Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Baza documentara a sistemului de management operational al productiei

management

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE LA S.C.”XYZ” S.A.
Management prin proiecte
Principiile managementului calitatii
Motivatia in cadrul organizatiilor: tipuri de motivatii, caracteristici psihosociale
Metodologii manageriale -proiect practica - Reproiectarea sistemului de management
Practica controlului statistic al proceselor de fabricatie
Planificarea necesarului de personal. Recrutarea si selectia personalului
LEADERSHIP PARTICIPATIV
Niveluri strategice si tipuri de strategii
BUSINESS PLAN - “White Spirit” TOURIST COMPLEX TARLUNGENI -ZIZIN ROMANIA

TERMENI importanti pentru acest document

: programul calendaristic centralizator :

BAZA DOCUMENTARA A SISTEMULUI DE MANAGEMENT OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

1 CONCEPTIA MODULARA A SISTEMULUI INFORMATIONAL AL ACTIVITATILOR DE PRODUCTIE

Desfasurarea unei coordonari eficiente presupune un proces de comunicare care se institutionalizeaza prin sistemul informational al activitatilor de productie, definit ca ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la realizarea obiectivelor specifice acestei activitati.

Prin complexitatea sa si prin implicatiile pe care le are asupra rezultatelor activitatii economice de ansamblu ale intreprinderii industriale, managementul operational al productiei necesita utilizarea unui volum mare de date si informatii. Aceste informatii pot fi grupate dupa natura si provenienta lor, in principal, in urmatoarele categorii:

- informatii de intrare din alte activitati ale intreprinderii, cum sunt activitatile de planificare, desfacere, aprovizionare, pregatire tehnica a fabricatiei, personal, C.T.C., intretinere si reparatii masini si utilaje etc.;

-        informatii rezultate in urma prelucrarii;

-        informatii de iesire spre alte activitatii ale intreprinderii, cum sunt cele de aprovizionare, desfacere, financiara, pregatirea tehnica a fabricatiei, intretinere si reparatii, precum si informatiile destinate managementului intreprinderii.

Sistemul informational al intreprinderii este conceput modular, in sensul in care fiecarui subsistem al managementului operational al productiei ii corespunde un numar de blocuri de analiza, denumite module.

Modulele se caracterizeaza prin:

● informatii de intrare si locul de unde provin;

● algoritmi de calcul pentru prelucrarea informatiilor;

● informatii rezultate in urma prelucrarii;

● purtatori de informatie si continutul acestora;

● informatii de iesire si destinatia acestora.

Potrivit acestei conceptii, printr-o combinatie de module adecvate, sistemul informational poate fi adaptat fiecarei intreprinderi in functie de conditiile concrete si in special de caracteristicile procesului de productie.

2.2  FONDUL DE INFORMATII SI DOCUMENTELE SPECIFICE MODULELOR SUBSISTEMELOR MANAGEMENTULUI OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

 Sistemul informational modular al activitatii de productie presupune divizarea subsistemelor componente in functie de specificul procedurilor analizate, a informatiilor de intrare, iesire, a suportilor de informatii in urmatoarele module:

a) Modulele subsistemului de elaborare a programului de productie

Subsistemul de elaborare a programului de productie cuprinde ansamblul de activitati desfasurate in scopul derivarii obiectivelor managementului tactic in domeniul functiunii de productie pe intervale de timp reduse si subunitatii structurale de fabricatie. Schema bloc a activitatilor este redata in fig.1


Fig. 1 Schema bloc a activitatilor subsistemului de elaborare a programului de productie

 

Modulele subsistemului de elaborare a programului de productie sunt, in principal, urmatoarele:

-        ciclograma pe produs;

-        programul de productie calendaristic centralizator;

-        balanta de corelare capacitate-incarcare;

-        programul de productie operativ.

a.1. Ciclograma pe produs se elaboreaza in special pentru productia de serie mica si individuala, cu scopul determinarii devansarilor calendaristice pe faze de fabricare a produsului respectiv fata de termenul de livrare.

Ciclograma pe produs sau pentru un lot de produse, in cazul productiei de serie mica, este un program de productie operativ care, in general, se reprezinta sub forma unei diagrame Gantt, cu scara timpului in numaratoare inversa. Ciclograma de fabricatie pe produs sau pentru un  lot de produse precizeaza duratele de executie, termenele de incepere si incheiere a executiei pe faze ale produsului tehnologic.

