Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


PIATA BERII IN ROMANIA - CADRU GENERAL DE DESFASURARE (CEREREA, PRETUL)

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PIATA BERII IN ROMANIA - CADRU GENERAL DE DESFASURARE (CEREREA, PRETUL)
Locul politicii promotionale in activitatea de marketing a firmei
Publicitatea si schimbul social
Structurile limbajului publicitar
LUCRARE DE DIPLOMA POLITICA DE PROMOVARE A PRODUSELOR S.C. MANOLI PE PIATA ROMANESCA
Proiect marketing
Plan de Afaceri - Ceainaria Jasmine
Crearea spatiului in pulicitate
Transformarile fenomenului publicitar
PATRU LUCRURI CARE TREBUIE FACUTE - MLM

PIATA BERII IN ROMANIA- CADRU GENERAL DE DESFASURARE

Conceptual, piata este un loc delimitat in care are loc, la diferite intervale cunoscute sau nu, reuniunea vanzatorilor si a cumparatorilor care schimba marfurile. In sens abstract, piata este definita ca fiind locul de intalnire a ofertelor vanzatorilor cu cererile cumparatorilor. Asadar, “piata este locul de confruntare a cererii cu oferta pentru realizarea unui schimb de servicii, produse sau capitaluri.”1



Piata berii in Romania este foarte dinamica, mai ales in ultimii ani, cand au aparut noi producatori, mai ales externi ce au oferit o gama sortimentala mult mai larga si produse de calitate. Acesti producatori au fost primiti foarte bine de catre consumatorii romani, care au apreciat noile produse lansate pe piata. Daca se face o comparatie intre Romania si celelalte tari din regiune la nivel de consum, se poate observa cu usurinta ca piata romaneasca se va extinde, dat fiind ca in acest moment ne situam undeva la mijloc, cu 55 l pe cap de locuitor.

In Romania, piata berii a inregistrat cresteri spectaculose intre anii 1997-2000 pentru ca, mai apoi in anul 2001 sa se inregistreze, in premiera, o scadere de circa 7-10%.

1 CEREREA

            Cererea de marfuri este cea care face legatura intre consum si piata, reprezentand o materializare a nevoilor pentru bunuri si servicii, a puterii de cumparare a consumului si a preferintelor, intentiilor privind modalitatile de satisfacere a nevoilor de consum. In ceea ce priveste raportul sau in comparatie cu consumul populatiei, notiunea de cerere are o sfera mai restransa si ca urmare a faptului ca o parte din nevoi este satisfacuta si prin intermediul consumului natural. Fenomenul apare caracteristic pentru populatia din mediul rural , unde ponderea produselor realizate direct in gospodaria proprie sau in cadrul unitilor agricole este mai ridicata.

            Ca materializare a nevoilor reale solvabile, cererea de marfuri face legatura intre acestea si consumul efectiv, aparand ca o expresie a consumului. Ea este mai restransa decat acesta din urma ca urmare a fenomenelor de autoconsum si in unele situatii, urmarea interventiei statului in consumul populatiei, prin fondurile alocate pentru asigurarea nevoilor de instruire, intretinerea sanatatii, precum si pentru oferirea unor ajutoare materiale anumitor categorii de populatie.

            Pentru a exemplifica cele spuse mai sus se va efectua o analiza a consumului mediu anual din Romania  pe locuitor la bauturile alcoolice.

Tabel nr.1

Evolutia consumului mediu anual pe locuitor la bauturile alcoolice in Romania            

 - in litri -

DENUMIRE PRODUS

ANI

1997

1998

1999

2000

2001

BERE

34

44,2

49,6

55

53

VIN

32,2

30

22,7

23,2

24,1

BAUTURI ALCOOLICE DISTILATE

3,8

2,3

2,1

1,8

2,0

*Sursa: Anuarul statistic al Romaniei din anii 1998,1999,2000,2001,2002

Analizand datele de mai sus se constata ca anual consumul mediu de bere a crescut simtitor in perioada 1997-2000 de la 34 l pe locuitor la 55 l pe locuitor, acest lucru datorandu-se in mare parte diversificarii ofertei, precum si a faptului ca berea este una dintre cele mai accesibile bauturi existente pe piata in acest moment, insa in anul 2001 se constata o scadere usoara a consumului mediu anual de bere, acest lucru fiind cauza vremii nefavorabile pe perioada verii anului 2001.

            In ceea ce priveste vinul consumul mediu anual a scazut simtitor de la 32,2 l pe locuitor la 23,2 l pe locuitor acest lucru fiind pus pe seama unor factori de ordin natural printre care amintim: conditii meteorologice nefavorabile in lunile de vara atunci cand nu a fost suficient de cald pentru perioada respectiva, fenomene ale naturii , dintre care cea mai des intalnita fiind grindina.

            Cel mai scazut consum mediu anual il inregistreaza bauturile alcoolice distilate care a scazut cu aproape jumatate in anul 2001 fata de 1997.


Grafic nr.1 Consumul mediu anual de bere pe locuitor in Romania

Un alt factor care influenteaza cererea in functie de consum este consumul mediu lunar de bauturi  alcoolice pe medii.

Consumul de bauturi alcoolice pe medii

                                                                                             U.M: LITRI

Tabel nr.2                                                               - cantitati medii lunare pe persoana -

DENUMIRE PRODUS

URBAN

RURAL

1998

1999

2000

2001

1998

1999

2000

2001

TOTAL BAUTURI ALCOOLICE DIN CARE:

1,636

1,651

1,637

0,837

3,122

2,927

3,069

0,730

VIN

0,850

0,802

0,787

0,205

2,198

2,031

2,128

0,158

BERE

0,535

0,626

0,647

0,561

0,384

0,406

0,453

0,436

TUICA SI RACHIURI NATURALE

0,172

0,157

0,148

0,038

0,449

0,400

0,406

0,084

* Sursa:  Institutul National de Statistica. Coordonate ale nivelului de trai din Romania. Veniturile si consumul populatiei in anii 1998, 1999, 2000, 2001.

