

-antrepozitul marfurilor;

-perfectionarea activa a marfurilor;

-transformarea sub control vamal a marfurilor;

-admiterea temporara a marfurilor;

-perfectionarea pasiva a marfurilor;

REGIMURI VAMALE DEFINITIVE

20. Exportul marfurilor

Regimul vamal de export se aplica marfurilor care parasesc teritoriul Romaniei si care sunt destinate sa ramana definitiv in afara acestuia, cu exceptia marfurilor trimise temporar in strainatate sau care fac obiectul unei activitati de perfectionare pasiva.

Exportul de marfuri din Romania poate fi efectuat de catre persoanele juridice, cu sediul in Romania, in al caror obiect de activitate sunt prevazute astfel de operatiuni.

Exportul marfurilor din Romania este liberalizat in conformitate cu prevederile H.G. nr.215/1992 privind regimul licentelor de export si import al Romaniei. Sunt supuse insa unor restrictii cantitative, precum si unui regim de control anumite categorii de marfuri stabilite prin liste emise de Ministerul Comertului. Regula este aceea ca operatiunile de import si de export se efectueaza fara a fi necesare licente, cazurile in care acestea sunt necesare constituind exceptii prevazute expres de lege.

Astfel,unele marfuri, prin diferite acte normative sunt restrictionate la import, export sau la acordarea unui regim vamal suspensiv de taxe vamale, in sensul ca pentru acestea, in afara documentelor care in mod obisnuit sunt cerute de operatiunea de vamuire, titularii operatiunilor comerciale sunt obligati sa depuna la vama documente speciale. Astfel de documente pot fi:[1]

-licente eliberate de Ministerul Industriei si Comertului pentru marfurile contingentate la export sau care beneficiaza de reduceri sau exceptari de taxe vamale;

-certificate de calitate sau declaratii de conformitate pentru deseurile si marfurile periculoase pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei;

-licente emise de 'Agentia nationala de control al exporturilor strategice si al interzicerii armelor chimice' pentru marfurile supuse controlului.

Licentele de export sunt necesare agentilor economici pentru scoaterea din teritoriul vamal al Romaniei a urmatoarelor categorii de marfuri:

a) marfuri supuse unor restrictii cantitative la export (marfuri contingentate);

b) marfuri supuse, de catre anumite tari, unor limitari cantitative la importul din Romtnia;

c) marfuri supuse supravegherii de catre unele tari;

d) marfuri supuse regimului de control al exportului;

Intra in aceasta categorie produsele strategice asa cum sunt prevazute de O.U.G. nr.158/1999 privind regimul importurilor si exporturilor de produse strategice: armamente, munitii si alte produse militare, articole, tehnologii si servicii referitoare la armele nucleare, chimice, biologice. Alte marfuri supuse regimului de control sunt substantele explozive si toxice, precum si substantele stupefiante si psihotrope care nu sunt interzise la export sau la import.

e) marfuri contingentate si neadmise temporar la export, dar care sunt:

-rezultate din operatiuni de perfectionare activa (lohn sau processing);

-trimise temporar in strainatate pentru operatiuni de perfectionare pasiva (lohn sau processing);

-destinate aprovozionarii, in teritoriul vamal al Romaniei, a navelor si aeronavelor straine;

-destinate aprovizionarii personalului roman al santierelor din strainatate ale agentilor economici romani;

-destinate procesului de productie in cadrul lucrarilor de constructii montaj si instalatii complexe din strainatate ale agentilor economici romani;

-supuse regimului licentelor de export autonome;

-exportate cu plata pe credit.

Licentele care sunt eliberate de autoritatile abilitate au caracter intuitu personae, in sensul ca ele nu sunt transmisibile pentru a fi utilizate, fata de autoritatea vamala, de alte persoane decat cele pentru care au fost eliberate. Transmiterea lor sub orice forma atrage nulitatea absoluta (art.87 C.v.).

In ceea ce priveste valabilitatea licentelor, aceasta este privita sub trei aspecte: temporal, spatial si material.[2]

Sub aspect temporal, de regula, licentele se elibereaza cu o valabilitate pana la sfarsitul anului calendaristic pentru care au fost emise. Prin valabilitatea licentei se intelege data limita pana la care se poate vamui marfa. Sub aspect spatial, licentele se elibereaza pentru fiecare tara si pentru fiecare partener extern.

In ceea ce priveste criteriul material, licentele sunt limitate la o singura marfa sau grupa de marfuri care trebuie sa fie determinata sub mai multe aspecte: dupa pozitia tarifara, cantitate, valoare.

21. Interdictiile la exportul si importul de marfuri

In cazul marfurilor interzise permanent la export si / sau la import nu se pune problema emiterii de licente. Asemenea interdictii sunt determinate de natura specifica a unor marfuri.

Interdictiile la importul sau exportul de marfuri sunt de doua feluri:

a) Interdictii permanente sunt stabilite prin diferite acte normative si se refera la anumite categorii de marfuri care sunt diferite pentru export sau import:

1. marfuri interzise atat la export cat si la import, cum ar fi, de exemplu, anumite produse strategice (altele decat cele care sunt supuse regimului de control), armele nucleare si orice dispozitiv exploziv nuclear.

2. marfuri interzise numai la export cum sunt bunurile care fac parte din patrimoniul natural national.

3. marfurile interzise numai la import, cum ar fi deseurile de orice natura.

b) Interdictiile temporare privesc de regula numai exportul si se stabilesc prin H.G. sau prin ordine ale M.I.C. Marfurile interzise temporar la export pot face obiectul unor asemenea operatiuni, si in acest caz ele sunt supuse regimului licentelor.

22. Procedura privind exportul marfurilor

Normele vamale privind exportul marfurilor sunt prevazute in art.115-120 din Regulamentul vamal.

Potrivit art.83 C.v. la exportul marfurilor din Romania nu se percep taxe vamale, eliminarea temporara a acestora datorandu-se intereselor statului de a stimula exportul marfurilor in vederea dezvoltarii relatiilor comerciale.

Titularul operatiunii de scoatere definitiva sau temporara a unor marfuri din tara este obligat sa declare marfurile destinate acestui regim. Declararea se face in scris prin depunerea unei declaratii vamale, pe un model acceptat de autoritatea vamala, la biroul vamal de interior cel mai apropiat de sediul exportatorului sau de locul in care se afla depozitate marfurile.

Depunerea declaratiei se poate face si la un birou vamal de frontiera, daca felul marfii permite indeplinirea celorlalte proceduri de control vamal cerute de reglementarile existente.

Mijloacele de transport si coletele continand marfuri pentru export, care se vamuiesc in interiorul tarii, se sigileaza de autoritatea vamala imediat dupa efectuarea controlului.Aceste marfuri care sunt controlate si vamuite in interiorul tarii nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifica numai numarul, seria si integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.

Mijloacele de transport si coletele destinate exportului care sunt vamuite in interiorul tarii, daca sosesc la frontiera fara sigilii, sau cu sigilii violate ori neaplicate corect, sau daca sigiliile nu corespund celor mentionate in documente, atunci se controleaza de autoritatea vamala de la frontiera.

Operatiunea de vamuire se finalizeaza prin acordarea de catre autoritatea vamala a liberului de vama. Pentru export liberul de vama presupune obligatia exportatorului de a scoate din tara marfurile vamuite la export in starea in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export.

Potrivit Regulamentului vamal marfurile vamuite la export in interiorul tarii se supun regimului de tranzit vamal pana la frontiera.Controlul vamal se efectueaza si atunci cand sunt prezumtii ca in mijloacele de transport se afla si alte bunuri decat cele prevazute in documente. Atunci cand nu sunt conditii corespunzatoare de control la birourile vamale de frontiera, mijloacele de transport se indruma la cel mai apropiat birou vamal unde exista conditii de efectuare a controlului.

Cand vamuirea la export se efectueaza la birourile vamale din interiorul tarii, marfurile se prezinta acestor birouri insotite de documentele de transport, cu cel mult 24 de ore inaintea expedierii.

Valoarea in vama a marfurilor de export inscrisa in declaratia vamala se exprima in valuta stabilita de B.N.R., si se considera franco frontiera romana.Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul valutar comunicat de B.N.R. in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

Potrivit art.119 din Regulamentul vamal operatiunile de export temporar se incheie prin:

a) reimportul marfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;

b) emiterea din oficiu a unui act constatator de catre biroul vamal care are operatiunea in evidenta, cand marfurile nu se inapoiaza din considerente economice;

c) emiterea din oficiu a unui act constatator de catre biroul vamal care are operatiunea in evidenta, cand nu se respecta termenul stabilit. In acest caz biroul vamal sesizeaza si organele de control financiar sau ale Garzii Financiare, in vederea verificarii legalitatii operatiunii.

Operatiunile de export temporar se pot incheia pentru toate marfurile care fac obiectul operatiunii sau pentru o parte dintre acestea.

Bunurile mobile exportate temporar de catre muzee sau de catre alte institutii specializate, in interes national sau local, se face pe baza certificatului de export temporar, eliberat de catre Ministerul Culturii. Eliberarea certificatului de export temporar este conditionata de obtinerea in prealabil a unui aviz de principiu eliberat de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor.

Autoritatilor vamale li se vor prezenta fisele de evidenta a bunurilor, fotografii ale bunurilor, declaratii din partea solicitantului ca bunurile propuse pentru exportul temporar nu sunt litigioase, mandatul comisarului expozitiei, contractul de asigurare avand ca obiect bunurile propuse pentru exportul temporar.

23. Importul marfurilor

Potrivit art.64 C.v. importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.Autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala.

Trebuie sa se faca distinctie intre regimul vamal de import care se aplica exclusiv marfurilor introduse in tara in scopul folosirii in economia nationala sau in consum si introducerea in tara a acelor marfuri cu caracter temporar, cum este admiterea temporara cu obligatia reexportului.[3]

Persoanele juridice realizeaza operatiunile de import in concordanta cu obiectul lor de activitate, in baza documentelor si aprobarilor prevazute de lege.Agentii economici sunt obligati sa prezinte marfurile sosite si sa depuna documentele de vamuire iar autoritatile vamale vor avea obligatia de a verifica daca marfurile corespund cu datele inscrise in documentele de vamuire din punct de vedere al cantitatii si naturii lor.

