Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Hemoragiile digestive – test grila

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ALIMENTATIA COPILULUI
Bioetica si Deontologie in Medicina Legala
Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia cailor respiratorii - test grila
Cele mai comune greseli in alimentatia copilului
CONTROLUL INTERNARILOR SI INTERNAREA LA TERAPIE INTENSIVA
Articulatiile corpului uman
Cum ne putem apara de raceli si gripe?
STUDIU PRIVIND ATITUDINEA TRATAMENTULUI ACORDAT COPIILOR IN CABINETELE DE MEDICINA DENTARA
COLESTEROLUL
SEMNE CLINICE SPECIFICE DIFERITELOR LOCALIZARI ALE FRACTURILOR DE MANDIBULA

Hemoragiile digestive – test grila




1. [C0100000] Pacientul cu sangerare digestiva oculta prezinta: (1066)
   A: melena
   B: hematemeza
   C: rectoragie
   D: hematochezie
   E: test guaiac pozitiv

2. [C0500000] Melena: (1066)
   A: nu apare decat in urma unei hemoragii digestive superioare
   B: nu apare niciodata in urma unei hemoragii digestive inferioare
   C: poate persista 5-7 zile dupa incetarea unei hemoragii digestive masive
   D: are un miros specific, datorat prezentei sangelui nedigerat
   E: apare in urma unei sangerari de 10 ml

3. [C0800000] In cate zile dispare azotemia dupa oprirea sangerarii intr-o hemoragie digestiva? ()
   A: 1 zi
   B: 2 zile
   C: 3 zile
   D: 4 zile
   E: 5 zile

4. [CS43001] Cea mai frecventa cauza de HDS este: (pag. 1067)
   A: Sangerarea din varicele esofagiene
   B: Sindromul Mallory-Weiss
   C: Ulcerul peptic
   D: Neoplasmele gastrice
   E: Ulcerul de stres

5. [CS43002] La copii,cea mai frecventa cauza de HDS este: (Pag. 1067)
   A: Gastrita cronica
   B: Esofagita de reflux
   C: Ulcerul peptic
   D: Hernia hiatala
   E: Sangerarea din varice

6. [CS43003] Malformatiile vasculare Dieulafoy sunt gasite cel mai frecvent la nivelul: (Pag. 1068)
   A: duodenului
   B: ileonului
   C: stomacului
   D: cecului
   E: apendicelui

7. [CS43004] Cea mai putin invaziva metoda de diagnostic in HDI este: (Pag.1071)
   A: Scintigrafia cu hematii marcate cu 99mTc
   B: Angiografia
   C: Examenul RMN
   D: Colonoscopia
   E: Examenul CT

8. [CS43005] Melena poate persista : (pag 1066)
   A: 1 zi
   B: 5-7 zile duap o hemoragie digestiva semnificativa echivalenta cu 2 unitati de sange
   C: nici o zi
   D: 3 saptamani
   E: 2 luni

9. [CS43006] Pentru hemoragia ce provine din tractul gastrointestinal superior raportul uree/creatinina este: (pag 1066)
   A: mai mare de 36:1
   B: mai mic ca 1
   C: nesemnificativ
   D: <20:1
   E: inversproportional cu cantitatea de sange pierduta

10. [CS43007] Cea mai frecventa cauza a HDS este: (pag 1067)
   A: varicele esofagiene si gastrice
   B: ulcerul peptic
   C: gastrita
   D: ulcerul de stres
   E: neoplasmul gastric

11. [CS43008] Care varianta nu e implicata in etiopatogenia ulcerului de stres: (pag 1068)
   A: scaderea debitului sangvin
   B: coagulopatiile
   C: actiunea bilei asupra barierei protectoare gastrice
   D: infectia cu Helicobacter pylori
   E: activarea citokinelor

12. [CS43009] Se poate afirma ca hemoragiile digestive provin din tractul gastro-intestinal superior daca raportul uree/ creatinina este: ()
   A: sub 20:1
   B: peste 20:1
   C: sub 36 :1
   D: peste 36 :1
   E: sub 26 :1

13. [CS43010] La pacientii cu ciroza si hipertensiune portala cea mai frecventa cauza de HDS este : ()
   A: ulcerul gastric
   B: ulcerul duodenal
   C: varicele esofagiene
   D: gastrita
   E: sangerarea nazala

14. [CS43011] Prioritatea initiala in tratamentul HDS este: ()
   A: localizarea hemoragie
   B: sa se efectueze TIPS
   C: tratamentul endoscopic
   D: restabilirea volumul sanguin
   E: stabilirea diagnosticului etiologic

15. [CS43012] Cea mai frecventa cauza a HDS este: ()
   A: varicele esofagiene
   B: gastrita cronica
   C: hipertensiunea pulmonara
   D: ulcerul peptic
   E: ulcerul de stres

16. [CS43013] Despre HD sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia ()
   A: pierderea de 1-2 U de sange trebuie investigata
   B: hemoragia se poate produce la orice nivel de la orofaringe la anus
   C: mai mult de 1/3 din bolile gastrointesinale,hemoragia apare ca prim simptom
   D: la 70% din pacienti cu HD nu exista un episod anterior de sangerare
   E: 20% din hemoragii se opresc spontan

17. [CS43014] Hematemeza are urmatoarele caracteristici cu exceptia ()
   A: reprezinta varsatura cu sange care poate fi digerat in stomac
   B: poate fi nedureroasa
   C: hemobilia determina frecvent hematemeza
   D: poate contine varsatura cu sange nealterat si proaspat
   E: sangerarile rapide pot determina si varsaturi cu cheaguri

18. [CS43015] Despre consecintele HD sunt false urmatoarele ()
   A: hipotensiune arteriala
   B: initial tahicardie
   C: insuficienta multipla de organe
   D: scaderea perfuziei cerebrale
   E: necroza tubulara acuta

20. [CS43017] Cantitatea de sange necesara pentru ca testul guaiac sa fie pozitiv este: (pg 1066)
   A: 5 ml
   B: 6 ml
   C: 7 ml
   D: 10 ml
   E: 12 ml

21. [CS43018] Melena fara hematemeza indica: ()
   A: leziune distala de ligamentul Treitz
   B: hemoragie digestva superioara
   C: hemoragie rectala
   D: hemorgie determinate de fisura anala
   E: hemorgie determinate de hemoroizi (1066)

22. [CS43019] Hemoragia de grad II se caracterizeaza prin pierderea unui volum de sange de: (pag 1068)
   A: de cel mult 5%
   B: de cel putin 10%
   C: de cel putin 15%
   D: de cel putin 20%
   E: de cel mult 20%

23. [CS43020] In tratamentul HDS, prioritatea o reprezinta: (pag 1068)
   A: restabilirea volumuluisangvin
   B: spalaturi gastrice cu solutii saline reci
   C: efectuarea unei endoscopii digestive superioare
   D: realizarea testelor de laborator
   E: interventia chirurgicala de urgenta

24. [CS43021] Nu e cauza de hemoragie digestive inferioara: (pag 1070)
   A: diverticulul Meckel
   B: discrazii sangvine
   C: fistule aoto-enterice
   D: infectii enterice
   E: reactii medicamentoase

25. [CS43022] Evidetiati afirmatia falsa in legatura cu hemoragiile digestive: (pg 1066)
   A: sangerarea poate sa para la orice nivel al tractului gastrointestinal
   B: sangerarea poate fi oculta sau masiva
   C: hematemeza reprezinta varsaturi cu sange care poate fi digerat in stomac sau care poate fi proaspat si nealterat
   D: hematemeza reprezinta sangerarea dintre orofaringe si unghiul lui Treitz
   E: hemobilia determina frecvent hematemeza care poate sa se asocieze cu melena

26. [CS43023] Consecintele hemoragiei digestive pot fi, cu exceptia: (pg 1066)
   A: hipertensiunii arteriale
   B: instabilitatii cardio-vasculare
   C: oliguriei
   D: insuficientei renale
   E: raspunsului vasovagal cu bradicardie

27. [CS43024] Intr-o hemoragie digestiva pacientul prezinta initial: (pag 1066)
   A: Bradicardie
   B: Sindromul insuficientei organice multiple
   C: Tahicardie
   D: Instabilitate cardiovasculara
   E: Insuficienta renala

28. [CS43025] Cauzele de HDS sunt, in ordinea descrescatoare a frecventei: (pag 1067)
   A: Gastrita, ulcerul peptic, varicele esofagiene, esofagita de reflux, sindromul Mallory-Weiss
   B: Ulcerul peptic, gastrita, varicele esofagiene, sindromul Mallory-Weiss, esofagita de reflux
   C: Esofagita de reflux, gastrita, ulcerul peptic, varicele esofagiene, sindromul Mallory-Weiss
   D: Ulcerul peptic, gastrita, esofagita de reflux, sindromul Mallory-Weiss, varicele esofagiene
   E: Gastrita, ulcerul peptic, sindromul Mallory-Weiss, esofagita de reflux, varicele esofagiene

29. [CS43026] In hemoragia intestinului subtire, la colonoscopie se observa trecerea singelui prin valvula ileo-cecala in procent de: (pg 1070)
   A: 10%
   B: 18%
   C: 20%
   D: 28%
   E: 30%

30. [CS43027] Metoda finala in localizarea HD colonice este: (pg 1071)
   A: anuscopia
   B: rectosigmoidoscopia
   C: angiografia
   D: scintigrafia cu hematii marcate
   E: CT si RMN

31. [CS43028] In hemoragiile digestive inferioare raportul uree/creatinina este mai mic de: (pg 1066)
   A: 36:1
   B: 20:1
   C: 25:1
   D: 35:1
   E: 40:1

32. [CS43029] In hemoragiile digestive superioare raportul uree/creatinina are valoare diagnostica si prognostica daca este mai mare de: (pg 1066)
   A: 36:1
   B: 20:1
   C: 25:1
   D: 40:1
   E: 10:1

33. [CS43030] Cea mai frecventa cauza a HDS este: (pg 1067)
   A: gastrita
   B: varicele esofagiene si gastrice
   C: ulcerul peptic
   D: ulcerul de stres
   E: neoplasmele gastrice

34. [CS43031] Malformatiile vasculare Dieulafoy apar cel mai frecvent la nivelul: (pg 1068)
   A: esofagului
   B: colonului drept
   C: colonului stang
   D: stomacului
   E: duodenului

35. [CS43032] Cele mai frecvente cauze de HDI la adultii peste 60 de ani sunt urmatoarele, cu exceptia: (pg 1071)
   A: diverticuloza
   B: ectaziile sangvine
   C: malformatiile atrerio-venoase congenitale
   D: tumorile maligne
   E: polipii

36. [CS43033] Referitor la hemoragia digestiva este adevarat: (pag 1066)
   A: reprezinta simptomul initial al unei boli gastrointestinale la mai putin de o treime din pacienti
   B: la 70% din pacienti exista un episod anterior de sangerare
   C: 20% din hemorargii se opresc spontan
   D: reprezinta simptomul initial al unei boli gastrointestinale la mai mult de o treime din pacienti
   E: 80 % reprezinta o provocare terapeutica si diagnostica

37. [CS43034] Hematemeza: (pag 1066)
   A: Indica hemoragia digestive inferioara
   B: reprezinta varsaturi cu cheaguri
   C: este intotdeauna dureroasa
   D: hemobilia determina intodeauna hematemeza
   E: reprezinta eliminarea de sange aerat dupa un efort de tuse