           

            In ceea ce priveste consumul mediu lunar de bauturi alcoolice per total, in mediul urban, acesta a scazut cu aproximativ 0,800 l pe persoana, principala cauza fiind nivelul tot mai scazut de trai. Bautura alcoolica care predomina este vinul care, pe parcursul anilor1998-2000 ramane relativ constanta cu mici modificari, insa in anul 2001 se semnaleaza o scadere brusca. In imediata apropiere se afla berea care are o evolutie relativ constanta pe parcursul celor patru ani analizati. Tuica si rachiurile naturale sunt pe ultimul loc in preferintele consumatorilor de bauturi alcoolice, cauza fiind faptul ca populatia din mediu urban dispune de venituri mai ridicate, in comparatie cu cei din mediul rural, si prefera bauturile mai fine.

            Pentru mediul rural se constata o scadere drastica a consumului mediu lunar de bauturi alcoolice cu aproximativ 2 litri. Ca si in mediul urban vinul ocupa primul loc, dar analizand consumul mediu lunar pe locuitor se costata o scadere, scadere ce poate fi pusa pe seama conditiilor meteorologice nefavorabile, ata cum am mai mentionat. Insa, in cazul berii are loc o crestere a consumului mediu lunar pe o persoana acest lucru fiind explicat prin prisma faptului ca s-a inregistrat o dezvoltare a comertului in acest mediu , precum si a pretului accesibil pe care il are aceasta bautura.

            Facand o paralela intre cele doua medii analizate, respectiv cel urban si cel rural, se pot constata urmatoarele:

·         Consumul mediu de bauturi alcoolice per total este mai ridicat in mediu rural datorita urmatorilor factori: educatia, gradul de instruire, fenomenul de autoconsum etc;

·         Berea este preferata in mediul urban unde se inregistreaza un consum mediu lunar pe locuitor mult mai mare decat in mediul rural.


Grafic nr.2 Consumul mediu lunar de bauturi alcoolice in mediul urban in comparatie cu cel rural in Romania

Pentru a avea o imagine cat mai clara in ceea ce priveste evolutia consumului mediu lunar pe o persoana de bere pe mediii de locuit trebuie evidentiat urmatorul grafic.


            Grafic nr.3 Consumul mediu lunar de bere pe locuitor in mediul urban in comparatie cu cel rural in Romania

Cumpararea de bauturi alcoolice este, de asemenea, un alt indicator care este strans legat de cererea de marfuri.

Cumpararea de bauturi alcoolice pe categorii de gospodarii este repartizata astfel:

Tabel nr.3

 Cumpararea de bauturi alcoolice a salariatilor din Romania

                                                                    – medii lunare pe o persoana -

DENUMIRE PRODUS

SALARIATI

1998

1999

2000

2001

CANTIT.

litri

VAL. 

lei   

CANTIT.

litri

VAL.

lei

CANTIT.

litri

VAL

lei

CANTIT.

litri

VAL.



lei

TOTAL BAUTURI ALCOOLICE DIN CARE:

0,876

6884

0,921

10715

0,996

14513

0,949

17648

VIN

0,235

1963

0,205

2403

0,235

3370

0,212

3661

BERE

0,531

3248

0,715

5662

0,675

7895

0,659

10059

TUICA SI RACHIURI NATURALE

0,049

674

0,049

1033

0,039

1230

0,042

1610

* Sursa:  Institutul National de Statistica. Coordonate ale nivelului de trai din Romania. Veniturile si consumul populatiei in anii 1998, 1999, 2000, 2001.

In perioada analizata se constata o crestere a cumpararii de bauturi alcoolice, precum si a valorii acesteia. Aceasta crestere a valorii poate fi cauza devalorizarii monedei nationale in raport cu principale valute. Cel mai bine cumparata in aceasta perioada se pare ca a fost berea care a atins cel mai inalt nivel in anul 1999, acesta fiind anul in care factorii meteorologici au jucat un rol important in achizitia acestei bauturi datorita caldurii din timpul verii. Valoarea creste si aceasta atat  datorita cantitatii cumparate, cat si a cresterilor de preturi.  Cea mai mica pondere in cumparare o au tuica si rachiurile naturale deoarece aceste bauturi sunt consumate, mai ales de populatia din mediul rural, care in mare parte provin din productia proprie. De asemenea, valoarea acestor bauturi este scazuta datorita costurilor mici de fabricat

Tabel nr.4

Cumpararea de bauturi alcoolice a patronilor

   - cantitati medii lunare pe o persoana -

DENUMIRE PRODUS

PATRONI

1998

1999

2000

2001

CANTIT.

litri

VAL. 

lei   

CANTIT.

litri

VAL.

lei

CANTIT.

litri

VAL

lei

CANTIT.

litri

VAL.

lei

TOTAL BAUTURI ALCOOLICE DIN CARE:

1,129

10501

1,373

17705

1,625

26383

1,405

32879

VIN

0,234

1655

0,244

3233

0,271

4803

0,289

8193

BERE

0,887

5935

1,005

10174

1,269

17196

1,036

18092

TUICA SI RACHIURI NATURALE

0,038

926

0,044

933

0,019

579

0,016

627

* Sursa:  Institutul National de Statistica. Coordonate ale nivelului de trai din Romania. Veniturile si consumul populatiei in anii 1998, 1999, 2000, 2001.

            Se observa ca, pe total bauturi alcoolice, cantitatea creste progresiv de la un an la altul, cu o mica scadere nesemnificativa in anul 2001, iar in ceea ce priveste valoarea bauturilor se semnaleaza o crestere aproape dubla fata de salariati , acest lucru datorandu-se si faptului ca patronii prefera bauturile de calitate superioara si au venituri mari ceea ce, implicit, conduce la o crestere a valorii. De asemenea, si patronii prefera ca bautura alcoolica berea, fiindu-I alocata cea mai mare valoare in comparatie cu vinul, tuica si rachiurile naturale deoarece cantitatea de bere cumparata este cu mult mai mare.