Importul de marfuri in Romania este liberalizat.Insa, de la acest principiu al liberalizarii comertului international al Romaniei exista exceptii. Astfel, anumite categorii de marfuri sunt supuse unor restrictii cantitative sau sunt supuse regimului de control, in conformitate cu angajamentele internationale asumate de tara noastra.

Lista marfurilor care sunt supuse regimului licentelor se stabileste prin ordin al Ministerului Comertului sau prin hotarari ale Guvernului.Licentele, indiferent de felul lor, trebuie obtinute de agentii economici inaintea efectuarii activitatii comerciale pentru care acestea sunt necesare, adica inaintea intrarii sau iesirii marfii din teritoriul vamal al Romaniei. Licentele nu reprezinta o conditie a incheierii contractului comercial international avand ca obiect o marfa supusa licentelor si nici o conditie a desfasurarii activitatii comerciale impuse de derularea acelor contracte.

Potrivit Ordinului nr.13 C /1998 al Ministerului Industriei si Comertului, sunt necesare licente de import pentru introducerea in teritoriul vamal al Romaniei a urmatoarelor categorii de marfuri:

a) marfuri supuse regimului de control al importului;

b) marfuri trimise din strainatate ca ajutoare economice;

c) marfuri care fac obiectul unor contingente tarifare, instituite prin hotarari ale Guvernului;

d) marfuri care sunt supuse regimului licentelor de import automat.

Scopul licentelor de import este diferit, in functie de instituirea unor restrictii cantitative sau de instituirea unui regim de control.

M.I.C. poate institui restrictii cantitative la import, cu caracter temporar, in urmatoarele cazuri:

-cand apare riscul unui dezechilibru al balantei de plati externe sau in scopul crearii unor rezerve valutare normale;

-cand anumite importuri, prin cantitate sau conditii de realizare, produc sau ameninta cu producerea unui prejudiciu grav pentru producatorii nationali ai unor produse similare sau direct concurente.

Regimul controlului sau interdictia se aplica unor marfuri din import pentru motive de protectie a moralei publice, a sanatatii si a vietii persoanelor, a mediului inconjurator si a securitatii nationale.De exemplu Legea protectiei mediului nr.13/1995 prevede ca importul de deseuri de orice natura este interzis, cu exceptiile prevazute de lege, iar tranzitul si exportul se pot realiza in conformitate cu restrictiile internationale la care Romania este parte. O astfel de exceptie este reglementata de H.G. nr.340/1992 privind regimul de import al deseurilor si rezidurilor de orice natura, precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator: pentru importul acestor substante s-a instituit o metodologie speciala de emitere si reconfirmare a licentelor de import care implica luarea avizului mai multor autoritati publice competente in cauza.

24. Tariful vamal de import

Actualul tarif vamal de import al Romaniei este aprobat prin O.G. nr.26/1993 aprobata prin Legea nr.102/1994. La elaborarea tarifului vamal de import se are in vedere ca taxele vamale sa fie mai mici sau cel mult egale cu nivelul specificat in anexele Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, a Acordului international privind carnea de bovina si a Acordului international privind produsele lactate, incheiate la Marrakech in 1994 .

Tariful vamal de import se elaboreaza pe baza nomenclaturi combinate a marfurilor, taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor exprimata in lei.

Nomenclatura Combinata de denumire si codificare a marfurilor, utilizata pentru elaborarea Tarifului vamal de import al Romaniei, este detalierea codurilor de 6 cifre ale Nomenclaturii Sistemului Armonizat in coduri formate din 8 cifre. Conventia Internationala privind Sistemul Armonizat (System harmonize - SH) de denumire si codificare a marfurilor a fost incheiata la Bruxelles in 1983 si la care Romania a aderat in 1996. Obiectul conventiei l-a constituit elaborarea Nomenclaturii sistemului armonizat care formeaza baza de codificare a marfurilor la nivel de 6 cifre.

Adoptarea unei variante a Nomenclaturii Sistemului Armonizat, adica a Nomenclaturii combinate constituie o aliniere la legislatia comunitara si instituie o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.

In Nomenclatura Combinata taxele vamale exprimate in procente sunt fixate pentru fiecare marfa. De exemplu pentru fire din filamente sintetice avem codul tarifar 5406.10.00 iar taxa de baza este de 15%; pentru caramizi pentru constructii avem codul tarifar 6904.10.00 iar taxa de baza este de 10%.

Pentru determinarea sumei de plata, taxele vamale se aplica la valoarea in vama declarata pentru fiecare fel de marfa.

De exemplu avem caramizi in valoare de 1000.000 lei, taxa vamala se va calcula astfel:

valoarea totala in vama 1.000.000 lei se inmulteste cu 10% si rezulta suma de 100.000 lei care reprezinta taxa vamala.

Taxele vamale care se aplica sunt cele prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei, in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import la biroul vamal.( Art.67 alin.1 C.v.)

In aliniatul 2 este adoptat principiul taxei vamale mai favorabile, care actioneaza in situatia in care ulterior inregistrarii intervin taxe vamale preferentiale. Taxa vamala mai favorabila se aplica pe toata perioada operatiunii de vamuire, pana la acordarea liberului de vama si pentru a beneficia de ea este necesar ca operatorul economic sau reprezentantul acestuia sa solicite autoritatii vamale acordarea acestei noi taxe.

Potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor la care Romania este parte, unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.Astfel, pentru importul anumitor marfuri sau categorii de marfuri care provin din tarile cu care Romania a incheiat acorduri, nu se aplica taxele vamale de baza ci taxe vamale reduse, sau exceptari de la plata taxelor vamale.

De exemplu pentru produse identificate ca 'fire din filamente sintetice', cod 5406.10.00 taxa de baza este de 15%, dar in raport cu tarile U.E. se aplica taxa de 12%, cu tarile membre A.E.L.S. taxa de 12% , cu tarile membre C.E.F.TA taxa de 3,8%.

Aceste reduceri sau exceptari de la taxele vamale se pot aplica in cursul unei anumite perioade, precum si pentru anumite cantitati sau contingente importate potrivit acordurilor sau conventiilor incheiate.

Prin legea de aplicare a Tarifului vamal de import sau prin legi speciale, anumite importuri de marfuri sunt scutite de la plata taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.

25. Scutiri de la plata taxelor vamale de import

a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic primit de organizatii non-profit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala;

b) bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

c) mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si documentare;

d) alte bunuri prevazute in legi sau hotarari ale Guvernului.

Pentru a beneficia de scutire de taxe vamale, bunurile enumerate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

      sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de plata;

      sa nu faca obiectul unor comercializari viitoare;

      sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti, aducatoare de venituri;

      sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta contabila proprie.

Bunurile scutite de taxe vamale pot fi utilizate numai in scopurile pentru care au fost importate.In caz de schimbare a destinatiei, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxele vamale de import .In astfel de situatii, valoarea in vama se calculeaza la cursul in vigoare in ziua constatarii schimbarii destinatiei bunurilor. Tariful aplicabil este cel in vigoare la data schimbarii destinatiei marfurilor si trebuie solicitat autoritatii vamale de catre importatori sau beneficiari, inainte de realizarea schimbarii destinatiei marfurilor.

De asemenea, este scutit de taxele vamale importul urmatoarelor categorii de bunuri:

a) bunurile de origine romana;

b) bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie;

c) bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;

d) echipamente pentru protectia mediului, stabilite de Guvern la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerului Industriei si Comertului si Ministerul Finantelor Publice;

e) bunurile din import, destinate a fi utilizate de asociatii familiale si unitati din sectorul mestesugaresc, agricol si al industriei mici, in cadrul unor programe si actiuni de ajutoare si dezvoltare a activitatilor, finantate de guvernele straine in baza unor acorduri sau tratate incheiate cu Romania ;

f) bunuri din import si donatii, reprezentand aparatura si instrumente destinate institutelor Academiei Romane si institutiilor de cultura;

g) bunuri din import, reprezentand materii prime si ambalaje pentru fabricile de medicamente.

Ca urmare a Acordului european de asociere dintre Romania si Comunitatile Europene si statele membre ale acesteia, urmat de alte acorduri si protocoale, taxele vamale de import ale acestor tari se reduc si treptat dispar pentru importurile din Romania.Acordul a intrat in vigoare la data de 1 februarie 1995.Spre exemplu, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.124/2000 (Monitorul Oficial nr. 306/4 iulie 2000).[4]

De asemenea , pe baza Acordului privind Aderarea Romaniei la Acordul Central European de Comert Liber (C.E.F.T.A.), urmat de alte acorduri si protocoale periodice, unele taxele vamale dispar treptat pentru importuri.

Acordul a fost semnat la Bucuresti, la 12 aprilie 1997, cu reprezentantii celor cinci tari membre al CEFTA (Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia si Ungaria) si a fost ratificat de Romania prin Legea nr. 90/1997. Acordul a intrat in vigoare la 1 iulie 1997.

Unele acorduri bilaterale de comert liber au fost incheiate spre exemplu intre Romania cu Turcia si Israel, care prevad scutiri si reduceri de taxe la unele din produse si grupe de produse.

Potrivit O.G. nr.12/1995 beneficiaza de scutiri de taxe vamale la import societatile comerciale cu capital integral strain sau in asociere cu persoane fizice sau juridice romane pentru masinile, utilajele, echipamentele, mijloacele de transport si orice alte bunuri, constituite ca aport in natura sau achizitionate din aportul in numerar al investitorului strain, la capitalul social ori la majorarea acestuia.

Exceptarile sau reducerile de taxe vamale au caracter temporar si se stabilesc in mod nedescriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari, indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.