40. [CS43037] Consecintele hemoragiilor digestive sunt: (pag 1066)
   A: gradul 1 de hemoragie se caracterizeaza prin pierderea lenta a 10-15% din volumul extravascular
   B: in HDI urea poate creste pana la 30-50 mg / dl
   C: hipotensiune apare dupa pierderi intravasculare mai mari
   D: gradul II de hemoragie apare prin pierderea rapida de cel putin 15% din volumul sangvin circulant
   E: determinarea numaruluil de eritrocite si a hematocritului este concludenta pentru cantitatea de sange pierdut

41. [CS43038] Alegeti afirmatia care nu este adevarata: (pag 1066)
   A: starea de echilibru in hemoragia digestive necesita 24-48 ore
   B: raspunsul vasovagal determina initial tahicardie, ulterior bradicardie
   C: continuarea hemoragiei determina hipotensiune
   D: continuarea hemoragiei determina instabilitate cardiovasculara, perfuzie scazuta miocardica si cerebrala
   E: majoritatea pacientilor suporta un grad I de hemoragie fara a intra in soc

42. [CS43040] Hemoragia digestive superioara are drept cauze: (pag 1067)
   A: polipi
   B: diverticuloza
   C: colita ulcerativa
   D: sindromul Mallory –Weiss
   E: ectazii vasculare

43. [CS43041] Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata? (pag 1067)
   A: prevalenta HDS nu depinde foarte mult de factorii socio-economici
   B: ulcerul peptic este mai frecvent in zonele suburbane
   C: 10 -15% din pacientii cu ulcer peptic sangereaza masiv
   D: hemoragie semnificativa se poate produce din polipii duodenali, desi e rara situatia
   E: sangerarile din varice sunt mai frecvente la populatia urbana

45. [CS43043] Care din enunturi nu este adevarat? (pag 1067)
   A: varicele esofagiene si gastrice, consecinta a unei boli hepatice sunt responsabile de 10% din HDS
   B: 50-75% din toate episoadele de HDS ale pacientilor cirotici sunt din variceale
   C: mortalitatea in hemoragiile variceale este determinate de incapacitatea sintezei de factori ai coagularii
   D: ulcerarea varicelor secundar esofagitei de reflux si cresterea presiunii in ele, precipita o hemoragie variceala
   E: hemoragiile variceale esofagiene si gastrice nu pot ameninta viata

46. [CS43044] Sindromul Mallory –Weiss: (pag 1067)
   A: varsaturile initiale sunt cu sange
   B: ocazional pentru controlul hemoragiei se foloseste sonda Linton sau Blakemore
   C: este responsabil pentru 5-10% din HDI
   D: 10% din pacienti nu necesita terapie specifica
   E: reprezinta sangerarea prin eroziuni ale mucoasei ileo-gastrice
Vezi raspuns

47. [CS43045] Urmatoarea afirmatie este falsa: (pag 1067)
   A: 1 / 3 din HDS pot fi determinate de leziuni cronice ale mucoasei sau de gastrita difuza
   B: eroziunile din gastrita acuta sunt frecvent multipe
   C: eroziunile din gastrita acuta sunt situate la nivelul corpului stomacului
   D: eroziunile din gastrita acuta sunt situate la nivelul fundului stomacului
   E: gastrita cronica se asociaza cu HP

48. [CS43046] Care e cea mai frecvanta cauza de HDS? (pag 1067)
   A: gastrita acuta
   B: gastrita atrofica
   C: ulcerul peptic
   D: ulcerul de stres
   E: esofagita de reflux

49. [CS43047] Este falsa afirmatia: (pag. 1067-1068)
   A: ulcerul duodenal hemoragic este de 4 ori mai frecvent de cat cel gastric hemoragic
   B: 10% din cazurile de ulcer peptic se manifesta initial cu sangerere
   C: ulcerele duodenale implica eroziunea unei ramuri a arterei gastroduodenale
   D: ulcerele gastrice benigne sangereaza mai rar si mai redus decat neoplasmele gastrice
   E: administrarea a multor unitati de sange poate determina coagulopatie

50. [CS43048] Ulceratia stomei apare in: (pag 1068)
   A: rezectie suficienta
   B: administrare de corticosteroizi
   C: vagotomie adecvata
   D: ulcer Cushing
   E: antru restant

51. [CS43049] Ulcerul de stress nu poate aparea dupa : (pag 1068)
   A: soc
   B: sepsis
   C: puseu de hipertensiune
   D: politraumatisme
   E: arsuri

53. [CS43052] Masurile initiale in tratamentul HDS implica: (pag. 1068)
   A: o linie arteriala cu lumen larg
   B: administratea a 4-6 ml de sange, urmat de un cateter venos central sau un cateter in artera pulmonara
   C: sonda Linton, sonda Foley
   D: sonda Foley, sonda nazo-gastrica
   E: sonda vezicala

55. [CS43054] Testele de laborator initiale in caz de HDS includ: (pag 1068)
   A: hemograma, protrombina, teste renale, electroliti serici, timp partial de tromboplastina
   B: hemograma, protrombina, , teste cardiace, electroliti serici, timp partial de tromboplastina
   C: protrombina, , glicemia, timp partial de tromboplastina
   D: hemograma, frotiu din sange periferic, electroliti serici, timp partial de tromboplastina
   E: hemograma, protrombina, , teste hepatice, electroliti serici, timp partial de tromboplastina

56. [CS43056] TIPS: (pag 1069)
   A: reprezinta o metoda de abordare a hemoragiei neunanim acceptata
   B: accesul se realizeaza prin vena porta
   C: accesul se realizeaza prin artera hepatica
   D: se foloseste un stent cu diametrul de 10 cm
   E: suntul are un gradient de presiune mai mare de 12 mmHg

57. [CS43058] TIPS nu determina: (pag 1069)
   A: reducerea necesarului de transfuzii intraoperatorii
   B: cresterea/scaderea timpului operator
   C: cresterea/scaderea perioadei petrecute la ATI
   D: nici un risc chirurgical
   E: cresterea/scaderea duratei totale a spitalizarii

58. [CS43059] Factori de risc pentru ulcerul de stres sunt, cu exceptia: (Pg. 1068)
   A: Icterul
   B: Insuficienta renala
   C: Insuficienta respiratorie
   D: Hipertensiunea arteriala
   E: Sepsisul

59. [CS43060] Sunt caracteristice angiodisplaziilor, cu exceptia : (Pg. 1070-1071)
   A: Nu sunt congenitale, ci degenerative
   B: Se asociaza cu alte leziuni vasculare ale pielii
   C: Se inmultesc o data cu varsta
   D: De obicei, au diametru sub 5 mm
   E: Diagnosticul e pus cu acuratete prin angiografie

60. [CS43061] Hemoraga digestiva se exteriorizeaza prin urmatoarele cu exceptia: ()
   A: hematemeza
   B: melena
   C: hemoptizie
   D: hematochezie
   E: hemobilie p1066

61. [CS43062] Malformatiile vasculare Dieulafoy reprezinta: (p1068)
   A: leziuni ale arteriolelor submucoase dilatate ce pot apare la orice nivel al tubului digestiv
   B: leziuni ale arteriolelor submucoase dilatate ce apar strict la nivelul stomacului
   C: determina mici hemoragii
   D: au in antecedente interventii de reconstructie aortica
   E: leziuni ale venulelor submucoase

63. [CS43065] Cea mai frecventa cauza de HDS este reprezentata de: (pg.1067)
   A: varicele eso-gastrice
   B: ulcerul gastric hemoragic
   C: ulcerul duodenal hemoragic
   D: sindromul Mallory-Weiss
   E: sangerarea nazala

64. [CS43066] Referitor la TIPS(sunt portosistemic intrahepatic transjugular) urmatoarele elemente sunt adevarate ,cu exceptia: (pg. 1069)
   A: realizeaza un sunt cu un gradient de presiune mai mic de 12mmHg
   B: mortalitate scazuta
   C: necesita monitorizare periodica pentru a preveni stenozarea/obstruatea suntului
   D: este indicat la pacientii care urmeaza sa fie supusi unui transplant hepatic
   E: incidenta encefalopatiei este aproximativ aceeasi ca la pacientii cu sunturi porto-cave

65. [CS43067] Cea mai frecventa cauza de HDS e reprezentata de (pg 1067)
   A: ulcer peptic
   B: rupere varice esofagiene
   C: sdr Mallory-Weiss
   D: gastritele datorate AINS
   E: esofagita de reflux

66. [CS43068] Sindromul Mallory-Weiss e sugerat de (pg 1068)
   A: Varsaturi initiale fara sange apoi varsaturi cu sange si durere
   B: Hematemeza si pirozis
   C: Hematemeza si melena
   D: Durere care dispare dupa aparitia hemoragiei
   E: Hematemeza dupa ingestie de AINS

67. [CS43069] Primul teste diagnostic efectuat dupa stabilizarea pacientului cu HDS este (pg 1068)
   A: CT
   B: endoscopie digestiva superioara
   C: arteriografie
   D: scintigrafie cu eritrocite marcate
   E: examen baritat

68. [CS43070] Melena fara hematemeza indica : (pg.1066)
   A: o leziune gastrica
   B: o leziune duodenala
   C: o leziune esofagiana
   D: o leziune distala de ligament Treitz
   E: o leziune de colon ascendent

69. [CS43071] Cea mai frecventa cauza de HDS este: (pg.1067)
   A: gastrita acuta hemoragica
   B: esofagita
   C: hernia hiatala
   D: varice esofagiene
   E: ulcerul peptic

70. [CS43072] Daca gastrita hemoragica este o complicatie a hipertensiunii portale tratamentul este: (pg.1067)
   A: rezectie gastrica 2/3
   B: vagotomie cu piloroplastie
   C: hemigastrectomie
   D: gastroenteroanastomoza
   E: decompresiune portala

71. [CS43073] Primul test diagnostic efectuat dupa stabilizarea pacientului in HDS este: (pag 1068)
   A: scintigrafia cu eritrocite marcate cu tecmetiu
   B: endoscopia digestiva superioara
   C: arteriografie
   D: endoscopia digestiva inferioara
   E: radiografie cu bariu

72. [CS43074] Pentru a demonstra existenta diverticului Meckel se realizeaza (pag 1070)
   A: endoscopie digestiva superioara
   B: RMN
   C: ecografie
   D: scintigrafie cu tecmetiu
   E: radiografie cu bariu

73. [CS43075] Hemoragiile digestive sunt mai frecvente: (pg.1066)
   A: copii
   B: adolescenti
   C: persoanele in varsta
   D: adultul tanar
   E: sugari

74. [CS43076] Hematemeza este determinata de sangerarea dintre: (pg.1066)
   A: orofaringe si pilor
   B: orofaringe si unghiul lui Treitz
   C: cardia si pilor
   D: faringe si duodenul II
   E: faringe si pilor

75. [CS43077] Pentru a produce un scaun melenic este suficient o pierdere de sange la nivel gastro-intestinal de: (pg1066)
   A: 10 ml
   B: 20 ml
   C: 30 ml
   D: 40ml
   E: 50-60 ml

76. [CS43078] In hemoragiile digestive se intalneste termenul de hematemeza care reprezinta: (pag 1066)
   A: pasajul transanal al materiilor fecale amestecate cu sange, avand aspect negru si miros caracteristic
   B: pasajul sangeleui lichid sau sangelui cu cheaguri
   C: vasrasturi cu sange
   D: element in diagnosticul hemoragiei digestive inferioare
   E: cantitati mari de gaz raspandite difuz in intestine

77. [CS43079] Cantitatea se sange necesara ca testul guaiac sa fie pozitiv, in hemoragiile digestive, este de: (pag 1066)
   A: 15 ml/zi
   B: 35 ml/zi
   C: 5 ml/zi
   D: 10 ml/zi
   E: 25 ml/zi


78. [CS43080] In hemoragiile digestive, melena fara hematemeza indica: (pag. 1066)
   A: sindromul Mallory – Weiss
   B: ulcerul Curling
   C: ulcerul Cushing
   D: malformatii vasculare Dieulafoy
   E: leziune distala ligamentului Treitz

79. [CS43081] Cea mai frecventa cauza de hemoragie digestiva superiora este: ()
   A: varice esofgiene;
   B: ulcerul peptic;
   C: tumora gastrica;
   D: esofagita de reflux;
   E: malformatia vasculara Dieulafoy.