           

Tabel nr.5

Cumpararea de bauturi alcoolice a somerilor

    - medii lunare pe o persoana -

DENUMIRE PRODUS

SOMERI

1998

1999

2000

2001

CANTIT.

litri

VAL. 

lei   

CANTIT.

litri

VAL.

lei

CANTIT.

litri

VAL

lei

CANTIT.

litri

VAL.

lei

TOTAL BAUTURI ALCOOLICE DIN CARE:

0,521




4030

0,613

7043

0,539

7806

0,509

9201

VIN

0,161

1116

0,168

1649

0,815

1451

0,118

1851

BERE

0,258

1525

0,341

3083

0,748

3889

0,320

4651

TUICA SI RACHIURI NATURALE

0,048

534

0,061

1213

0,039

1042

0,039

1172

* Sursa:  Institutul National de Statistica. Coordonate ale nivelului de trai din Romania. Veniturile si consumul populatiei in anii 1998, 1999, 2000, 2001.

           

Pe ansamblu se observa ca aceasta categorie inregistreaza atat o cantitate medie lunara pe o persoana cumparata net inferioara, cat si valoarea acesteia este cu mult sub cea a celor doua categorii de mai sus. Acest lucru poate fi explicat prin prisma nivelului de trai scazut al somerilor care aloca doar o mica parte din resursele materiale pentru cumpararea de bauturi alcoolice. In ceea ce priveste berea , aceasta este bautura alcoolica cea mai mult cumparata, explicatia fiind ca este o bautura care are un pret accesibil tuturor categoriilor de persoane. La someri se observa o crestere fata de patroni a cumpararii medii lunare pe o persoana de bauturi precum tuica si rachiurile naturale datorita nivelului de educatie si a gradului de instruire.

Tabel nr.6

Cumpararea de bauturi alcoolice a pensionarilor

           - medii lunare la o persoana -

DENUMIRE PRODUS

PENSIONARI

1998

1999

2000

2001

CANTIT.

litri

VAL. 

lei   

CANTIT.

litri

VAL.

lei

CANTIT.

litri

VAL

lei

CANTIT.

litri

VAL.

lei

TOTAL BAUTURI ALCOOLICE DIN CARE:

0,693

5376

0,694

8195

0,691

10454

0,744

13722

VIN

0,217

1319

0,170

1759

0,151

1985

0,184

2804

BERE

0,326

1966

0,378

3419

0,405

4580

0,437

6359

TUICA SI RACHIURI NATURALE

0,088

1072

0,038

1599

0,082

2178

0,078

2633

* Sursa:  Institutul National de Statistica. Coordonate ale nivelului de trai din Romania. Veniturile si consumul populatiei in anii 1998, 1999, 2000, 2001.

            Volumul total al bauturilor alcoolice cumparate in perioada 1998-2000 este mai ridicat decat in cazul somerilor cu aproximativ 0,100litri. In anul 2001 se observa o scadere destul de importanta privind cumpararea medie pe o persoana lunar de bauturi alcoolice, acest lucru fiind cauzat in principal de scaderea nivelului de trai si a pensionarilor., insa valoare bauturilor alcoolice pe total o crescut de la an la an. Acest lucru poate fi pus pe seama scumpirii de la an la an a bauturilor. Si aceasta categorie prefera berea pe care o cumpara in cantitati mult mai mari si cu valori mult mai mari in comparatie cu vinul si tuica si rachiurile naturale.


Grafic nr. Valoarea lunara medie in lei  pe o persoana acordata cumpararii de bere de catre principalele categorii socio-profesionale

Cererea de marfuri se formeaza si se modifica in volum si structura sub influenta a numerosi factori precum cei: economici (investitiile, oferta, veniturile, preturile), demografici ( numarul si structura populatiei pe varste, sexe, profesii, grad de cultura si instruire) biologici, psihologici (inclinatii profesionale, gusturi, preferinte), sociologici ( moda, mediul social, mobilitatea socio-profesionala,), organizatorici (calitatea activitatii comerciale, actiuni promotionale), sezonieri si conjuncturali. Unii dintre acestia se constituie si actioneaza in cadrul unui anumit mediu:

            MEDIUL DEMOGRAFIC- este unul din cel mai important mediu care actioneaza asupra firmei. Unii dintre indicatorii specifici acestui mediu precum: numarul populatiei, structura pe varste, pe sexe si profesii influenteaza volumul si structura cererii de bere din Romania. Potrivit unui studiu TGI in Romania in anul 2002, publicat in ziarul “Capital” se arata ca 78% din totalul populatiei consuma bere in sezonul cald, 43,3% dintre romani degustand zilnic aceasta bautura. In acelasi timp, doar 6,59% din populatie consuma bere rar in perioada de vara. Bucurestenii si locuitorii din sate sunt vara cei mai fideli consumatori de bere. Acestia consuma zilnic bere in anotimpul cald in proportie de 43,7%, respectiv 56,5%. De asemenea, aproximativ 45% din randul consumatorilor de bere cu studii superioare vara consuma bere in fiecare zi , procentul licentiatilor care degusta saptamanal aceasta bautura, in aceeasi perioada, crescand la 50%. Vara, aproximativ dintre bautorii de bere de pana la 40 ani se racoresc in fiecare zi cu o bere , numarul acestora reducandu-se pana la 16,7% in sezonul rece. Printre cei mai fideli consumatori de bere se numara patronii, in 13 dintre gospodariile lor consumandu-se zilnic bere chiar in perioada de iarna. De asemenea, peste 12% din salariatii consumatori savureaza in fiecare zi bere in sezonul rece, in timp ce in cazul liber profesionistilor procentul de dubleaza.

            MEDIUL ECONOMIC- este principalul factor de care depinde cererea de marfuri si reprezinta suportul puterii de cumparare. Elementele de mediu care exercita o puternica influenta asupra cererii sunt: evolutia preturilor, rata inflatiei, marimea si distributia veniturilor, evolutia economiilor, structura cheltuielilor totale de consum ale indivizilor.

            MEDIUL TEHNOLOGIC- reprezinta una dintre cele mai dinamice componente ale macromediului cu implicatii profunde asupra laturilor vietii societatii. Evolutiile in acest domeniu din ultimii ani au facut ca si calitatea produselor oferite pe piata sa creasca simtitor. In ceea ce priveste berea, elementele tehnologice au avut o contributie semnificativa atat in automatizarea proceselor fabricatiei, cat si asupra calitatii berii, obtinandu-se o bere care detine proprietati organoleptice deosebite.

