CONSIDERENTE TEORETICE PRIVIND EVALUAREA EFICIENTEI PROIECTELOR DE INVESTITII

CONSIDERENTE TEORETICE PRIVIND EVALUAREA EFICIENTEI PROIECTELOR DE INVESTITII

Remarcam in ultima perioada o evolutie din ce in ce mai accelerata a economiei in ansamblul ei, evolutie sustinuta prin aparitia unor idei de afaceri si societati noi sau prin dezvoltarea celor deja existente, prin aparitia unor oportunitati de afaceri si a unor abordari investitionale inexistente pana in prezent. Totusi nu putine sunt obstacolele si riscurile ce apar cu ocazia realizarii unui proiect de investitii fie pentru infiintarea unei societati, fie pentru dezvoltarea capacitatilor existente in cadrul acesteia.

In viata economica activitatea de investitii ocupa un loc central, atat in sfera productiei de bunuri si servicii, cat si in sfera consumului, fiind factorul care influenteaza simultan cererea si oferta. Acesta afirmattie este intarita de procesele de antrenare si multiplicare a efectelor pe care le genereaza orice proiect de investitii, indiferent de sectorul de activitate in care se implementeaza.

Notiunea de investitii are doua sfere de cuprindere.Sfera largita este reprezentata de investitiile financiare, care constituie, in esenta, orice plasament de capital cu scopul de a obtine un anumit profit.

Cumpararea de actiuni sau de alte titluri de valoare, plasamentele de sume banesti la banci, alocarea unor fonduri pentru initierea de afaceri - in scopul de a obtine dividende, dobanzi si profituri - inseamna investitii financiare.

Sfera restransa se refera la achizitionarea de noi mijloace fixe si se numesc investitii de capital.

Investitiile de capital reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza sau se achizitioneza noi capitaluri fixe, productive, sau neproductive, se dezvolta, se modernizeaza si se reutileaza cele existente.

Investitiile de capital au loc in economia reala precum si in domeniile social- culturale, constituind, suportul material al cresterii economice [1]si al dezvoltarii activitatilor social - culturale in orice tara din lume.

Promovarea oricarui factor de productie nu se poate realiza decat prin intermediul investitiilor de capital, deoarece numai ele pot asigura suplimentarea factorilor folositi (aspectul cantitativ) si / sau cresterea eficientei utilizarii acestora (aspectul calitativ).

In ansamblul factorilor de care depind cresterea si dezvoltarea economica, investitiile ocupa un rol deosebit de important.

Ca un argument ce sustine acest fapt, trebuie precizat ca nu exista macromodel economic clasic sau modern, in care sa nu apara investitiile, cum este modelul lui Keynes "multiplicatorul investitiilor " sau modelul lui Harrod- Domar, care evidentiaza rolul investitiilor ca acumulare de capital si componenta a cererii agregate, functia simpla de accelerare a investitiilor.

Putem afirma ca legatura dintre investitii si cresterea economica este ambivalenta: pe de o parte, investitiile influenteaza cresterea economica prin volumul lor; pe de alta parte, cresterea economica este influentata de calitatea investitiilor realizate, aspect ce se reflecta in eficienta economica a investitiilor.

In conditiile in care resursele de care dispune umanitatea sunt limitate la potentialul planetei iar nevoile sunt intr-un proces continuu de diversificare, investitiile trebuie orientate in special pentru cresterea contributiei factorilor calitativi (in detrimentul celor cantitativi), deoarece astfel se pot obtine rezultate superioare cu acelasi volum de eforturi depuse (resurse consumate).

Orice lucrare de investitii se materializeaza intr-un obiectiv de investitii, care in final participa la realizarea procesului de productie sub forma de capital fix.

Scopul oricarei lucrari de investitii este acela de a constitui substanta materiala pe care sa se desfasoare viitoarea activitate preconizata, avand, dupa caz, caracter productiv sau socio-cultural.

Intreaga strategie de concepere si realizare a obiectivelor de investitii, in conexiune cu rezultatele economico-financiare ale viitoare activitati, este cuprinsa in studiul de fezabilitate al fiecarui obiectiv.