Informatiile de intrare necesare elaborarii ciclogramei pe produs se refera la: diagrama de montaj a produsului, cantitatile de articole pe produs, succesiunea operatiilor si fazelor procesului tehnologic, timp normat, formatia de lucru etc..

In urma prelucrarii acestor informatii se obtin informatii referitoare la devansarea fazelor si operatiilor si purtatorul de informatii „Ciclograma pe produs”.

a. Programul de productie calendaristic centralizator se elaboreaza cu scopul defalcarii, pe luni, dupa anumite criterii sau prin includerea ciclogramelor pe produs intr-un grafic centralizator.

Informatiile de intrare provin in principal din :

-   activitatea de desfacere referitoare la: denumirea produselor, cantitatile si termenele contractate;

-   activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei: fazele de pregatire si executie pe produs, durata de executie etc..

-   modulul ciclograma pe produs etc..

In urma prelucrarii acestor informatii se obtine purtatorul de informatii „Programul calendaristic centralizator”, cu informatii de iesire referitoare la cantitatile de realizat pe perioada, necesarul de materiale etc..

            a.3. Balanta de corelare capacitate-incarcare are ca scop verificarea incarcarii capacitatii de productie cu sarcinile cuprinse in programele de productie si asigurarea echilibrului dinamic intre necesitati si posibilitati pe o anumita perioada.

Informatiile de intrare se extrag din:

-                  modulul Program calendaristic centralizator sau Program operativ, referitoare la: denumirea produselor programate, cantitatile de efectuat, termenele de incepere a fiecarei faze la fiecare veriga de productie etc.;

-                  activitatea de planificare referitoare la: capacitatea de productie pe grupe de masini, indici de utilizare a capacitatii de productie etc.;

-                  activitatea de personal referitoare la numarul mediu scriptic pe meserii.

In urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorul de informatii „Balanta de corelare  capacitate-incarcare”, cu informatii referitoare la gradul de incarcare a capacitatii pe grupe de utilaje. Aceste informatii de iesire folosesc redistribuirii sarcinilor, deci modificarilor programelor de productie.

Algoritmul pentru elaborarea Balantei de corelare capacitate-incarcare presupune:

Informatii de intrare                                                      Organizarea pe fisiere

1) PROGRAMUL DE PRODUCTIE OPERATIV (PPO)

 Contine informatii referitoare la                                                Fisier de produse (FPD)

 nomenclatorul produselor ce urmeaza                     

a fi executate () si cantitatea din

fiecare produs (qi)

2) FISE TEHNOLOGICE (FT)

Contine numarul operatiilor tehnologice                                      Fisier tehnologic (FTH)

(), succesiunea lor, utilajele la care se

executa, durata operatiei tehnologice(tj)

3) SITUATIA NUMARULUI DE UTILAJE

PE GRUPE (SNUG)

Contine numarul utilajelor

dintr-o grupa (Mj) si numarul pe grupe()                              Fisier de capacitati

4)PROGRAMUL DE REPARATII UTILAJE (PRU)                        de productie (FCP)

Contine utilajele care necesita interventii, felul                          

interventiei si durata de stationare a utilajului                                   

in interventie(dsj)                                                                             

5) SITUATIA TERMENELOR DE INCHEIERE  A

EXECUTIEI PRODUSELOR AFLATE

 IN FABRICATIE (STIE),ofera informatii pe baza

carora se stabilesc momentele de eliberare a

 utilajelor.

Calculele ce urmeaza a fi efectuate se deruleaza astfel:

-        calculul volumului de manopera pe grupe de utilaje sau operatii tehnologice(T)

                                                    ,                                             (1)

unde:      - reprezinta durata de executie a produsului i la operatia tehnologica j  

                     (min);

                  - cantitatea (volumul fizic) din produsul i (buc.);

                   - nomenclatorul programului de productie operativ.

-        calculul fondului de timp disponibil pe grupe de utilaje sau operatii tehnologice ():

                          ,                                     (2)

in care:       - reprezinta numarul utilajelor la care se executa operatia tehnologica j;

                    - fondul de timp nominal al utilajului (ore);

                    - durata de stationare a utilajului j in interventia de tipul k (ore);

                     - felul interventiei.

 

-  calculul gradului de incarcare a grupei de utilaje ()

                                             

                                             

  Schema logica de program este prevazuta in fig.