26. Incadrarea tarifara

Incadrarea marfurilor in Tariful vamal de import este operatiunea prin care se determina sectiunea, capitolul, pozitia si subpozitia tarifara din care face parte un produs. Prin incadrarea tarifara se urmareste evitarea aparitiei unor neintelegeri cu autoritatile vamale ale tarii importatoare. Conventia privind sistemul armonizat de denumire si codificare a marfurilor cuprinde in afara Nomenclaturii Sistemului Armonizat si Regulile Generale pentru interpretarea Sistemului Armonizat.

Regulile generale de incadrare in nomenclatura vamala se clasifica astfel:[5]

Regula nr.1

Nomenclatura prezinta sub forma indicativa marfurile care fac obiectul comertului international. Marfurile sunt grupate in Sectiuni, Capitole si Subcapitole care au fost denumite cat mai concis si care indica categoria si genul de produse care le contin. Datorita diversitatii si numarului de produse nu a fost posibil sa fie enumerate in intregime in titlul acestor rubrici. Incadrarea marfii se considera legal determinata atunci cand este in concordanta cu textul pozitiilor si al notelor de sectiuni si de capitole.

Regula nr.2

Aceasta regula se refera la incadrarea bunurilor incomplete sau nefinite, a celor complete sau finite dar prezentate la vamuire in stare nemontata sau demontata, precum si la incadrarea marfurilor alcatuite dintr-o materie sau substanta asociata sau amestecata cu alte materii, fara ca aceasta asociere sa afecteze caracterul esential al materiei de baza.

Astfel, vehiculele incomplete sau neterminate sunt clasate in aceeasi pozitie cu vehiculele complete sau terminate din momentul in care prezinta caracteristicile esentiale.

Articolele complete sau finite dar care sunt prezentate la vamuire in stare demontata sau nemontata sunt incadrate in aceeasi pozitie cu articolele montate. Marfurile pot fi prezentate in aceasta stare pentru motive cerute de modul de ambalare, manipulare, transport.

Produsele amestecate, constituind preparate prezentate ca atare intr-o nota de sectiune sau de capitol, sau in denumirea unei pozitii, se incadreaza dupa regula nr.1. Prin aceasta regula se extinde aria de cuprindere a pozitiei care mentioneaza o anumita materie incluzandu-se in acea pozitie si materia amestecata sau asociata cu alte materii. Materiile amestecate sau asociate cu alte materii, precum si produsele compuse din doua sau mai multe materii care sunt susceptibile a fi incadrate in mai multe pozitii, vor fi incadrate conform regulii nr.3

Regula nr.3

Se refera la incadrarea marfurilor alcatuite din materii diferite si care sunt susceptibile de a fi incadrate in doua sau mai multe pozitii tarifare.Prima regula este ca pozitia cea mai specifica are prioritate fata de pozitiile cu un domeniu de aplicare mai general. Nu este posibil a stabili principii riguroase care sa determine care din doua pozitii este mai specifica, dar se poate considera ca o pozitie care denumeste un articol este mai specifica decat cea care indica o familie de articole. De exemplu masina de ras si tuns, cu motor electric incorporat nu este incadrata la 85.08 (aparate cu motor electric incorporat) ci la grupa 85.10 unde este descris mai specific.

Regula nr.4

Marfurile care nu pot fi incadrate potrivit regulilor precedente se incadreaza la pozitia aferenta produselor celor mai asemanatoare.

Potrivit acestei reguli marfurile care trebuie incadrate se compara cu marfuri similare, astfel incat se determina marfurile cele mai asemenatoare acestora.

Regula nr. 5

Aceasta regula se refera la incadrarea ambalajelor. De exemplu cutiile pentru aparate fotografice, pentru instrumente muzicale, pentru arme, instrumnete de desen, cutii pentru bijuterii, special amenajate pentru a contine un articol determinat sau un set, care sunt susceptibile de a avea o utilizare indelungata si prezentate impreuna cu articolele carora le sunt destinate, se incadreaza impreuna.

Regula nr. 6 se refera la incadrarea marfurilor in interiorul unei pozitii sau subpozitii, prin respectarea termenilor acelor subpozitii si ale regulilor mai sus enuntate.

Cuantumul taxelor vamale si al altor impozite de achitat este conditionat de determinarea pozitiei tarifare. Nomenclatura combinata de denumire si clasificare a marfurilor are reguli proprii de clasificare a marfurilor utilizate de toate administratiile vamale din spatiul european care le-au adoptat.

27. Introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinand calatorilor si altor persoane fizice, necomercianti

Potrivit art. 88 calatorii si persoanele fizice cu domiciliul in tara sau strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc, fara a fi supusi taxelor vamale, in conditiile si limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in hotararea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.

Regimul vamal aplicabil bunurilor fara caracter comercial, introduse sau scoase din tara este prevazut la art. 121- 151 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, precum si in anexa nr. 6 din Regulamentul de aplicare, fiind prezentat pe larg in cap. Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice.

REGIMURI VAMALE SUSPENSIVE

28. Dispozitii generale

Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. Pot fi plasate in regimuri vamale suspensive marfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienta sau de destinatia acestora. Insa nu pot fi plasate in regimuri vamale suspensive acele marfuri care sunt supuse unor interdictii sau restrictii de ordine publica, de protectie a sanatatii si a vietii persoanelor, animalelor sau de protectie a mediului. Titularul operatiunii comerciale trebuie sa solicite in scris regimul vamal suspensiv iar autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal.

Autoritatea vamala acorda regimul vamal suspensiv prin emiterea unei autorizatii prin care se fixeaza conditiile de derulare a regimului.Autorizatia se acorda persoanelor juridice romane care pot asigura derularea operatiunilor pe baza declaratiei vamale si a documentelor necesare identificarii marfurilor. Titularul operatiunii depune la autoritatea vamala, pe langa declaratia vamala pentru marfurile supuse unui regim vamal suspensiv, si o garantie care sa asigure plata taxelor vamale si a altor despagubiri, daca acestea se datoreaza. Cuantumul garantieie este stabilit de autoritatea vamala, constituirea acesteia fiind o obligatie pentru tituarul operatiunii.

Potrivit art.155 din Regulamentul de aplicare regimul vamal suspensiv inceteaza daca marfurile plasate sub acest regim sau, dupa caz, produsele compensatoare ori transformate obtinute primesc, in mod legal, o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal.Daca regimul vamal suspensiv nu inceteaza in aceste conditii, taxele vamale datorate se incaseaza , din oficiu, de birourile vamale in baza unui act constatator, iar operatiunea se scoate din evidenta biroului vamal.Taxele vamale si alte drepturi de import datorate se determina pe baza elementelor de taxare in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.

Actul constatator constituie titlu executor pentru incasarea taxelor vamale si a altor drepturi de import la care se adauga comisionul vamal, in cazul in care se datoreaza.

Autoritatea vamala si titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligati sa tina evidenta operatiunilor pana la incheierea acestora si sa pastreze documentele o perioada de 5 ani de la data acordarii regimului vamal suspensiv.Atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile regimului vamal suspensiv in termenul acordat, autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului. Cand regimurile suspensive se incheie din oficiu, marfurile pot fi returnate fara restituirea taxelor vamale incasate de autoritatea vamala.

Tranzitul vamal

29. Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor nevamuite de la un birou vamal de frontiera la unul din interior, ori transportul marfurilor vamuite la export de la un birou vamal de interior, catre unul de frontiera, sub supraveghere vamala si cu garantarea drepturilor de import.

Pentru marfurile transportate pe mijloace de transport rutiere si pe calea ferata se aplica sistemul de tranzit comun al Comunitatilor Europene si statelor membre ale acestora.

Titularii de tranzit sunt transportatorii bunurilor. Acestia sunt obligati sa depuna la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaratie vamala de tranzit, care poate fi insotita de facturi sau alte documnete din care sa rezulte valoarea bunurilor tranzitate.

Vamuirea marfurilor in tranzit consta in controlul vamal exterior al mijlocului de transport si in verificarea concordantei documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare. Autoritatile vamale, in caz de suspiciuni, au dreptul sa efectueze si controlul vamal al bunurilor transportate in tranzit.

Marfurile vamuite la export, in interiorul tarii, se considera in tranzit vamal pana la frontiera.

30. Biroul vamal de plecare acorda regimul de tranzit vamal daca datele inscrise in declaratia vamala de tranzit corespund cu cele din documetele de transport si din celelalte documente.

31. Termenul de incheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileste de biroul vamal de plecare in functie de felul mijlocului de transport, de distanta de parcurs, de conditiile atmosferice, fara ca durata tranzitului sa depaseasca 45 de zile.

In cazul marfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun termenul de tranzit acordat pentru marfurile transportate pe cale rutiera nu poate sa depaseasca 8 zile, iar pentru marfurilor transportate pe calea ferata acesta este unic, de 20 de zile. In cadrul termenului stabilit titularul de tranzit vamal este obligat sa prezinte marfurile, impreuna cu declaratia vamala de tranzit si documentele insotitoare, la biroul vamal de destinatie.

32. Biroul vamal de destinatie inregistreaza mijlocul de transport si marfurile prezentate si confirma biroului vamal de plecare primirea marfurilor in termen de 3 zile.

Daca transportatorul nu prezinta marfurile la biroul vamal de destinatie in termenul stabilit sau le prezinta cu lipsuri ori substituiri, atunci biroul vamal de plecare va percepe taxele vamale si drepurile de import, dupa ce va primi in scris raspunsul despre situatia marfurilor de la biroul de destinatie.In acest caz declaratia vamala de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale si a drepturilor de import.

Marfurile care se afla in regim de tranzit vamal si care din cazuri fortuite se valorifica pe teritoriul Romaniei, vor fi supuse platii taxelor vamale si altor drepturi de import.

33. Antrepozitul vamal

Antrepozitul vamal este regimul suspensiv care permite stocarea ( depozitarea) marfurilor, cu aprobarea autoritatii vamale, fara ca aceste marfuri sa fie supuse taxelor vamale sau unor masuri de politica comerciala. In aprobarea data se stabilesc conditiile de functionare a antrepozitului vamal precum si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal.

Titularul de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operatiunii de plasare a marfurilor sub regimul vamal de antrepozitare Acestia sunt obligati sa tina o evidenta operativa, in forma stabilita de autoritatea vamala, a marfurilor aflate in antrepozit.