            MEDIUL NATURAL- in ultima perioada intra tot mai mult in consideratie, atat pe plan intern, cat si pe plan international. In ultimii ani se observa o tendinta spre consumul de produse naturale, care nu afecteaza sanatatea consumatorului din cauza continutului ridicat de aditivi alimentari, conservanti si alte substante daunatoare organismului uman.

            MEDIUL POLITIC- reflecta structurile societatii clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice si raporturile dintre ele , gradul de implicare a statului in activitatea economica, gradul de stabilitate a climatului politic intern, zonal, international etc. Aceste componente constituie factori stimulativi sau restrictivi ai unor activitati de piata. Rolul lor sporeste in perioadele de instabilitate, datorate modificarii raportului de forte din arena politica.

            MEDIUL INSTITUTIONAL- cuprinde un ansamblu de reglementari de ordin juridic care vizeaza activitatea economica. Tot aici se inscriu reglementari privind armonizarea practicilor comerciale, facilitarea actelor de piata cum sunt: norme tehnice, conventii, recomandari. In cazul berii, se pot include standardele elaborate, termenul de garantie, precum si alte reglementari precum cele privind etichetarea.

            MEDIUL SOCIO-CULTURAL- cuprinde ansamblul de norme, traditii, valori, credinte, obiceiuri care guverneaza statutul oamenilor in societate. Berea are o traditie in Romania, si de aceea se situeaza printre primele bauturi consumate.

2 OFERTA

            In ultimii  5000 ani, berea a devenit una dintre cele mai profitabile industrii de pe toate continentele.  Originile berii raman un mister, iar istoria celei mai populare bauturi europene si americane se confunda cu cea a civilizatiei umane. Altadata pretuita ca “paine lichida” sau blamata ca 2bautura a diavolului” , in mod cert berea este, in zilele noastre, o afacere atat pentru cei care o produc, cat si pentru cei care o consuma. Dupa istoricul grec Herodot, egiptenii au fost primii care au adus berea adevarata. Dar Herodot nu stia mare lucru despre indieni si chinezi carora, alti istorici din vechime, le atribuie paternitatea bauturii. Scrierilor antice li se adauga descoperirile arheologice contemporane. Acestea au scos la lumina zilei faptul ca sumerienii si mesopotamienii cunosteau reteta berii si o produceau inca din mileniu al III-lea inaintea erei noastre. Cu patru mii de ani in urma, la scurt timp dupa ce sumerienii au inventat scrierea cuneiforma, au inscriptionat pentru eternitate instructiuni detaliate si sofisticate de fabricare a berii, mentionand ,totodata, ca reteta nu le apartine. In anul 1990, Fritz Maztag, proprietarul fabricii de bere Anchor Steam, a incercat si a reusit sa produca bere folosind aceleasi metode si ingrediente ca vechii sumerieni. A demonstrat astfel ca berea se impleteste cu evolutia civilizatiei. Cum a fost descoperita berea este iarasi destul de incert. Arheologii si istoricii sunt de acord ca prima cereala cultivata de oameni a fost orzul, dar cand vine vorba despre intrebuintare ce I s-a dat la inceputuri, apar dispute. Unii sustin ca painea, altii ca berea ar fi iesit, cu ani in urma, din mainile oamenilor. Asupra unui singur fapt sunt de acord. Berea a aparut din intamplare.

            Denumirea berii este la fel de incerta ca si originile. Englezii clameaza drepturile de autor, sustinand ca originile sunt “bere” sau “beere” , denumirile vechi ale plantei din care se fabrica. O alta posibilitatea ar fi ca numele de “bere” sa provina din latinescul “bibere”, care insemna “a bea”.

            Cu toate ca prima mentiune dateaza din 1724, berea a fost “adoptata” de japonezii de rand in timpul dinastiei Meiji. (1868-1912), odata cu deschiderea spre cultura occidentala. Se spune ca prima fabrica de bere infiintata in Tara Soarelui Rasare a apartinut unui american.

            A urmat apoi una japoneza, Sapporo, fondata in 1987. Bautura, privita la inceput cu rezerva, a fost rapid acceptata, iar producatorii au intrat intr-o concurenta acerba. Sapporo si-a schimbat numele in Dai Nippon, fiind pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cea mai puternica fabrica de bere. A fost apoi devansata de compania Kirin, urmasa a celei fondate de producatorul american. Kirin ajunsese sa detina imediat dupa razboi, circa 50% din piata. Compania concurenta Dai Nippon s-a divizat in Sapporo si Asahi, firme care impreuna cu Kirin si Suntory au cartelat piata berii.



            Tentativele altor companii de a-si plasa produsele in randul preferintelor bautorilor de bere japonezi, aflati pe locul patru in lume, cu un consum de peste sapte milioane kilolitri anual, au putine sanse de reusita. Investitia initiala este extrem de mare, iar crearea unui sistem national de distributie foarte costisitoare.

            Berea nemteasca se fabrica in sute de sortimente. Peste 1200 de companii producatoare se bat pe gusturile consumatorilor. Fiecare are retetele ei de fabricatie, pazite cu strasnicie. Investitii colosale sunt facute in publicitate, minti stralucite gandesc fel de fel de strategii de introducere si pozitionare pe piata. Producatorii vor ca marcile lor sa fie unice in preferintele bautorilor de bere, vor sa fie cat mai diferiti de competitorii lor. Un singur lucru au in comun toate aceste companii: respecta o lege veche de 487 ani. Este vorba de faimoasa “Reinheitsgebot”, “Legea puritatii alimentelor si bauturilor”. A fost adoptata de Ducele Wilhelm al IV-lea , in 1516, si de atunci este respectata cu sfintenie. Legea stipuleaza ca singurele ingrediente din berea nemteasca sunt hameiul, maltul si apa. Berile produse in alte tari, cum ar fi cea americana, au in compozitie aditivi ce-I schimba gustul, inacceptabil pentru cei care prefera berile germane. De aceea, berarii nemti scriu pe etichetele sticlelor ca respecta “Reinheitsgebot”.