Studiul de fezabilitate reprezinta ansamblul de piese scrise (calcule tehnico-economice, desene, memorii de fundamentare, masuri concrete de actiune) privind necesitatea realizarii viitorului obiectiv, sursele de aprovizionare cu materii prime, pietele de desfacere, asigurarea capitalului - lichiditati si credite - ,rezultatele scontate, amplasamentul.

In prezent, in tara noastra studiile de fezabilitate se intocmesc in concordanta cu metodologia elaborata de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D).

Pentru aprecierea eficientei economice a proiectelor de investitii prin metodologia B.I.R.D, se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta care asigura evaluarea eficientei economice atat la nivel de agent economic, cat si la nivelul economiei nationale.

I. INDICATORI STATICI DE EVALUARE A EFICIENTEI PROIECTELOR DE INVESTITII

VALOAREA INVESTITIEI - este un indicator de volum care exprima efortul investitional total facut pentru realizarea obiectivului. In principiu, investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului, pana la punerea sa in functiune. Volumul investitiei include astfel stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare a obiectivului economic, precum si o serie de cheltuieli care nu maresc valoarea capitalurilor fixe.

Relatia de calcul este :

It = Id + Icol + Icon + SMC + Pi + Pc ,

In care :

It - reprezinta investitia totala;

Id, Icol, Icon - investitia directa, colaterala si conexa;

SMC - stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare;

Pi - pierdere de profit ca urmare a scoaterii din circuitul economic a resurselor financiare alocate pentru finantarea investitiei;

Pc - pierdere de profit ca urmare a scoaterii temporare din folosinta a unor capacitati de productie in vederea modernizarii.

TERMENUL DE RECUPERARE (T) - exprima perioada de timp pe parcursul careia valoarea investitiei se recupereaza din profitul anual. Aceasta metoda nu ia in considerare fluxurile de numerar ulterioare perioadei de recuperare.

. Pentru obiectivele noi, relatiile de calcul pot fi :

Ti=

In care: T - reprezinta termenul de recuperare al investitiei;

It - investitia totala;

Ph - profitul anual.

Proiectele cu perioade lungi de recuperare a investitiilor nu ajung la castigul maxim in primii ani de la implementare. Aceasta inseamna ca metoda perioadei de recuperare a investitiei poate sa elimine acele investitii care sunt de cea mai mare importanta pentru succesul pe termen lung al firmei.

Proiectele a caror perioada de recuperare a investitiei este mai scurta au, de obicei, efecte favorabile pe termen scurt asupra profiturilor pe actiune. Firmele care utilizeaza metoda sacrifica o dezvoltare viitoare pentru un venit contabil prezent.

COEFICIENTUL DE EFICENTA ECONOMICA (ei) - exprima profitul anual ce revine la 1 leu investit. Ca urmare a continutului sau economic, decizia de investitii se ia in functie de varianta la care acesta este maxim.

Formula de calcul pentru obiecte noi :

ei=

RANDAMENTUL ECONOMIC - exprima profitul final (profitul obtinut dupa recuperarea investitiei), ce revine la 1 leu investit.

Formula de calcul a indicatorului este:

R_i = = = =

In care:

R_i - randamentul economic al investitiilor;

P_t - profitul total;

P_f - profitul final.

Randamentul economic este mai semnificativ in aprecierea variantelor de investitii atunci cand se urmareste obtinerea unui profit mai mare, cand resursele de care dispun societatile asigura achizitionarea unor utilaje, tehnologii ce vor facilita realizarea unei productii cu parametri tehnico-economici superiori.

Orice lucrare de investtii, mai ales cele care se concretizeaza in capital fix, constituie, in fond , un unicat. Asemenea lucrari nu se realizeaza decat pe baza unei documentatii tehnico-economice, specifice asadar obiectivului respectiv.

In acelasi timp, oricarei lucrari de investitii ii este propriu un anumit risc, deoarece in prima faza aceasta lucrare imobilizeaza fonduri banesti, urmand ca recuperarea lor si obtinerea unui profit final sa se faca intr-o perioada viitoare indelungata.

Obigativitatea elaborarii studiului de fezabilitate pentru fiecare lucrare de investitii a fost stabilita de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru obiectivele finantate din fondurile acesteia; in tara noastra s-a introdus obligativitatea intocmirii lor pentru toate obiectivele de investitii, chiar si pentru cele care nu sunt finantate de B.I.R.D.

