Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Denutritia, Obezitatea

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DISFUNCTII SEXUALE
CEMENT
Nevoia de a bea si a manca - Asigurarea unei nutritii corespunzatoare
Glandele endocrine - Sistemul neuro-endocrin difuz
Digestia - Structura organelor digestive
Medicina de familie
Echilibre acido-bazice in organismul uman
Tiroida si ochii bulbucati
STUDIU PRIVIND CERCETAREA ACTIUNII TEMPERATURILOR JOASE ASUPRA ORGANISMULUI
VISCUL - proprietati

Denutritia

Obezitatea

Denutritia (malnutritia protein calorica)

Definitie



            - stare patologica datorata unui dezechilibru intre procesele anabolice si catabolice ale organismului

            - bilant caloric si azotat negativ

            - clinic deficit ponderal peste 15% din greutatea ideala, sau IMC < 18,5

Reducerea aportului alimentar

1. Greva foamei

2. Inapetenta (anorexie)

 è functionala: anorexie nervoasa, nevroze, psihoze

 è organica:

-          neoplasme

-          insuficienta renala, insuficienta cardiaca

-          afectiuni hepatice, gastrice, hepatopatii, colopatii

-          afectiuni endocrine (boala Addison, insuficienta hipofizara)

-          artrita reumatoida

 è  intoxicatii: alcoolism, tabagism, saturnism, intoxicatie digitalica, anticonvulsivante majore, antireumatismale

3. varsaturi incoercibile

4. afectarea mecanica a masticatiei si deglutitiei:

-          edentatie

-          traumatisme bucale

-          pareze si paralizii faciale

-          stenoze esofagiene de diferite etiologii

-          afectiuni ale cavitatii bucale

-          afectiuni inflamatorii acute faringo-amigdaliene.

Cresterea pierderilor protein-calorice

1. Maldigestie prin:

 - scaderea secretiilor digestive: hipo-anaciditate gastrica, pancreatite cronice, rezectie pancreatica

 - cresterea motilitatii tubului digestiv cu evacuare rapida a alimentelor incomplet digerate: stari postgastrectomie, enteropatii, colopatii.

2. Malabsorbtie

Û  scaderea suprafetei de absorbtie 

-          rezectii, anastomoze

-          neoplasme intestinale

-          tulburari circulatorii intestinale

Û  deficite enzimatice: fibroza chistica, celiachia

Û  carente vitaminice

Û  administrarea unor medicamente

    3. Pierderi protein-calorice propriu-zise

Û  stari diareice

Û  hemoragii, arsuri intinse, supuratii cronice, proteinurie, glicozurie.

Tulburari metabolice

1. Cresterea consumului caloric

            -  sindroame febrile

            -  efort fizic prelungit

            -  boli consumptive

            -  agitatie psihomotorie

2. Tulburari ale utilizarii si stocarii energiei

            - diabetul zaharat dezechilibrat

            - hipertiroidismul

            - ciroza hepatica, hepatita cronica.

Modificari fiziopatologice in denutritie

  1. reactii adaptative ale organismului

-    diminuarea pierderilor energetice

2. depasirea posibilitatilor de adaptare ale organismului, cu scadere ponderala prin:

-          mobilizarea grasimilor din tesutul adipos

-          scaderea masei musculare din care se elibereaza aacizii, ce vor fi utilizati in scop energetic.

3. modificari ale echipamentelor enzimatice din ficat, muschi, tub digestiv s.a.

- scaderea sintezei de albumina este initial mascata, prin mentinerea normala a albuminemiei, datorita trecerii lor din sectorul interstitial in cel vascular- in timp mecanismele adaptative se prabusesc, apare hipoalbuminemie, scaderea presiunii coloidosmotice, edeme, poliurie 

-         Scaderea sintezei enzimelor digestive: prococe,  apar tulburari in digestia si absorbtia proteinelor alimentare. 

-          Scade ureogeneza, cetogeneza, gluconeogeneza si glicogenoliza.

-          Cordul si creierul raman indemne mult timp.

-          In stadiile avansate: scaderea contractilitatii musculare a cordului si a tubului digestiv.

Metabolismul glucidic

- glicemie normala (initial), prin glicogenoliza, apoi prin gluconeogeneza, din aacizii si AG mobilizati din tesuturi

- hipoglicemii severe in fazele avansate 

- “diabet de foame”, adeseori prin IR

 - insulinemie scazuta in formele severe, prin:

ü  afectarea celulelor pancreatice

ü deficit de crom sau potasiu,

ü scaderea glicemiei si aminoacizilor plasmatici

In timp apare IR, prin: cresterea cortizonului, STH, AGL

Metabolismul glucidic

- glicemie normala (initial), prin glicogenoliza, apoi prin gluconeogeneza, din aacizii si AG mobilizati din tesuturi

- hipoglicemii severe in fazele avansate 

- “diabet de foame”, adeseori prin IR

 - insulinemie scazuta in formele severe, prin:

ü  afectarea celulelor pancreatice

ü deficit de crom sau potasiu,

ü scaderea glicemiei si aminoacizilor plasmatici

In timp apare IR, prin: cresterea cortizonului, STH, AGL

2. Metabolismul lipidic: prin scaderea sintezei si utilizarea lipidelor in gluconeogeneza, apar:

-  hipolipemie

-  hipocolesterolemie

3. Metabolismul proteic:

-  hipoproteinemie, hipoalbuminemie

-  scaderea presiunii oncotice si poliurie apoi sete

-  proteine crescute in interstitiu, edem carential (prin cresterea permeabilitatii capilare)

4. Tulburari hidroelectrolitice.

ü este afectata pompa Na+/K+ cu stimulrea patrunderii Na+ in celule si iesirea K+  

ü  scaderea fortei musculare  si fatigabilitate

ü  cresterea potasiemiei.

ü  calcemia si fosfatemia scad

Modificari hormonale in denutritie

STH creste, consecinta a stresului si hipoglicemiei

 ü  Cortizolemia creste

-  secretie normala sau scazuta

-  scaderea catabolizarii

 ü T3, T4 scad

- scaderea metabolismului bazal

- scaderea consumului de oxigen

 ü Aldosteronul creste

- cresterea retentiei de Na si apa

 ü Epinefrina creste

-  creste lipoliza.

Alte modificari in denutritie

Anemie microcitara, hipocorma

- lipsa de substrat (aminoacizi, Fe)

- adaptativ, datorita scaderii consumului de oxigen, prin scaderea activitatii fizice

-ulterior anemia se agraveaza prin instalarea hemolizei

Û Carenta proteica induce: leucopenie, eozinopenie, limfocitopenie si neutropenie

Û Afectarea sistemului imunitar cu infectii severe, fatale ades. 

- scaderea limfocitelor T

- scaderea sistemului complement

- scaderea  Ig G (in special IgA)

- scaderea fagocitozei.