80. [CS43082] Cea mai frecventa cauza a hemoragiei digestive inferioare la sugari si copii este: (pag 1071)
   A: diverticulul Meckel
   B: polipi
   C: colita ulcerativa
   D: boli inflamatorii ale intestinului
   E: malformatii arterio-venoase congenitale

85. [HDCS0004] Dupa o sangerare mare exteriorizata prin hematemeza si melena testul guaiac este pozitiv pana la: (1066)
   A: trei zile
   B: o saptamana
   C: zece zile
   D: doua saptamani
   E: trei saptamani

89. [HDCS0008] Ulcerul duodenal hemoragic fata de ulcerul gastric hemoragic este: (1067)
   A: de 2 ori mai frecvent
   B: de 3 ori mai frecvent
   C: de 4 ori mai frecvent
   D: de incidenta egala
   E: ulcerul gastric hemoragic este mai frecvent decat ulcerul duodenal hemoragic

90. [HDCS0009] Malformatiile vasculare Diuelafoy apar cel mai frecvent la nivelul: (1068)
   A: coledocului
   B: stomacului
   C: duodenului
   D: intestinului subtire
   E: esofagului

91. [HDCS0010] Incidenta ulcerului de stres a scazut datorita folosirii de: (1068)
   A: antibiotice
   B: sucralfat
   C: antiinflamatorii
   D: hipotensive
   E: antialgice

92. [HDCS0011] In sindromul Peutz-Jeghers apar: (1068)
   A: stelute vasculare
   B: icter
   C: pete de melanina pe mucoase
   D: cianoza extremitatilor
   E: unghii in 'ceas de ceasornic'

93. [HDCS0012] Ganglionul Virchow (supraclavicular stang) sugereaza un proces malign: (1068)
   A: de tiroida
   B: de limba
   C: intraabdominal
   D: pulmonar
   E: de san

94. [HDCS0013] Primul test diagnostic in HDS este: (1068)
   A: radiografia gastro-duodenala
   B: endoscopia digestiva superioara
   C: determinarea grupei sanguine
   D: echografia abdominala
   E: RMN

95. [HDCS0014] Arteriografia poate localiza sediul unei HDS acute daca rata sangerarii depaseste: (1069)
   A: 3 ml/min
   B: 2 ml/min
   C: 1 ml/min
   D: 4 ml/min
   E: 5 ml/min

96. [HDCS0015] La pacientii cu hemoragie acuta determinata de hipertensiunea portala care sunt candidati pentru transplant hepatic se practica: (1069)
   A: scleroterapie
   B: sunt porto-sistemic intrahepatic transjugular
   C: sunt porto-cav
   D: administrarea venoasa de vasopresina
   E: monatrea sondei Sengstaken-Balkemoore

97. [MC322304] Intr-o hemoragie digestiva superioara prioritatea initiala o reprezinta: ()
   A: montarea unei sonde urinare
   B: determinarea hemogramei
   C: restabilirea volumului sanguin
   D: montarea unei sonde nazogastrice
   E: efectuarea endoscopiei digestive superioare

98. [C0200000] Pacientul cu sangerare digestiva oculta are urmatoarele simptome: (pg. 1066)
   A: anemie
   B: astenie
   C: hemoglobina scazuta
   D: test guaiac pozitiv
   E: hematemeza

99. [C0300000] La examenul clinic si paraclinic al pacientului cu hemoragie digestiva oculta gasim: (1066)
   A: anemie
   B: hipotensiune ortostatica
   C: test guaiac pozitiv
   D: sideremie crescuta
   E: test COombs pozitiv

100. [C0400000] Hematemeza poate fi: (1066)
   A: cu sange proaspat, nealterat
   B: cu sange digerat
   C: dureroasa
   D: nedureroasa
   E: cauzata de hemoragiile digestive distale de ligamentul Treitz

101. [C0600000] Testul guaiac: (1066)
   A: se pozitiveaza ca urmare a unei sangerari mai mari de 10 ml/zi
   B: se pozitiveaza in urma ingestiei unor cantitati mari de carne
   C: se pozitiveaza in urma ingestiei crescute de fier
   D: poate ramane pozitiv timp de 3 saptamani dupa incetarea unei hemoragii digestive masive
   E: nu este util pentru identificarea sangerarilor digestive mici

102. [C0700000] Intr-o hemoragie digestiva: (1066)
   A: de regula hipotensiunea apare dupa pierderi de sange mai mari de 10-15% din volumul sanguin
   B: efectele imediate ale unei hemoragii digestive mari sunt scaderea numarului de eritrocite
   C: in primele 24-48 h numarul de eritrocite si hematocritul sunt inconcludente pentru estimarea cantitatii pierdute de sange
   D: initial apare un raspuns vaso-vagal
   E: raportul uree/creatinina are valoare prognostica si diagnostica

103. [CM002122] Endoscopia digestiva superioare in HD ()
   A: are o sensibilitate mare in primele 24 h
   B: are o sensibilitate <90%
   C: are sensibilitate in primele 48 h
   D: este indicata de urgenta dupa reechilibrarea hemodinamica
   E: este contraindicata in primele 48 de ore

104. [CM43001] Ulcerul de stres are ca factori de risc: (Pag. 1068)
   A: Politraumatismul
   B: Insuficienta respiratorie
   C: Insuficienta cardiaca
   D: Icterul
   E: Insuficienta renala

105. [CM43002] Sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (pag. 1068)
   A: Pirozisul si arsura retrosternala sugereaza esofagita de reflux
   B: Durerea ce apare odata cu hemoragia poate indica un ulcer duodenal hemoragic
   C: Ganglionul supraclavicular stang sugereaza un proces malign intraabdominal
   D: Teleangiectaziile ereditare sunt frecvente la nivelul palmelor,buzelor si urechilor
   E: In sindromul Mallory-Weiss,doar varsaturile initiale sunt cu sange

107. [CM43004] Despre suntul portosistemic intrahepatic transjugular putem spune: (Pag. 1069)
   A: Reduce incidenta encefalopatiei,spre deosebire de sunturile porto-cave
   B: Are drept dezavantaj o rata ridicata de ocluzie sau stenoza
   C: Este recomandat in special pacientilor care nu se preteaza la un transplant hepatic
   D: Accesul se realizeaza prin punctionarea venei hepatice
   E: Este o forma invaziva de terapie

108. [CM43005] Leziunile angiodisplazice colonice au ca si caracteristici: (Pag. 1070-1071)
   A: Sunt leziuni degenerative
   B: Colonoscopia le diagnosticheaza cu acuratete
   C: Se asociaza cu leziuni vasculare ale viscerelor
   D: Nu se asociaza cu leziuni vasculare ale pielii
   E: Au un diametru mai mic de 5 mm

109. [CM43006] Cauzele hemoragiei digestive superioare pot fi: (pag 1067)
   A: sangerarile nazale
   B: neoplasmul de colon
   C: varice esofagiene si gastrice
   D: sindromul Mallory-Weiss
   E: ulcer gastric sau ulcer duodenal

110. [CM43007] Substantele care pot determina gastrita acuta hemoragica sunt: (pag. 1067)
   A: AINS -uri
   B: alcool
   C: cortico steroizi
   D: ser fiziologic
   E: K oral

111. [CM43008] Despre HDS produsa de ulcerul peptic sunt adevarate: (pag.1067)
   A: cea mai frecventa cauza de HDS
   B: sangerarea poate reprezenta primul simptom
   C: ulcerul duodenal hemoragic este de 4 ori mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic
   D: ulcerul duodenal hemoragic este situat pe fata posterioara si determina eroziune cu artera gastrica dreapta
   E: ulcerul duodenal hemoragic este situat pe fata posterioara si determina eroziune cu artera gastro duodenala

113. [CM43010] Hemoragia de gradul 2 se caracterizeaza prin: (pag. 1068)
   A: tensiunea arteriala creste cu 20mm Hg
   B: tensiunea arteriala scade cu 20mm Hg
   C: pulsul scade ca amplitudine
   D: frecventa creste cu 25 batai/min
   E: volumul de sange pierdut este de <20%

114. [CM43011] Despre leziunile angiodisplazice sunt adevarate: (pag. 1070)
   A: nu se inmultesc cu varsta
   B: nu sunt congenitale sau neoplazice
   C: sunt degenerative
   D: nu se asociaza cu alte leziuni viscerale sau pe piele
   E: sunt mari si sunt usor diagnosticate la colonoscopie

115. [CM43012] Hemoragiile de la nivelul varicelor esofagiene si gastrice: (pag 1067)
   A: reprezinta 10% din cazurile de HDS
   B: sunt determinate de ulcerarea varicelor sau cresterea presiunii in varice
   C: scleroterapia varicelor are o rata de supravietuire mai buna decat ligatura varicelor
   D: administrarea vasopresinei nu e utila daca se realizeaza scleroterapia sau ligatura varicelor
   E: carcinomul hepatocelular determina un debut brusc al HTP

116. [CM43013] Hematemeza: (pag 1066)
   A: reprezinta hemoragie digestiva superioara
   B: poate fi determinata ocazional de hemobilie
   C: varsaturile 'in zat de cafea' indica o sangerare rapida
   D: absenta ei atunci cand exista melena sugereaza o leziune distala de ligamentul Treitz
   E: intotdeauna contine sange digerat sub actiunea sucului gastric si transformat in hematina

117. [CM43014] Referitor la melena, care sunt afirmatiile eronate: (pag 1066)
   A: apare exclusiv ca urmare a unei hemoragii digestive superioare
   B: testul guaiac pozitiv persistent timp de mai multe saptamani dupa o sangerare mare exteriorizata prin hematemeza si melena sugereaza continuitatea hemoragiei
   C: testul guaiac e pozitiv la o cantitate de sange de 10 ml/zi
   D: mirosul specific al melenei e rezultatul producerii de hematina sub actiunea sucului gastric asupra sangelui
   E: poate persista pana la 5-7 zile dupa o HD semnificativa

118. [CM43015] In legatura cu consecintele HD, sunt adevarate: (pag 1066-1067)
   A: o pierdere de 10-15% din volumul intravascular induce starea de soc la majoritatea pacientilor
   B: determinarea numarului de eritrocite si a hematocritului sunt esentiale in estimarea cantitatii de sange pierdut
   C: raportul uree : creatinina > 36 : 1 semnifica HDS
   D: azotemia persista peste 3 zile de la oprirea hemoragiei, chiar in absenta leziunilor renale
   E: HDI sunt insotite de o usoara azotemie

