Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Modificari observabile la inspectia generala: atitudini si posturi

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Imunoglobulinele mielomale si hibridomale sunt omogene
BOALA CROHN
CANALUL INGHINAL
Circulatia sangelui
Leziunile renale din boala lanturilor grele
OPERATIA HARTMANN LAPAROSCOPICA
ETIOPATOGENIE. FIZIOPATOLOGIE - DZ
HDS - VARICE ESOFAGIENE
Echilibrul corpului uman
REZECTII DE RECT

Modificari observabile la inspectia generala: atitudini si posturi

Atitudinea sau pozitia pacientului examinat poate fi:

  1. normala: aciva, libera, cu posibilitate totala de miscare.
  2. pasiva: adinamica, apatica, indiferenta, lipsa tonicitatii musculare (boli grave, stari comatoase).
  3. fortata: caracteristica unor afectiuni in care bolnavul adopta instinctiv o anumita pozitie prin care se incearca ameliorarea unui simptom.



Exemple de pozitii fortate

a)- antalgice (de diminuare a durerii): decubit ventral (in migrene) pozitia imobila (psihoza, angina pectorala), pozitia ghemuita (ulcer), decubit lateral stang sau drept.

b)-antidispneice(dispnee= respiratie grea, senzatie de lipsa de aer).

Tipuri de pozitii fortate antidispneice:

Ortopnee: in pozitie sezanda, patologica, asociata cu sprijinirea in brate; caracterizeaza insuficienta cardiaca, astmul bronsic in criza.

Pozitia de rugaciune mahomedana sau semnul pernei: bolnavul sta sprijinit pe perna pe care o tine pe genunchi (pericardita exudativa).

Decubit lateral de partea afectata, pentru a imbunatatii functionarea plamanului sanatos.

c) –contracturante:

- pozitia „in cocos de pusca” decubit lateral asociat cu flectarea gambelor pe coapsa si hiperextensia capului (in meningita)

- opistotonus – extensia fortata, in decubit dorsal, a intregului corp, care descrie un arc de cerc cu doua puncte de sprijin: capul si calcaiele (tetanos).

- torticolis:inclinarea laterala a capului, cu limitarea miscarilor ca urmare a contracturii muschilor laterocervicali (in afectiuni ale coloanei cervicale, meningita, encefalita).

Tipuri semiologice de facies

faciesul arata aspectul caracteristic al fetei, capabil sa evoce o boala ;

tipuri de facies :

Ø      din unele boli endocrine:

acromegalic: arcade sprancenoase si apofize zigomatice proeminente ; piramida nazala marita si largita la baza ; buzele ingrosate , limba marita de volum ; bose frontale marite ; dintii inferiori devin mobili ;

din boala Basedow-Graves: protuzia globilor oculari in afara orbitelor ( exoftalmie bilaterala ) ; fanta palpebrala largita prin spasm retractil al pleoapei superioare face imposibila inchiderea pleoapelor ; privirea tiroidiana cu expresie de spaima ; decalaj intre coborarea pleoapei fata de coborarea globului ocular :

hipotiroidian: fante palpebrale inguste; nas trilobat; piele uscata, ingrosata si palida ; par aspru, rar, uscat, friabil ; disparitia treimii externe a sprancenelor ; buze groase ;

din sindromul Cushing: fata rotunda cu aspect de luna plina ; hirsutism ( pilozitate topografica de tip masculin la femei); obraj de culoare rosie-violacee; gat scurt si gros;

din boala Addison:aspect cafeniu, bronzat ; uneori zone depigmentate localizate ;

Ø      din unele boli respiratorii :

TBC ( palid cu pometii trandafirii si ochi stralucitori, infundati in orbite );

astm bronsic (faciesul exprima teama de sufocare si senzatia de moarte iminenta);

bronsita cronica ( aspect buhait, cianotic);

Ø      din unele boli cardiace : stenoza mitrala obraji rosii cu tenta albastruie);

Ø      in unele boli digestive :

facies hipocratic ( in peritonite, boli cu deshidratare)( aspect pamantiu, obraji subti, privire pierduta, ochi infundati in orbite );

ciroza hepatica (coloratie brun-galbuie, nas efilat, proeminente osoase bine exprimate, par uscat si friabil);

ulcer gastric si duodenal ( carcteristic perioadelor active ale bolii : expresia fetei arata durerea , fata trasa si incercanata )

in alte boli:

faciesul in tetanos: contractia permanenta a musculaturii fetei

facies cu nas in sa: in sifilisul congenital, nasul este turtit la baza.