Amerindienii au toastat in cinstea intalnirii cu colonistii lui Cristofor Columb cu bere de porumb. Aztecii si mayasii stiau si ei sa o prepare, cu secole inainte de venirea celor care, mai tarziu, aveau sa le aduca pieirea. Legendele despre bere au vechimea colonizarii Americii. Se spune ca unul dintre primele convoaie de colonisti nu si-a mai continuat drumul spre Virginia, asa cum fusese planuit, si s-a oprit in locul unde avea sa devina orasul Boston, pentru ca nu mai avea bere, au fondat astfel una dintre cele mai prospere asezari din SUA. Pentru americani, marcile nationale sunt cele mai iubite. 95% din berea consumata este de provenienta autohtona, iar 80% este fabricata de cinci mari companii: Anheuser-Buch (Budweiser), Miller, Coors, G. Heilman si Pabst. Primele doua sunt lideri mondiali in productia de bere. Fiind urmate de Heinecken (Olanda), South African Breweries, Brahama (Brazilia), Bond (Australia), Carlsberg (Danemarca) si Kirin (Japonia).

Ca tipuri de bere celebre in lume pot fi mentionate urmatoarele:

·         Bitter –este o bere care se caracterizeaza printr-un pronuntat gust amar, datorat cantitatii mari de hamei utilizata. A fost produsa pentru prima oara in Marea Britanie , nu este foarte acidulata, avand o culoare caramizie.

·         Cream Ale – produsa pentru prima oara de americani, cream ale este fermentata la cald , dar acest proces are loc in masa mustului. De asemenea, pastrarea se face la rec. este o bere blondi, destul de dulce, foarte acidulata , cu o aroma foarte fina de hamei.

·         Porter – numele deriva de la faptul ca Porter (in traducere hamal) era berea preferata a hamalilor din Londra. Ea a luat nastere din obiceiul pub-urilor britanice de a amesteca o bere blonda, de obicei ieftina, cu una bruna, deplin maturata. Este recunoscuta ca o bere foarte amara, foarte hranitoare cu tonuri de ciocolata, culoarea ei fiind brun inchis.

·         Weizen (berea alba)- isi are originea in Germania si este facuta din grau. Este o bere de tip ale, cu aroma pronuntata de fructe, in special de banana. Se distinge prin gradul de aciditate, calitati racoritoare si gustul fin de hamei. Cei din zona Berlinului obisnuiesc sa bea o bere alba mai dulce, cu o concentratie mica de alcool, la care adauga sirop de zmeura.

·         Berile speciale- s-au dezvoltat prin adaugarea de mirodenii, siropuri de fructe sau alti aditivi berilor de tip ale sau larger. Astfel au aparut beri cu aroma de: miere, ciocolata, chili pepper, scortisoara, coriandru, tarhon, nucsoara, mure, capsune etc. cele mai vestite sunt berile belgiene , cu o indelungata traditie in acest sector.

Datorita intrarii pe piata a numerosi producatori internationali precum: Brau Union, South African Breweries, Interbrew oferta de pe piata berii din Romania este foarte bogata  si variata. O pondere mai mica o detin  producatorii nationali: Aurora Brasov, Lutus Valcea, Bermas Suceava, Bere Scornicesti, Bere Sibiu, Bere Craiova, Bere Azuga, Fulger SA si Ro-Beer Galati.

Asadar piata berii din Romania este impartita intre:

PRODUCATORII EXTERNI-  sunt cei care detin cea mai mare pondere in productia de bere.

BRAU UNION ROMANIA este liderul incontestabil al pietei romanesti de bere, detinand o treime din piata berii. Compania a fost infiintata in ianuarie 1998 si este subsidiara grupului multinational BBAG- al doilea mare producator de bere din Europa Centrala si de Est.

Brau Union Romania detine sapte fabrici de bere situate in  Arad, Craiova, Constanta, Reghin, Miercurea Ciuc, Bucuresti si Hateg.

In fiecare din cele sapte fabrici s-au derulat in ultimii ani importante programe de retehnologizare. Investitiile facute au vizat cresterea capacitatii de productie si imbunatatirea calitatii berii pentru a atinge standardele de calitate ale grupului.

Incepand cu anul 1997, cand a fost achizitionata prima fabrica de bere, si pana in prezent, peste 80 milioane USD au fost investiti in Romania.

Avantajul competitiv al Brau Union consta in abilitatea de a oferi, la nivel national, un portofoliu extins de marci.

Astfel marcile de bere al Brau Union Romania sunt:

► Golden Brau – gustul pronuntat, prospetimea si calitatea constanta, sunt caracteristicile berii Golden Brau. Golden Brau se gaseste acolo unde petrecerea , buna dispozitie si distractia sunt la ele acasa. Prin prezenta sa dinamica si plina de incredere si-a castigat cu repeziciune multi prieteni pe piata romaneasca.

Lansata in 1998, Golden Brau devine lider de piata in doar 2 ani si isi mentine in continuare aceasta pozitie de succes. Secretul? Identificarea ei cu un mod de viata simplu, dar dinamic si in acelasi timp accesibil consumatorilor de bere din Romania. Cei care beau Golden Brau sunt tineri, optimisti, stiu sa se distreze si se descurca in orice imprejurare. Ei apreciaza calitatea berii si accesibilitatea ei. Gustul placut, fin, usor amarui, prospetimea, calitatea constanta, imaginea moderna sunt doar cateva dintre caracteristicile berii Golden Brau cu care si-a facut multi prieteni pe piata romaneasca. Berea are un aspect limpede, cu un luciu caracteristic si perlaj de dioxid de carbon, avand o spuma alba si densa ce lasa o urma dantelata pe pahar. Culoarea galbena reflecta auriul campului de spice de grau in arsita verii. Indicele de dioxid de carbon creeaza senzatia de vioiciune si de racoros, senzatie atat de cautata de consumatorii de Golden Brau. Concentratia de alcool este de 4.4%.Produsa in patru fabrici ale grupului Brau Union Romania, Golden Brau este distribuita national si, din 2000, are un ambalaj imbunatatit si un design atractiv al etichetei. Ambalaje: sticla de 0,5 litri, doza de 0,5 litri si butoi de 50 de litri.