Titularul de antrepozit vamal are fata de autoritatea vamala urmatoarele obligatii:

a) sa indeplineasca conditiile de organizare si de functionare a antrepozitului vamal, stabilite in aprobare;

b) sa asigure supravegherea marfurilor, astfel incat sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub controlul vamal;

c) sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate.

Marfurile care se afla in antrepozit pot avea urmatoarele destinatii:

a) importul definitiv si, in acest caz, importatorul este interesat sa amane plata taxelor vamale de import pana la introducerea marfii in circuitul economic si alege astfel varianta antrepozitului;

b) plasarea marfurilor sub alt regim vamal suspensiv;

c) reexportul marfurilor antrepozitate, si in acest caz importatorul amana plata taxelor vamale de import;

d) exportul marfurilor romanesti, cand formalitatile vamale au fost indeplinite insa expediere din tara nu poate fi facuta imediat;

e) abandonarea marfurilor in favoarea statului;

f) distrugerea marfurilor sub control vamal.

Sunt de asemenea considerate in antrepozit vamal bunurile, inclusiv proviziile, descarcate de pe vasele naufragiate sau avariate in apele nationale sau teritoriale ale Romaniei.

In periodata de antrepozit vamal pot fi efectuate operatiuni de ambalare, marcare sau de testare in vederea pregatirii pentru vanzare. Aceste operatiuni trebuie sa fie aprobate in prealabil de autoritatea vamala.

Antrepozitele pot fi infiintate numai de persoane juridice romane, pe baza aprobarii date de autoritatea vamala.(art.103 C.v.) Per a contrario, persoanele fizice si persoanele juridice straine nu pot infiinta antrepozite vamale.

Tipuri de antrepozit vamal

a) antrepozit public de tip A, in care depozitul si marfurile sunt sub raspunderea detinatorului depozitului.

b) antrepozit public de tip B, in care depozitul si marfurile sunt sub responsabilitatea fiecarui antrepozitar.

c) antrepozit privat de tip C, in care detinatorul depozitului este si antrepozitar al marfurilor.

d) antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamala.

Intr-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozite vamale, cu conditia ca fiecare tip sa fie amplasat in incaperi sau in incinte separate.

Antrepozitele de tip A-C se infiinteaza in amplasamente sau in perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal in a carui raza teritoriala se afla acestea.

In cazul antrepozitului de tip D autoritatea vamala desemneaza amplasamentul acestuia.

34. Procedura de autorizare a unui antrepozit vamal

Pentru functionarea unui antrepozit vamal este necesara depunerea unei cereri scrise la antrepozitul in a carui raza teritoriala se afla depozitul, care se intocmeste de catre: gestionarul antrepozitului, in cazul antrepozitului public de tip A si a antrepozitului de tip C, de titularul operatiunii, in cazul antrepozitului public de tip B, sau prin decizie a directorului general al D.G.V. in cazul antrepozitului de tip D.

Potrivit Anexei nr. 7 din Regulamentul de aplicare, cererea de autorizare pentru functionarea unui antrepozit vamal sau pentru utilizarea regimului de antrepozitare cuprinde urmatoarele elemente:

1) denumirea, actul constitutiv si sediul solicitantului;

2) descrierea locului destinat utilizarii ca antrepozit vamal sau, in cazul solicitarii autorizarii unui antrepozit de tip D, precizarea instalatiilor de stocaj utilizate de solicitant;

3) tipul de antrepozit utilizat;

4) proceduri de utilizare - se indica dupa caz: procedura vamala de plasare, una din procedurile simplificate de plasare, procedura normala de incheiere pentru:

- plasarea marfurilor;

-introducerea marfurilor in circuitul economic;

-exportul marfurilor plasate;

-transferul eventual al marfurilor intr-un alt antrepozit vamal fara a incheia regimul.

5) justificarea economica a antrepozitarii;

6) descrierea evidentei contabile materiale tinute si locul unde aceasta este tinuta;

7) durata medie a stocajului;

8) felul marfurilor;

9) manipularile preconizate a fi efectuate in timpul antrepozitarii;

10) scoaterile temporare din antrepozit, preconizate sa fie efectuate;

11) operatiunile preconizate sa fie efectuate in timpul antrepozitarii;

-perfectionarea activa;

-transformarea marfurilor agricole inaintea exportului;

12) avizul autoritatii vamale care controleaza antrepozitul;

13) avizul autoritatii vamale care acorda regimul;

14) documentele anexate;

In baza acestei cereri, autoritatea vamala emite autorizatia de antrepozit vamal care intra in vigoare de la data eliberarii sale sau de la o alta data mentionata.

Autorizatia de antrepozit vamal poate fi folosita pentru una sau mai multe oparatiuni de plasare sub regim de antrepozit vamal. In autorizatie se precizeaza autoritatea vamala competenta pentru a efectua controlul antrepozitului vamal. In cazul marfurilor care prezinta un pericol, al celor susceptibile de a altera alte marfuri sau a celor care necesita instalatii speciale, in autorizatie se precizeaza obligatia de plasare in locuri special echipate in vederea stocarii.

Potrivit art. 179 din Regulamentul de aplicare, autorizatia de antrepozit vamal poate fi revocata in urmatoarele situatii:

- cand nu mai sunt indeplinite conditiile avute in vedere la acordarea autorizatiei;

-daca autoritatea vamala constata ca antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica mentinerea acestuia.

Revocarea se comunica titularului de antrepozit vamal, masura putand fi contestata la instanta de contencios administrativ competenta.

Daca pana la expirarea termenului de antrepozitare marfurile nu au primit o alta destinatie vamala, autoritatea vamala, din oficiu, incheie regimul vamal de antrepozit si incaseaza taxele vamale si drepturile de import, pe baza unui act constatator.

Pentru marfurile depuse in aceste antrepozite se elibereaza deponentului o recipisa -warant, compusa din doua parti: recipisa de depozit si warantul (biletul de gaj) iar in registru ramane talonul.

Recipisa de depozit este documentul prin care antrepozitarul recunoaste ca a primit marfurile celui al carui nume se afla indicat pe titlu, fiind identificata, de asemenea, marfa data in depozit.

Ambele inscrisuri sunt titluri de credit (reprezentative) prin care este facilitata circulatia marfurilor si a creditului. Fiind titluri la ordin se transmit prin gir.

Daca deponentul vrea sa instraineze marfurile libere de orice sarcina asupra lor, transmite prin gir cumparatorului ambele titluri - recipisa de depozit si warantul. Intrucat titlurile reprezinta marfa, cumparatorului i se transmite dreptul de proprietate asupra marfurilor aflate in depozit, fara a avea loc predarea efectiva a marfurilor.

Daca deponentul vrea insa, ca in baza marfurilor depozitate sa obtina un credit, atunci el va desparti warantul de recipisa de depozit si va mentiona pe warant datoria pe care o garanteaza prin marfurile aflate in depozit, apoi il va transmite prin gir creditorului sau. Pe talonul din registru vor fi mentionate toate datele care apar pe warant cu privire la gaj.

Se constituie astfel un gaj asupra marfurilor fara a mai fi necesara transmiterea acestora in posesia creditorului, potrivit dreptului comun.

In acest caz deponentul marfurilor conserva recipisa de depozit, constatatoare a dreptului sau de proprietate asupra marfurilor si poate sa vanda aceste marfuri prin acelasi procedeu tehnic juridic al transmiterii titlului prin gir. Noul purtator al recipisei de depozit (separata de warant) nu poate sa pretinda predarea marfurilor de catre antrepozitar, atata timp cat posesorul warantului, creditor gajist, nu a fost platit. El poate sa dispuna de marfuri numai dupa ce a consemnat in mainile administratorului antrepozitului suma datorata, impreuna cu dobanzile pana la scadenta.

35. Perfectionarea activa

Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:

a) marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala;

b) marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.

Regimul de perfectionare activa privind marfurile prevazute la punctul b) se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului.

Potrivit art.112 C.v., operatiunile care se pot efectua in regimul de perfectionare activa sunt:

a) prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;

b) transformarea marfurilor;

c) repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala;

d) utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.

Atat Codul vamal cat si Regulamentul de aplicare defineste termenii specifici care corespund operatiunilor desfasurate in cadrul regimului de perfectionare activa, astfel:

- produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare;

-marfurile echivalente sunt marfurile romanesti utilizate in locul marfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare;

-rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate;

-metoda cheii cantitative consta in repartizarea cantitatii marfurilor straine importate pe diferitele produse compensatoare;

-metoda cheii valorice consta in repartizarea marfurilor straine importate pe diferitele produse compensatoare, in functie de valoarea produselor compensatoare;

-operatorii sunt persoanele juridice care efectueaza total sau partial operatiunile de perfectionare activa;

-exportul anticipat consta in exportul produselor compensatoare obtinute din marfuri echivalente inainte de importul marfurilor care le inlocuiesc pe cele echivalente.

Regimul de perfectionare activa se autorizeaza de catre Directia Regionala Vamala in a carei raza teritoriala se afla sediul titularului operatiunii comerciale.

Asemenator regimului de antrepozit vamal, si pentru acordarea regimului de perfectionare pasiva, titularul operatiunii trebuie sa intocmeasca o cerere care cuprinde urmatoarele elemente:

1) denumirea, actul constitutiv si sediul solicitantului si operatorului( numele operatorului se va completa in mod obligatoriu, intrucat operatorul este o persoana distincta de cea a solicitantului);

2) sistemul solicitat al sistemului cu suspendare sau sistemul cu restituire

3) modalitatile speciale solicitate care pot fi:

-compensarea prin echivalent

-export anticipat

4)marfurile destinate a fi supuse operatiunilor de perfectionare si justificarea cererii:

-denumirea comerciala si/sau tehnica;

-mentiuni relative la clasificarea in Nomenclatura combinata;

-cantitatea prevazuta (aceasta mentiune poate fi omisa daca nu a fost solicitat sistemul de compensare prin echivalent);

-valoarea prevazuta (daca este mentionata, atunci ea trebuie sa fie valoarea in vama estimata a marfurilor);

-originea

5) produse compensatoare si exportul prevazut:

-denumirea comerciala si/sau tehnica;

-mentiuni privitoare la clasificarea in Nomenclatura combinata;

-produse compensatoare principale;

-export prevazut;

6) rata de randament declarata de titularul operatiunii;

7) natura procesului de perfectionare;

8) locul unde are loc operatiunea de perfectionare;

9) durata estimata a fi necesara pentru:

-realizarea operatiunilor de perfectionare si derularea produselor compensatoare (termenul de reexport);

-aprovizionarea ti transportul catre Romania al marfurilor straine.