119. [CM43016] Referitor la etiologia HDS: (pag 1067)
   A: procentul pacientilor peste 60 ani cu HDS a scazut in zilele noastre comparativ cu 1920
   B: ulcerul duodenal hemoragic e de 4 ori mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic
   C: o cauza frecventa de HDS o reprezinta polipii duodenali
   D: polipii duodenali produc o HD semnificativa
   E: incidenta interventiilor chirurgicale pentru ulcerul duodenal hemoragic a scazut datorita utilizarii antagonistilor de receproti H2 si inhibitorilor pompei de protoni

120. [CM43017] In sindromul Mallory-Weiss: (pag 1067)
   A: varsaturile contin sange inca de la inceput
   B: sangerarea se produce prin eroziuni ale mucoasei esogastrice
   C: sangerarea apare dupa eforturi repetate de varsatura
   D: la majoritatea pacientilor sangerarea e persistenta si necesita terapie specifica
   E: sangerarea este oculta, cronica, nu se exteriorizeaza prin hematemeza

121. [CM43018] Hemoragia digestiva oculta se poate manifesta prin : ()
   A: hematemeza
   B: hipotensiune ortostatica
   C: hematochezie
   D: astenie
   E: anemie

122. [CM43019] Ulcerul peptic : ()
   A: este cea mai frecventa cauza de HDS
   B: ulcerul gastric sangereaza mai frecvent decat ulcerul duodenal
   C: poate avea ca simptom initial HDS
   D: la varstnici sangereaza mai frecvent
   E: ulcerele gastrice benigne sangereaza mai putin decat neoplasmele gastrice

124. [CM43021] Ulcerul duodenal hemoragic : ()
   A: este de 4 ori mai frecvent ca ulcerul gastric hemoragic
   B: se mai numeste ulcer Cushing
   C: este indicat de disparitia durerii odata cu aparitia hemoragiei
   D: este indicat de pirozis si arsura retrosternala
   E: este indicat de varsaturi initiale fara sange urmate de aparitia durerii si sangerarii

125. [CM43022] HDI prin invaginatie : ()
   A: este insotita de colici abdominale intermitente
   B: daca apare la copii semnifica in general un neoplasm
   C: este caracterizata de eliminarea unui scaun cu aspect de ˜ jeleu de coacaze ˜
   D: tranzitul baritat este contraindicat
   E: este insotita de sindrom de ocluzie partiala

126. [CM43023] Leziunile angiodisplazice : ()
   A: sunt leziuni paraneoplazice
   B: au dimensiuni peste 5 mm
   C: dispar spontan odata cu inaintarea in varsta
   D: nu se asociaza cu alta leziuni ale viscerelor sau pielii
   E: diagnosticul poate fi pus cu acuratete prin angiografie

127. [CM43024] Hemoragiile din varicele esofagiene si gastrice: ()
   A: reprezinta 10%din cazurile de HDS
   B: reprezinta 15%din cazurile de HDS
   C: prezinta o rata crescuta a mortalitatii
   D: la copii,cel mai frecvent sunt determinate de obstructia extrahepatica a venei porte
   E: terapia initiala va contine obligatoriu si TIPS

128. [CM43025] Printre factorii de risc asociati cu ulcerul de stres numara: ()
   A: hipotensiunea arteriala
   B: insuficienta renala
   C: arsurile
   D: leziuni hepatice
   E: H. Pylori

130. [CM43027] Printre cazurile HDI la copil si sugar se numara: ()
   A: unele boli inflamatorii ale intestinului
   B: diverticulul Meckel
   C: polipi
   D: colita ulcerativa
   E: tumori maligne

131. [CM43028] Lezinile angiodisplazice: ()
   A: determina HDI cronica
   B: determina HDI masiva
   C: sunt congenitale
   D: sunt diagnosticate prin angiografie
   E: au diametrul>5mm

132. [CM43029] In localizarea HDI masiva si acuta este indicata: ()
   A: colonoscopie
   B: angiografie
   C: examenul baritat
   D: gastroscopie
   E: rectosigmoidoscopie

134. [CM43031] Ganglionul Virchow: ()
   A: este localizat supraclavicular stanga
   B: este localizat supraclavicular dreapta
   C: sugereaza un proces malign intraabdominal
   D: se intalneste in tumorile benigne de col uterin
   E: sugereaza ub proces malign intracranian

135. [CM43032] Melena are urmatoarele caracteristici ()
   A: poate persista 5-7 zile dupa o hemoragie de 2 U de sange
   B: persistenta testului guaiac pozitiv pana la 3 sapatamani,semnifica continuarea hemoragiei
   C: trebuie o pierdere minima de 10ml/zi pt ca testul guaiac sa fie pozitiv
   D: aproape intotdeaua apare ca urmare a unei HDS
   E: Fe determina test guaiac negativ,cu colorare in negru-verzui a scaunului

136. [CM43033] Despre consecintele fiziopat ale HD ()
   A: numarul de eritrocite si hematocritul sunt uitile in determinarea cantitativa a sangeului pierdut
   B: HDI poate determina cresterea ureei pana la 30-50
   C: Raportul uree/creatiinina mai mare de 36 inclina mai mult spre HDS
   D: Azotemia are valoare diagnostica si prognostica
   E: Majoritatea pacientilor pot suporta 10-15% pierderi de sg fara a intra in soc

137. [CM43034] Despre etiologia si progonsticul HDS se poate spune ()
   A: mortalitatea la cei mai mici de 60 dde ani este de 20-25%
   B: desi numarul de uperatii gastrice elective a scazut,interventiile datorita ulcerelor duodenale hemoragice nu au scazut
   C: poate fi cauzata de sd mallory weis
   D: ulcerul duodenal hemoragic e de 4ori mai frecvent ca ulcerul gastric hemoragic
   E: incidenta ulcerului duodenal e strans legata de folosirea AINS

138. [CM43035] Despre etiologia HDS sunt adevarate ()
   A: esofagita de reflux NU se asociaza frecvent cu sangerare
   B: hernia hiatala este o cauza mai rara de hemoragie
   C: hemoragia oculta caracterizeaza frecvent hernia prin alunecare
   D: pentru excluderea sangerarilor nazale se inspecteaza faringele anterior
   E: hemoragia apare frecvent in esofagitele gr II,III cu mucoasa friabila

139. [CM43036] Gastrita ()
   A: mai mult de ½ din HDS det de leziunile acute ale mucoasei de gastrita
   B: de regula leziunile sunt multiple
   C: fundusul si antrul sunt regiunile mai des afectate
   D: cea cronica e asociata cu inf Helicobacter pylori
   E: ca tratament,electrocoagularea se face cu succes

140. [CM43037] Ulcerul ()
   A: cel peptic reprezinta a doua cauza de HDS
   B: cel duodenal hemoragic e mai frecvent de 4 ori decat cel gastric hemoragic
   C: u gastric benign samgereaza mai mult ca neoplasmele gastrice
   D: u duodenal de regula pe fata posterioara a duodenului
   E: u cushing din interventiile intracraniene,poate reprezenta o cauza de HDS

141. [CM43038] Depsre simptomatologia HDS ()
   A: pirozisul si arsura retrosternala caracterizeaza refluxul gastrro-duodenal
   B: ciroza determina un risc crescut de ulcer
   C: durerea ce dispare cand apare hemoragia caracterizeaza u duodenal
   D: sd mallory weis caracteristic este aparitia initiala a durerii cu varsatura
   E: gg virchow,se poate palapa in fosa subclaviculara in procese maligne gastrice

142. [CM43039] Investigatiile HDS sunt utile ()
   A: pierderea mai mult de 20% sange detremina cresterea frecv cardiace cu mai mult de 25 bat/min
   B: EDS este primul test diagnostic dupa stabilizarea hemodinamaica
   C: Seriografia gastrica
   D: Scintigrafia cu tecnetiu pentru localizarea hemoragiei
   E: Arteriografia identifica cele cu debit de 0,1-0,2 ml/min

143. [CM43040] HDI a intestinului subtire ()
   A: este rara,aproximativ 10-15% din hemoragiile digestive inferioare
   B: rareori masiva
   C: colonoscopia identifica 10% din HDI ale intestinului subtire�
   D: boala crohn poate determina melena,hematochezie
   E: boala crohn are drept caracteristica scaunul in jeleu de coacaze

144. [CM43041] In HDI leziunile angiodisplazice ()
   A: frecvent la nivelul sigmoidului
   B: etiologie degenerativa
   C: nu se asociaza cu leziuni vasculare
   D: de regula au dimensiuni mai mici de 5 mm
   E: diagnosticul de acuratete este angiografia

145. [CM43042] Screeningul cu scintigrafie cu Tc se face in caz de ()
   A: HDI la cei cu stabilitate hemodinamica
   B: Sangerari prelungite
   C: Ex baritat neconcludent
   D: Risc pentru tratamentul chirurgical crescut
   E: Risc de neoplazii colo-rectale

146. [CM43043] Cauze frecvente la adultii tineri de HDI sunt ()
   A: diverticul Meckel
   B: boala crohn
   C: polipi
   D: diverticuloza
   E: ectazii vasculare

147. [CM43044] Melena: (pg 1066)
   A: reprezinta pasajul transanal al materiilor fecale ametecate cu sange modificat de culoare neagra, ca smoala si cu un miros caracteristic
   B: apar cand s-au pierdut 30 ml de sange la nivelul tractulu gastrointestinal
   C: miroul caracteristi rezulta in urma actiunii hidrogenului sulfurat asupra fierului din molecula de hem
   D: apar, de obicei, ca urmare a unei hemoragii digestive superioare
   E: melena fara hematemeza indica o leziune distala ligmentului Treitz

148. [CM43045] Testul guaiac: (pg 1066)
   A: testul guaiac pozitiv poate persista pana la 3 sapt
   B: testul guaiac pozitiv poate persista pana la maxim 2 sapt
   C: cantitati mari de carne rosie pot determnina ocazional pozitivitatea testului
   D: fierul determina un test guaiac pozitiv
   E: este pozitiv cand cantitatea de sange pirduta la nivelul tractului gastrointestinal este de numai 50-60 ml

149. [CM43046] In hemoragiile digestive superioare (pg 1066)
   A: ureea poate creste la 30-50 ml/dl
   B: raportul uree/creatinina este mai mare de 36:1
   C: raportul uree/creatinina poate avea valoare prognostica si diagnostica
   D: raportul creatinina/uree este mai mare de 36:1
   E: raportul uree/creatinina este mai mic de 20:1

150. [CM43047] Hemoragiile digestive superioare (HDS) pot fi produse de: (pg 1067)
   A: sangerari nazale
   B: polipi duodenali, o situatie frecventa
   C: colita ulcerohemoragica
   D: gastrita
   E: ulerul gastric si duodenal

151. [CM43048] Sindromul Mallory-Weiss ()
   A: reprezinta sangerarea prin leziuni localizate numai la nivelul mucoasei esofagiene
   B: este responsabil pentru 5-10% din HDS
   C: varsaturile intiale sunt fara sange, dar dupa eforturi repetate de a varsa, insotite de dureri abdominale, incepe exteriorizarea hemoragiei prin hematemeza
   D: mai mult de 90% dintre pacientii cu acest sindrom prezinta oprirea spontana a hemoragiei
   E: mai mult de 90% dintre pacientii cu acest sindrom necesita terapie specifica