►Gosser- este varful de lance al portofoliului de marci Brau Union. Gosser este fabricata la Miercurea Ciuc  si este o bere destinata segmentului de top al pietei. Noua marca se adreseaza cunoscatorilor carora le place sa guste o bere speciala si sa-I aprecieze calitatile exceptionale si savoarea subtila.

Berea Gosser are o traditie de secole in Austria, unde este marca numarul 1 in ceea ce priveste imaginea si vanzarile.

Sortimentul de bere lansat pe piata romaneasca este produs din ingrediente de cea mai buna calitate, respectand cu strictete cele mai inalte standarde de fabricatie austriaca. Atentia marita acordata detaliilor se manifesta in aceeasi masura in crearea ambalajului si designului sau: sigiliul de pe gatul sticlei simbolizeaza garantia grijii cu care sunt selectate ingredientele, iar verdele special si embosul asimetric pentru eticheta amintesc de formele naturale sculptate de apa in natura.

Gosser este o bere blonda cu o concentratie de alcool de 5,3% si un extract primar de 12,1%. Se prezinta in ambalaje de 0,5 l (lansata in premiera mondiala in Romania), 0,33 l, doza de 0,5 l si butoi de 30 litri.

► Kaiser- este o marca Premium, international recunoscuta, produsa in traditia maiestrilor berari austrieci pentru oameni puternic, care stiu sa aprecieze gustul unei beri da calitate. Din 1998, Kaiser se produce sub licenta si in Romania. Kaiser este berea care iti transmite forta, curaj, incredere si te mentine mereu in centrul universului tau de prieteni. Se prezinta in ambalaje de 0,5l , doza de 0,33 l si 0,5 l si butoi de 30 litri.

► Schlossgold – a reusit sa castige in doar doi ani de zile, pozitia de lider al segmentului de bere fara alcool. Speciala atat prin ingredientele de calitate folosite, cat si prin tipul ei aparte, de bautura nealcoolica, Schlossgold ofera solutia vesnicei dileme: bere la volan? Remarcabila este zona termosensibila de pe eticheta sticlei: tiparit cu cerneala speciala, cuvantul “satisfactie”, apare doar atunci cand temperatura sticlei este intre 40C si 60C, cea mai potrivita pentru consum. Poate fi bauta la sticla de 0,5l si la doza de 0,5l.

► Silva- este berea romaneasca originala, de cea mai buna calitate, care isi trage seva din valorile autentice si traditiile romanesti. Silva imbina experienta cu inovatia, traditia cu inspiratia, priceperea cu legenda, pentru ca fiecare sa se bucure de o bere cu adevarat buna. Gustul fin se datoreaza materiilor prime de cea mai buna calitate. Silva are aroma mai puternica de hamei si prospetime de lunga durata datorita unei mai intense impregnari cu dioxid de carbon. Concentratia de alcool este de 4,7%. Silva se produce in doua sortimente: Silva Original Pils- bere blonda si Silva Strong Dark Beer- bere bruna. Ambalaje: sticla de 0,5l, doza de 0,5l si butoi de 30 litri.

► Ciuc- fabricata inca din 1975 la Miercurea Ciuc, berea Ciuc se remarca printr-un gust unic, natural si distinctiv, conferit de puritatea apei din zona, de calitatea foarte buna a maltului si hameiului. Produsa la standarde internationale, Ciuc este in prezent liderul pietei berii la butoi. In 1999 Ciuc Premium s-a relansat in forta prin introducerea unei sticle cu un design modern si o campanie de imagine care declara deschis ca Ciuc este o bere pe gustul celor tineri.

In toamna anului 2000, Ciuc a lansat spotul “Petrecerea” apropriindu-se si mai mult de tinerii anului 2001, de stilul lor de viata si de distractiile lor preferate. Ciuc Premium a devenit liantul grupurilor vesele si exuberante,  o marca a spontaneitatii si vivacitatii. Ciuc Premium este o bere blonda, de tip Premium Pils, care se situeaza printre primele cinci marci de bere cel mai bine vandute in Romania. Ambalaje de: 0,5 l la sticla, sticla de 0,33 l, butoi de 50 litri.

► Bucegi- a fost fabricata pentru prima oara la Reghin in 1984 si a devenit repede cea mai apreciata marca de bere romaneasca. Faptul ca era produsa in toate fabricile importante din Romania (Timisoara, Miercurea Ciuc, Cluj), inclusiv pentru export, a facut din Bucegi cea mai importanta marca nationala.

Ignorata in primii ani de tranzitie, Bucegi dispare de pe piata in 1995. Dorind sa reinnoade o traditie cu trecutul si lucrurile sale bune, Brau Union Romania a relansat pe piata aceasta marca in februarie 200 Avand in vedere faptul ca Bucegi a fost alaturi de consumatorii romani in momentele grele din trecut, principalele valori ale marcii sunt sinceritate si prietenia. Bucegi este produsa la Arad, Miercura Ciuc, Constanta si Hateg este o bere blonda de larg consum, cu o concentratie de alcool de 4,2% si un extract primar de 10%. Se prezinta in ambalaj la sticla de 0,5 l.

Alaturi de marcile prezentate mai sus, Brau Union produce si o serie de marci regionale: Arbema Premium Pils, Gambrinus, Harghita, Hategana, Malbera Mamaia, Regun, Zarand. De asemenea, Brau Union Romania importa marca Zpfer.

INTERBREW- este una dintre cele mai vechi companii de bere din lume. Este o companie publica cu sediul in Bruxelles, Belgia, cu activitate in 21 de tari din America, europa, Asia de Pacific. In Europa de Vest isi desfasoara activitatea  in tari precum: Germania, Belgia, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie. In Europa Centrala opereaza pe piete ca: Bosnia Hetegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Iugoslavia si Romania.  In ceea ce priveste piata din Romania, aceasta companie este reprezentata de SC COMPANIA DE DISTRIBUTIE NATIONAL SA cu cele doua mari marci:

Stella Artois este o bere de tip blonda, premium larger. Volumul de vanzari a crescut de la 8% intre 1990 si 1998 la 16% in 1999 pentru ca in 2000 sa ajunga la 22%. Stella Artois a devenit in anul 1999 a treia in volumul vanzarilor in Marea Britanie.

