Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Glandele endocrine - Sistemul neuro-endocrin difuz

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NEUROPSIHOLOGIE - curs
Test grila cu raspunsuri corecte
Tubul digestiv - Planul de organizare al tubului digestiv
RADIOLOGIA INTERVENTIONALA
RADIOGRAFIA DIGITALA
Teste grila cu raspunsuri corecte medicina
APARATUL CARDIO - VASCULAR
Complexul Major de Histocompatibilitate (MHC)
NORMALITATE, ANORMALITATE, SANATATE SI BOALA
Anticorpii sunt formati prin selectie sau instructie

Glandele endocrine




Comunicarea celulara se face: - local – prin jonctiuni de comunicare - la distanta – prin mesageri chimici:

a) autocrini – control local al cresterii celulare

- specific pentru factorii de crestere

b) paracrini - control local al cresterii celulare

- la sistemul neuro-endocrin difuz

c) endocrini – la distanta

d) sinaptic

- Secretia mesagerilor chimici poate fi continua sau pot fi eliberati la cerere

- Un mesager poate fi elaborat de mai multe tipuri de celule

- un mesager poate actiona asupra mai multor tipuri de celule

- Orice mesager poate actiona prin primele 3 mecanisme (a, b, c), al patrulea fiind specific sistemului nervos(d)

Din punct de vedere chimic mesagerii pot fi:

- peptide T hormonii hipotalamici si hormonii eliberati de sistemul neuro-endocrin difuz

- polipeptide T calcitonina

- proteine ­T factorii de crestere, parathormonul

- glicoproteine T tropii hipofizari

- amine T hormonii medulosuprarenalieni

- iodotironine T hormonii tiroidieni

- steroizi T secretati de corticosuprarenala, hormonii gonadali, hormonii placentari, derivati hidroxilati de calciferol

- eicosanoide T PROTEOGLICANI, TROMBOXANI, LEUCOTRIENE

- oxid nitric

Mecanismele de actiune depind de gradul de solubilitate a medicamentului in apa:

- molecula hidrofila –difuzeaza liber in sange, dar nu poate traversa membrana celulara T interactioneaza cu proteinele membranare (receptori specifici) T se activeaza A.C.

- molecula hidrofoba se leaga de o proteina transportoare, ajunge la celula tinta, molecula trece prin membrana celulara, receptorii fiind nucleari

Mecanismul de receptie depinde de concentratia plasmatica a mesagerului chimic, de gradul de diferentiere a celulei.

Celula endocrina este orice celula cu proprietatea de a secreta o substanta cu rol de mesager chimic.

Celula endocrina poate fi de natura :

- epiteliala T secreta mesageri cu actiune la distanta

- neuronala T secreta neurohormoni

- paraneuronala : paraneuronul e o celula care aminteste ca structura de o celula receptoare, avand si proprietatea de a raspunde la un stimul adecvat

Criterii de diferentiere: - eliberarea de peptide si/sau amine - diferentieri membranare T microvili cu rol receptor - granule de ser in citoplasma

- originea in crestele neurale

Distributia glandelor endocrine:

- Organul specializat e glanda endocrina. Are capsula conjunctiva ce trimite septuri conjunctive care pot compartimenta sau nu in lobuli glanda. Are celule cu rol secretor ce formeaza parenchimul, raporturi apropiate cu capilare fenestrate si cu limfatice. Stroma e formata din fibre de reticulina si din celule conjunctive(fibroblaste, mastocite). Inervatia e vegetativa, reprezentata de fibre visceromotorii ce controleaza fluxul sanguin, uneori ele putandu-se distribui direct celulelor endocrine.