Fig. 2 Schema logica a elaborarii Balantei de corelare capacitate-incarcare

 

a.4. Programul de productie operativ are ca scop detalierea programului calendaristic centralizator pe subunitati de timp si subunitati structurale ale intreprinderii.

Informatiile de intrare provin din:

-        modulul Ciclograma pe produs referitoare la: durata ciclului de productie, termenele de incepere si terminare a diferitelor faze sau operatii etc.;

-        modulul Program de productie calendaristic centralizator referitor la cantitatile programate pe perioade.

Prin prelucrarea acestor informatii rezulta purtatorul „Programul operativ”, cu informatii referitoare la: denumirea reperelor operatii, termenele de incepere si terminare, ordinea de lansare.

b) Modulele subsistemului de lansare in fabricatie

Subsistemul de lansare in fabricatie cuprinde ansamblul de activitati necesare elaborarii, multiplicarii si difuzarii documentelor la nivelul centrelor efectorii, conform programelor de productie.

Modelele subsistemului de lansare in fabricatie sunt:

-        bonurile de materiale sau fisele limita;

-        fisele de insotire si dispozitiile de lucru.

Schema bloc a activitatilor subsistemului de lansare in fabricatie este prezentata in fig.3.




         Constituirea setului de documente de lansare

 
         Alte informatii


Bonuri de materiale

 
                                   


Fig. 3 Schema bloc a activitatilor subsistemului de lansare in fabricatie

 

b.1 Bonurile de materiale sau fisele limita au ca scop stabilirea cantitatilor de materii prime si materiale necesare executarii articolelor cuprinse in programele de productie operative.

Bonul de materiale se intocmeste in doua exemplare pentru fiecare material. Documentul contine informatii despre felul materialului, cantitatea data in consum, locul consumului.

Informatiile de intrare necesare provin in principal din:

 - subsistemul de elaborare a programelor de productie si, in special, din modulul „Programul operativ”, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si terminare etc.;

 -  activitatea de pregatire tehnica, referitoare la caracteristicile materiilor prime, consumuri specifice pe articole.

In urma prelucrarii acestor informatii rezulta purtatorii de informatii: „Bonuri de materiale” sau „Fisele limita”.

b. Fisele de insotire si dispozitiile de lucru se elaboreaza cu scopul informarii executantilor directi asupra operatiilor ce urmeaza a se executa, S.D.V.-urilor necesare formatiei de lucru, categoria de incadrare etc..

Fisa de insotire se intocmeste intr-un singur exemplar pentru fiecare piesa, subansamblu sau ansamblu in parte. Documentul contine informatii referitoare la denumirea articolului constructiv, locul unde se executa, S.D.V.-urile necesare, operatiile tehnologice si formatia de lucru prevazuta la fiecare operatie.

Dispozitia de lucru se intocmeste in doua exemplare si contine unele date de insotire (denumirea articolului constructiv, locul unde se executa si operatiile tehnologice), date privind volumul fizic si volumul de manopera pe operatii. Dispozitia de lucru este considera drept principalul act declansator al productiei, reprezentand totodata documentul pe baza caruia se stabileste valoarea manoperei cuvenita fiecarei formatii de lucru.

Informatiile de intrare pentru fisele de insotire si dispozitiile de lucru provin din:

- modulul „Programul operativ”, referitoare la cantitatile programate, termenele de incepere si de terminare etc.;

-  activitatea de pregatire tehnica referitoare la: caracteristicile tehnice ale produselor, tehnologiei de fabricatie etc..

In urma prelucrarii rezulta purtatorii de informatii  „Fisa de insotire” si „Dispozitiile de lucru”, cu informatii de iesire necesare executantilor directi.

c)Modulele subsistemului de control al indeplinirii programelor de productie

Modulele acestui subsistem sunt, in principal, urmatoarele:

-   functionarea utilajelor;

-   abaterile in desfasurarea procesului de productie;

-   miscarea obiectelor muncii intre sectii.

c.1. Functionarea utilajelor este urmarita zilnic, pe schimburi,   evidentiindu-se orele de functionare si de nefunctionare pe cauze (defectiuni,  lipsa de energie, lipsa de comenzi, de forta de munca etc.). Informatiile  de intrare au caracter operativ si rezulta din urmarirea functionarii utilajelor. Prin inregistrarea  acestora se creeaza purtatorul de informatii „Fisa individuala U”, care contine informatii de iesire referitoare la: denumirea utilajului, timp de functionare, timp de nefunctionare etc..