Paloare, cianoza, icter :

a) Paloarea :

este o culoare mai deschisa a tegumentelor si mucoaselor ;

in functie de localizare se disting : paloare generalizata / localizata ;

culoarea pielii este conditionata de rasa, sex, varsta, expunerea la radiatii solare, grosimea epidermului, circulatia capilara din derm ;

paloare generalizata

Ø   ”alb ca varul” in anemie posthemoragica acuta ;

Ø   tenta galbuie ca ”graul copt”sau ca ”ceara” in anemie Biermer ;



Ø   tenta ”pamantie” in anemia din insuficienta renala ;

Ø   roz-verzuie in anemie feripriva ;

Paloarea accentuata a fetei , insotita de piele rosie, sudoare rece, scaderea brutala a tensiunii arteriale se observa in SOC !! Socul = o scadere a debitului cardiac consecutiva diminuarii volumului circulant cu o consecinta imediata de scadere a circulatiei periferice .

paloare localizata : cauze frecvente : obstructii arteriale acute (paloare unilaterala a membrelor, instalata rapid) sau cronice (instalata progresiv) ; ex. paloare localizata la nivelul degetelor in fenomenul Raynaud.

b) Cianoza :

este coloratia albastra-violacee a pielii si mucoaselor determinata de cresterea cantitatii absolute de Hb redusa in sangele capilar peste nivelul critic de 5g/dl ;

cauze:

multiple si reflecta mecanismul de producere;

la cele de tip central, sangele porneste de la inima cu o cantitate mare de Hb redusa, iar saturatia in O2 a sangelui arterial este scazuta;

la cele de tip periferic, extractie crescuta de O2 din sangele circulant, ca urmare a fluxului sanguin scazut.

fiziopatologie:

cianoza de tip central (limba albastra) in : boli pulmonare severe (B.P.O.C., fibroze pulmonare severe, corpi straini, obstructii la nivelul cailor aeriene superioare); boli cardio-vasculare (edem pulmonar acut)

cianoza de tip periferic (limba rosie) : intereseaza numai pielea, nu si mucoasele; poate disparea la incalzirea usoara a extremitatilor; nu diminua dupa administrarea de O2; se datoreaza expunerii prelungite la frig, fenomenul Reynaud, staza secundara in colagenoze (lupus eritematos sistemic), obstructii periferice, soc

cianoza prin hemoglobine anormale: methemoglobinemii (orientare diagnostica simpla, la patul bolnavului: 1 – 2 picaturi de sange aplicate pe ohartie de filtru, determina o coloratie bruna), de exemplu in : intoxicatii cu nitriti, sulfamide

c) Icterul:

este coloratia galbena a pielii, mucoaselor si sclerelor, determinata de impregnarea acestora cu bilirubina. (bilirubina = pigment prezent in bila, ser si fecale, format in sistemul reticuloendotelial, ce provine din degradarea Hb prin pierderea Fe. In icter, concentratia de bilirubina creste si apare in urina.)

depozitarea bilirubinei in tesuturile bogate in elastina, are loc cand nivelul seric al acesteia creste peste 1.5 mg/dl, cand icterul devine vizibil (la nivelul sclerelor)

in functie de sursa bilirubinei, putem deosebi:

icter prehepatic – prin hiperproductie de bilirubina, ca urmare a unei hemolize intravasculare

icter hepatic – prin leziuni hepatocelulare

icter posthepatic – prin obstructia cailor biliare

zone de electie la nivelul carora vom identifica icter : sclere, palme, plante, abdomen

coloratiile pseudoicterice: ex. intoxicatia cu caroten, trebuie diferentiata de icter prin vizualizarea intregii suprafete corporale, este vizibil la nivel palmo-plantar, dar lipseste la nivelul sclerelor si pe abdomen.

va fi cercetata inclusiv culoarea scaunului si a urinii.

Tulburari de pigmentare : putem descrie:

hiperpigmentari ( pete brune), sunt datorate fie :

excesului de pigment melanic – hipermelanoze

excesului de substante colorate rezultate din diferite perturbari metabolice sau de substante exogene (ex. fierul)

hipopigmentari (pete depigmentate) sunt cauzate, in principal, de scaderea sau absen a pigmentului melanic

in functie de localizare, putem vorbi de :

forme localizate: in hiperpigmentari : cloasma = masca gravidica, pete hemosiderozice sau in hipopigmentari (vitiligo)

forme generalizate: in hiperpigmentari (boala Addison, Basedow, Cushing) sau in hipopigmentari (albinismul)



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3306
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site