152. [CM43049] Intr-o hemoragie digestive cand se pierde cel putin 20% din volumul sanguine circulant: (pg 1068)
   A: hemoragia este de gradul I
   B: hemoragia este de gradul II
   C: TA scade cu 20mmHg cand pacientul este ridicat in sezut
   D: Amplitudinea pulsului scade sau frecventa creste cu 25 bpm cand pacientul este ridicat in sezut
   E: Este nevoie de transfuzii

153. [CM43050] Sunt adevarate afirmatiile in legatura cu hemoaragia de grad II: (pag1068)
   A: nu are nevoie de transfuzii
   B: e rezultatul unei pierderi de 15% din volumul sangvin circulator
   C: TA scade cu 20mmHg
   D: FC creste cu mai mult de 25 batai/min cand pacientul nu e ridicat in sezut
   E: Amplitudinea pulsului scade

154. [CM43051] Cauze de hemoragie inferioara la copii sunt: (pag 1069)
   A: Boli inflamatorii ale intestinului
   B: Diverticulul lui Meckel
   C: Colita ulcerative
   D: Diverticuloza
   E: Malformatii arterio-venoase congenitale

155. [CM43052] Afirmatiile despre suntul portosistemic intrahepatic transjugular TIPS sunt false : (pag 1069)
   A: Consta dintr-un canal intraparenchimatos intre vena hepatica si un ram minor al venei porte cu un cateter cu balonas
   B: E folosit la pacientii la care se ia in considerare transplantul hepatic
   C: E metoda preferat pentru tratamentul complicatiilor refractare ale hipertensiunii portale
   D: Nu prezinta nici un dezavantaj
   E: TIPS determina cresterea necesarului de transfuzie intraoperator

156. [CM43053] Factorii de risc asociati ulcerului de stress sunt: (pag 1068)
   A: HTA
   B: Politraumatismele
   C: Icter
   D: Insuficienta cardiaca
   E: Sepsis

157. [CM43054] Leziunile angiodisplazice : (pag 1070)
   A: Sunt leziuni mici localizate la nivelul cecului
   B: Sunt leziuni vasculare congenitale sauneoplazice
   C: Diagnosticul de acuratete e pus prin angiografie
   D: Seinmultesc o data cu varsta
   E: Se asociaza cu leziuni vasculare ale pielii

158. [CM43055] Afirmatiile legate de hemoragia rectala si anala sunt adevarate: (pag 1072)
   A: E produsa de fisuri anale si anorectita
   B: Poate fi produsa si de carcinoame rectale doar la batrani
   C: Durerea asociata cu hemoragia nu e caracteristica fisurii anale
   D: Sangele e proaspat la exteriorul materiilor fecale
   E: Hemoroizii determina sangerare sub forma de picaturi

159. [CM43056] Diagnosticul de hemoragie de tract gastrointestinal superior se pune pe baza urmatoarelor analize : (pag 1066)
   A: Raportul uree/creatinina=36:1
   B: Urea=20-30mg/dl
   C: Urea=30-50mg/dl
   D: Raportul uree/creatinina are valoare in punerea diagnosticului
   E: Raportul uree/creatinina=20:1

160. [CM43057] Hemoragia digestiva superioara poate fi determinata de: (pg 1067)
   A: sindromul Mallory-Weis
   B: hernia hiatala
   C: gastrita
   D: neoplasm duodenal
   E: ulcerul gastric

161.
[CM43058] Intr-o hemoragie digestiva superioara putem intalni: ()
   A: uree 30 - 50 mg/dl
   B: uree : creatinina > 36 : 1
   C: usoara azotemie
   D: uree : creatinina < 20 : 1
   E: creatinina : uree > 36 : 1 (1066)

162. [CM43059] Gastrita acuta este frecvent hemoragica si se datoreaza, de obicei, ingestiei urmatoarelor substante: (pg 1067)
   A: antiinflamatoarelor nesteroidiene
   B: alcool
   C: corticosteroizi
   D: administrarea de potasiu per os
   E: antihistaminice H2

163. [CM43060] In ceea ce priveste cea mai frecventa cauza de hemoragie digestiva superioara, evidentiati afirmatiile adevarate: (pg 1067)
   A: este vorba despre ulcerul peptic
   B: ulcerul duodenal hemoragic este de 4 ori mai frecvent implicat fata de ulcerul gastric
   C: varstnicii sangereaza mai rar, datorita vaselor aterosclerotice
   D: ulcerele duodenale hemoragice sunt localizate, in general, pe fata posterioara si implica eroziunea unei ramuri a arterei gastroduodenale
   E: ulcerul gastric hemoragic este de 4 ori mai implicat fata de ulcerul duodenal

164. [CM43061] Ulcerul de stress, o cauza a hemoragiilor digestive superioare, apre dupa sau in timpul: (pg 1068)
   A: somnului profound
   B: sepsisului
   C: arsurilor
   D: traumatismelor
   E: socului

165. [CM43062] Cauzele hemoragiei la nivelul intestinului subtire cuprind: (pg 1070)
   A: dirticul Meckel
   B: boala Crohn
   C: tromboza mezenterica
   D: ulcerul duodenal hemoragic
   E: esofagita de reflux

166. [CM43063] Hemoragia de la nivelul intestinului subtire: (pag 1070)
   A: Este o cauza rara de hemoragie digestiva inferioara
   B: Reprezinta frecvent un diagnostic de excludere
   C: Atunci cand are loc, este masiva
   D: Poate avea drept cauza sdr.Peutz-Jeghers
   E: De cele mai multe ori nu pune in pericol viata pacientului

167. [CM43064] In patogenia HDS avand drept cauza ulcerul de stress, pot fi implicate: (pag 1068)
   A: Activarea citokinelor
   B: Vasoconstrictia splahnica
   C: Stressul psihic cronic
   D: Coagulopatiile
   E: Sepsisul

168. [CM43065] Varsaturile in zat de cafea indica o hemoragie digestiva: (pag 1066)
   A: Masiva
   B: Lenta
   C: Cu originea proximal de unghiul Treitz
   D: Rapida
   E: Cu originea distal de unghiul Treitz

169. [CM43066] Teste diagnostice utile in cazul suspiciunii de HDS sunt: (pag 1068-1069)
   A: Arteriografia
   B: Examenul baritat
   C: Scintigrafia cu eritrocite marcate cu technetiu
   D: Endoscopia digestiva superioara
   E: Seriografia gastrica

170. [CM43067] Leziunile angiodisplazice care determina hemoragie colonica au urmatoarele caracteristici: (pag 1071)
   A: Se asociaza cu alte leziuni vasculare ale viscerelor
   B: Sunt congenitale
   C: Se inmultesc odata cu varsta
   D: Pot fi diagnosticate prin colonoscopie
   E: Sunt neoplazice

171. [CM43068] Majoritatea pacientilor: (pag 1066)
   A: Pot suporta o hemoragie digestiva de gradul I fara a intra in soc
   B: Intra in soc daca pierd prin hemoragie rapida 10-15% din volumul intravascular
   C: Suporta o hemoragie rapida daca e vorba de 10-15% din volumul intravascular
   D: Intra in soc dupa pierderea a mai mult de 15% din volumul intravascular, indiferent de viteza sangerarii si de raspunsul pacientului
   E: Sunt hipotensivi in urma unei hemoragii de gradul I




172. [CM43069] Enumerati cauzele rare de HDI care nu sint specifice nici unei grupe de virsta: (pg 1071)
   A: colita ischemica
   B: varice
   C: ectazii vasculare
   D: malformatii arterio-venoase congenitale
   E: coagulopatii

174. [CM43071] Cauzele HDI la adultii pina la 60 de ani sint: (pg 1071)
   A: polipi
   B: diverticulii Meckel
   C: tumori maligne
   D: malformatii arterio-venoase
   E: ectazii vasculare

175. [CM43072] Hemoragiile digestive: (pg 1066)
   A: reprezinta simptomul initial la 1/4 din pacienti
   B: 80% se opresc spontan
   C: 70% din pacienti prezinta episoade anterioare
   D: sint frecvente la virstnici
   E: 20% reprezinta o provocare diagnostica

176. [CM43073] Afirmatiile adevarate referitoare la HDS sint: (pg1067)
   A: prevalenta depinde foarte mult de factorii socio-econonici
   B: rata mortalitatii la pacientii peste 60 de ani este 25-30%
   C: rata mortalitatii la pacientii sub 60 de ani este 4%
   D: incidenta interventiilor chirurgicale pt ulcerul duodenal hemoragic a scazut
   E: cea mai frecventa cauza a HDS e ulcerul peptic

177. [CM43074] HDS poate fi determinata de: (pg 1067)
   A: varice esofagiene si gastrice
   B: sdr.Mallory-Weiss
   C: hernii inghinale
   D: hemobilia
   E: singerari nazale

178. [CM43075] HDS la pacientii cu ciroza si hipertensiune portala sunt date de: (pg 1067)
   A: 50-75% hemoragii variceale
   B: Gastrite
   C: Hernie hiatala
   D: Ulcer gastric sau duodenal
   E: Sangerari nazale

179. [CM43076] In sindromul Mallory-Weiss: (pg 1067)
   A: initial apare hematemeza
   B: varsaturile initiale sunt fara sange
   C: este sangerarea prin eroziuni ale mucoasei eso-gastrice
   D: la >90% hemoragia se opreste spontan
   E: tratamentul consta in scleroterapie prompta

180.
[CM43077] Factori de risc ai ulcerului de stres sunt: (pg 1068)
   A: Sepsisul
   B: Arsurile
   C: insuficienta respiratorie
   D: insuficienta hepatica
   E: hipotensiunea

181. [CM43078] HDI a intestinului subtire: (pg 1070)
   A: apare in 10-15% din cazurile de HDI
   B: diagnosticul este de excludere
   C: in invaginatia la copil apare scaunul caracteristic cu aspect de “jeleu de coacaze”
   D: estea desea riscanta pentru viata pacientului
   E: cauze cuprind: diverticulul Meckel, invaginatia, boala Crohn

182. [CM43079] Arteriografia in HDI poate identifica: (pg 1070)
   A: diverticulii
   B: tumorile sangerande
   C: varicele
   D: malformatiile arteriovenoase
   E: angiodisplazia

183. [CM43080] Sangerarea cronica a colonului poate fi determinata de: (pg 1070)
   A: diverticulul Meckel
   B: boli neoplazice
   C: invaginatie
   D: tromboza mezenterica
   E: polipi

184. [CM43081] Hemoragia digestiva inferioara masiva la nivelul colonului este determinata frecvent de: (pg 1070)
   A: boli neoplazice
   B: polipi
   C: diverticuloza
   D: angiodisplazie
   E: tromboza mezenterica

185. [CM43082] Leziunile angiodisplazice ale colonului: (pg 1070, 1071)
   A: se asociaza cu leziuni vasculare ale viscerelor
   B: sunt degenerative
   C: sunt congenitale sau neoplazice
   D: diagnosticul este pus cu acuratete de angiografie
   E: coloscopia nu le poate diagnostica

186. [CM43083] In diagnosticul HDI acute: (pg 1071)
   A: colonoscopia aduce cele mai multe informatii
   B: anuscopia si rectosigmoidoscopia fac parte din evaluare initiala
   C: examenele baritate completeaza diagnosticul
   D: RMN-ul nu poate funiza informatii utile
   E: angiografia reprezinta metoda finala in localizarea hemoragiei