Tabloul clinic

IMC < 18,5 kg/m2. Infundarea in orbite a gl oculari

ü Pliul cutanat, masurat pe fata posterioara a bratului sub 4 mm la barbati si sub 8 mm la femei

ü Stare generala alterata, astenie fizica si psihica marcata, fatigabilitate, rezistenta redusa la efort si frig

ü Piele uscata, cu pigmentatii,eritem, turgor diminuat,  fisuri dureroase la comisurile bucale (carenta vit B2).

ü Par rar, se rupe usor

ü Unghii fragile, mate, cu hiperkeratoza

ü Mucoase uscate, limba neteda, depapilata, fisurata.

Edeme:

- membre inferioare, regiune sacrata, generalizate

-          apar dupa o scadere marcata in greutate

-          accentuate de efort si dispar in repaus

-          albe, moi, pufoase

-          sunt deplasabile cu pozitie corpului

-          se insotesc de poliurie.

ü Ptoze viscerale, hernii, eventratii.

ü Tulburari digestive: la inceput foame, apoi inapetenta, tulburari dispeptice, constipatie sau diaree.ü Tulburari cardio-vasculare: bradicardie sinusala, hipotensiune arteriala.

Tulburari urinare: poliurie, ptoza renala

ü Tulburari genitale:

 - amenoree la femei, disfunctie erectila la barbati

 - diminuarea pana la disparitie a caracterelor sexuale secundare, hipotrofia gonadelor

 ü Manifestari neurologice:

- Tulburari de sensibilitate, areflexie ahiliana, polinevrita

 ü Tulburari psihice:

-  apatie, negativism alimentar

 ü Manifestari osoase:

- dureri osoase profunde (osteopatia de foame)

- osteoporoza si osteomalacie ce determina fracturi

Forme clinice ale denutritiei

In functie de modul de instalare

1. Denutritia acuta: dupa post alimentar complet

2. Denutritia subacuta:

- apare in lagarele de concentrare prin ratie calorica redusa: 1000-1400 calorii.

3. Denutritia cronica:

- apare prin scaderea ratiei  calorice si proteice cu 50% pe o perioada lunga de timp

Diagnosticul diferential al denutritiei

Tipul constitutional slab

- absente astenia, anemia, celelalte semne clinice si biologice existente la denutritie

- alimentatia este normala sau chiar exagerata.

2 Avitaminozele

- diagnosticul diferential al fiecareia se pune prin semnele clinice caractersitice fiecarui deficit vitaminic.

Complicatii, prognostic

  1. Complicatii infectioase

-         rezistenta scazuta a organismului

-         pot lipsi febra, tahicardia, leucocitoza, iar testele cutanate (testul sensibilitatii la tuberculina) pot fi negative

-         pot fi severe ducand la deces

2. Insuficienta cardiaca , renala , hepatica grava

5. Osteoporoza

6. Amenoreea.

            In cazul denutritiei secundare, evolutia si prognosticul depind  de natura si gravitatea cauzei precum si de posibilitatea si raspunsul  la tratament al afectiunii cauzale.    

Tratamentul denutritiei

1. Tratamentul dietetic:

- supraveghere medicala stricta, pentru a preveni  complicatiile realimentarii.

            Û Realimentarea se va face:

-          progresiv

-          fractionat

-          se incepe cu cantitatea de calorii si P consumate de bolnav

-          se creste progresiv cu 500 calorii la 3-4 zile; P se cresc cu 5g la 2 zile, apoi la 4 zile, la 8 zile

-          se ating 3000 calorii si 200g P/zi (2-2,5Kg corp/zi).

5-6 mese/zi

Û Se va prefera alimentatia orala

Û P recomandate: cu valoare biologica mare, din lapte, oua, carne slaba, lapte praf

Û Alimente reduse ca volum, acidulate (stimuleaza apetitul)

Û Se vor respecta obiceiurile alimentare ale bolnavilor

Û Meniul va fi variat

Û Alimentele se vor prezenta pe rand

Û Este necesara suplimentarea de saruri minerale si vitamine.

Dupa inceperea realimentarii, 5-7 zile G ramane  constanta sau are loc chiar scaderea ei, datorita poliuriei

Û  Urmeaza apoi o crestere ponderala rapida de 5-7 Kg, cu incetinirea cresterii ei in continuare.

Û Dupa atingerea greutatii ideale si restabilirea starii generale se trece la un regim alimentar normal.

Incidentele realimentarii

in realimentarea brusca: varsaturi, diaree, depletie potasica datorita tulburarii motilitatii digestive si a secretiei enzimatice a acestuiaÛ “boala de realimentare” data de carentele vitaminice, ce apar prin aport caloric ridicat si rapid instituit, care creste consumul de coenzime vitaminiceÛ  insuficienta cardiaca congestiva, edem pulmonar acut la o incarcare cu sodiu bine tolerata de individul normal, datorita eliminarii reduse a sodiului

Û edemul de realimentare sau chiar decesul

Alimentatia pe sonda nazogastrica

- cand starea generala este alterata cu astenie fizica marcata si anorexie

-          se poate folosi si gastrostoma

-          alimentele se administreaza la 3-4 ore, sub forma unui amestec nutritiv format din lapte, zahar, smantana, unt, apa, galbenus de ou

-          amestecul nutritiv standard contine 1cal/ml

-          sonda nazogastrica se mentine 15 zile

Alimentatia parenterala

-         iv, la pacientii cu stare generala grava, cu toleranta digestiva absenta, sau pentru suplimentarea caii orale de administrare.

-          scop: echilibrarea hidroelectrolitica, asigurarea unui aport caloric de 2000 calorii/zi si de principii nutritive. 

- Aportul caloric se realizeaza prin perfuzie de glucoza 20%, 10%, 33%, emulsii lipidice (Lipofundin, Intralipid).

- Aport P: perfuzii cu plasma, sange total, solutii de aminoacizi (Trovasol, Aminoplasmal), hidrolizate proteice.

- Amestecuri de vitamine, minerale (Zn, Cu, Cr, Mn, K)

Complicatiile alimentatiei parenterale:

- inflamatia, tromboza venoasa

- complicatii metabolice

            - hipoglicemie

            - hiperglicemie, coma hiperglicemica hiperosmolara

            - acidoza metabolica

            - cresterea ureei sanguine

            - supraincarcarea lipidica

            - deficite minerale sau vitaminice.

Tratament etiologic

û antibioterapie in infectiile severe

             û depistarea si tratamentul neoplasmelor

             û echilibrarea diabetului zaharat



             û tratamentul hipertiroidiei etc

Alt tratament medicamentos

Medicatie anabolizanta

û Insulina

û Steroizi anabolizanti: Naposim 5-20mg pe 24ore

û Nandrolon: Durabolin sau Decanofort i.m. o data pe saptamana sau o data la 2 saptamani.

Medicatie orexigena

 û Antagonisti histaminici si serotoninici: Cyproheptadina (Peritol) 12-16mg/zi (3-4 tablete/zi)

 û Agonisti selectivi dopaminergici: Sulpirid 100-300mg/zi

Tratament medicamentos simptomatic

Medicatie

            û Antidepresive: Amitriptilina 25-50 mg/zi.