- Grupuri de celule incluse in parenchimul organelor specializate(gonade, pancreas)

- Dispersate ­T sistemul neuroendocrin difuz

Sistemul neuro-endocrin difuz

- Spectru larg de celule endocrine cu capacitatea de a sintetiza anumite peptide pe care le stocheaza in citoplasma li care actioneaza ca factori auto, para, endocrini si la distanta

- Unele celule au origine ectodermica, iar altele (axa gastro-entero-pancreatica, aparatului respirator) au origine endodermala

- Aceste celule au asemanari cu neuronii si cu celulele endocrine clasice: celulele elibereaza secretiile in meduil intern si au activitate electrica ce creste in momentul eliberarii mediatorilor

- Nu toate celulele au capacitatea de a secreta si a stoca amine

- Cuprinde: - celule endocrine intalnite in structura glandelor endocrine clasice(adenohipofiza, epifiza, tiroida)



- celule dispersate in numreoase tesuturi si organe (la nivelul tesuturilor ele formand axa gastro-entero-pancreatica, la nivelul aparatului respirator, pielii, tractului uro-genital, glandelor mamare, ganglionilor simpatici)

- Caractere comune T secreta neuropeptide si amine

T secreta enolaza neuronala specifica

T au antigene comune

- Unele celule secreta preferential peptide, altele amine (medulosuprarenala)

Functia endocrina a hipotalamusului

- Hipotalamusul e situat la baza diencefalului si a ventriculului 3 , delimitat superior de talamus prin santul hipotalamic, posterior prin fosa interpedunculara, anterior prin comisura alba anterioara, chiasma optica, inferior prin infundibullum cu eminenta mediana si tija hipofizara

- Are organizare de tip nervos: neuroni cu pericarion si preluingiri, celule gliale

- Are arhitectura nervoasa, unii neuroni fiind capabili sa sintetizeze si sa secrete neurohormoni si neuromoderatori(are multe mitocondrii, complex Golgi, microtubuli, granule de secretie). Neuronii sunt capabili sa secrete peptide posthipofizare(1) si peptide hipofizare(2).

– sunt neuroni magnocelulari, majoritatea gasindu-se in nucleii supraoptic si paraventricular

- au talie mare(25 mm), aparat de sinteza dezvoltat, granule de secretie mari (200 nm)

- contribuie la formarea a 2 tracturi nervoase: supraoptico-hipofizar si paraventriculo-hipofizar, ai caror axoni ajung in lobul posterior hipofizar

- o mica parte din axonii nucleului supraoptic se termina intr-o retea de capilare din meinescenta madiana formand plexul caplar primar

- axonii nu realizeaza sinapse si formeaza conexiuni de tip neurovascular

- pe traseul lor prezinta dilatatii numite corpii Hering, in apropiere de capilar; ei contin peptide de secretie

peptidele posthipofizare sunt numite si hormoni hipotalamici efectori : ADH si ocitocina T ele sunt sintetizate sub forma de molecule precursoare ce contin pe langa peptide si neurofizine (proteine transportor); dupa transport are loc si clivajul moleculelor precursor, astfel incat in moleculele de secretie peptidele si neurofizinele sunt in stare libera

- transportul axonal poate fi lent (mm/zi) sau rapid(mm/2-3h)

- eliberarea se face sub actiunea unui P.A. la nivelul perikarionului secretor T exocitoza Ca-dependenta

– sunt neuroni parvicelulari ce se gasesc in aria hipofizotropa

- aria hipofizotropa e compusa din: - nucleu arcuat, nucleu ventromedial, nuclei periventriculari, nucleu paraventricular

- au talie mica(15mm), aparatul de sinteza mai slab reprezentat, granule de secretie mai mici

- axonii lor participa la realizarea conexiunilor nervoase,formand tractul tubero-infundibular; ei se termina in plexul capilar primar

- nu au sinapse, ci formeaza conexiuni neuro-vasculare

- controleaza activitatea secretorie a celulelor din hipofiza anterioara, prin neurohormoni: GHRH, GHIH, GnRH, TRH, CRH, dopamina

- eliberarea aceste molecule se realizeaza prin mecanisme de feed-back exercitat de concentratia plasmatica a hormonilor eliberati de celulele tinta ale hormonilor tropi hipofizari, controlati de neuronii parvicelulari