187. [CM43084] Cauze de HDI la sugari si copii sunt : (Pg. 1071)
   A: Duplicatii
   B: Colita ulcerativa
   C: Polipi
   D: Malformatii aterio-venoase
   E: Tumori

188. [CM43085] Cauze de HDS pot fi : (Pg. 1068)
   A: Anticoagulante
   B: Alcool
   C: Fumat
   D: Steroizi
   E: Salicilati

189. [CM43086] Telangiectaziile ereditare sunt frecvente la nivelul : (Pg. 1068)
   A: Limbii
   B: Obrajilor
   C: Buzelor
   D: Pleoapelor
   E: Urechilor

190. [CM43087] Despre utilizarea scintigrafiei cu eritrocite marcate cu technetiu in HDS sunt adevarate afirmatiile : (Pg. 1069)
   A: Detecteaza rata sangerarii de 0,1-0,2 ml/min
   B: Ajuta la localizarea HDS
   C: Inlocuieste definitiv arteriografia
   D: Nu ajuta la localizarea HDS
   E: E folosita frecvent inaintea arteriografiei

191. [CM43088] Despre arteriografie in HDS e adevarat ca : (Pg. 1069)
   A: Localizeaza HDS daca rata sangerarii depaseste 0,5 ml/min
   B: In varicele esofagiene nu apar leziuni pe arteriografie
   C: Se pot emboliza leziuni specifice
   D: Embolizarea arterei hepatice poate duce la tromboza
   E: Administrarea intraarteriala de vasopresina are avantaje fata de cea intravenoasa

192. [CM43089] Despre utilizarea sondei Blakemore in HDS sunt false afirmatiile : (Pg. 1069)
   A: Balonasul gastric e umflat la 200 ml
   B: Balonasul poate fi lasat pe loc 48 de ore
   C: Daca hemoragia reincepe dupa dezumflare, indicatia e de interventie chirurgicala
   D: Pozitia sondei se verifica radiologic
   E: Balonasul poate fi lasat pe loc 24 de ore

193. [CM43090] Hemobilia asociaza: (p1068)
   A: apare rar
   B: durerea colicativa si icterul ajuta la stabilirea diagnosticului
   C: nu insoteste leziunile hepatice
   D: apare strict dupa manipulari ce conduc la lezarea arterelor adiacente canaliculelor biliare
   E: hemoragia poate fi masiva

194. [CM43091] Ulcerul de stres ca si cauza de hemoragie digestiva se caracterizeaza prin: (p1068)
   A: ulcerul de stres produce HDS
   B: produce HDI
   C: ulcerul curlig apare la pacientii arsi
   D: ulcerul Cushing apare in cursul interventiilor intracraniene
   E: insuficienta hepatica este un factor determinant

195. [CM43092] Dintre factorii de risc ai ulcerului de stres nu fac parte urmatorii: (p1068)
   A: insuficienta renala
   B: insuficienta cardiaca
   C: insuficienta hepatica
   D: diskinezia biliara
   E: politraumatismele si arsurile

196. [CM43093] Tratamentul hemoragiei digestive superioare include: (p1068-1069)
   A: solutii coloide pentru restabilirea volumului sanguin
   B: solutii saline reci daca suspectam HDS
   C: EDS de urgenta
   D: controlul hemoragiei prin endoscopie: coagulare,injectare,ligatura
   E: examenul baritat se face de rutina

197. [CM43094] Dintre metodele imagistice utilizate in diagnosticul si tratamentul HD fac parte: (p1069)
   A: examenul baritat se face de rutina
   B: scinti cu eritrocite marcate cu Tch identifica hemoragiile cu o rata a sangerarii de pana la 0,1-0,2 ml/min
   C: scinti cu eritrocite marcate cu Tch indica locul hemoragiei
   D: arteriografia indica locul hemoragiei daca rata sangerarii depaseste 1 ml/min
   E: arteriografia este de mare precizie in diagnosticul varicelor esofagiene

198. [CM43095] Tratamentul varicelor esofagiene consta in: (p1069)
   A: scleroterapie si ligatura
   B: administrare intravenosa de vasopresina
   C: sonda Sengstaken-blakemore este prima metoda terapeutica,in caz de esc se va trece la scleroterapie
   D: suntul portosistemic intrahepatic transjugular este procedura standard de tratament
   E: suntul portosistemic intrahepatic transjugular este rezervat la pacientii la care alte forme de terapie nonchirurgicala au dat gres

199. [CM43096] Cauze de hemoragie digestiva inferioara acuta sunt: (p1070)
   A: angiodisplazia
   B: neoplasmele
   C: polipii
   D: diverticuloza
   E: boala crohn

200. [CM43097] Avantajele TIPS sunt: (p1069)
   A: scade necesarul de transfuzii intraoperatorii
   B: creste timpul operator
   C: scade durata de spitalizare
   D: creste durata de spitalizare in sectia de ATI pacientul primind ingrijiri suplimentare
   E: scade timpul operator

201. [CM43098] Temporizarea pacientilor cu sangerare din varice esofagiene are ca efect: (p1070)
   A: aspirare
   B: pneumonita
   C: deteriorarea functiei renale
   D: deteriorarea functiei hepatice si coagulopatii
   E: deteriorarea functiei respiratorii

202. [CM43099] Arteriografia la pacientii cu HD releva: (p1070)
   A: identifica locul hemoragiei cand rata sangerarii este de 0,1-0,2ml
   B: la nivelul intestinului subtire identifica tumorile sangerande,malformatiile arteriovenoase si angiodisplazia
   C: identifica locul hemoragiei cand rata sangerarii este de 1-2 ml/min
   D: nu poate indica originea sangerarii
   E: este utila in diagnosticul varicelor esofagiene

203. [CM43100] Angiodisplazia asociaza: (p1071)
   A: cauzeaza hemoragie masiva,acuta la nivelul colonului
   B: leziunile sunt mari
   C: leziunile sunt mici si apar la nivelul cecului si colonului drept
   D: sunt degenerative si se inmultesc cu varsta
   E: datorita dimensiunilor mari nu pun probleme in a fi identificate

204. [CM43101] Leziunile angiodisplazice se caracterizeaza prin: (p107)
   A: sunt diagnosticate prin angiografie si colonoscopie
   B: aproape 80% se opresc spontan
   C: 50% resangereaza in decurs de 3 ani
   D: ablatia cu laser ssau electrocoagularea duc la scaderea ratei recurentelor
   E: interventia chirurgicala este de evitat

205. [CM43102] Precizati care caracteristici sunt adevarate referitor la leziunile angiodisplazice (prezente la nivelul cecului si a colonului drept): (pg. 1071)
   A: sunt leziuni degenerative
   B: tendinta la sangerari repetate
   C: se asociaza cu alte leziuni vasculare ale viscerelor si pielii
   D: sunt leziuni neoplazice
   E: se inmultesc o data cu varsta

207. [CM43104] Ce investigatii sunt utile pentru stabilirea diagnosticului de HDS? (pg. 1066 si pg. 1068)
   A: Timp de protrombina
   B: Raport uree/creatinina
   C: Examen gastric baritat
   D: Endoscopia digestiva superioara
   E: Scintigrafia cu hematii marcate cu 99mTc

208. [CM43105] In ceea ce priveste hemoragia digestiva superioara se poate afirma ca: (pg.1066,1067)
   A: prevalenta HDS se afla in stransa legatura cu factorii socio-economici
   B: intreruperea brusca a tratamentului cu antagonisti ai receptorilor H2 poate provoca HDS
   C: determinarea precoce a numarului de eritrocite si a hematocritului reprezinta un criteriu fidel in stabilirea severitatii hemoragiei
   D: testul guaiac se negativeaza o data cu oprirea hemoragiei
   E: ulcerul gastric hemoragic este mai frecvent decat ulcerul duodenal hemoragic

209. [CM43106] Cauze de hemoragii digestive superioare masive pot fi: (pg.1067-1068)
   A: sindromul Mallory-Weiss
   B: neoplasmul gastric
   C: malformatiile vasculare Dieulafoy
   D: hernia hiatala
   E: fistule aorto-enterice

210. [CM43107] Melena din cadrul hemoragiilor digestive (pg1066)
   A: apare mai frecvent dupa o HDI
   B: melena insotita de hematameza indica o leziune deasupra unghiului lui Treitz
   C: 30 ml de sange pot produce scaun melenic
   D: poate fi detectata cu testul guaiac
   E: are aspect de 'zat de cafea'

211. [CM43108] Azotemia din cadrul hemoragiilor digestive (pg 1066)
   A: dispare dupa 3 zile de la oprirea hemoragiei
   B: un raport 36:1 uree/ creatinina indica o HDI
   C: un raport 20:1 uree/ creatinina indica o HDI
   D: ureea poate ajunge la valori de 300mg/dl
   E: un raport 36:1 uree/ pe creatinina indica o HDS

212. [CM43109] Urmatoarele afirmatii legate de varice in cadrul HDS sunt adevarate (pg1067,1069)
   A: sunt responsabile de 10% din cauzele de HDS
   B: in populatia pediatrica 95% din cazurile de HDS sunt datorita sangerarilor din varice
   C: cauza producerii varicelor in populatia pediatrica este obstructia extrahepatica de vena porta
   D: arteriografia ne da cele mai multe informatii despre varice
   E: ligatura varicelor e mai eficienta decat scleroterapia in oprirea sangerarii

213. [CM43110] Alegeti factorii de risc pentru ulcer de stres (pg 1068)
   A: hipotensiunea
   B: pneumonia bacteriana
   C: insuficienta renala
   D: Arsurile
   E: Insuficienta cardiaca

214. [CM43111] HDI masiva poate fi determinata de (pg 1070)
   A: B crohn intestinala
   B: cancer de colon drept
   C: diverticuloza
   D: polipi
   E: angiodisplazie

215. [CM43112] Leziunile angiodisplazice din cadrul hemoragiilor digestive (pg1070-1071)
   A: sunt congenitale
   B: se inmultesc odata cu varsta
   C: dg se pune cu acuratete prin angiografie
   D: sunt leziuni precanceroase
   E: se localizeaza frecvent la sigmoid

218.
[CM43115] In hemoragiile digestive continuarea hemoragiei determina: (pg.1066)
   A: hipotensiune
   B: hipertensiune
   C: instabilitate cardiovasculara
   D: oligurie
   E: insuficienta hepatica

220. [CM43117] HDS poate fi determinata de: (pg.1067)
   A: varicele esofagiene
   B: hernie hiatala
   C: ulcerul gastric
   D: ulcerul duodenal
   E: ileita terminala

221. [CM43118] Gastrita acuta hemoragica se datoreaza ingestiei de : (pg.1067)
   A: medicamente antiinflamatorii nesteroidiene
   B: alcool
   C: corticosteroizi
   D: potasiu pe cale orala
   E: sucralfat


222. [CM43119] Caracteristicile leziunilor angiodisplazice sunt: (pag 1070-1071)
   A: sunt congenitale
   B: scad cu varsta
   C: nu se asociaza cu alte leziuni vasculare viscerale sau ale pielii
   D: sunt mici(< 5 mm)
   E: pot fi diagnosticate prin colonoscopie si angiografie

223. [CM43120] Caractele clinice ale sindromului Mallory Weiss sunt; (pag 1067)
   A: initial varsatura fara sangerare
   B: dupa eferturi repetate apare hematemeza
   C: hematemeza apare de la inceput
   D: hematemeza+ melena+ dureri abdominale
   E: hematemeza + hemobilie