            û Anxiolitice

            û Antiemetice

Psihoterapie - pentru modificarea comportamentului alimentar

Cura hidrominerala

- ape minerale cu sulf, care stimuleaza secretia gastrica: Slanic Moldova, Bazna, Stoiceni - ape ce stimuleaza capacitatea de digestie intestinala si de absorbtie a hranei (Govora, Mangalia, Slanic Moldova).

Medicatie anabolizanta

û Insulina

û Steroizi anabolizanti: Naposim 5-20mg pe 24ore

û Nandrolon: Durabolin sau Decanofort i.m. o data pe saptamana sau o data la 2 saptamani.

Medicatie orexigena

 û Antagonisti histaminici si serotoninici: Cyproheptadina (Peritol) 12-16mg/zi (3-4 tablete/zi)

 û Agonisti selectivi dopaminergici: Sulpirid 100-300mg/zi

Tratamentul complicatiilor denutritiei

û         Infectiile

û          Insuficienta cardiaca

û          Osteoporoza

û          Amenoreea

Obezitatea

Definitie

-  afectiune cronica, larg raspandita

            -  prevalenta ascendenta

            - caracterizata prin cresterea greutatii pe seama tesutului adipos subcutanat si din alte tesuturi. 

Parametrii antropometrici

1. IMC sau indicele Quetelet: cel mai util parametru folosit  in definirea si clasificarea obezitatii.

            IMC  = greutate (Kg) / inaltime (m2)

            p Valori normale:          18,5- 24,9Kg/m2

            p Denutritie:                 < 18,5 Kg/m2

            p Suprapondere:                     25- 29,9Kg/m2

            p Obezitate:                 > 30 Kg/m2

Erori IMC

p copii in crestere

            p persoane in varsta, in cazul carora nu se pot face   masurari exacte de inaltime

            p atleti si indivizi musculosi

            p gravide

          p sindroame edematoase.

Parametrii antropometrici

2.  Calculul GI: formula Asigurarilor Metropolitane din New York, preferata, ia in calcul varsta si sexul

            GI = 50 + 0,75 (I - 150) + (V-20) / 4  unde:

                        GI = greutatea ideala;

                        I    = inaltimea in cm;

                        V   = varsta in ani.

            Aceasta valoare este valabila pentru barbati. La femei rezultatul se inmulteste cu 0,9.

            O greutate actuala mai mare cu peste 20%  din GI defineste obezitatea.

3. WHR sau IAF (Waist to Hip Ratio – indice abdomino- fesier)

-          este raportul dintre circumferinta abdominala (CA) masurata la jumatatea distantei dintre apendicele xifoid si ombilic si circumferinta fesiera (CF) masurata la nivelul trohanterului

-          valori normale: sub 0,85 la femei, la barbati sub 0,95

-          valori ale IAF peste limitele normale definesc obezitatea abdominala, chiar daca IMC<25

4. Indicele abdominal: raportul dintre CA si inaltime

Valori > 0,5 indica obezitatea abdominala si RCV crescut

5. CA masurata la 1/2 distantei dintre rebordul costal

 si creasta iliaca, pe linia axilara mijlocie.

- normal sub 94 cm la barbati si sub 80 cm la femei

6. Grosimea paniculului adipos in regiunea tricipitala

> 20 mm la barbati si > 30 la femei defineste obezitatea

7. Procentajul de grasime din organism

Valori normale:

  - 12-20% la barbati

  - 20-30% la femei.

Obezitatea este definita de valori > 25% la barbati

                                                     si > 33% la femei.

Date epidemiologice

  • In Romania

-          59,3% din populatie are probleme cu greutatea

-          24,7% sunt obezi iar 34,6% sunt supraponderali

  •  In SUA 24% din barbati si 27% din femei prezinta obezitate. Prevalenta obezitatii este dubla  intre 20-55 de ani si la femeile cu status socio-economic scazut.

  •  Una dintre cele mai mici prevalente ale obezitatii raporteaza China : 0,36 % la barbati si 0,86 % la femei.

Factorii de risc ai obezitatii

Perturbarea raportului aport/ consum de energie.

-          Factori genetici si castigati, ei interferand atat cu aportul cat si cu consumul de energie. Surplusul de energie se acumuleaza sub forma de trigliceride in tesutul adipos.

1. Factori genetici ai obezitatii

-  Se mosteneste un anumit comportament alimentar, cu tendinta la aport caloric crescut, apetit pentru lipide sau pentru alimente cu densitate calorica crescuta.  

- Exista in hipotalamus un centru al foamei (lateral) si un centru al satietatii (median), infuentati de numerosi factori, dintre care amintim:

û neuropeptidul Y (NPY), stimuleaza centrul foamei;     

û leptina, secretata de celulele adipoase si colecistochinina secretata in duoden inhiba centrul foamei si/sau stimuleaza centrul satietatii.

-         programati pentru reglarea unei anumite greutati, “set point”, explicand greutatile intampinate in incercarile de slabire/ingrasare ale unor persoane

-          100% din gemenii monozigoti au obezitate

-          80% din copiii cu ambii parinti obezi au obezitate, comparativ cu numai 10% din copiii fara AHC

- este posibil ca agregarea familiala sa se datoreze si unor factori nongenetici, cum ar fi obiceiurile alimentare si scaderea exercitiului fizic.

Peste 24 de dezordini mendeliene includ obezitatea ca o trasatura clinica semnificativa. Sindroamele Bardet-Biedl si Prader Willi sunt probabil cele mai cunoscute exemple.

- Exista determinism genetic la nivelul tuturor factorilor ce intervin in obezitate:

            ü preferinte alimentare

            ü senzatie de foame

            ü sedentarism

            ü termogeneza

            ü metabolism bazal.

2. Factori de mediu

Sedentarismul

-          circulatia cu autoturismul, inlocuirea muncii fizice de masini, cresterea timpului petrecut in fata televizorului si a calculatorului duc la obezitate

Dieta

Cresterea ingestiei de energie este cruciala in dezvoltarea obezitatii.

  •  Frecventa meselor: este mai mica la persoanele obeze comparativ cu cele normoponderale.

Consumul de alimente cu densitate calorica crescuta, bogate in lipide, de dulciuri concentrate

·  Consumul de alcool: factor obezogen, atat prin aport caloric (1g alcool=7 Kcal) cat si prin cresterea apetitului si a dezinhibitiei

· Abandonarea fumatului duce la o crestere in greutate de 4- 6 Kg in urmatoarele 6 luni 

· Stres-ul psiho-social duce la modificari ale comportamentului alimentar, in general in sens abuziv.

3. Tulburari de comportament alimentar

û  Sindromul night eating: in ingestia a 25-50% din calorii  noaptea. Se coreleaza cu insomnia, apneea de somn si somnolenta din timpul zilei.