Hipofiza

- Localizata in saua turceasca, invelita de o capsula ce deriva din duramater; din capsula se desprind septuri ce compartimenteaza glanda in lobuli

- din punct de vedere structural si functional hipofiza are doua componente:

1. Adenohipofiza T deriva din punga lui Ratke si are o structura glandulara  T este alcatuita din trei lobi: anterior – 75%, intermediar si tuberal

2. Neurohipofiza T apare ca o extensie a hipotalamusului printr-o evaginare a planseului ventricular 3

T este alcatuita din lobul posterior, tija pituitara si eminenta mediana

1. Adenohipofiza: - lobul anterior T cordoane de celule inconjurate de fibre de reticulina si capilare sanguine

- lobul intermediar T cordoane de celule si ocazional foliculi

- lobul tuberal T cordoane de celule sau cuiburi

2. Neurohipofiza – nu are structura glandulara, ci fibrilara, datorita axonilor din nucleii supraoptic si paraventricular




- are inervatie de tip vasomotor

- vascularizatia este asigurata de arterele hipofizare superioara si inferioara

Artera hipofizara superioara vascularizeaza lobul tuberal si tija pituitara; ea formeaza plexul capilar primar din care iau nastere vase periportale. Din acestea se formeaza plexul capilar secundar ce se intinde si in lobul intermediar.El se anastomozeaza cu reteaua de capilare din lobul posterior hipofizar, din artera hipofizara inferioara, formand sistemul port hipofizar.

Sensul de circulatie prin acest sistem port este atat descendent cat si ascendent(controland activitatea neuronilor parvicelulari). Exista si capilare limfatice.

Adenohipofiza

Celule adenohipofizare granulare(endocrine)

Celule adenohipofizare

Agranulare

a. celule somatotrope:

- acidofile, PAS(-) T STH

b. celule lactotrope

- acidofile, PAS(-) T PRL

c. celule corticotrope

- bazofile, PAS(+) T POMC ce se cliveaza in : ACTH, a-MSH, b-endorfine, b-lipotropina

d. celule tireotrope

- bazofile, PAS(+) T TSH

e. celule gonadotrope

- bazofile, PAS(+) T FSH, LH

a. celule foliculare(bazofile)

- la mijlocul cordoanelor celulare

- au cili/microvili

- rol necunoscut

b. celule stem(cromofile)

- provin din degranularea celulelor endocrine

- celulele lactotrope apar in lobul intermediar

- celulele gonadotrope apar in lobul tuberal

- uneori acelasi tip de celule poate secreta mai multi hormoni

- majoritatea celulelor sunt in lobul anterior hipofizar: -a- in partea laterala

-c- in partea postero-mediala

-d- in partea anterioara

Neurohipofiza

- pe langa axonii neuronilor din nucleii mai sus amintiti esista si axoni catecolaminergici ce se distribuie vaselor

- contine pituicite(asemanatoare astrocitelor); ele au prelungiri ce inconjura lamina bazala a capilarelor din lobul posterior; ele intervin in fagocitoza locala, au rol trofic si de sustinere pentru axonii secretori

- are zone de vascularizatie datorita arteriolelor mici si capilarelor

Eminenta mediana

- are 3 straturi:

1. ependimar – alcatuit dintr-un tip particular de celule(tanicite) diferentiate din epiteliul ce captuseste ventriculul 3

- tanicitele au microvili spre cavitatea ventriculului 3, o prelungire ca ajunge langa plexul capilar primar, granulatii ce sunt vezicule de transport dinspre LCR spre sange si invers

2. mijlociu - alcatuit din fibre nervoase ce contin axoni din nucleul supraoptic; aici se descarca ADH, care exercita rol corticotrop la nivelul celulelor din lobul anterior hipofizar

3. palisadic - alcatuit din plex capilar primar



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2059
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site