224.
[CM43121] Cauze de gastrita acuta: (pag 1067)
   A: ingestia de AINS
   B: ingestia de IPP
   C: corticoterapia
   D: administrarea orala de K
   E: administarrea orala de Na

225. [CM43122] Referitor la HDS sunt adevarate (pag 1067-1069)
   A: ulcerul duodenal hemoragic este de 4 ori mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic
   B: ulcerul Cushing apare dupa arsuri
   C: malformatiile vasculare Dieulafoy sunt leziuni arteriale submucoase
   D: arteriografia detecteaza sangerarea de 0.1- 0.2 ml/min
   E: cea mai frecventa cauza de HDS este sangerarea din varice la cirotici

226. [CM43123] Cauze de HDI la adulti pana la 60 de ani: (pag 1071)
   A: ectazie vasculara
   B: polipi
   C: diverticuloza
   D: diverticul Meckel
   E: malformatie arterio-venoasa congenitala

227. [CM43124] Sunt patognomonice pentru fisura anala: (pag 1072)
   A: scaune in forma de ' jeleu de coacaze'
   B: incontinenta anala
   C: durere
   D: hemoragie
   E: mucus

232. [CM43129] Hemoragiile din varicele esofagiene : (pg.1067)
   A: pot ameninta viata
   B: sunt asimptomatice
   C: dau rata mare a mortalitatii
   D: modifica factorii coagularii
   E: determina hematom perisplenic

233. [CM43130] Terapia initiala a varicelor hemoragice esogastrice este: (pg.1067)
   A: ligatura varicelor
   B: administrare de inhibitori H2
   C: administrarea de vasopresina
   D: administrarea de alcaline
   E: administrarea de portaglandive

234.
[CM43131] Hemoragia digestiva superioara poate fi determinata de: (pag. 1067)
   A: sangerari nazale
   B: varice gastrice
   C: hemobilie
   D: polipi duodenali
   E: sdr. Peutz-Jeghers

235. [CM43132] Pentru oprirea hemoragiei determinate de gastrita, pot fi folositoare: (pag.1067)
   A: perfuzia cu vasopresina
   B: sucralfatul
   C: vagotomia cu antrectomie
   D: decompresiunea portala
   E: ileostomie

236. [CM43133] Ulcerul de stres se asociaza cu urmatorii factori de risc: (pag. 1068)
   A: politraumatismul
   B: insuficienta respiratorie
   C: insuficienta renala
   D: insuficienta cardiaca
   E: icterul

237. [CM43134] Examenul fizic al pacientilor cu HDS poate identifica: (pag. 1068)
   A: atrofia testiculara
   B: icter
   C: adenoame paratiroidiene
   D: ganglionul Virchow
   E: varice gastrice

238. [CM43135] Cauze mai rare de HDI, nespecifice niciunei grupe de varsta, sunt: (pag. 1071)
   A: diverticul Meckel
   B: boli inflamatorii ale intestinului
   C: polipi
   D: varice
   E: diareea infectioasa

239. [CM43136] Cauzele hemoragiei la nivelul intestinului subtire cuprind: (pag. 1070)
   A: discrazii sangvine
   B: tromboza mezenterica
   C: reactii medicamentoase
   D: hemangioame
   E: sdr Marfan

240. [CM43137] Leziunile angiodisplazice colonice: (pag. 1070-1071)
   A: sunt mici
   B: pot fi congenitale sau neoplazice
   C: se asociaza cu alte leziuni ale viscerelor sau pielii
   D: se inmultesc o data cu varsta
   E: diagnosticul se pune cu acuratete prin colonoscopie

241. [CM43138] Despre HDI sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (pag. 1071)
   A: reprezinta o urgenta chirurgicala
   B: anuscopia si rectosigmoidoscopia fac parte din evaluarea initiala
   C: scintigrafia cu hematii marcate este folositoare in sceeningul pacientilor cu HDI
   D: colonoscopia este indispensabila in timpul hemoragiilor masive
   E: angiografia reprezinta metoda cea mai putin invaziva pt detectarea hemoragiei

242. [CM43139] Printre cauzele HDS se numara si ulcerul de stress care se asociaza cu urmatorii factori de risc: (pag. 1068)
   A: politraumatismul
   B: hipertensiunea
   C: icterul
   D: arsurile
   E: insuficienta renala

243. [CM43140] Alte afectiuni care pot detremina HDS sunt: (pag 1068)
   A: endometrioza
   B: adenocarcinomul
   C: adenomul
   D: leiomionul
   E: leiomiosarcomul

244. [CM43141] In tratamentulHDI se folosesc urmatoarele: (pag. 1071)
   A: solutii cristaloide
   B: sange izogrup, izo Rh
   C: reechilbrarea hidroelectrlitica
   D: spalatruri gastrice cu sol saline reci
   E: seriografia gastrica

245. [CM43142] HDS poate fi determinat a de : (pag 1068)
   A: sangerari nazale
   B: hernia hiatala
   C: hemobilia
   D: varice esofagiene
   E: boala Crohn

246. [CM43143] Examenul fizic in HDS se va concentra asupra diferitelor variante de diagnostic si va include: (pag1068)
   A: palparea atenta a gatului penru depistarea adenoamelor paratiroidiene
   B: identificarea stelutelor vasculare
   C: identificarea microanevrismelor si hemangioamelor
   D: identificarea rinofimei
   E: identificarea contracturii Dupuytren la nivelul palmelor

248. [CM43145] Hemoragia digestiva superioara poate fi determinata de: (pg 1067)
   A: hernia hiatala
   B: sindrom Mallory-Weiss
   C: sangerari nazale
   D: boal Crohn
   E: diverticul Meckel

249. [CM43146] Pentru oprirea hemoragie digestive superioare din gastrita acuta pot fi folosite (pg 1067)
   A: sucralfat
   B: perfuzie cu vasopresina
   C: AINS
   D: Inhibitorii pompei de protoni
   E: Corticosteroizi

250. [CM43147] Factori de risc pentru ulcerul de stress care duce la hemoragie digestiva sunt: (pg 1068)
   A: icterul
   B: sepsisul
   C: politraumatismul
   D: esofagita de reflux
   E: arsurile

251. [CM43148] Pentru hemoragia digestiva inferioara, arteriografia poate identifica: (pg 1070)
   A: angiodisplazia
   B: tumorile sangerande
   C: microanevrismele
   D: malformatiile arteriovenoase
   E: diverticuloza

252. [CM43149] Cauze ale hemoragiei digestive inferioare sunt in functie de varsta: (pg 1071)
   A: malformatii arterio-venoase la sugari si copii
   B: duplicatii la sugari si copii
   C: tumori maligne la sugari si copii
   D: colita ulcerativa la sugari si copii
   E: polipi la toate grupele de varsta

253. [CM43150] In hemoragiile digestive superioare: (Pag 1067)
   A: ulcerul peptic reprezinta cea mai frecventa cauza
   B: Ulcerul duodenal este mai frecvent decit ulcerul gastric
   C: UD hemoragic este localizat pe fata anterioara
   D: Ulcerele gastrice benigne singereaza mai putin abundant ca cel malign
   E: Virstnici cu ulcer peptic singereaza mai mult comparativ cu tinerii

254. [CM43151] Cele mai frecvente hemoragii digestive inferioare la sugari si copii sunt: (Pag. 1071)
   A: polipii
   B: diverticul Meckel
   C: diverticuloza
   D: duplicatii
   E: colita ulcerativa

255. [CM43152] Cele mai frecvente hemoragii digestive inferioare la adulti peste 60ani sunt: (Pag 1071)
   A: Ectazii vasculare
   B: tumori maligne
   C: polipi
   D: diverticul Meckel
   E: diverticuloza

256. [CM43153] Cauze de hemoragii digestive inferioare la nivelul intestinului subtire sunt: (Pag 1070)
   A: Diverticul Meckel
   B: Bola Crohn
   C: Colita ulcerativa
   D: Tromboza mezenterica
   E: polipii

257. [CM43154] Hemoragia digestiva inferioara colonica masiva este detrminnata cel mai frecvent de: (Pag 1070)
   A: diverticuloza
   B: angiodisplazie
   C: Boala Crohn
   D: diverticul Meckel
   E: leziuni neoplazice

258. [CM43155] Tratamentul hemoragiilor digestive superioare: (Pag 1068-1069)
   A: prioritatea initiala o reprezinta diagnosticul precoce
   B: prioritatea initiala o reprezinta oprirea hemoragiei
   C: la toti pacienti cu hemoragie digestiva superioara se va instala o sonda nazogastica
   D: se poate efectua examenul baritat in vederea diagnosticului ulcerului peptic
   E: primul test diagnostic efectuat va fi endoscopia digestiva superioara

259. [CM43156] In sindromul Mallory-Weiss: (pag. 1067)
   A: Varsaturile initiale sunt fara sange
   B: La majoritatea pacientilor hemoragia nu se opreste spontan
   C: Sangerarea se poate trata prin injectare de agent sclerozant sau perfuzie cu vasopresina
   D: In majoritatea cazurilor este nevoie de sonda Sengstaken-Blakemore
   E: Cauza sangerarii o reprezinta ruptura varicelor esofagiene

260. [CM43157] In legatura cu cauzele hemoragiilor gastro-intestinale se poate afirma ca: (pag. 1067-1068)
   A: In cazul arsurilor apare ulcerul Cushing
   B: Esofagita determina mai frecvent o sangerare oculta cronica
   C: Cauza cea mai frecventa o reprezinta gastrita
   D: Cauza cea mai frecventa o reprezinta ulcerul peptic
   E: In cazul interventiilor intracraniene apare ulcerul Curling

261. [CM43158] Sunt obligatorii in tratamentul pacientilor cu hemoragie digestiva superioara: (pag. 1068)
   A: Montarea unui cateter venos central
   B: Montarea unei sonde Foley
   C: Examen baritat
   D: Montarea unei linii venoase cu lumen larg
   E: Montarea unei sonde nazo-gastrice

262. [CM43159] In legatura cu gravitatea hemoragiilor gastro-intestinale se poate afirma ca: (pag. 1068)
   A: Pierderea a peste 10-15% din volumul intravascular reprezinta gradul I de hemoragie
   B: Scaderea TA cu 20 mm Hg reprezinta gradul II de hemoragie
   C: Cresterea frecventei pulsului cu peste 25/min reprezinta gradul II de hemoragie
   D: Pierderea a peste 20% din volumul sangvin reprezinta gradul II de hemoragie
   E: Gradul II de hemoragie nu necesita transfuzii

263. [CM43160] Alegeti afirmatiile corecte despre hemoragia digestiva inferioara: (pag. 1070)
   A: Include hemoragia de la nivelul intestinului subtire
   B: Atreriografia poate identifica sursa sangerarii la un debit de 0,1-0,2 ml/min
   C: Scintigrama cu hematii marcate poate identifica sursa la un debit de 0,5 ml/min
   D: Diverticuloza este o cauza rara de hemoragie colonica cronica
   E: Arteriografia identifica tumori sangerande, malformatii arteriovenoase sau angiodisplazia

264. [CM43161] Tratamentul hemoragiei digestive inferioare include: (pag 1071)
   A: Administrare de coloizi
   B: Rezectie locala daca nu se poate identifica sursa sangerarii
   C: Transfuzii de sange
   D: Instalarea unei sonde Foley
   E: Administrare de cristaloizi