10) mijloacele de identificare preconizate;

11) nominalizarea vamilor:

-de acordare a regimului;

-de incheiere a regimului.

12) durata preconizata a autorizatiei, termenul prevazut pentru importul marfurilor destinate operatiunii de perfectionare;

13) marfuri echivalente - se mentioneaza numai daca este solicitata modalitatea de compensare prin echivalent;

14) importatorul autorizat sa plaseze marfurile sub regim, se mentioneaza denumirea, statutul juridic si sediul importatorului;

15) mentiuni cu privire la autorizatiile anterioare.

Autorizatia se elibereaza numai persoanelor juridice romane, cu conditia identificarii marfurilor importate in produsele compensatoare.

Autorizatia obtinuta se depune la biroul vamal in a carui raza teritoriala se executa prima operatiune de perfectionare activa.

Daca se obtin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate in urma unei autorizatii deja eliberate, titularul regimului vamal care efectueaza operatiuni succesive de perfectionare activa este obligat sa prezinte, la D.R.V., o noua cerere de autorizare a regimului de perfecttionare activa, facand referire la autorizarea anterioara.

D.R.V. stabileste termenul de valabilitate a autorizatiei de perfectionare activa in functie de solicitarea titularului si de conditiile economice in care se desfasoara operatiunea de perfectionare activa. Daca termenul de valabilitate a autorizatiei este mai mare de doi ani, conditiile in baza carora a fost eliberata autorizatia sunt examinate periodic.

De asemenea in autorizatia de perfectionare activa este stabilit termenul in care produsele compensatoare trebuie sa fie exportate sau sa primeasca o alta destinatie vamala, precum si termenul in cadrul caruia marfurile de import se declara pentru regimul de perfectionare activa.

Termenul de valabilitate a autorizatiei de perfectionare activa incepe sa curga de la data acceptarii declaratiei vamale de plasare sub regimul de perfectionare activa cu suspendare sau a declaratiei de import in cazul perfectionarii active cu restituirea taxelor vamale de import.

Pentru a se acorda regimul de perfectionare activa cu compensare prin echivalenta, marfurile echivalente trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie clasificate la acelasi cod de 8 cifre cu marfurile de import, prevazut in Nomenclatura combinata de descriere si codificare a marfurilor;

b) sa prezinte aceleasi calitati comerciale cu marfa de import;

c) sa prezinte aceleasi caracteristici tehnice cu marfurile straine care s-ar fi gasit sub regim de perfectionare activa.

In cadrul regimului de perfectionare activa cu compensare prin echivalenta marfurile straine se afla in situatia vamala a marfurilor echivalente, iar marfurile echivalente se afla in situatia vamala a marfurilor straine.

36. Determinarea cuantumului taxelor vamale si a altor drepturi de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.

Metoda cheii cantitative pentru determinarea cantitatii de marfa straina care intra in componenta produselor compensatoare se aplica in urmatoarele variante:

- in cazul in care se realizeaza un singur fel de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfa straina, la cantitatea totala de marfa straina se aplica raportul dintre cantitatea de produse compensatoare rezultata din operatiunea de perfectionare activa, potrivit ratei de randament.

Modelul matematic prevazut de Anexa nr. 13 din Regulamentul de aplicare:

Un singur fel ( X) de produse compensatoare (P.C.), obtinute dintr-un singur fel de marfa straina (A):

- produse compensatoare (P.C.) obtinute in urma procesului de perfectionare activa (X) = 200 kg.

-marfa A = 100kg.

-rata de randament pentru 100 kg. marfa straina A = 200 kg. P.C.

- produse compensatoare (P.C.) importate = 180 kg.

Marfa A > 100 kg. A ( 180 kg. P.C. / 200 kg.P.C.) = 90kg.

Marfa straina continuta in produsele compensatoare este marfa pentru care se datoreaza taxe vamale.

-in cazul in care se realizeaza un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de marfuri straine, la fiecare cantitate de marfa straina se aplica raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate si cantitatea totala de produse compensatoare rezultata din operatiunea de perfectionare activa, potrivit ratei de randament.

- in cazul in care se realizeaza mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfa straina, se determina mai intai baza de repartizare a marfurilor straine prin aplicarea in mod succesiv la cantitatea de marfa straina a raportului dintre cantitatea de marfa existenta in totalitatea produselor compensatoare obtinute, pe baza ratei de randament, si cantitatea totala de marfa straina intrata in componenta produselor compensatoare. Pentru determinarea cantitatii de marfa straina intrata in componenta produselor compensatoare importate, la cantitatile de marfuri rezultate din calculul bazei de repartizare se aplica raportul dintre cantitatea produselor compensatoare importate si cantitatea totala a produselor compensatoare rezultata din procesul de perfectionare activa, potrivit ratei de randament.

Metoda cheii valorice se aplica in toate cazurile in care nu se poate aplica metoda cheii cantitative. In cazul in care se obtin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfuri straine, prin metoda cheii valorice se determina mai intai stabilirea bazei de repartizare, aplicandu-se la cantitatea totala de marfa straina, in mod succesiv, raportul dintre valoarea totala a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfectionare, potrivit ratei de randament. Cantitatea de marfa straina intrata in componenta fiecarei categorii de produse compensatoare importate se determina aplicandu-se la cantitatea de marfa rezultata din calculul bazei de repartizare raportul dintre cantitatea totala a fiecarei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totala a fiecarei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfectionare activa, potrivit ratei de randament.

Titularul autorizatiei de perfectionare activa este obligat sa prezinte biroului vamal care are in evidenta operatiunea un decont de justificare. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

1) numarul autorizatiei de perfectionare activa;

2) cantitatea pe fel de marfa straina, cu mentionarea declaratiilor de plasare sub regim;

3) codul din Nomenclatura combinata a marfurilor straine;

4) valoarea in vama a marfurilor straine si nivelul taxelor vamale si al altor drepturi de import;

5) rata de randament stabilita;

6) felul, cantitatea si destinatia vamala ale produselor compensatoare, cu mentionarea declaratiilor vamale potrivit carora produsele compensatoare au primit o destinatie vamala;

7) valoarea produselor compensatoare, in cazul in care incheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice.

8) cuantumul taxelor vamale si al altor drepturi de import pentru cantitatea marfurilor straine care au fost importate;

9) declaratiile vamale de incheiere a regimului.

Decontul de justificare se prezinta la biroul vamal in termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaratiilor vamale de incheiere a regimului.

37. Regimul de perfectionare activa cu restituirea taxelor vamale

Regimul de perfectionare activa cu restituirea taxelor vamale se aplica in cazul marfurilor straine importate, care, dupa perfectionarea activa urmeaza sa fie reexportate sub forma de produse compensatoare.

In vederea restituirii taxelor vamale declaratia vamala depusa pentru produsele compensatoare trebuie sa contina toate elementele necesare justificarii cererii de restituire.

Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizatiei de perfectionare activa pe baza unei cerei denumite cerere de restituire PA.

Aceasta cerere se depune la biroul vamal care are in evidenta operatiunea, in termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, in vederea exportului ulterior, sub unul dintre urmatoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporara, perfectionare activa- sistemul cu suspendare a drepturilor de import sau in zonele libere.Biroul vamal care are in evidenta operatiunea verifica cererea de restituire P.A. si o aproba, daca sunt indeplinite conditiile de restituire, sau o respinge si informeaza titularul autorizatiei cu privire la rezultatul verificarilor.

38. Transformarea sub control vamal

Transformarea sub control vamal permite introducerea de marfuri pe teritoriul statului, pentru a le supune unor operatiuni care le modifica starea initiala, fara ca ele sa fie supuse taxelor vamale de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala.Produsele rezultate se numesc produse transformate si se introduc in circuitul economic cu plata drepturilor de import.

Potrivit Anexei nr. 14 a Regulamentului vamal, regimul de transformare sub control vamal se aplica marfurilor de orice fel, acestea putand fi supuse urmtoarelor operatiuni de transformare:

-transformarea in mostre prezentate in aceeasi stare sau sub forma de colectie;

-reducerea la starea de deseuri ori resturi sau distrugerea;

-denaturarea;

-recuperarea de parti sau elemente;

-separarea si/sau distrugerea de parti avariate;

-transformarea in scopul remedierii efectelor avariilor suferite;

-manipulari uzuale care pot fi efectuate in antrepozite vamale sau in zonele libere.

Lista marfurilor care pot fi plasate in regim de transformare sub control vamal este stabilita prin hotarare a Guvernului.

Plasarea marfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice romane, pe baza autorizatiei eliberate de D.R.V.

Pentru eliberarea autorizatiei trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) marfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal sa se regaseasca in produsele rezultate;

b) felul sau starea marfii din momentul plasarii sub regimul de transformare sub control vamal sa nu mai poata fi reconstituita, dupa ce a avut loc transformarea, in formele initiale.

Pentru acordarea autorizatiei de transformare sub control vamal, titularul operatiunii depune o cerere la directia regionala vamala interjudeteana in a carei raza teritoriala se afla locul unde urmeaza sa se desfasoare operatiunea.

Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal cuprinde urmatoarele elemente:

1) denumirea, actul constitutiv si sediul solicitantului si operatorului ( in cazul in care operatorul este o persoana diferita de solicitant);

2) marfurile destinate sa fie supuse operatiunii de transformare;

3) produse transformate;

4) rata de randament;

5) descrierea si felul operatiunilor de transformare care se efectueaza;

6) locul unde se efectueaza transformarea;

7) termenul estimat ca necesar pentru a da marfurilor de import o destinatie vamala;

8) mijloacele de identificare;

9) unitatile vamale desemnate (birourile de control, de plasare, de incheiere);

10) termenul de autorizare (se indica termenul prevazut pentru importul marfurilor de import, destinate a fi supuse operatiunilor de transformare admise).

Directia regionala vamala elibereaza in termenul legal autorizatia pentru transformarea sub control vamal. Termenul de valabilitate al autorizatiei se fixeaza in functie de complexitatea operatiunii si nu poate depasi 2 ani.

In cazul in care cererea de autorizare a plasarii marfurilor sub regim de transformare sub control vamal este respinsa, decizia emisa de D.R.V. poate fi atacata la instanta de contencios administrativ.

Pe masura ce marfurile supuse regimului de transformare sub control vamal sunt efectiv transformate, titularul autorizatiei trebuie sa ceara pentru produsele rezultate acordarea unui alt regim vamal in termenul specific stabilit in autorizatie.

Daca in momentul plasarii sub regimul de transformare sub control vamal, marfurile de import indeplinesc conditiile pentru a beneficia de un tratament preferential si un astfel de tratament se aplica si produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale si drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit tratamentului preferential.

Titularul autorizatiei de plasare sub regim de transformare sub control vamal tine o evidenta operativa a cantitatii marfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obtinute si a ansamblului elementelor necesare urmarii operatiunilor pentru determinarea corecta a taxelor vamale si drepturilor de import eventual datorate.

Regimul de transformare sub control vamal se incheie printr-o declaratie vamala in detaliu care se depune la biroul vamal la care s-a depus si declaratia vamala de plasare sub regim. La intocmirea acestei declaratii se tine seama de cantitatea marfurilor straine corespunzatoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum si de cantitatea marfurilor straine ramase in starea initiala, care urmeaza sa faca obiectul unei alte destinatii vamale.

Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit unui tratament tarifar preferential, nu numai atunci cand acesta este prevazut in momentul importului, ci si daca acesta este prevazut pentru marfurilor care urmau a fi transformate la data inregistrarii declaratiei vamale de plasare sub regimul vamal.

Potrivit art.252 din Regulamentul de aplicare daca produsele de transformare sunt importate, titularul autorizatiei de regim poate opta pentru una dintre urmatoarele modalitati de stabilire a valorii in vama:

a) pretul de vanzare, cu conditia ca acesta sa fie real;

b) valoarea in vama determinate in momentul sau foarte apropiat de momentul in care au fost importate marfuri similare cu produsele transformate;

c) valoarea in vama a marfurilor de import la care se adauga cheltuielile de transformare.

39. Admiterea temporara

Potrivit art.119 C.v.regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale.

Autorizatia pentru admitere temporara se elibereaza de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizeaza marfurile straine.

Regimul de admitere temporara poate fi acordat cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si drepturilor de import sau cu exonerarea partiala a platii taxelor vamale si drepturilor de import.

Bunurile prevazute la art.256-270 din Regulamentul vamal al Romaniei sunt admise in regim de admitere temporara cu exonerarea totala de taxe vamale si alte drepturi de import:

1) Materialul profesional prin care se intelege:

a) materialul de presa, de radiodifuziune sau de televiziune necesar reprezentantilor de presa, de radiodifuziune sau televiziune stabiliti in afara teritoriului national al Romaniei, care intra temporar in Romania pentru a realiza reportaje, inregistrarii si care se reintorc in strainatate;

b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite in strainatate care intra temporar in Romania pentru realizarea de filme si care se reintoarce in strainatate;

c) orice material necesar pentru exercitarea profesiei sau meseriei de catre o persoana stabilita in strainatate, care intra temporar in Romania pentru realizarea unei activitati concret determinate.

Regimul de admitere temporara se acorda numai daca materialul profesional intruneste cumulativ urmatoarele conditii:

-apartine si este introdus in tara de o persoana stabilita in afara teritoriului national si

-este utilizat exclusiv de acceasi persoana care se reintoarce in strainatate.

2)Bunurile care sunt destinate a fi prezentate sau utilizate la expozitii, targuri, congrese sau alte manifestari similare. In aceasta categorie intra:

a) bunuri destinate sa fie expuse sau care fac obiectul unor demonstratii ori manifestari;

b) bunuri destinate sa fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestari, de exemplu bunuri necesare demonstratiilor facute cu masinile sau cu aparatele expres importate;

c) animalele vii destinate sa fie expuse sau care participa la manifestari;

d) materialul destinat sa fie utilizat in cadrul reuniunilor, conferintelor (aparate de inregistrare, de traducere);

3) Materialul pedagogic si stiintific, piesele de schimb si accesoriile pentru materialul pedagogic si stiintific, uneletele si sculele concepute pentru intretinerea, controlul, calibrarea si repararea materialului pedagogic si stiintific.

Regimul de admitere temporara se acorda pentru aceste bunuri daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt aduse de institutii autorizate, folosite de acestea sau sub controlul si responsabilitate acestora;

b) sunt utilizate in scopuri necomerciale;

c) sunt aduse in cantitati rezonabile, tinandu-se seama de destinatia lor;

d) pe timpul aflarii in Romania sa ramana proprietatea unei persoane stabilite in strainatate.

4) Materialul medico-chirurgical si de laborator destinat spitalelor si institutiilor sanitare. Acest material trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa faca obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit;

b) sa fie destinat a stabili diagnostice sau in scopuri terapeutice.

5) Materialul destinat sa fie utilizat pentru inlaturarea efectelor unor catastrofe care afecteaza teritoriul Romaniei, cu conditia ca aceste materiale sa fie trimise cu titlu gratuit si sa fie destinate autoritatilor de stat sau unitatilor autorizate de autoritatile competente care actioneaza in astfel de situatii.

6) Ambalajele prin care se intelege:

a) ambalaje utilizate sau destinate a fi utilizate, in starea in care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioara sau interioara a marfurilor;

b) suporturile utilizate sau destinate a fi utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea marfurilor.

Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hartia, fibrele de sticla si talasul, prezentate in vrac.

7) Tiparele, matritele, cliseele, desenele si alte obiecte similare, destinate unei persoane juridice romane, daca cel putin 75% din productia rezultata din utilizarea lor este exportata.

8) Instrumentele de masura si control, de verificare si alte obiecte similare, destinate unei persoane juridice romane pentru a fi utilizate intr-un proces de fabricatie, daca cel putin 75% din productia rezultata ca urmare a utilizarii lor este exportata.

9) Sculele si instrumentele speciale puse gratuit la dispozitia unei persoane juridice romane pentru a fi utilizate la fabricarea marfurilor care sa fie exportate in totalitate, cu conditia ca astfel de instrumente sa ramana proprietatea unei persoane stabilite in strainatate.

10) Mostrele care sunt destinate unei prezentari sau unei demonstratii in scopul obtinerii de comenzi pentru marfurile similare.

11) Mijloacele de productie pentru inlocuire prin care se intelege instrumentele, aparatele si masinile puse la dispozitie gratuit si provizoriu de un furnizor ori de un reparator, in asteptarea livrarii sau repararii unor marfuri identice ori similare.

In cazul in care marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerarea totala de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale.

Regimul de admitere temporara se acorda cu exonerarea partiala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import pentru bunurile care nu se incadreaza in prevederile art.256-270 din Regulamnetul vamal al Romaniei.

Produsele si marfurile consumabile pot fi introduse in tara numai sub regim de import, prin urmare regimul de admitere temporara cu exonerarea partiala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import nu se poate acorda acestor bunuri.

Potrivit art.121 C.v., in cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de taxe vamale, cuantumul taxelor vamale se incaseaza in proportie de 3% din suma care se datora, daca marfurile ar fi fost importate.

Pentru marfurile plasate in regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import si care, ulterior, se importa, cuantumul taxelor consta in diferenta dintre sumele incasate potrivit art 121 C.v. si sumele calculate la data inregistrarii declaratiei vamale de import.

Pentru acordarea autorizatiei de plasare sub regim de admitere temporara, titularul trebuie sa depuna o cerere de autorizare la biroul vamal la care se prezinta marfurile pentru vamuire .

Termenul de valabilitate a autorizatiei este stabilit de biroul vamal in functie de justificarile prezentate in cererea de autorizare a regimului de admitere temporara. De asemenea biroul vamal stabileste si termenul de sedere sub regim de admitere temporara a marfurilor pentru care s-a acordat regimul. Acest termen poate fi prelungit numai in situatii exceptionale, dar fara a depasi termenul de valabilitate al autorizatiei.

Regulamentul vamal defineste situatiile exceptionale ca fiind acele evenimente necunoscute initial care impun utilizarea bunurilor o perioada suplimentara.

In 1996 Romania a aderat la Conventia vamala pentru admiterea temporara a marfurilor (A.T.A.) care a fost incheiata la Bruxelles in decembrie 1961. In cazul bunurilor care intra temporar in tara potrivit acestei conventii, cererea de autorizare este inlocuita de carnetul A.T.A., iar foaia de carnet (volet) completa tine loc de autorizatie pentru acordarea regimului de admitere temporara. Biroul vamal poate accepta carnete A.T.A. daca acestea sunt emise de tarile care sunt parti contractante la Conventia A.T.A., daca sunt atestate in caseta rezervata pe coperta carnetului A.T.A. de autoritatile vamale ale tarii de export si daca sunt prezentate autoritatilor vamale romane in cadrul termenului de valabilitate a carnetului A.T.A. acordat la emitere.

Operatiunile de admitere temporara realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabila a autoritatii vamale, numai daca titularul care preia operatiunile indeplineste conditiile stabilite de Regulamentul vamal pentru realizarea lor.

Declaratia vamala de incheiere se depune la biroul vamal desemnat in autorizatie, pentru incheierea regimului de admitere temporara.

D.G.V. poate emite decizii prin care sa stabileasca procedurile si documentele necesare in vederea simplificarii regimului de admitere temporara cu exonerarea totala sau partiala.