Beck’s este cel mai recent aparuta bere din Romania. Este o bere premium de tip blonda, cu un gust proaspat si cu o concentratie de alcool de 5%, fiind disponibila in 120 de tari. Gatul sau lung verde a devenit o marca cu personalitate printre cunoscatorii de bere din jurul lumii.

SAB MILLER – este o companie Sud Africana care are ca principal obiect de activitate productia de bere, precum si investitii in industria hoteliera. Este o companie care s-a infiintat in anul 1911, iar pana in anul 2002 a purtat numele de South- African Breweries. Sab Miller opereaza pe piata romaneasca din anul 1996. In aprilie 2002 cele doua companii romanesti achizitionate de Sab Miller in anul 2001, Sc Ursus si Sc Bere Timisoreana SA, au fuzionat formand o noua companie sud denumirea de Compania de Bere Romania. Marcile companiei sunt:

Ursus -  se prezinta sub trei forme: Ursus Black care este o bere bruna de calitate superioara si Timisoreana.

UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD- cunoscuta si sub numele deTuborg Romania este primul proiect de fabrica de bere din estul europei pornit si construit de la zero.

Cu o investitie intiala de 55 de milioane de dolari, fabrica de bere Tuborg a fost construita in numai 13 luni si a inceput productia la sfarsitul anului 1997 ca una dintre cele mai moderne fabrici din bere nu numai din Romania, dar si din cadrul grupului Carlsberg Breweries A/S. Atat forta de munca folosita, cat si materiile prime utilizate la constructia fabricii au fost exclusiv romanesti , dovedind astfel ca de poate face o lucrare de mare anvergura la un nivel calitativ excelent si la standarde internationale. Principalele marci ale acestei companii sunt:

► Tuborg- este marca principala aflata in portofoliul companiei. Conform studiilor de specialitate, Tuborg este lider pe segmentul de bere premium sub licenta. Cercetarile arata ca dupa trei ani de existenta, Tuborg are o notorietate de marca de 98%. Este o bere de tip lager¸cu un continut in alcool de minimum 5%. Are un aspect de lichid limpede, stralucitor, cu o culoare galben-pai, miros specific de bere, cu aroma de hamei. Se prezinta sub forma de sticla de 0,33 l sau 0,5 l, doza 0,33 l, 0,50 l sau la butoi de 30 litri. Un alt tip de bere Tuborg este berea Tuborg christmas Brew care ofera un plus de farmec sarbatorilor romanilor, aducand pe piata o bere speciala de Craciun, cu un gust deosebit, o culoare aparte si o aroma mai puternica. Ca si caracteristici organoleptice acest tip de bere are un aspect limpede brun cu miros specific de caramel. Este la ambalaje de sticla la 0,33 l, 0,5 l, doza de 0,5 l si butoi de 30 litri.

► Skol-  incepand cu luna mai a anului 1999, United Romanian Breweries a lansat un alt brand- Skol Pilsner. A reusit sa atinga o pozitie unica pe segmentul de piata premium local, datorita calitatii inalte a produsului si pretului sau accesibil, factori ce satisfac nevoile consumatorilor romani. Berea Skol se remarca prin gustul unic si limpiditate, fiind filtrata prin sistemul “Clear Plus”. Are o culoare galben-pai, cu miros specific de bere cu aroma de hamei, gust usor amarui, prezentandu-se in ambalaje de sticla si doza la 0,5 l, si butoi de 30 litri.

► Carlsberg- in luna mai a anului 2001 s-a lansat una dintre cele mai renumite marci de bere din lume - Carlsberg. Marca Carlsberg are o traditie de peste 150 ani, fiind una dintre cele mai vandute marci de bere din lume. Este o bere de top consumata in peste 140 tari din intreaga lume. Este imbuteliata intr-o sticla de culoare verde, cu o forma unica. Sticla este prevezuta cu o eticheta termosensibila pe care la temperatura optima de consum apar cuvintele “Probably the best”, referindu-se la calitatea produsului si facand in aceiasi timp trimitere la celebrul slogan al marcii “Probably the best beer in the world”.  Are un aspect limpede, sralucitor, gust usor amarui. Este intr-un ambalaj de sticla de 0,33 si 0,5 l, doza de 0,33 si 0,5 l, si butoi de 50 litri.

Alaturi de cei patru “giganti” ai pietei romanesti in privinta producerii de bere se mai numara si: MARTENS care produce si distribuie la nivel national urmatoarele marci: Damburger Royal, Damburger Premium Pils, Ma Donna, Driver, Premium, kanzen, Faleza, Postavaru, Soveja, Ancora.

PRODUCATORII INTERNI desi detin o mai mica cota din piata berii din Romania nici producatorii interni nu sunt de neglijat. Ei sunt concentrati, in mare parte in marile orase la tarii precum: Bratov, Satu Mare, Bucuresti etc.

AURORA BRASOV SA-  in 1892 Frederich Cyell si fiii fondeaza fabrica de bere Brasov cu o capacitate de 14000 hl/an., devenind unul dintre cei mai importanti producatori de bere din Romania.

In prezent, prin dezvoltari si modernizari succesive, SC AURORA SA a ajuns la o capacitate de 672000 hl/an.

In primele luni ale anului 1997 a intrat in functiune o linie de imbuteliere “krones” pentru berea la sticla. In ianuarie 2000 s-au achizitionat primele sase tancuri de fermentare in aer liber si utilaje necesare punerii in functiune a noii sectii pentru prepararea drojdiei de bere. Marcile acestei societati sunt:

Aurora Premium care este o bere obtinuta numai din materii prime de calitate superioara cu 12 grade balling. Procesul de fermentatie al berii este clasic si dureaza o perioada de 72 zile, timp in care produsul isi defineste calitatile organoleptice specifice: limpiditate, gust, culoare, aroma, continut de bioxid de carbon.

► Ciucas Brasov- de 11 grade balling si continut de alcool de minimum 4% este un rpodus relativ nou, de larg consum, conceput ca o bere usoara cu un grad de fermentare mare. Este un produs natural fabricat dupa procesul traditional de brasaj folosindu-se malt, hamei si apa din izvorul muntelui Ciucas, fara alte adaosuri de ingredienti chimici.