û Binge eating - tulburare psihiatrica caracterizata prin episoade necontrolate de foame, mai ales seara, cu consum crescut de alimente in timp scurt:

-          pacientii se autoculpabilizeaza, au nivel ridicat de stress.

-          pot raspunde la tratament ce moduleaza serotonina.

Ciuguleli interprandiale, de dulciuri in special

û Carbohydrate craving-“foame de dulciuri”, insotita de nervozitate exagerata, calmata de glucide

û Bulimia - consum de alimente in cantitati mari insotite de un sentiment de vinovatie, compensata prin provocarea de varsaturi, diaree, diuretice.

4. Factorii fiziologici: sarcina, lactatia, menopauza

- Se va combate ideea supraalimentarii femeii in perioada sarcinii si lactatiei, pentru a preveni obezitatea

- Odata cu instalarea menopauzei apare cresterea in greutate, cu cresterea depozitelor viscerale si a riscului cardio-vascular. 

5. Obezitatea secundara endocrina

  • Hipotalamica: traumatisme, boli inflamatorii
  •  Sindromul Cushing: obezitate implicand fata, gatul,

trunchiul, abdomenul, cu extremitatile de obicei subtiri

  •  Hipotiroidismul duce la cresterea in greutate prin incetinirea metabolismului bazal
  •  Sindromul ovarului polichistic. Obezitatea apare la 50% din femeile cu ovar polichistic

· Deficitul de hormoni de crestere duce la obezitate.

6. Obezitatea indusa de medicamente

  • Anticonceptionalele
  •     Antidepresivele triciclice
  •     Corticosteroizii
  •      Insulina, sulfonilureicele
  •      Antagonistii adrenergici
  •      Antiepilepticele
  •      Antagonistii serotoninici
  •      Antibioticele.

7. Factori psihologici, socio-economici,  culturali si etnici

depresia : tulburari de comportament alimentar.

û urbanizarea : reducerea activitatii fizice, stress cotidian.

û biceiurile alimentare nesanatoase (numar redus de mese pe zi, masa principala seara).

û mentalitatea: gras =  frumos si sanatos, puternic.

 

Factori de risc ai obezitatii abdominale

û Factori genetici.

             û Alcoolul.

             û Fumatul

             û Factori hormonali.

     

Etiopatogenia Obezitatii

            1.Factorii metabolici implicati in realizarea obezitatii ar putea fi alterarea activitatii unor  enzime, a turn-over-ului unor proteine, a vitezei de desfasurare a unor cicluri biochimice.      

                                

            2.Factorii neuroendocrini. In reglarea neuroendocrina a aportului alimentar si a homeostaziei energetice se includ urmatoarele componente:

            û controlul mecanismelor foame-satietate;

            û controlul ratei de consum energetic;

û controlul hormonilor implicati in dimensionarea depozitelor adipoase;

     

           In asigurarea homeostaziei energetice intervin o multitudine de hormoni si neurotransmitatori, majoritatea cu origine cerebrala si/sau gastrointestinala.

-NPY sintetizat de nucleul arcuat al hipotalamusului este un puternic stimulator hipotalamic al apetitului, controlat printr-un mecanism feed-back de catre leptina.

-Hipersecretia de NPY favorizeaza hiperinsulinemia severa si hipercortizolemia.

-Hiperinsulinemia este responsabila de cresterea numarului de adipocite si a productiei de leptina.

- Hipercortizolemia amplifica efectele NPY si elimina pe cele ale leptinei.

Leptina

-          produsa in tesutul adipos alb

-          regleaza rezerva de tesut adipos.

-          prezinta ritm circadian cu un varf  nocturn. Pierderea lui ar explica apetitul nocturn, inducand obezitate.

-          rezistenta la insulina, poate declansa scaderea numarului de receptori hipotalamici ai leptinei. Este posibil ca acest mecanism sa contribuie la cresterea in greutate la pacientii cu DZ tip 2 tratati cu insulina.

-          inhiba legarea insulinei de receptorii adipocitului, ceea ce ridica ipoteza rolului leptinei in aparitia rezistentei la insulina. 

Colecistochinina

-          peptid secretat in duoden in prezenta alimentelor

-          are ca efect reducerea apetitului.

            Citokinele.

-           implicarea citokinelor in aparitia si mentinerea obezitatii este o noutate.

-          concentratia plasmatica matinala a IL6 si a TNF alfa este crescuta la subiectii cu apnee de somn, corelandu-se pozitiv  cu gradul de hipoxie, varsta si BMI.

-          Este posibil ca citokinele si in special IL6 sa induca oboseala si somnolenta obezilor.

Neurotransmitatorii.

            Neurotransmitatorii implicati in reglarea comportamentului alimentar pot fi grupati in:

o Aminoacizi cu actiune rapida care moduleaza canalele ionice

o Monoamine cu actiune mai lenta pe mesageri secunzi.

Neurotransmitatorii cu actiune lenta implica un mesager secund si includ norepinefrina, serotonina, dopamina si histamina.

o         Peptide care pot modula monoamine si pot afecta ingestia de alimente, cum ar fi GABA.

Alte semnale hormonale si peptidice

o Efecte pe ingestia de hrana: glucocorticoizii, glucagonul, glucagon like peptidul.

o Efecte pe energia consumata: androgenii, hormonii tiroidieni, G.H.

o Peptide gastro-intestinale ce regleaza consumul de energie: peptidul de eliberare a gastrinei, neuromedina B, enterostatina, amylina.

Reglarea cheltuielilor energetice - este cel putin la fel de importanta ca reglarea aportului alimentar.

Cheltuielile energetice sunt alcatuite din:

            ý Metabolismul bazal - ce reprezinta energia cheltuita zilnic pentru mentinerea functiilor vitale ale organismului (activitate nervoasa, cardio-vasculara, musculara, secretorie, somatica s.a.), stiut fiind ca celula are un mecanism biochimic care nu se opreste niciodata. Reprezinta in medie 25 kcal / kgcorp / zi.

           

-         -La persoanele obeze, scaderea minima a metabolismului bazal poate duce in timp la un nou surplus ponderal. Cauza scaderii acestuia nu se cunoaste cu precizie, dar este posibil sa se datoreze unui cost mai mic al pompelor ionice, principalul consumator de energie al organismului.

ý Efectul termogenetic al alimentelor (actiunea dinamica specifica)

-         reprezinta energia consumata pentru digestia, absorbtia si metabolizarea alimentelor, precum si energia consumata pentru activarea sistemului nervos vegetativ din perioada alimentarii.

-         Pentru actiunea dinamica specifica se consuma 20-30% din consumul energetic.

-         In obezitate scade actiunea dinamica specifica, ducand la un surplus ponderal de 10-20 kg la 10-15 ani (la l5% din obezi).

ý Efortul fizic este  componenta cea mai variabila a cheltuielilor energetice, si el necesita cuantificare la obezi.  Activitatea fizica a obezului imbraca un model economicos, cu activitati statice, viata sedentara.