265. [CM43162] Este adevarat despre hemoragiile digestive: (pag.1066)
   A: o cantitate de numai 30ml sange pierdut la nivelul TGI produce un scaun melenic
   B: melena poate persista pana la 5-7 zile
   C: cantitatea de sange necesara pentru pozitivarea testului guaiac este de 10ml/zi
   D: fierul determina test guaiac pozitiv
   E: mirosul specific al melenei este dat de sulfura din hem

266. [CM43163] HDS poate fi data de: (pag.1067)
   A: sangerari nazale
   B: varice esofagiene
   C: ulcer duodenal
   D: AINS
   E: neoplasmul duodenal

267. [CM43164] In tratamentul HDS pot intra urmatoarele: (pag.1068)
   A: sange grp. O Rh negativ
   B: solutii cristaloide
   C: sonda nazogastrica
   D: cateter venos central
   E: termometru intra-rectal

268. [CM43165] Despre TIPS se poate spune: (pag.1069)
   A: este utila la pacientii candidati pentru transplant hepatic
   B: accesul este prin vena hepatica
   C: la primele incercari succesul a fost de 90%
   D: este creat un canal intraparenchimatos intre vena hepatica si un ram minor al venei porte
   E: Stentul are diametrul de 15mm

269. [CM43166] Despre HDI de la nivelul intestinului subtire se poate spune: (pag.1070)
   A: este frecvent masiva si riscanta pentru viata pacientului
   B: apare in 10-15% din HDI
   C: diagnosticul este usor de stabilit
   D: poate avea drept cauza boala Crohn
   E: Poate avea drept cauza prezenta polipilor

270. [CM43167] Dintre cauzele HDI la adultii peste 60 de ani se numara: (pag.1071)
   A: Colita ulcerativa
   B: Malformatii A-V congenitale
   C: Tumori maligne
   D: Ectazii venoase
   E: Polipi

271. [CM43168] Care sun cauzele hemoragiei digestive superioare? (pag 1067)
   A: sangerari nazale
   B: Sdr. Mallory-Weiss
   C: varice esofagiene si gastrice
   D: polipi esofagieni
   E: neoplasmul gastric

272. [CM43169] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? (pag 1067)
   A: alcoolismul reprezinta cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale
   B: ulcerul peptic reprezinta cauza cea mai frecventa de HDS
   C: ulcerul duogenal hemoragic este de 4 ori mai frecvent decat ulcerul gastric hemoragic
   D: hernia hiatala si esofagita de reflux reprezinta cauze frecvente ale hemoragiei masive
   E: sangerarea nazala reprezinta frecvent o sursa de hemorahie imporatnta

273. [CM43170] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? (pag 1071-1072)
   A: hemoragia de la nivelul intestinului subtire este freventa
   B: cauzele diagnostice ale hemorahiei de la nivelul intestinului subtire cuprind divericulul Meckel, boala Chron, neoplasme
   C: hemoragia digestiva inferioara nu reprezint o urgenta chirurgicala
   D: hemoroizii determina aparitia de melena
   E: durerea asociata cu hemoragie este patognomonica pentru fisura

275. [CM43172] Alte cauze care pot produce hemoragie digestiva superioara sunt: (pag 1068)
   A: neoplasmul gastric
   B: malformatii vasculare Dieulafoy
   C: fistule aorto-enterice
   D: diverticuli esofagieni
   E: diverticulul Meckel

276. [CM43173] Tratamentul HDS include: ()
   A: administrarea de 1-2 unitati de sange izogrup, izoRh
   B: pana in momentul in care se poate administra sange, se folosesc solutii cristaloide
   C: spalaturi gastrice cu solutii saline reci
   D: continuarea hemoragiei dupa administarea a 4 unitati de sange in primele 24h reprezinta o indicatie pentru interventia chirurgicala
   E: TIPS se recomanda la pacientii cu hemoragie determinata de hipetrensiune portala

277. [CM43174] Cauze de hemoragii digestive inferioare la copii sunt: ()
   A: diverticul Meckel;
   B: polipii;
   C: tumorile maligne;
   D: colita ulcerativa;
   E: duplicatiile.

278. [CM43175] In hemoragia digestiva de gradul II intalnim pieredri peste 20 % cu: ()
   A: TA mai mare cu 20 mmHg;
   B: scaderea amplitudini pulsului
   C: TA mai mica cu 20 mmHg;
   D: frecventa cardiaca mai mare cu 25 b/min;
   E: frecventa cardiaca normala.

279. [CM43176] Hematemeza de origine cirotica este sugerata de prezenta la examenul fizic a: ()
   A: stelutelor vasculare;
   B: petelor de melanina;
   C: eritemului palmar;
   D: ascitei;
   E: contracturii Dupuytren.

280. [CS43039] Este adevarata afirmatia: ((pag 1066))
   A: raportul uree / creatinina poate avea valoare prognostica si diagnostica
   B: in HDS creatinina poate creste pana la 30-50 mg / dl
   C: daca raportul uree / creatinina este mai mic de 36:1 hemoragia provine din tractul gastrointestinal superior
   D: daca raportul uree / creatinina este mai mic de 26:1 hemoragia provine din tractul gastrointestinal inferior
   E: azotemia din HDI dispare dupa 3 zile de la oprirea sangerarii daca nu exista leziuni renale

282. [CS43055] Scintigrafia cu hematii marcate, ca metoda diagnostica a HDS: (pag 1069)
   A: identifica o rata a sangerarii de pana la 0,1 - 0,2 ml/min
   B: ajuta la localizarea locului hemoragiei
   C: este folosita frecvent inaintea realizarii arteriografiei
   D: depisteaza sangerarile din tractul digestive superior
   E: este principala metoda diagnostica in HDS

283. [CS43057] TIPS este metoda folosita: (pag 1069)
   A: pentru toti pacientii cu HDS
   B: pentru complicatiile refractare ale hipertensiunii portale
   C: ca o punte catre transplantul splenic
   D: pentru pacientii cu HDI
   E: la pacientii cu metastaze hepatice

284. [CS43064] Anamneza pacientilor suspecti de hemoragie digestiva poate releva: (p1068)
   A: sindrom Malory-Weis daca varsaturile initiale nu au fost cu sange, iar ulterior au fost insotite de durere si sangerare
   B: semnul Rowsing pozitiv
   C: durerea ce dispare la aparitia hemoragiei indica ulcer duodenal hemoragic
   D: la pacientii cu ciroza ulcerul este raspunzator de peste jumatate din episoadele de sangerare
   E: varicele esofagiene sunt raspunzatoare pentru mai mult de 50% din HD la cirotici

285. [HDCM0017] Importante in tratamentul HD sunt: (1066)
   A: radiografia
   B: endoscopul flexibil
   C: arteriografia
   D: echografia
   E: laparoscopia

289. [HDCS0016] Sangerarea activa poate determina: (1066)
   A: astenie
   B: coma
   C: anemie
   D: hipotensiune ortostatica
   E: ameteli





Raspunsuri-tema 43


1.    E

2.    C

3.    C

4.    C

5.    E

6.    C

7.    A

8.    B

9.    A

10.           B

11.           D

12.           D

13.           C

14.           D

15.           D

16.           E

17.           C

18.           B

19.           –

20.           D

21.           A

22.           D

23.           A

24.           C

25.           E

26.           A

27.           A

28.           B

29.           A

30.           C




31.           B

32.           A

33.           C

34.           D

35.           C

36.           D

37.           B

38.           –

39.           –

40.           C

41.           B

42.           D

43.           A

44.           –

45.           E

46.           B

47.           A

48.           C

49.           D

50.           E

51.           C

52.           –

53.           D

54.           –

55.           E

56.           A

57.           D

58.           D

59.           B

60.           C

61.           A

62.           –

63.           C

64.           B

65.           A

66.           A

67.           B

68.           D

69.           E

70.           E

71.           B

72.           D

73.           C

74.           B

75.           E

76.           C

77.           D

78.           E

79.           B

80.           A

81.           –

82.           –

83.           –

84.           –

85.           E

86.           –

87.           –

88.           –

89.           C

90.           B

91.           B

92.           C

93.           C

94.           B

95.           CC

96.           B

97.           C

98.           AB

99.           ABC

100.      ABCD

101.      ABD

102.      ACDE

103.      CD

104.      ABDE

105.      AC

106.      –

107.      BDE

108.      ADE

109.      ACDE

110.      ABCE

111.      ABCE

112.      –

113.      BCD

114.      BCD

115.      ABE

116.      ABD

117.      ABD

118.      CE

119.      BD

120.      BC

121.      BDE

122.      ACD

123.      –

124.      AC

125.      ACE

126.      DE

127.      ACD

128.      ABC

129.      –

130.      BCD

131.      BD

132.      BE

133.      –

134.      AC

135.      ACDE

136.      CE

137.      BCD

138.      ABE

139.      BD

140.      BCDE

141.      BC

142.      AB

143.      ABCD

144.      BCDE

145.      ABCD

146.      ABC

147.      ACDE

148.      ACE

149.      ABC

150.      ADE

151.      BCD

152.      BCDE

153.      CE

154.      BC

155.      ADE

156.      BCE

157.      ACD

158.      ADE



159.      ACD

160.      ABCE

161.      AB

162.      ABCD

163.      ABD

164.      BCDE

165.      ABC

166.      ABDE

167.      ABDE

168.      BC

169.      ACD

170.      CD

171.      AC

172.      ABE

173.      –

174.      ACD

175.      BDE

176.      ACE

177.      ABDE

178.      ABD

179.      BCD

180.      ABCE

181.      ABCE

182.      BDE

183.      BE

184.      CD

185.      BD

186.      BE

187.      ABC

188.      ABDE

189.      ACE

190.      ADE

191.      BCD

192.      AB

193.      ABE

194.      ACD

195.      BCD

196.      BCD

197.      BD

198.      ABE

199.      AD

200.      ACE

201.      ABD

202.      BC

203.      ACD

204.      ABC

205.      ABE

206.      –

207.      ABDE

208.      AB

209.      CDE

210.      BD

211.      ACE

212.      ABC

213.      ACD

214.      CE

215.      BC

216.      –

217.      –

218.      ACD

219.      –

220.      ABCD

221.      ABCD

222.      CDE

223.      AB

224.      ACD

225.      AC

226.      BCE

227.      CD

228.      –

229.      –

230.      –

231.      –

232.      ACD

233.      AC

234.      ABCD

235.      ABCD

236.      ABCE

237.      ABCD

238.      DE

239.      ABCD

240.      AD

241.      ABC

242.      ACDE

243.      BCDE

244.      ABC

245.      ABCD

246.      ABDE

247.      –

248.      ABC

249.      ABD

250.      ABCE

251.      ABD

252.      BDE

253.      ABE

254.      ABDE

255.      ABCE

256.      ABDE

257.      AB

258.      CE

259.      AC

260.      BD

261.      BDE

262.      BCD

263.      ACDE

264.      CDE

265.      BCE

266.      ABCD

267.      BCD

268.      ABC

269.      BDE

270.      CDE

271.      ABCE

272.      ABC

273.      ACD

274.      –

275.      ABC

276.      BCDE

277.      ABDE

278.      BCD

279.      ACDE

280.      AE

281.      –

282.      ACD

283.      BC

284.      ACE

285.      BC

286.      –

287.      –

288.      –

289.      ACD








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1129
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site