            SC BERE SATU MARE SA-  s-a infiintat in 1974 , cu o capacitate de productie de 200000 hl/an, extinsa in 1980 la 300000 hl/an. Investitiile efectuate (4500000 USD) ulterior privatizarii au permis ca din 1994 sa se fabrice berea Sailor dupa licenta germana in patru sortimente, precum si berea Samberg la PET de 2 litri.

            Sailer Premium Pilsner-  este o bere cu extract primitiv de 110 Plato cu un continut de alcool de 5%. Se caracterizeaza printr-o culoare deschisa, un grad ridicat de fermentare, un gust amarui placut, spuma alba, densa, persistenta minimum  3 minute. Este fabricata sub licenta Sailerbrau Germania. Este ambalata in sticle de 0,5 l.

            Samberg- este o bere blonda tip pils cu extract de 100 Plato si un continut de alcool de 4%. Prezinta un continut ridicat de substante amare, care la analiza senzoriala compenseaza plinitatea mai scazuta a berii. Are culoare galben - pai, miros caracteristic placut, spuma alba, densa si persistenta.

            In Romania exista o multitudine de societati producatoare de bere, dar care detin doar o parte nesemnificativa din piata berii. Printre acesti producatori se numara: SC BERMAS SA, SC COZLA PRODUCTIE SA, SC FULGER SA, SC NATIONAL BERE HOLDING SA, SC ROBEMA SA, SC ROMSIZ SA, SC ZIMBRU SA.

 3 PRETUL

Pretul reprezinta valoarea unui bun sau serviciu atat pentru vanzator, cat si pentru cumparator. Valoarea unui bun sau serviciu, pretul sau, se bazeaza atat pe elemente tangibile (calitatea produsului, avantajele oferite) cat si pe elemente intangibile (factorul feel-good luat in calcul pentru produsele de lux).

Pretul constituie un important factor de influenta al cererii de marfuri care are implicatii directe asupra volumului, dar si a structurii acesteia. La un anumit nivel al veniturilor banesti, preturile influenteaza puterea de cumparare a populatiei. Unele produse care au preturi mari nu formeaza obiectul cererii decat de la un anumit nivel al veniturilor banesti, fiind substituit de catre alte produse.

Pretul unui produs este influentat si influenteaza la randul lui numeroase variabile de marketing pe parcursul planificarii de marketing. Factorii ce influenteaza deciziile de pret au fost grupati de Kotler in: factori interni prin acestia numarandu-se obiectivele organizationale si de marketing, obiectivele de pret, strategia de marketing, costurile, alte alternative ale mixului de marketing si factori externi precum cererea estimata, competitia, perceptia consumatorului, membrii canalului de marketing si alti factori de mediu economici, politico-juridici, tehnologici si socio-culturali.

Toti acesti factori sunt luati in considerare la stabilirea pretului unui bun determinant in desfasurarea etapelor planificarii strategiei de pret.

Costul este unul dintre factorii principali in stabilirea preturilor, preferat ca fundament chiar si cererii estimate. La stabilirea preturilor trebuie evaluate diferitele costuri luate in calcul astfel:

-          costurile materiilor prime;

-          costurile cu salariile;

-          costurile cu transportul;

-          costurile cu echipamentele si utilajele.

Un alt factor care influenteaza pretul este cererea  care reprezinta cantitatea dintr-un bun pe care consumatorii sunt dispusi sa-l plateasca la un moment dat. Cu cat presul unui produs va fi mai mare, cu atat consumatorii vor fi mai putin dispusi sa-l cumpere; cu cat pretul va fi mai mic, cu atat mai mare va fi cantitatea ceruta din acel produs.  O prima concluzie ar fi ca preturile mici atrag noi cumparatori. Pe de alta parte cei mai multi vanzatori sunt constienti de faptul ca de la un anumit punct, stimularea vanzarilor nu se poate realiza decat pe seama reducerilor de pret. Fiecarei reduceri de pret ii va corespunde, pe piata, o cantitate de produse vanduta.

Factorii de mediu care influenteaza pretul berii, in cazul nostru, sunt:

-          factorii economici: inflatia, costurile cu materiile prime.

-          factorii politico-juridici: mediul politic, cadrul legal de desfasurare a productiei de bere, reglementari cu privire la etichetare.

-          factori tehnologici: sofisticarea modului de plata, variabilele de distributie.

-          factori socio-culturali: valoarea atribuita.

In ceea ce priveste modul de stabilire a pretului unele dintre intreprinderi stabilesc pretul in functie de pretul pietei din acel moment, iar unele intreprinderi determina costul produsului respectiv  si in functie de aceasta stabilesc pretul.

Stabilirea pretului se poate face dupa costuri, cerere si dupa concurenta:

-          orientarea dupa costuri este cea mai elementara metoda de calculare a pretului si presupune ca pretul sa acopere integral costurile si sa permita obtinerea unui profit;

-          orientarea dupa concurenta- concurenta joaca un rol important in stabilirea nivelului de pret si implica si o doza de risc deoarece daca se ridica nivelul pretului si concurenta nu urmeaza aceasta tendinta, produsul poate fi scos in afara pietei. Pe de alta parte, daca se opteaza pentru o reducere de pret si concurenta se decide pentru o reducere si mai mare la produsele  proprii, se poate ajunge la un adevarat razboi al preturilor care nu aduce profit nici unei parti;

-           orientarea dupa cerere este mai putin utilizata, intervenind atunci cand cererea devanseaza oferta, iar in acest caz pretul este superior celui calculat in functie de costuri.

Mai pot fi utilizate si alte metode de stabilire a pretului precum:

-          metoda venitului – presupune stabilirea unui pret anume al eficientei a investiteie ce va fi asigurat prin pret;

-          metoda valorii percepute este bazata pe ideea ca un pret mai mare pentru o calitate superioara este adoptata de producatorii care vad in modul de percepere a valorii de catre cumparatori baza stabilirii preturilor

-          metoda valorii este practicata de producatorii care folosesc un pret scazut pentru o oferta de inalta calitate.



1 Patriche, D.,Ionascu, V., Popescu, M.”Economia comertului”, Ed.Uranus, Bucuresti, 2002, p.73








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1769
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site