ý Termogeneza de adaptare este o componenta a cheltuielii de energie necesara mentinerii constante a temperaturii corpului. Valoarea ei este dependenta de arderile ce au loc in tesutul adipos brun sau cenusiu. Normal, valoarea ei este de 150 kcal / zi.




            In tesutul adipos brun proteina mitocondriala                             termogenetica realizeaza o decuplare a fosforilarii                         oxidative, care permite eliberarea sau “disiparea” in                   mediul din jur a energiei produse, sub forma de                    caldura.

Cresterea ponderala se poate imparti in trei faze:

                        · faza statica de preobezitate;

                        · faza dinamica;

                        · faza statica de obezitate.

            In primea faza energia ingerata se suprapune cu energia consumata si greutatea ramane constanta.

            In faza dinamica energia ingerata depaseste energia consumata. Excesul de energie se stocheaza ca tesut adipos.

            Diferenta dintre energia ingerata si cea consumata scade progresiv pana la egalizare, atingandu-se faza de obezitate statica.

Clasificarea obezitatii

    Dupa criteriul cantitativ

           

            Û Suprapondere:  IMC = 25 - 29,9 kg / m2

Û Obezitate gr.I:   IMC = 30 - 34,9 kg / m2

Û Obezitate gr.II:  IMC = 35 - 39,9 kg / m2

Û Obezitate gr.III: IMC ³ 40

     Dupa dispozitia tesutului adipos

1. Obezitate gluteo-femurala (ginoida sau de tip “para” )

-          dispozitia tesutului adipos la nivelul membrelor inferioare, coapselor, abdomenului, pelvisului.

-          WHR <  0,85 , IMC > 25.

-          este de obicei hiperplazica

-          raspunde greu la tratament

-          bolnavii au o musculatura putin dezvoltata, mananca putin, chiar sub necesarul caloric.

-          predispune la varice si poliartroze

Dupa dispozitia tesutului adipos

2. Obezitate abdominala (androida, centrala, de tip “mar”)

-           dispozitia adipozitatii in jumatatea superioara a corpului

-           IAF> 1, IMC>  25

-           este de obicei hipertrofica, insotita de supraalimentatie

-          frecventa la barbati, mai rara la femei

-          musculatura este bine dezvoltata si activa

-          rezultatele terapeutice sunt favorabile

-          predispune la: HTA, CIC, DZ, guta, DLP, hiperinsulinism

Dupa dispozitia tesutului adipos

3. Obezitate mixta: asocierea caracterelor obezitatii androide si  ginoide

4. Obezitate de tip Falstaff

-          descrisa la barbati  - “abdomen balon”,  caricatural

-          IAF>  0,95

-          cauza: polifagia dar si un substrat ereditar

-          greu influentabila terapeutic, factor de risc CV 

Dupa perturbarea histologica la nivel adipocitar

Obezitate hiperplazica 

-          incepe in perioada de nou nascut, pana la 18-20 de ani

-          in perioadele de supranutritie cresc adipocite noi.

-          demonstrat recent ca apare si la adulti cand se depaseste capacitatea celulelor existente de a mai creste in volum.

-          poate ajunge la aspect diform.

-          de obicei este gluteo-femurala.

-          prognostic ponderal defavorabil.

-          prognostic vital favorabil.

            Obezitate hipertrofica

-          debut in perioada adulta

-          rareori depaseste 40 kg de masa grasoasa

-          aspect android de obicei

-          raspunde la regimul hipocaloric

-          prognostic ponderal favorabil

-          prognostic vital defavorabil.

            Obezitate mixta: hipertrofica + hiperplazica.

 - debut la adultul tanar combinand in diverse grade cele doua forme de obezitate.

Obezitatea secundara- dispare odata cu cauza

            Bolile endocrine

            - sindrom Cushing

            - insulinom

            - ovar polichistic

            - hipotiroidie

            Boli hipotalamice

            - tumorale

            - inflamatorii

            - post-traumatice

            - vasculare

            - sindrom adipozogenital

Obezitatea secundara

Sindromul Frolich Babinski

- o afectiune familiala sau esentiala, apare la ambele sexe

- apare prin afectare hipofizo - diencefalica cu sau fara perturbarea gonadotropului si tireotropului

- adipozitate dispusa troncular, la nivelul abdomenului inferior, pe radacina membrelor (umeri, coapse)

- extremitatile distale raman insa subtiri

- la fete: amenoree, hipotrofie sani si organe genitale

- la baieti: piele fina, feminina, pilozitate pubiana redusa, organe genitale slab dezvoltate, intelect slab dezvoltat, astenie, uneori gen valgum

Sindromul Cushing

- cauze:

            - centrala - adenom bazofil antehipofizar

            - afectarea glandei suprarenale: tumori sau hiperplazie

- depunerea tesutului adipos la nivel troncular, cap, gat, ceafa, cu aspect de “ceafa de bivol”

- membrele subtiri atat distal cat si proximal

- aspect de “lamaie infipta pe scobitori”

- se asociaza cu acnee si pilozitate accentuata, HTA si DZ

Obezitatea din insuficienta tiroidiana

- dispozitie difuza, dominand la cap, fata, gat, regiunea supraclaviculara, trunchi, glezne, pumni, genunchi

- faciesul este buhait, palid, cu fizionomie adormita cu piele uscata, sprancene rare in treimea externa

- par friabil

- unghii casante

- cauza: afectarea tiroidiana sau hipofizara sau hipotalamica

           

Obezitatea din insuficienta gonadica

- poate sa apara la ambele sexe

La femeie

- tesutul adipos predominant pe abdomen - “in sort” si pe coapse; uneori predominant pe coapse (matronism)

- frecvent bufeuri de caldura, palpitatii, instabilitate psihica

- mai rar semne de virilizare: voce ingrosata, hiperpilozitate

- cauza este insuficienta ovariana primara sau secundara, menopauza, castrarea; in matronism se adauga hipotiroidia

Obezitatea din insuficienta gonadica - la barbat

- tesutul adipos are dispozitie feminina, pe coapse si abdomenul inferior, depozite mamare moi, flasce- corpul ia aspect feminin, cu schita de sani, lipsa pilozitatii, cresterea diametrului trohanterian, lipsa mustatilor si a barbii, voce feminina- cauza este insuficienta testiculara primara sau secundara (castrare, dupa orhite) sau andropauza.

Obezitatea din diabetul gras

- nu are particularitati,  se insoteste de simptomele DZ

- cauza este insulinorezistenta cu hiperinsulinism

Obezitatea prin afectare hipotalamica

- tesut adipos pe trunchi, abdomen, radacina membre pana la jumatate brat si coapsa, neafectand extremitatile, gatul, capul

- instalare brusca, in cateva saptamani

- predominent la femei, dupa stress psihic, post-partum, traumatisme craniene, afectiuni meningo-encefalitice

- spahniomenoree, oligomenoree la femeie

- scaderea libidoului si a potentei la barbat

- retentie hidrica fluctuanta/ hipotensiune ortostatica

- tulburari de caracter, intelectuale, de crestere, anxietate etc.

