Ochiul - Anatomie si fiziologie

Ochiul - Anatomie si fiziologie

Globul ocular (G.O.)- structura sferica ce are rolul de a focaliza lumina la nivelul elementelor neurosenzoriale ale retinei.

Este delimitat anterior de pleoape, cea superioara acoperind o portiune din iris, dar, in mod normal, niciodata pupila. Deschiderea dintre cele 2 pleoape se numeste fanta palpebrala. Rolul pleoapelor este de a proteja ochii (il acopera dar au si rol lubrifiant, prin secretia unei substante uleioase de catre glandele meibomiene, care se deschid pe marginile pleoapelor). Inchiderea pleoapelor este realizata de catre m. orbicularis oculi, inervat de n. VII (facial). Ridicarea pleoapelor superioare- m. levator palpebrae, inervat de n. III (oculomotor).

Conjunctiva este o membrana subtire, mucoasa, transparenta, vascularizata, care tapeteaza fata interna a pleoapelor (conjunctiva tarsala) si fata anterioara a globului ocular pana la nivelul limbusului (conjunctiva bulbara). La unirea celor 2 portiuni ale conjunctivei se formeaza recesul conjunctival.

Aparatul lacrimal este alcatuit din glanda lacrimala (situata supero-lateral fata de G.O., in orbita osoasa), punctele lacrimale, canaliculele lacrimale, care conflueaza si formeaza sacul lacrimal (unghiul intern al ochiului, in orbita osoasa), care dreneaza in canalul nazo-lacrimal. La ex obiectiv nu sunt vizibile decat punctele lacrimale.

Muschii extraoculari: rol in controlul miscarilor G.O. pt mentinerea vederii binoculare unice.

Drept medial → adductie (spre nas); inervat de III

Drept lateral → abductie (temporal); inervat de VI (abducens)

Drept inferior → in jos / rotatia G.O. spre temporal / adductie; inervat de III

Drept superior → in sus / rotatia G.O. nazal / adductie; inervat de III

Oblic superior → rotatia G.O. nazal / in jos / abductie; inervat de IV (trohlear)

Oblic inferior → rotatia G.O. spre temporal / in sus / abductie; inervat de III.

Globii oculari sunt inveliti de 3 membrane:

1. Sclera (la exterior): structura fibroasa, inextensibila la adult; culoare alba sidefie; opaca: mentine forma globului ocular si-i confera protectie; in 1/6 anterioara, sclera isi modifica strusctura, fibrele de colagen nemaifiind dispuse in retea ci in paralel, formand corneea, transparenta, avasculara, ce permite trecerea luminii. Corneea este bogat inervata de n. V (trigemen), fiind f sensibila la atingere. Jonctiunea corneo - sclerala se numeste limbus.

2. Uveea (la mijloc): partea anterioara formeaza corpul ciliar si irisul. Partea posterioara se numeste coroida, fiind f bogata in vase cu rol nutritiv pt structurile oculare, indeosebi retina. Contine un pigment, realizand camera obscura a ochiului. De asemenea, preia caldura excesiva produsa de energia luminoasa la nivelul retinei.

Corpul ciliar este alcatuit din muschii ciliar si procesele ciliare. Muschii ciliari actioneaza asupra cristalinului, realizand bombarea sau alungirea lentilei. Procesele ciliare sunt bogat vascularizate si secreta umoarea apoasa, care are rol nutritiv pt structurile avasculare ale ochiului (cornee, cristalin), dar si de mentinere a presiunii interne normale a globilor oculari.

Irisul este o membrana circulara, colorata, situata anterior de cristalin, vertical, in centrul sau prezentand un orificiu (pupila) cu rol de diafragm (regleaza reflex cantitatea de lumina ce patrunde spre retina). Pana la 6 luni copiii au ochi albastri (pigment insuficient).

Cristalinul se gaseste imediat posterior de iris. Este o structura avasculara, incolora, biconvexa, care isi modifica forma sub actiunea m. ciliari, focalizand imaginile pe retina.