I.2 INDICATORI DE EFICIENTA ECONOMICA CONFORM METODOLOGIEI B.I.R.D

Pentru evaluarea eficientei economice conform metodologie B.I.R.D . se utilizeaza un sistem de indicatori ce asigura comparabilitatea dintre eforturile, cu investitia si efectele realizate. Aceasta comparabilitate se face la momentul inceperii realizarii lucrarilor de investitii.

VENITURI BRUTE reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. Acestea sunt constituite in special din valoarea productiei marfa, dar pot proveni si din alte activitati, cum ar fi incasari din activitatea magazinelor proprii, din vanzarea unor materii prime care prisosec, din fondurile fixe sau parti din acestea care se vand din diverse motive.

CHELTUIELI TOTALE includ atat cheltuielile cu investitia, cat si cheltuielile de productia. In volumul de investitii se cuprind cheltuielile propriu-zise pentru realizarea obiectivului economic, precum si o serie de alte cheltuieli, cum sunt cheltuielile pentru achizitionarea mijloacelor circulante necesare la prima dotare, cheletuieli pentru pregatirea fortei de munca, cheltuieli pentru plata salariatilor care asigura supravegherea desfasurarii procesului investitional.

In cheltuielile de productie se includ toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei, mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix.

Formula de calcul este : Cth = Ih + Ch

RAPORTUL DINTRE VENITURI SI COSTURI ( Raportul beneficiu/cost) ce realizeaza o comparatie intre valoarea incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si ansamblul cheltuielilor efectuate cu edificarea obiectivului.

Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori, care se obtin in perioade diferite de timp, la un moment dat, se foloseste tehnica actualizarii.

Relatia de calcul este:

R=

In care :

R - reprezinta raportul dintre veniturile actualizate si costurile totale actualizate;

Vh - venitul obtinut in anul h,

Ih - investitia anuala

Ch - cheltuielile anuale de productie actualizate

d, D - durata de realizare, respectiv de functionare a obiectivului de investitii.

Un proiect de investitii va fi acceptat in cazul in care R > 1, ce reflecta recuperarea integrala a cheltuielilor efectuate si realizarea unei anumite marje de profit la nivelul unei societati.

CASH -FLOW ( Flux de numerar ) exprima situatia la zi, respectiv nivelul castigului sau al pierderii pentru fiecare an luat in calcul, putand fi calculate la nivelul agentului economic cat si la nivelul economiei nationale.

Relatia de calcul a fluxului de numerar este :

CF=V_h--(I_h+C_h)*

In care :

Fh - fluxul de numerar in anul h

Vh - venitul anului h

Ch,Ih - cheltuielile de productie, si respectiv de investitii in anul h

Se poate mentiona faptul ca in perioada de exectie a proiectului, fluxul de numerar este mai favorabil la nivelul analizei economice, deoarece este considerat ca venit si imprumutul solicitat si primit de la o institutie bancara.

Fluxul de numerar in tara noastra este denumit, VENIT NET, care poate fi anual sau total ( calculat pe intreaga perioada de functionare a obicetivului de investtii).

VENITUL NET ACTUALIZAT ( V.A.N. ) este indicatorul ce permite stabilirea diferentei intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale, atunci cand toate valorile sunt actualizate.

Expresia analitica este :

VNA = V_h-(I_h+C_h)*

Venitul actualizat net masoara avantajul absolut susceptibil de a fi retras

dintr-un proiect de investitie, astfel ca in situatia in care indicatorul are o valoare pozitiva reflecta "imbogatirea"societatii prin acest proiect, iar atunci cand indicatorul inregistreaza o valoare negativa se reflecta "saracirea" societatii.

In functie de venitul actualizat net, sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la nivelul carora venitul actulaizat net are o valoare mai mare ca zero.

Se pot sesiza o serie de inconveniente [18]ale utilizarii VAN pentru selectarea proiectelor de investitii :

- criteriul nu are in vedere constrangerile bugetare;

- nu ia in considerare posibilele modificari ale ratelor de rentabilitate cerute de investitori in functie de ratele de dobanda de pe piata;

- nu tine cont de interdependentele dintre proiectele de investitii

- nu permite posibilitatea compararii obiectivelor de investitii de dimensiuni diferite sau a caror durata de viata este diferita.