40. Operatiunile de leasing

In cadrul operatiunilor de leasing o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice denumita rata de leasing.

La sfarsitul perioadei de leasing, utilizatorul are un drept de optiune: de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Leasingul financiar

Caracteristici:

- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;

- partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

-utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare ( piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata;

- perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din dutata normala de utilizare a bunului, chiar daca, in final, dreptul de proprietate nu se transfera.

Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una din conditiile prevazute pentru leasingul financiar.

Rata de leasing reprezinta, in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca.

In cazul leasingului operational, rata de leasing reprezinta cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante.

Finantator/ locator poate fi o societate de leasing persoana juridica romana sau straina, iar utilizator, din punct de vedere vamal, nu poate fi decat o persoana fizica sau juridica romana.

Regimul vamal de admitere temporara se acorda in cadrul operatiunilor de leasing de tip cross-board. In acest caz finantator / locator este o persoana juridica straina, iar utilizatorul (titularul regimului vamal) este o persoana juridica romana.

Regimul vamal al bunurilor supuse leasingului

Bunurile importate in sistem de leasing sunt supuse regimului de admitere temporara partiala. In cazul acestor bunuri, cumparatorul este obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului, din momentul intocmirii actului de vanzare-cumparare a bunului, in baza declaratiei vamale de import definitiv. Valoarea reziduala nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului.

Daca la expirarea contractului de leasing utilizatorul nu si- a exercitat dreptul de optiune pentru prelungirea contractului sau pentru achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit din vina societatii de leasing sau a furnizorului, atunci utilizatorul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului.

Bunul trebuie sa fie restituit sau sa primeasca o noua destinatie vamala in termenul stabilit de parti (minim 1 an), insa acest termen nu trebuie sa depaseasca 7 ani de la data introducerii in tara a bunului.

Sunt scutite de la plata taxelor vamale si a TVA- ului, subansamblurile si componentele care sunt introduse in tara de societatile de leasing in scopul producerii de bunuri care vor face obiectul unor contracte de leasing.

Instrainarea bunurilor constituie schimbare de regim vamal si obliga la indeplinirea tuturor obligatiilor prevazute de lege, determinate de noua incadrare ca regim vamal. Bunul poate fi instrainat dupa expirarea termenului de 5 ani de la data declaratiei vamale sau dupa amortizarea integrala a activului, in cazul in care perioada normala de amortizare a acestuia este mai mica de 5 ani.

41. Admiterea temporara a mijloacelor de transport

Mijloacele de transport pot fi admise sub regim de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import. Mijloacele de transport aflate in acest regim nu pot fi date in comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice domiciliate sau cu resedinta in Romania.

Mijloacele de transport rutiere

Potrivit art. 285 din Regulamentul de aplicare vehiculele rutiere de folosinta comerciala beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import.

Prin vehicule se intelege orice vehicul rutier, inclusiv remorcile care pot fi atasate.

Pentru acordarea regimului de admitere temporara, vehiculele rutiere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie introduse de o persoana stabilita in strainatate sau de un reprezentant al sau;

b) sa fie utilizate pentru transport comercial de aceasta persoana sau de un reprezentant al acesteia;

c) sa fie inmatriculate in afara teritoriului Romaniei pe numele unei persoane stabilite in strainatate;

d) sa fie utilizate exclusiv pentru un transport care incepe sau se termina in afara teritoriului Romaniei.

Regimul de admitere temporara se acorda pentru perioada necesara realizarii urmatoarelor operatiuni: transport, debarcarea sau imbarcarea pasagerilor, descarcarea si incarcarea marfurilor si intretinerea vehiculelor.

Vehiculele rutiere de folosinta personala fara scop lucrativ beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa fie introduse de persoane stabilite in afara teritoriului Romaniei;

b) sa fie utilizate de aceste persoane in scop privat;

c) sa fie inmatriculate in afara teritoriului vamal al Romaniei pe numele unei persoane din afara acestui teritoriu sau, daca nu sunt inmatriculate in strainatate, sa apartina unei persoane stabilite in strainatate.

Vehiculele rutiere de folosinta personala admise temporar in Romania pot fi vandute, inchiriate, imprumutate, sau date in comodat altor persoane, numai dupa achitarea taxelor vamale si a altor drepturi de import

Mijloacele de transport feroviar

Mijloacele de transport feroviar beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import. In categoria mijloacelor de transport feroviar intra materialul de tractiune, trenurile automotoare, vagoanele automotoare, vagoanele de orice natura destinate transportului de persoane, de bagaje si de marfuri. Pentru a beneficia de acest regim, mijloacele de transport feroviar trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:

1) sa apartina unor persoane stabilite in strainatate;

2) sa fie inmatriculate intr-un stat strain.

Mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispozitia unei persoane juridice romane in scopul utilizarii in comun in baza unui acord prin care se stabileste ca fiecare retea feroviara le poate folosi ca pe ale sale.

Mijloacele de transport aeriene, maritime si fluviale

Mijloacele de transport aeriene, maritime si fluviale beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import. Aceste mijloace de transport pot ramane in Romania pe o perioada necesara realizarii operatiunilor pentru care a fost ceruta admiterea temporara.

De asemenea beneficiaza de regimul de admitere temporara cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import urmatoarele bunuri:

- paletele utilizate de orice mijloc de transport;

-containerele straine cu certificate de agreare, atat cele destinate pentru transportul sub sigilii vamale, cat si cele marcate;

-piesele de schimb, accesoriile si echipamentele uzuale, inclusiv echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea sau amararea marfurilor pe mijloacele de transport, aflate impreuna sau separat de mijloacele de transport carora le sunt destinate.

Mijloacele de transport rutiere, aeriane, maritime si fluviale, paletele si containerele sunt admise temporar fara fi necesara obtinerea de la biroul vamal a autorizatiei si fara depunerea declaratiei vamale. Atunci cand biroul vamal are motive temeinice ca exista un risc privind nerespectarea obligatiei de reexport a mijloacelor de transport, poate fi ceruta depunerea declaratiei vamale de admitere temporara.

Biroul vamal poate anula autorizatia de admitere temporara pentru mijloacele de transport in cazul in care constata ca:

1) mijloacele de transport rutiere pentru folosinta comerciala sunt utilizate fara drept in trafic intern;

2) mijloacele de transport pentru folosinta personala sunt utilizate pentru folosinta comerciala in trafic intern;

3) mijloacele de transport au fost vandute, inchiriate, imprumutate sau date in folosinta unor terti dupa acordarea regimului de admitere temporara.

42. Perfectionarea pasiva

Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau de prelucrare si, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import.

Marfurile de export temporar sunt produsele compensatoare pentru obtinerea carora a fost autorizat regimul de perfectionare pasiva. Pierderile sunt partea din marfurile de export temporar care se distruge sau dispare in cursul operatiunii de perfectionare pasiva, mai ales prin evaporare, uscare, scurgeri in apa de spalare etc.

Persoanele juridice romane care au incheiat un contract de perfectionare pasiva cu un partener strain pot cere directiilor regionale vamale autorizarea regimului de perfectionare pasiva.

Potrivit Anexei nr.25 din Regulamentul vamal, cererea de autorizatie pentru regimul de perfectionare pasiva trebuie sa cuprinda:

1) denumirea, actul constitutiv si sediul solicitantului;

2) sistemul sau modalitatile specifice, luate in considerare: sistemul de schimburi standard fara import anticipat sau sistemul de schimburi standard cu import anticipat;

3) marfurile destinate sa sufere operatiuni de perfectionare sau sa fie exportate in cadrul sistemului de schimburi standard si justificarea cererii;

4) produse compensatoare care se importa sau produse de inlocuire pentru import, care se importa;

5) rata de randament;

6) natura operatiunilor de perfectionare;

7) tarile in care operatiunile de perfectionare vor fi efectuate sau in cazurile in care sistemul de schimburi standard este angajat, tarile din care produsele de inlocuire vor fi importate;

8) termenul estimat a fi necesar pentru importul produselor compensatoare sau al produselor de inlocuire;

9) mijloacele de identificare preconizate;

10) nominalizarea autoritatii vamale care acorda regimul si incheie regimul;

11) termenul preconizat al autorizatiei.

Directiile regionale vamale interjudetene acorda autorizatii pentru regimul de perfectionare pasiva atunci cand constata ca din prelucrarea marfurilor de export temporar vor rezulta produse compensatoare.

Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care:

-prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import;

- inaintea exportului au fost importate, cu exonerarea totala de drepturi de import, pentru a fi utilizate intr-un anumit scop.

Produsele care rezulta in urma procesului de perfectionare pasiva se numesc produse compensatoare. Ele se deosebesc insa de produsele rezultate in urma procesului de perfectionare activa deoarece perfectionarea activa are in vedere importul de marfuri in vederea exportarii lor ulterioare, in timp ce perfectionarea pasiva porneste de la exportul de marfuri in vederea importarii produselor rezultate.

Pentru a beneficia de exonerarea totala sau partiala de taxe vamale si alte drepturi de import, trebuie ca produsele compensatoare sa fie declarate pentru import in numele sau in contul titularului autorizatiei sau de catre alta persoana juridica romana care a obtinut consimtamantul de cesiune al titularului de autorizatie si este obligat sa indeplineasca conditiile cuprinse in aceasta.

Valoarea marfurilor de export temporar este cea inscrisa in declaratia vamala de plasare sub regimul de perfectionare pasiva sau, daca nu este posibila determinarea valorii in acest mod, valoarea se determina prin diferenta dintre valoarea in vama a produselor compensatoare si cheltuielile de perfectionare justificate.

Cand operatiunea de perfectionare pasiva consta in repararea marfurilor importate care ulterior se constata ca sunt defecte sau se defecteaza in perioada de garantie, reimportul lor se efectueaza cu exonerarea totala a platii taxelor vamale si a altor drepturi de import, daca se devedeste ca repararea a fost efectuata gratuit. Atunci cand operatiunea de perfectionare pasiva are ca obiect repararea de marfuri de export temporar, cu titlu oneros, importul produselor compensatoare se efectueaza cu exonerarea partiala a taxelor vamale si a altor drepturi de import.