 

Diagnosticul si evaluarea supragreutatii


 

Adaptat dupa WHO and National Heart Lung and Blood Institute:Clinical Guidelines on the Identification, Evaluation and Treatment of Overweight and Obesity in Adult, 1998

Obezitatea si RCV


Riscul cardio-vascular in functie de talie si sex


Riscul global al supragreutatii in functie de IMC si talie

   r Evidentierea factorilor de risc cardio-vascular

Calcularea ricului cardio-vascular global (diagrama Euro 98). 

    r Stabilirea clasei clinice de risc global

Pentru stabilirea clasei clinice de risc global sunt necesare ajustarile IMC

 1.Daca IMC initial este de 25-29Kg/m2 se face ajustarea prin talie a valorilor initiale ale IMC-corectie 1

Ajustarea prin talie a valorilor initiale ale IMC-corectie 1 ( cand IMC initial= 25-29Kg/m2)


Exemplu: Daca IMC=27, sex masculin, CT=96, IMC corectat=27+2=29. Daca IMC>30 se face numai corectia 2

Corectia IMC prin parametrii clinico-biologici


Exemplu: Barbat cu IMC 30. Daca castigul in greutate este 20Kg dupa 18 ani IMC=30+3=33; daca col T/col HDL=6, IMC=33+1=34; daca TA=180/100, IMC=34+3=37; daca glicemia=160gr%, IMC=37+3=40; daca are apnee de somn si coxartroza, IMC=40+3+3=46.

Dupa corectia IMC se calculeaza clasa clinica de risc global

Clasele clinice de risc ale obezitatii (Dupa Seidel J.C.-modificat de Dr. N. Hancu)


            Intrucat metodele managementului clinic se vor selecta functie de clasa clinica de risc, este important ca fiecare persoana cu surplus ponderal sa fie incadrata in aceasta clasa.

Ø Anamneza: istoria personala (diabet, evolutie, tratamente anterioare pentru obezitate, oscilatii ponderale), evaluarea stilului de viata, tulburari de comportament alimentar, apnee in somn, analiza factorilor psihologici, a motivatiei, nivelul educational, socio-profesional, comorbiditate, istorie familiala.

             Ø Examen fizic: inaltime, greutate, IMC, IAF, CT, distributia tesutului adipos, TA, semne de suferinta cardiaca, respiratorie, lumbago, modificari tegumentare: xantom, xantelasma, arc cornean.

Investigatii biochimice, hormonale:

            ¨ Glicemie, TTGO;

            ¨ Acid uric sanguin;

            ¨ Col T, Col HDL, Col LDL, raport Col T/Col HDL, trigliceride;

            ¨ Gamma-glutamil transpeptidaza: valorile crescute arata in general consumul de alcool;

            ¨ Hormoni tiroidieni.

Ø Explorare cardio-vasculara.

Ø Explorarea functiei respiratorii.

Ø Radiografii osteo-articulare.

Diagnosticul final va cuprinde: gradul de supragreutate (suprapondere sau obezitate), tipul abdominal, gluteo-femural, clasa clinica de risc, complicatii, comorbiditate.

            Exemplu:

                        Obezitate abdominala cu risc moderat

                        Hipercolesterolemie cu risc crescut

                        HTA gradul 2; RCV< 10%

                        Lumbago cronic.

Diagnosticul diferential

            Obezitatea primara trebuie diferentiata de cea secundara, care are manifestari particulare specifice afectiunii care a determinat-o:

F Obezitatea din leziuni si tulburari nervoase: tumori cerebrale, traumatisme craniocerebrale, meningoencefalite.

F Obezitatea din hipotiroidism.

F Obezitatea din hiperinsulinism .

F        Obezitatea din sindromul Cushing

F         Insuficienta gonadica determina obezitate, dar pe prim plan sunt aspectele endocrino-genitale.

Complicatii metabolice

            -  Diabetul zaharat (D.Z.)

           - Dislipidemiile

           - Guta

Complicatii endocrine.

-            hiperinsulinism

-            hipotiroidism

-            hipercorticism

-            hipogonadism.

Complicatii cardio-vasculare.

          - Hipertensiunea arteriala (H.T.A.).

          - Cardiopatia ischemica cronica (C.I.C.)

          - Insuficienta cardiaca.

          - Varice ale membrelor inferioare.

Complicatii respiratorii:

-         Hipoxemia

-         Hipercapnia

-Sleep apneea”

- Pneumopatiile acute si bronsitele sunt mult mai grave la obezi.

-         Dispneea

Complicatii (asocieri) digestive.

            - Litiaza biliara

          - Angiocolecistitele

            - Herniile diafragmatice

            - Ficatul gras

           

Complicatii la nivelul aparatului locomotor:

            - Reumatismul cronic degenerativ

            - Laxitatea ligamentara

            - Artrita gutoasa

Complicatii genitale si obstetricale.

            Tulburarile menstruale.

            Impotenta si scaderea libidoului a fost descrisa frecvent la barbati.

            Toxemia gravidica, H.T.A., varicele membrelor inferioare

            Riscul obstetrical este mare

            Post-partum, retractia uterului este intarziata, pot apare hemoragii si stare de soc.

            Riscul pentru fibrom uterin si pentru cancer uterin este direct proportional cu gradul obezitatii.

Complicatii neurologice si psihice.

            Cefaleea, vertijul, astenia fizica sunt obisnuite in obezitate.

            Tulburarile psihice

          Cancerul: endometrial, cancerul de san.

Complicatii cutanate: infectii microbiene si fungice (intertrigo inghinal, axilar, submamar).

            Eczeme

            Xantomatoza.

Scaderea calitatii vietii

-          prin multiplele asociatii morbide,

-          disconfort fizic si psihic,

-          probleme de insertie sociala, scolara,

-          depresie cronica.

-          discriminari, stigmatizari,

-          limitarea posibilitatilor de a-si alege imbracamintea,

-          limitarea efectuarii activitatilor de fiecare zi,

-          efort de mentinere a igienei,

-          limitarea accesului la scaune, banci, treceri inguste in teatre, magazine, cinematografe, restaurante,

-          limitarea mersului pe jos, a vietii sexuale,

-          reducerea perspectivelor de a obtine o slujba



Sindromul X metabolic

Caracterizat prin:

                        - insulinorezistenta-hiperinsulinism;

                        - alterarea glicemiei a jeune ,toleranta scazuta                            la glucoza sau diabet zaharat;

                        - hipertrigliceridemie;

                        - colesterol HDL scazut;

                        - HTA;            

                        - obezitate abdominala;

                        - tulburari de coagulare: stare procoagulanta,                 scaderea fibrinolizei prin cresterea  PAI-1.

Tratamentul obezitatii

Principii. Obiective

Obezitatea este o afectiune cronica, asemeni DZ, HTA si necesita tratament permanent

· Cicluri de scadere ponderala si mentinere

· Pierderea in greutate sa fie in principal din depozitele lipidice  

· Controlul tuturor factorilor de risc ai obezitatii, ai factorilor

de RCV

· Controlul complicatiilor si morbiditatii

· Ameliorarea calitatii vietii

· Cresterea sperantei de viata.

Contraindicatii de scadere ponderala

sarcina si lactatia

- tuberculoza

- hepatita cronica activa

-          nefropatiile cronice

-          ulcerul gastro-duodenal in faza dureroasa

-          osteoporoza

-          colestaza

-          antecedente de anorexie nervoasa, depresie 

- persoane cu mari oscilatii ponderale

- obezitate de tip gluteo-femural (talie< 94cm la barbati si < 80cm la femei) asociata cu RCV si comorbiditati reduse. 

Tratamentul obezitatii

Optimizarea stilului de viata

Terapie

● Educatie

● Monitorizare

● Evaluare (acronimul TEME).

Optimizarea stilului de viata

         Este prima treapta in scaderea ponderala

         Dieta hipocalorica

          Exercitiu fizic

          Abandonarea alcoolului

         Abandonarea fumatului

Dieta hipocalorica

Principii

- se va stabili functie de obiectivele terapeutice, patologia asociata, posibilitatile si aderenta individului  

-         va fi echilibrata in principii nutritive

-          va exclude consumul de alcool

-          va exclude excesul de sare

- va evita alimentele cu densitate calorica mare, bogate in glucide si lipide   

- mesele vor fi fractionate (3-6/zi), cu mic dejun obligatoriu.

Tipuri de diete hipocalorice

Dieta de (-) 500 Kcal/zi fata de alimentatia anterioara; acest obiectiv se atinge  scazand consumul de grasimi.

Efect: scadere ponderala 5-10 kg  in 3 luni.

Indicatii: IMC 25-29,9Kg/m2

m Dieta de (-) 1000 Kcal/zi fata de alimentatia anterioara.

Efect: scadere ponderala 1-2 Kg/saptamana.

Indicatii: scadere ponderala la pacientii cu risc crescut.

m Dieta hipocalorica standard, de 1200-1300Kcal.

Indicatii: in obezitatea cu risc foarte crescut, cu IMC> 40Kg/m2 si un aport caloric peste 4000Kcal/zi.

m       Reducerea consumului caloric  la jumatate fata de consumul anterior; la persoanele cu nivel educational scazut

m Dieta hipocalorica sub 800Kcal/zi

Indicatii: necesitatea unor scaderi rapide in greutate in timp scurt (1-2 luni). Necesita supraveghere medicala stricta, nefiind lipsita de riscuri

La majoritatea pacientilor dieta singura duce la scadere moderata a greutatii si cei mai multi pacienti vor recastiga greutatea  in 2-3 ani. 

Exercitiul fizic

®    in perioadele de slabire, in perioadele de intretinere

®     Rolul exercitiului fizic:

Ú        scadere ponderala, pe seama tesutului adipos

Ú        reduce riscul de aparitie a DZ tip 2 si a bolilor CV, prin reducerea IR

Ú  mentine controlul glicemic si al lipidelor serice

Ú reduce valorile TA in HTA cu valori moderat crescute

Ú creste tonusul si forta musculara, mobilitatea articulara, previne complicatiile osteo-articulare

Ú da sens si calitate vietii, combate stresul.

            - al doilea consumator energetic dupa metabolismul bazal, ducand la consumul a 15-30% din consumul energetic zilnic

- trebuie efectuat regulat, 4-5 zile pe saptamana, sa dureze 30-50 de min/zi, sa fie de intensitate moderata: mers pe jos in ritm rapid, dans, ingrijirea propriei gradini etc.

-          exercitii fizice aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe musculare (inot, tenis, gimnastica, jogging) efectuate regulat duc la reducerea masei adipoase

-          efortrul fizic intens, perioade scurte reduce IR.

· Alcoolul

- Va fi evitat, datorita aportului caloric (1g alcool=7 Kcal) si tulburarilor de comportament alimentar

            · Fumatul

-          Se va evita, intrucat este element ce favorizeaza obezitatea abdominala si creste RCV

-          Renuntarea la fumat va fi supravegheata medical, pentru a evita cresterea in greutate, atat prin cresterea exercitiului fizic cat si prin scaderea aportului caloric.

Terapia farmacologica

Indicatii

Ú cand IMC > 30 Kg/m2 si tratamentul cu dieta, exercitiu fizic si schimbarea comportamentului au esuat

Ú cand IMC> 25 Kg/m2 si se asociaza o comorbiditate serioasa, iar dieta, exercitul fizic si schimbarea comportamentului au esuat.

Actiunea medicatiei vizeaza urmatoarele elemente:

1. Scaderea aportului caloric prin:

            ® scaderea ingestiei de alimente

            ® scaderea vitezei de golire a stomacului

            ® scaderea absorbtiei intestinale

2. Cresterea consumului de energie prin:

            ® cresterea termogenezei in tesutul adipos brun

            ® cresterea consumului energetic de catre muschi

            ® cresterea utilizarii energiei in alte tesuturi

3. Actiune asupra depozitelor de grasime ale organismului:

            ® scaderea lipogenezei hepatice

            ® cresterea lipolizei in tesutul adipos

4. Influentarea factorilor de risc corelati cu obezitatea: lipidele sanguine, tensiunea arteriala etc. 

· Anorexigenele periferice sunt reprezentate de mucilagii, celuloza, care prin masa lor creeaza senzatia de satietate.

            Exemple: mucilagii, celuloza.

· Anorexigenele centrale adrenergice, serotoninergice

            Serotonina (5-HT) faciliteaza satietatea; are actiune centrala, nu creaza dependenta.

            Noradrenalina (NA) inhiba ingestia de alimente (efect mediat b adrenergic); nu are potential de creere a dependentei.

            Dopamina (DA) inhiba ingestia alimentelor; creaza dependenta.


Reductil (Sibutramina)

Mecanism de actiune

· Scade aportul energetic prin stimularea centrilor satietatii din hipotalamus, prin inhibarea recaptarii serotoninei si noradrenalinei la nivelul receptorilor postsinaptici.

· Creste consumul energetic prin stimularea termogenezei.

            Indicatii

            -Obezitatea cu risc moderat si crescut

            -Obezitatea asociata cu DZ tip 2 sau DLP

            -Obezitatea asociata cu tulburari  de comportament alimentar (hiperfagie, binge-eating s.a.)

            -Obezitatea asociata cu metabolism bazal scazut.

- Scadere ponderala pe seama masei grase, functie de doza (10 sau 15mg/zi): 2-4 Kg pe luna (5-11% din greutate dupa 6 luni de tratament cu 10 mg/zi).

- Reducerea taliei.

- Reducerea RCV atat prin reducerea surplusului ponderal cat si prin reducerea celorlalti factori de risc: ameliorarea profilului lipidic si glucidic.

- Reduce nivelul seric al acidului uric

- Reduce riscul recastigului  ponderal.

Reactii adverse

- rare, de obicei la demararea terapiei si dispar dupa prima luna de tratament:         - greata, inapetenta, insomnie, vertij, constipatie, uscaciunea mucoasei bucale

           - nu s-a evidentiat  sindrom de abstinenta, dependenta, euforie

           - nu s-au evidentiat modificari la nivelul valvelor cardiace, nu interactioneaza cu alcoolul, contraceptivele orale, cimetidina.

Doze

- Se administreaza in priza unica dimineata; doza eficienta este de 10-15mg/zi

- Predictia eficientei este buna daca se obtine o scadere ponderala peste 2 Kg in prima luna. 

Peptide care reduc ingestia de alimente

Leptina poate fi considerata “molecula deceniului”

 - actioneaza atat prin inhibitia ingestiei alimentelor cat si prin cresterea consumului de energie

- sunt pacienti care prezinta obezitate si nu raspund la tratamentul  cu leptina datorita unei afectiuni la nivelul receptorului (leptinrezistenta), similara IR

            Antagonisti ai NPY

            Analogi de CCK

            Glucagon like peptid 1 (GLP1)

            Amylin

            Antagonisti ai receptorului pentru melanocortin

Medicamente ce scad absorbtia intestinala a alimentelor:

            · Acarboza scade digestia si absorbtia glucidelor

            · Neomicina, Colestiramina scad absorbtia lipidelor      · ORLISTRAT (Xenical): inhibitor selectiv al lipazei gastrointestinale, reducind digestia si secundar absorbtia lipidelor, cu aproximativ 30%.

Tratamentul cu Xenical

Reducerea greutatii pe seama masei grase, cu aproximativ 10% pe an.

4 Reducerea taliei.

4 Reducerea RCV prin reducerea si a celorlalti factori de risc: TA, ameliorarea tolerantei la glucoza, a  profilului lipidic.

4 Rezultatele sunt paralele cu doza.

4 Reduce riscul recastigului ponderal dupa intrerupere.

Reactii adverse

4 digestive (steatoree, flatulenta, diaree)

4 in tratamentul indelungat reducere moderata a vitaminelor liposolubile in plasma

Doze: 1tb.=120mg. Se administreaza 1tb la mesele principale. La mesele fara grasimi nu este necesara administrarea tabletei.

· Medicamente ce cresc cheltuiala de energie

            4 Hormonii tiroidieni.

            4 Cofeina.

            4 Antagonistii selectivi ai receptorilor b2 adrenergici.

            4 Sibutramina.

Alte medicamente in curs de investigare

            -TNF (Factorul de Necroza Tumorala) interfera cu actiunea insulinei si amelioreaza rezistenta la insulina.

            -Promotori specifici la nivelul genelor leptinei, receptorului pentru leptina si NPY.

           

Tratamentul chirurgical al obezitatii

Indicatii: obezitatea morbida, in scopul de a ameliora: apneea din timpul somnului, incontinenta urinara, osteo-artrita, calitatea vietii

            Proceduri: chirurgie plastica (lipectomie, liposuctie); micsorarea stomacului (plicaturare gastrica, balon gastric pentru satietate precoce), impiedicarea digestiei si absorbtiei prin by-pass gastro-intestinal

            Complicatii post-operatorii: risc anestezic, tulburari electrolitice, insuficienta hepatica, litiaza renala, artrite, guta

Educatia medicala terapeutica

Se vor aborda teme ca:

1 Efectul obezitatii asupra sanatatii in general, asupra RCV si general crescut

1 Beneficiile scaderi in greutate asupra comorbiditatii existente, asupra relatiilor sociale, familiale

1 Principiile terapiei, caracterul continuu al acesteia

1 Necesitatea schimbarii alimentatiei

1 Rolul exercitiului fizic si negocierea tipului de exercitiu fizic ce va fi efectuat

1 Bolnavul va fi sfatuit sa-si noteze intr-un carnet, periodic: greutatea, talia, alimentatia si exercitiul fizic

1. Se vor determina:

1 tipul de alimente consumate si cantitatea,

1 numarul de mese pe zi, locul si anturajul,

1 gandurile si emotiile asociate 

Se vor depista astfel cauzele care duc la o alimentatie nesanatoasa si se vor combate.

2. Comportamentul alimentar 

· Prevenirea alimentatiei automate, involuntare, in timpul cititului, scrisului, vizionarii TV

· Evaluarea situatiilor care pot duce la o disponibilitate crescuta de alimente: iesiri la mese cu prietenii, zile festive etc

· Se vor face pauze intre inghitituri

· Evitarea pastrarii la vedere a unor alimente tentante

· Cumparaturile se vor efectua dupa liste, nu in momente “de foame”.

· Implicarea familiei in sustinerea psihologica a persoanei obeze si recompensarea acesteia pentru modificarile de comportament.

           

Monitorizarea

-         indicatori antropometrici (I, G,IMC, CA)

-          stilul de viata

-          tensiunea arteriala

-          lipidele sanguine, glicemia

-          prezenta bolilor CV, alte complicatii

-          aderenta la educatie, managementul clinic

-          calitatea vietii

-          reactii adverse medicamentoase.

            O scadere ponderala de 2-4 Kg pe luna este satisfacatoare.

            O crestere de 2 Kg in greutate impune restabilirea conduitei terapeutice. Monitorizarea se va efectua la 1-2 saptamani la pacientii cu risc crescut, la 2 saptamani la cei cu risc moderat.

Evaluarea eficientei terapeutice

-         se va face anual la pacientii cu risc scazut si la 3-6 luni la pacientii cu risc moderat si risc crescut, adaptandu-se de la caz la caz.

Ameliorarea simptomatologiei corelat cu scaderea ponderala.


Beneficiile medicale ale pierderii ponderale


Profilaxia obezitatii

Profilaxia primara

1 Se adreseaza intregii populatii si are ca scop prevenirea obezitatii.

1 Medicul de familie va viza in principal persoanele cu risc crescut de a dezvolta obezitate: AHC de obezitate, DZ tip 2, DLP, HTA, persoane care isi planifica renuntarea la fumat, femei care isi planifica sarcina, femei la menopauza etc.

Masuri:

1 institutiile de invatamant se vor implica in inducerea unui stil de viata sanatos al copiilor si tinerilor

1 industria alimentara va reduce densitatea calorica a alimentelor, continutul in grasimi al acestora, va nota continutul acestora in calorii

1 factorii politico-economici-sa asigure incurajarea sporturilor.

Profilaxia secundara

-         Se adreseaza persoanelor deja obeze, fara complicatii

-          Se va incepe managementul obezitatii functie de excesul ponderal, pentru a preveni sau intarzia aparitia complicatiilor.

Profilaxia tertiara

-         Se adreseaza obezilor cu complicatii deja instalate

-          Se urmareste atat managementul obezitatii, care poate ameliora multe  din complicatii (HTA, diabet, guta, insuficienta cardiaca) dar si tratamentul patologiei asociate pentru a-i incetini progresia. 








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2106
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site