Importanta acestui indicator deriva din faptul ca, in conditiile unei economii de piata orice societate este interesata sa obtina un profit cat mai mare, iar V.N.A exprima tocmai profitul net obtinut de o societate pe intreaga perioada de functionare a obicetivului de investitii si in conditiile cunatificarii influentei factorului timp.

RATA INTERNA DE RENTABILITATE (RIR) este definita ca rata de actualizare care face ca valoarea actualizata a intrarilor nete de numerar, estimate in cadrul proiectului si fie egala cu valoarea actualizata a costurilor (deci iesirilor de numerar), estimate pentru proiectul respectiv.

Formula de calcul este :

RIR = a_min+(a_max - a_min)*VNA₊

Daca rata interna de rentabilitate a investitiei [19] depaseste costul fondurilor utilizate pentru finantarea proiectului, dupa rambursarea capitalului imprumutat ramane un surplus si acest surplus revine actionarilor firmei. Astfel, realizarea proiectului duce la cresterea valorii capitalului social al firmei.

Daca rata interna de rentabilitate a investitiei este mai mica decat costul capitalului, realizarea proiectului impune niste costuri actionarilor existenti, si, in acest caz acceptarea proiectului duce la o reducere a valorii firmei.

Criteriul ratei interne de rentabilitate stipuleaza, de asemenea, ca daca proiectele sunt independente, firma trebuie sa accepte toate proiectele ale caror RIR sunt mai mari decat costul capitalului. Daca proiectele se exclud reciproc, trebuie acceptat proiectul care are cea mai mare rata RIR.

In cadrul metodologiei B.I.R.D [20] rata interna de rentabilitate este unul dintre cei mai semnificativi indicatori ai eficientei proiectelor de investitii, deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intrega durata de functionare a obiectivului, stabilind puterea economica a acestuia, respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total, cu investitia si productia.

Acest indicator, dupa nivelul la care se face analiza, imbraca doua forme, si anume rata interna de rentabilitate economica, in cazul analizei economice, si rata interna de rentabilitatea financiara, pentru anailza financiara.

Este oportun ca selectarea proiectelor de investitii in functie de rata intrna de rentabilitate sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiectivele economice similare din tata, dar in mod deosbit din strainatate, unde acest indicator se calculeaza in mod uzual.

I.3. ANALIZA DE SENZITIVITATE - TEHNICA DE EVALUARE A PROIECTELOR DE INVESTITII

Analiza de senzitivitate stabileste gradul de viabilitate a proiectului, adica sensibilitatea proiectului la modificari negative ce apar, respectiv scumpirea materiilor prime, cresterea salariilor, epuizarea resurselor initiale de materii prime prime si schimbarea pietelor de aprovizionare, scaderea preturilor la produsele finite.

Prin aceasta analiza se abordeaza problema riscului si a incertitudinii in realizarea proiectului respectiv.

Primele elemente care apar in mod cert [22] la inceput intr-un proiect de investitii isi vor schimba nivelurile de influenta pe parcursul a 10-20 de ani, cat poate reprezenta viata economica a obiectivului.

Analiza de senzitivitate este utila chiar la nivelul etapei de planificre a proiectului de investitii, atunci cand se abordeaza altenativele cu privire la combinatia de factori de productie ce urmeaza a fi utilizati.

Variabilele in functie de care se analizeaza riscul sunt cele care au influenta cea mai puternica asupra cash flow-urilor proiectului.

Pentru studiul variabilelor ce afecteaza cash flow-ul, se selcteaza centrele de profit ce cea mai mare cifra de afaceri.

De regula pentru analiza de senzitivitate se utilizeaza trei scenarii: optimist, mediu si pesimist. Iar pentru fiecare dintre aceste scenarii se utilizeaza valori specifice ale variabilelor ce afecteaza cash flow-urile proiectului de investitii.

Prin studiul influentei acestor variabile asupra valorii actualizate nete, ratei interne de rentabilitate, se pot identifica variabilele care au cel mai mare impact asupra rentabilitatii proiectului.