De asemenea suntem in prezenta unei operatiuni de perfectionare pasiva si atunci cand se inlocuieste marfa importata, daca in locul produsului compensator se importa un produs de inlocuire de acelasi standard.

Prin acelasi standard se intelege ca produsele de inlocuire trebuie sa se incadreze la acelasi cod tarifar, sa fie de aceeasi calitate comerciala si sa posede aceleasi caracteristici tehnice ca si produsul compensator.

Produsele de inlocuire pot fi importate, cu acordul biroului vamal, si inainte de exportul temporar al marfurilor.

Importul anticipat se realizeaza numai cu constituirea unei garantii care sa acopere integral cuantumul taxelor vamale si a altor drepturi de import.

In cazul importului anticipat al produselor de inlocuire, exportul temporar al marfurilor trebuie efectuat in termen de cel mult doua luni de la data inregistrarii declaratiei vamale de import a acelor produse.

Termenul de valabilitate al autorizatiei pentru regimul de perfectionare pasiva este stabilit in functie de conditiile specifice ale operatiunii, dar nu mai mult de doi ani.

In ceea ce priveste rata de randament aceasta se stabileste de catre titularul operatiunii cel mai tarziu in momentul plasarii marfurilor sub regimul de perfectionare pasiva, tinandu-se seama de conditiile operatiunii de perfectionare pasiva.

Declaratia vamala de incheiere a regimului de perfectionare pasiva se depune la biroul vamal care are in evidenta operatiunea.

Potrivit art.103 din Regulamentul vamal, cheltuielile de incarcare-descarcare, de transport si de asigurare a marfurilor de export temporar pana la locul unde a fost efectuata operatiunea de perfectionare pasiva, nu se includ in valoarea marfurilor de export temporar care se ia in calcul la determinarea valorii in vama a produselor compensatoare.

Cheltuielile de incarcare - descarcare, de transport si de asigurare privind produsele compensatoare se includ in valoarea in vama a acestor produse.

Alte operatiuni vamale

43. Transbordarea vamala

Marfurile care se afla sub supraveghere vamala se pot transborda dintr-un mijloc de transport in altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul Romaniei.

Operatiunea de transbordare se efectueaza in prezenta autoritatii vamale.

Transbordarea marfurilor trebuie sa fie ceruta de:

-transportatorul acestora;

-de un comisionar in vama

-de orice persoana care face dovada ca are dreptul de a dispune asupra marfurilor.

Pentru realizarea operatiunii biroul vamal elibereaza un permis vamal in care se mentioneaza felul si cantitatea marfii care urmeaza sa fie transbordata, precum si termenul de efectuare a operatiunii.

In cazul in care se constata lipsuri sau substituiri din marfurile transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru incasarea taxelor vamale si a altor drepturi de import. Elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii permisului vamal.

In caz de forta majora sau caz fortuit transbordarea marfurilor se poate efectua si in locurile unde nu functioneaza birouri vamale, in prezenta organelor de politie care certifica pe documentul de transport felul si cantitatea marfurilor.

44. Introducerea sau scoaterea de bunuri din tara in afara activitatii de comert exterior de catre persoanele juridice

Persoanele juridice romane pot introduce sau scoate din tara bunuri, chiar daca nu au prevazute in obiectul lor de activitate operatiuni de comert exterior, cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) la introducerea in tara bunurile sa fie destinate folosintei proprii si sa nu fie comercializate;

b) la scoaterea din tara bunurile sa fie din patrimoniul propriu si sa fie transmise fara plata.

Introducerea sau scoaterea din tara a acestor bunuri se face cu depunerea declaratiei vamale de import sau de export, inclusiv plata taxelor vamale si a altor drepturi de import sau export prevazute de lege.

Potrivit art.332 din Regulamentul vamal, reprezentantele firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine, care functioneaza legal in Romania, pot introduce in tara bunuri pentru dotarea si intretinerea sediilor lor, cu plata taxelor vamale si a altor drepturi de import. De asemenea ele pot scoate din tara bunurile aduse din strainatate, precum si bunurile pe care le-au achizitionat in tara pentru nevoile lor uzuale.

Pentru autoturisme si alte autovehicule si pentru autoremorcile lor inmatriculate in strainatate, care apartin persoanelor juridice mentionate in art.332, se garanteaza plata taxelor vamale si a altor drepturi de import.

Autovehiculele pot fi introduse temporar in tara si fara garantarea taxelor vamale si a altor drepturi de import atunci cand exista reciprocitate, iar solicitantul a prezentat confirmarea administratiei vamale din statul respectiv ca reprezentantele romane similare beneficiaza de aceleasi facilitati.

45. Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referinta si materialelor publicitare

1.Mostrele sunt definite ca fiind orice bunuri sau parti din acestea primite de la parteneri externi in mod gratuit pentru cunoasterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice in vederea importului sau producerii lor in tara, precum si cele expediate gratuit partenerilor externi in scopul prospectarii pietei externe sau obtinerii de comenzi.

Mostrele pot fi mostre cu valoare comerciala, cuprinzand bunuri sau parti din acestea carora li se poate da si o alta intrebuintare decat cea de mostre, si mostre fara valoare comerciala cuprinzand bunuri sau parti din acestea sectionate, divizate sau care au fost supuse altor operatiuni similare si carora nu li se poate da o alta intrebuintare decat cea de mostre.

2. Modelele de referinta sunt modelele de marfuri a caror fabricare este proiectata, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

a) sa apartina unei persoane stabilite in strainatate si sa fie introduse in tara cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstratii in vederea obtinerii de comenzi;

b) sa nu fie vandute sau inchiriate;

c) sa fie reexportate.

3. Materialul publicitar, de reclama si de documentare consta in cataloage si liste de preturi, referitoare la marfuri puse in vanzare sau la prestari de servicii.

Regimul tarifar al mostrelor, modelelor de referinta si materialelor publicitare este prevazut in Regulamentul de aplicare astfel:

1) la introducerea in tara se aplica regimul tarifar prevazut in legea de aplicare a Tarifului vamal de import al Romaniei;

2) la scoaterea din tara nu se percep taxe vamale.

In cazul bunurilor introduse sau scoase din tara fara plata taxelor vamale, se depune la biroul vamal o declaratie in forma simplificata, in timp ce pentru bunurile introduse cu plata taxelor vamale se depune o declaratie vamala in detaliu.

46. Operatiuni in regim de drawback

Regimul vamal de drawback consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import, percepute cu ocazia introducerii in tara a unor marfuri, daca acestea se reexporta in aceeasi stare sau, dupa ce au fost prelucrate, transformate sau reparate in vederea exportului ori au fost incorporate in produse de export.

Restituirea taxelor vamale de import se poate face la solicitarea importatorilor, numai pentru acele marfuri care pot fi identificate cu ocazia reexportului sau, daca este cazul, pentru care se poate dovedi, prin acte justificative, efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute.

Regimul de drawback se acorda la cerere importatorilor odata cu depunerea declaratiei vamale de import, numai la vamile de interior pe a caror raza de competenta se afla destinatarii.

Importatorii trebuie sa tina evidente care sa permita verificarea ulterioara a exactitatii datelor inscrise in documentele justificative care se vor prezenta pentru restituirea taxelor vamale. Marfurile supuse regimului de drawback trebuie sa fie depozitate in loturi separate de alte marfuri.

Odata cu acordarea regimului de drawbck, organele vamale pot stabili un termen pentru reexportul marfurilor, termen care poate fi prelungit la cererea justificata a importatorilor.

Declaratia vamala de export pentru marfurile importate sub regim de drawback se depune la vama care a acordat regimul, impreuna cu cererea de restituire a taxelor vamale si documentele justificative solicitate.

Organele vamale nu vor accepta restituirea taxelor vamale pentru cererile depuse dupa acordarea liberului de vama la export.

Cererea de restituire a taxelor vamale se solutioneaza de organele vamale in termen de 30 de zile.

Restituirea taxelor vamale se face din incasarile cerute de taxe vamale.

In cazul nerespectarii de catre importatori a conditiilor stabilite pentru verificarea reexportului marfurilor importate, in urma controlului efectuat la destinatar, organele vamale pot decide retragerea regimului de drawback pe baza unui act de constatare vamala.

Forme de drawback:

1. Restituirea de taxe vamale

Exportatorul beneficiaza de o restituire partiala sau totala a taxelor vamale suportate la introducerea marfurilor respective pe teritoriul national.

Adesea se procedeaza de la inceput la acordarea, pentru marfurile avute in vedere a regimului de admisiune temporara. Acest regim consta in autorizarea introducerii in tara a unor bunuri cu suspendarea taxelor vamale pe o durata de timp limitata, cu conditia ca destinatia lor sa fie reexportul dupa prelucrarea corespunzatoare.

Uzanta este ca pentru o astfel de marfa sa se emita o dovada de primire cu cautiune prin care importatorul si cel care da cautiunea se angajeaza solidar sa reexporte marfa sau, dimpotriva, sa o plaseze in antrepozite la expirarea termenului stabilit de admisiune temporara.

2. Restituirea de impozite

Sistemul este utilizat pe planul impozitarii pentru a face ca marfurile nationale sa ajunga pe piata internationala la un nivel de pret similar cu cele provenind din tari cu un nivel fiscal inferior.



[1] Caraiani Gheorghe, Manual pentru declarantii si expertii vamali, Lumina Lex, 2001, pag. 219

[2] Caraiani Gheorghe, Manual pentru declarantii si expertii vamali, Lumina Lex, 2001, pag.455

[3] Caraiani Gheorghe, Manual pentru declarantii si expertii vamali, Ed. Lumina Lex, 2001,
pag. 222

[4] Ioan Condor, Silvia Cristea Condor, Drept vamal si fiscal, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002, pag.14

[5] Carmen Mladen, Drept vamal, Auxiliar curricular pentru specialitatea lucrator vamal, Ed. Economica, Bucuresti, 2000, pag. 95

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 250
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved