Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Istoric si importanta - Trichineloza

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SPLINA
Cai reflexe cu punct deplecare vizual
Arii motorii
PARODONTITE MARGINALE CRONICE
Sten mitrala
RELATIA LIMFOCITE-TOLERANTA
COMPLICATIILE POSTOPERATORII
ANTALGICELE (medicatie care combate durerea)
IMUNITATEA TRACTUSULUI UROGENITAL
CORSETURI - STUDIU CLINIC BAZAT PE INFORMATIA OBTINUTA PRIN MASURARI CU ECHIPAMENTUL INSPECK SI PRELUCRARI DE DATE PRIMARE CU SOFTWARE-UL DEDICAT INBI

Istoric si importanta - Trichineloza

Trichineloza este o helmintoza ce afecteaza peste 120 de specii de animale mamifere domestice si salbatice, reptile si pasari, cat si omul, produsa de nematozi din genul Trichinella, care traiesc in organismul parazitat sub 2 forme evolutive, cu doua localizari diferite: intestinal subtire pentru formele adulte si tesutul muscular striat si foarte rar cel neted, pentru formele larvare.




Ea se transmite prin ingerarea carnii parazitate si se manifesta la om, dupa o faza scurta de catar intestinal, prin edeme, care intereseaza mai ales fata, insotite de fenomene alergice si urmate de mialgii care pot dura luni de zile sau chiar ani. Dupa un debut febril, trichineloza evolueaza sub forma apiretica dupa instalearea larvelor in tesutul muscular. Cazurile grave netratate se termina cu moartea.

Cunoasterea exacta a momentului aparitiei bolii nu poate fi determinata, avand in vedere faptul ca descoperirea agentului etiologic a necesitat evolutia societatii, cand oamenii de stiinta au avut la dispozitie aparatele de marire, respective microscopul care au devenit instrumente curente de investigatie. Astfel se presupune ca boala a existat la om si animale mult inainte de descoperirea agentului etiologic care s-a petrecut in secolul al XIX-lea.

Pe baza datelor existente in literatura si a unor reglementari din diferite tari, se prresupune ca boala a existat la om si animale inca din cele mai vechi timpuri, deoarece semnalarea si descoperirea unor entitati morbide asemanatoare cu trichineloza dateaza mult inainte de secolul XIX. Prin legile si prescriptiile religioase din Vechiul Testament, evreii au fost opriti inca din antichitate, sa consume carne de porc, interdictie ce-si gaseste justificare prin lungile experiente dureroase pe care le-au trait in urma consumului carnii de porc, aparent salubra. Din aceleasi considerente, in secolul VII d.Ch., Mohamed a exclus carnea de porc din alimentatia credinciosilor musulmani.

In secolul al V-lea d.Ch, au fost descrise epidemii presupuse de trichineloza la cartaginezi care au ocupat Sicilia, iar in 1827 o alta epidemie de proportii cu 12000 de persoane bolnave s-a constatat in Insulele Antile.

Totodata intoxicatiile cu carne care au avut loc intre anii 1793 1853 in Wirtenberg si care au interesat 640 de persoane cu 260 (41%) decese s-au considerat, la o analiza retrospectiva a fi date de trichineloza. In unele tari ale Europei de vest, la inceputul secolului XIX s-au facut numeroase observatii si descrieri a unor formatiuni parazitare in musculatura anumitor cadavre, dar fara o cercetare microscopica a acestora nu s-a putut vorbi cu certitudine de trichineloza.

La 2 februarie 1835, James Paget, student in medicina la spitalul Sf. Bartolomeu din Londra, a descris amanuntit numerosi chisti in musculatura striata a unui Italian in varsta de 50 de ani, mort de tuberculoza pulmonara, iar la 24 februarie, in acelasi an Richard Owen de la Muzeul Colegiului Regal a descris parazitul din chist si a stabilit ca este vorba de un nematod pe care l-a numit Trichinella spiralis. In acelasi an Farre a descris structura parazitului.

In 1896, Raillet a schimbat denumirea de gen a parazitului in Trichinella, pentru a nu fi confundat cu unele insecte. Parazitul a fost descris in anii urmatori la om in mai multe tari printe care Statele Unite ale Americii, Elvetia, Polonia, Ungaria, Austria, Canada, Portugalia si altele.

In 1846, Leidy a descoperit parazitul in musculatura unui porc, iar in anii urmatori Herbst in Germania, dupa aceea a descris parazitul la pisica, a reusit sa-l transmita experimental la alte specii de animale prin administrarea carnii infectate, stabilind astfel posibilitatea transmiterii parazitului de la o gazda la alta si realizand astfel primul studiu de parazitologie experimentala.

Leukart, in 1856 si 1857, Virchow in 1859 si 1860, au descris evolutia larvelor si dezvoltarea viermilor adulti in intestinal gazdelor parazitate si au facut, pentru prima data, legatura dintre larvele din musculatura si viermii adulti din intestin. Ei au studiat experimental boala la mai multe specii de animale, cu deosebire la porc.



In 1860, Zenker a constatat ca o tanara din Dresda in varsta de 20 de ani care a consumat carne de porc parazitata a facut o forma grava de boala, cu sfarsit letal. El a gasit numerosi viermi adulti in peretii intestinului bolnavei decedate si o invazie masiva de larve libere in musculatura striata a acesteia.

Cercetand carcasa de porc incriminata ca fiind sursa de infectie, a constatat ca era puternic parazitata. Pe baza acestor date, el a descris pentru prima data, ciclul evolutiv al parazitului in organismul gazdei.

In 1862, Friederich a diagnosticat prima data trichineloza la om in viata pe baza semnelor clinice si a confirmarii prin biopsia executata din musculatura gazdei. In 1862, in Germania, odata cu primele epidemii grave s-a constientizat pericolul major pe care-l prezinta trichineloza pentru sanatatea publica. Astfel, in localitatea Planen cu o populatie de 4000 de oameni s-au imbolnavit 158, din care au murit 27 (17,7%), iar in Herdeslebel din 2100 de locuitori s-au imbolnavit 337 si au murit 101 (30%).

In acelasi an au fost descrise 34 de cazuri de boala in 5 sate din districtul Liberec din Cehoslovacia. Pe masura ce boala a fost mai bine cunoscuta de medici, ea s-a diagnosticat si in alte tari din Europa si S.U.A. In 1881, Glazier arata ca in perioada 1860-1877 s-au cunstatat in Europa 140 de epidemii de trichineloza, cu 3004 persoane bolnave si 231 (75,9%) decedati, iar in Germania, in perioada 1886-1896 s-au inregistrat 6326 de imbolnaviri, cu 318 (4,39%) decese.

O mare contributie la cunoasterea acestei boli revine oamenilor de stiinta germani, fapt ce se desprinde din datele prezentate mai sus. Frecventa mare a bolii in Germania era determinata de obiceiul populatiei de consuma carne de porc cruda sau insuficient tratata termic. Numeroasele cazuri de trichineloza umana aparute in Germania au ridicat serioase probleme de aparare a sanatatii consumatorilor si au determinat pe oamenii de stiinta si autoritatile de stat sa legifereze in 1879 obligativitatea examenului trichineloscopic la carnea de porc. Astfel, ca rezultat in primul an de aplicare a acestei legi, doar cei 2.524.105 porci din Prusia examinati 0,048% erau parazitati. De asemena legea prevedea ca masura confiscarea carnurilor infestate. Treptat examenul trichineloscopic al carnurilor de porc a fost introdus si in alte tari.

Situatia grava cu care s-a confruntat Germania dupa 1860 a devenit cunoscuta si in Romania, motiv pentru care, in iarna 1865 1866, Consiliul Medical Superior a ordonat verificarea porcilor sacrificati in abatoarele din Bucuresti si din provincie, dar poate si din cauza imperfectiunilor tehnice, nu s-au gasit cazuri de infectie. Au inceput sa apara informatii in literatura de specialitate in legatura cu aceasta boala, avand drept scop cunoasterea acesteia si cresterea interesului fata de ea.

Au trecut peste 130 de ani de cand s-au diagnosticat primele cazuri de trichineloza la om si tot atat de cand s-au pus in evident primele animale infestate cu Trichinella in Romania.

Astfel la 4 octombrie 1868, Scheiber descoperea la Spitalul Coltea din Bucuresti, primul caz de trichineloza la un cadavru uman si sesizeaza imediat spitalele civile, cerand sa se ia masuri pentru evitarea unor epidemii de trichineloza. Ca urmare, la 10 octombrie, Directia Generala Sanitar Veterinara din Ministerul de Interne trimite o circulara la organele sanitare judetene, cu recomandarea de a supraveghea toata carnea si produsele de carne din localitati, de a interzice vanzarea carnii de porc inainte de a fii examinata microscopic de un expert si de a se confisca toata carnea gasita infestata. In urma controalelor s-a decelat prima infestatie la porc in sud-estul tarii.




In 1869, dr. Kopernitzki a descris al doilea caz de trichineloza la om din tara noastra, la un bolnav internat la spitalul Coltea. In acelasi an, impreuna cu dr. Felix, el a reusit sa transmita boala la porci, caini si pisici prin administrarea de muschi de la cadavrul de om infestat.

In 1874, dr. Bramdza a raportat un episod dramatic de trichineloza la o familie polona germana din Iasi, care consumase carne si carnati de porc. Din sase bolnavi trei au murit dupa cateva saptamani de suferinta. In paralel cu studiile realizate de om, a crescut interesul medicilor veterinari pentru cercetarea acestei parazitoze la animale, cerandu-se obligativitatea introducerii inspectiei carnii de porc prin examen trichineloscopic.

Studiile si publicatiile realizate la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX de Magureanu, Constantinescu, Filip, Alexandrescu, Locusteanu, Ciurea, Riegler si Dinulescu au pus in evidenta prezenta trichinelozei la porci si alte specii de animale din tara noastra si au determinat autoritatile de stat din acea perioada sa legifereze in 1913 introducerea controlului trichineloscopic al carnii porcilor sacrificati in abatoare. Examenul se efectua cu aparate cu proiectie, din import, ceea ce a insemnat inceputul profilaxiei organizate al trichinelozei in Romania.

De la descoperire si pana astazi, trichineloza la om si animale a continuat sa fie studiata, ceea ce a dat posibilitatea clinicienilor, anatomopatogilor si parazitogilor sa cunoasca mai bine tabloul anatomoclinic al bolii, morfologia si biologia parazitului si sa puna la punct noi metode de diagnostic si tratament. S-a reusit stabilirea cu mai mare precizie a raspandirii geografice a bolii la om si animale, a rezervoarelor naturale ale parazitului si existenta unor variante sau chiar a mai multor specii din cadrul genului Trichinella.

Toate aceste date, din care unele foarte recente legate de biologia parazitului si de unele aspecte epidemiologice necunoscute pana nu de mult au determinat pe marele parazitolog francez Euzeby sa califice trichineloza ca o antropozoonoza veche, totdeauna actuala.

Masura luata cu 92 de ani in urma s-a dovedit a fi, asa cum o atesta proba suprema a timpului de exceptional importanta, avand implicatii ce nu pot fi subestimate.

Desi in anii care au urmat, pana in zilele noastre, au continuat cercetari menite sa conduca la eradicarea bolii, datorita gradului mare de raspandire precum si a diversitatii mediului biologic al parazitului, trichineloza a ramas o boala de temut si a explodat cu episoade dintre cele dramatice care au dus la existenta unor focare in complexele de porcine si morbiditate cu mortalitate in randul populatiei umane.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1031
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site