Tot prin prelucrare, la nivelul intreprinderii, pe baza fiselor individuale U, se intocmeste purtatorul de informatii „Fisa recapitulativa UT”, care ofera informatii pe grupe de masini referitoare la timpul de functionare si nefunctionare pe cauze.

c. Abaterile in desfasurarea procesului de productie evidentiaza, pe cauze, nerespectarea programelor de productie din punctul de vedere al cantitatilor si termenelor.

Pentru evidentierea acestora sunt necesare informatii din:

- modulul „Programul operativ”, referitoare la cantitatile prevazute a se executa, termenele de executie;

- procesul de productie, referitoare la: termenele efective de incepere, cantitatile efectuate etc..

 In  urma inregistrarii acestor abateri rezulta purtatorul de informatii „Caietul dispecerului”, in care se evidentiaza toate abaterile pe cauze, pe baza carora se iau decizii operative de reglare a desfasurarii procesului de productie.

c.3. Miscarea obiectelor muncii intre sectii urmareste evidentierea abaterilor termenelor efective de predare a obiectelor muncii intre sectii fata de termenele de predare prevazute in programele de productie.

Informatiile de intrare provin din modulul abaterilor de la desfasurarea proceselor de productie si programelor de productie. Pe baza acestora se elaboreaza purtatorul de informatii „Caietul dispecerului central” .

3. FLUXUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII DE MANAGEMENT OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

   In cele mai multe cazuri analiza fluxurilor informationale solicita un volum mare de munca si prezinta o serie de dificultati in interpretare, datorita cantitatii mari de informatii ce trebuie supusa analizei. Reducerea volumului de munca in activitatea de analiza a fluxurilor informationale este posibila, intre altele, prin utilizarea reprezentarilor grafice.

Pentru studiul fluxurilor informationale se folosesc mai frecvent schema orizontala a fluxului informational si schema bloc. Folosirea acestor reprezentari grafice permite reprezentarea fluxurilor informationale cu ajutorul unor simboluri unitare pentru diversele tipuri de documente si operatii, asigurand:

-        prezentarea sugestiva, la diverse grade de detaliere, a fluxului desfasurarii diferitelor activitati si lucrari si, implicit, a contributiei conducerii la aceasta desfasurare;

-        posibilitatea sesizarii rapide a dificultatilor existente in aceste fluxuri (paralelisme, circuite nerationale etc.) si, pe aceasta baza, a modalitatilor de rationalizare a fluxurilor respective.

Schema orizontala a fluxului informational, intalnita sub denumirea de tehnica ASME – American Society of Mechanical Engineering –, constituie o reprezentare cu un grad avansat de detaliere.

Tehnica ASME foloseste urmatoarele simboluri simple si combinate:

a)     simple


                     Crearea unui document nou sau inscrierea pentru prima oara                                                                                                                                                                                                 

                     a unor date intr-un document tipizat

                   

                        Adaugarea de date pe un document elaborate anterior prin care se 

                      modifica continutul sau

                       Manipularea unui document in incinta unui birou (scoatere din plic, 

                      capsare, scoatere din fisiere, mutare dintr-un dosar in altul etc.)

                       Verificarea cantitativa si calitativa a inregistrarilor efectuate intr-un   

                      document

                      Miscarea documentului

                      Stationarea, asteptarea prin indosariere temporara, vederea arhivarii sau 

                      expedierii prin posta

                      Arhivarea sau distrugerea documentului


b) combinate

                               Linie de influenta (efectul exercitat de un document asupra unuia

                             sau mai multor documente)

                       

 

                             Intocmirea unui document in mai multe exemplare

                             Verificarea si manipularea documentului                       

                         

                             Verificarea si modificarea continutului documentului


                            Bloc de simplificare (aceeasi operatie pe toate documentele)

         1

                                  Documentul 1 genereaza manipularea documentului 2



                    2

    1

                               Documentul 1 genereaza modificarea continutului documentului 2

                   2

   

   1                2        Documentul 1 genereaza documentul 2

  Caracteristicile acestei prezentari grafice constau in aceea ca, pe de o parte, ofera posibilitatea precizarii influentei pe care o are un document asupra unuia sau mai multor documente iar, pe de alta parte, lungimea reprezentarii este nelimitata, permitand cuprinderea intregului sistem intr-un singur grafic. Aceasta metoda de reprezentare grafica are, de asemenea, avantajul ca permite urmarirea cu usurinta a circulatiei documentelor pana la finalizare, depisteaza paralelismele in efectuarea operatiilor precum si operatiile inutile. Are insa si dezavantajul unei perceperi de ansamblu mai dificile si mai ales nu ofera o imagine vizuala a locului de efectuare a operatiilor in compartimentele structurale ale intreprinderii.

Principalele reguli de respectat sunt urmatoarele:

-        pentru fiecare exemplar dintr-un document se rezerva o linie orizontala, care reprezinta circuitul acestuia si pe care figureaza toate operatiile efectuate asupra exemplarului respectiv;

-        circuitul unui document se poate termina numai cu simbolurile            sau       ;

-        langa fiecare simbol, unde este cazul, se pot inscrie informatii privind compartimentul sau executantul care efectueaza operatia respectiva, timpul necesar efectuarii operatiei, timpul de stationare al documentului, frecventa operatiei (pe ora, zi, etc.);

-        cand un document poate urma doua sau mai multe variante posibile de circulatie si operare  situatia se prezinta astfel:

                                                             20%

                                                                 

                  2                                          

                                                                  80%

              1

                

                                  Fig. 4. Reprezentarea specifica tehnicii ASME

        

Reprezentarea din fig. 4 arata ca in 20% din cazuri, documentul nou generat (2) sufera doua operatiuni suplimentare fata de celelalte 80% din cazuri. Acest sistem de reprezentare se mai numeste ”by pass”;

-        sunt cazuri in care un document A, pentru a fi verificat si a i se consemna verificarea, necesita scoaterea din arhiva a unui alt document B, apoi confruntarea datelor A cu B, notarea rezultatelor verificarii sau a altor date pe formularul B si arhivarea in continuare a acestuia. O astfel de reprezentare este data in fig. 5.

                           Scoatere                                                   Verificarea                              Arhivare

                            din arhiva document B                                    si inregistrarea                        document B

                                        


Document A

                                                                 

                 Fig. 5. Reprezentarea grafica a verificarii unui document A cu

                                      notarea rezultatelor verificarii in documentul B

                                           

       In cazul in care rezultatul confruntarii se noteaza atat in documentul A cat si in documentul B, reprezentarea este cea din fig. 6.

                   Document A

                    existent  in                   Scoaterea                         Verificarea                                                           Arhivare

                      arhiva                        din arhiva                  si  inregistrarea                                                         document B

      


                     

                                 Document A                                                                                                                        Inregistrare

                                                                                                                                                          document A

                                     Fig. 6. Reprezentarea grafica a verificarii unui document A cu

                                      notarea rezultatelor verificarii in documentele A si B

-        in scopul evitarii reprezentarii detaliate, in schemele de reprezentare se pot introduce blocuri de simplificare (fig. 7. a, b)

Semneaza

 

Trimite

 


1

 
                                                                


                                                                                                          Trimite

                      2


             1



                     

a

           

1

 
                                                                


                                                                                                         

                      2

Semneaza

 


Trimite

 

Trimite

 

             1                                                                 

                     


b

                                     Fig. 7. Reprezentarea grafica detaliata (a) si simplificata (b)

          In continuare se prezinta un exemplu care contine operatiile si documentele utilizate pentru scoaterea din magazie a unor materiale si trimiterea lor catre sectiile de productie (fig. 8.)

Scoate fisa

 


Noteaza

 

Fisier

 

La seful

sectiei

 

Aprobat

 

    La magazie

 


Fisier

 

1

 
                                                                                                                                                    

                                                                                                                             


Sectie

 

Bon de

materiale

 


Magazinerul

completeaza si

semneaza

 

Semneaza

primitor

 

                                  

                               

                     Fig. 8. Reprezentarea grafica a eliberarii materialelor din magazie

           Din figura 8. rezulta ca bonul de materiale se intocmeste in doua exemplare, dupa care este adus sefului sectiei spre aprobare si apoi trec la magazie. Aici se scoate fisa materialului, respectiv, se noteaza in aceasta cantitatea care se va elibera, recalculandu-se stocul, dupa care se arhiveaza. Se completeaza de catre magaziner, pe cele doua exemplare, cantitatea eliberata, dupa care le semneaza.

          Primitorul materialului semneaza pe ambele exemplare, dupa care un exemplar se arhiveaza intr-un fisier de evidenta, iar al doilea exemplar impreuna cu materialul primit merge in sectie.

                                                          


loading...





DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 614
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2017 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site