Spatiul dintre cornee si iris se numeste camera anterioara, iar cel dintre iris si cristalin se numeste camera posterioara. Ambele sunt ocupate de umoarea apoasa, produsa de corpul ciliar la nivelul camerei P. Din aceasta, fluidul trece in camera A prin pupila, de unde este drenat prin canalul lui Schlemm, ajungand in sistemul venos.

Intre cristalin si retina se gaseste umoarea vitroasa (ocupa 80% din volumul ochiului), un gel transparent, avascular, alcatuit din colagen, acid hialuronic si apa.

3. Retina (la interior): separata de coroida prin membrana lui Bruch; este alcatuita histologic din 10 straturi, lumina fiind receptionata de stratul extern al retinei (cel aflat in imediata vecinatate a mb lui Bruch), de catre celulele cu conuri si cele cu bastonase. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea colorata, pe timp de zi si de perceptia spatiala, tridimensionala a imaginii. Sunt concentrate in centrul retinei (macula). Celulele cu bastonase sunt situate la periferia retinei si au rol in vederea in obscuritate (noaptea) si in perceptia miscarii. Fluxul de lumina este transformat in aceste celule in impulsuri neurosenzoriale, transmise apoi celulelor bipolare din stratul mijlociu al retinei, codificate, si de aici celulelor ganglionare din stratul intern al retinei. Informatia vizuala este transmisa pe calea axonilor acestor celule care formeaza nervul optic, la corpii geniculati laterali din talamus (sinapsa) si de aici la cortexul occipital.

La nivelul retinei se gasesc urmatoarele structuri:

- discul optic: locul prin care nervul optic paraseste retina iar arterele retiniene intra. Are 1,5 mm diametru, nu are celule fotosensibile.

- macula: arie situata la 0,5 mm inferior si 3,5 mm temporal de discul optic, are in centru foveea, alcatuita exclusiv din celule cu conuri.

- vasele retiniene: artere, vene. Arterele sunt mai subtiri si mai deschise la culoare decat venele.

Simptomatologia din afectiunile oculare:

Principalele simptome acuzate:

1. Pierderea vederii

2. Durere oculara

3. Diplopie

4. Lacrimare / uscaciune oculara

5. Secretie oculara

6. Eritem

1. Pierderea vederii

→Debut brusc (accident vascular retinian / hemoragie retiniana / dezlipire de retina) sau

treptat (glaucom cronic simplu)

→Durere oculara asociata (glaucom acut / nevrita optica) / nu (glaucom cronic)

2. Durerea oculara

Important de aflat:

a. caracterul durerii:

- arsura: conjunctivita, sdr. Sjogren

- senzatie de corp strain: abraziuni corneene, corpi straini

- sensibilitate la atingere: irita, blefarita, conjunctivita

- intepatura: irita

b. debut brusc / treptat

c. fotofobie asociata: meningita, irita

d. exista durere la clipit: corp strain

e. cefalee asociata: glaucom acut / sinuzita / migrena

f. durere la miscarea G.O.: nevrita optica

g. poarta lentile de contact?

3. Diplopia (vedere dubla): apare in pareze / paralizii m.extraoculari.

Imaginea formata pe cele 2 retine nu se suprapune perfect la nivelul ariei vizuale din cortexul occipital, dar diferentele sunt mici si cortexul realizeaza fuziunea imaginilor (vedere binoculara).

Alinierea incorecta a G.O. duce la aparitia unor diferente mari in cele 2 imagini retiniene (imaginea din G.O. afectat nu mai cade pe fovee), iar creierul nu mai poate compensa.

4. Lacrimare / uscaciune

Lacrimare: cresterea productiei de lacrimi (conjunctivita, iritatii corneene) / obstacol de drenaj

(ectropion, obstructia canalului lacrimal)

Uscacine: scaderea producerii lacrimilor (fiziologic la batrani / Sdr. Sjogren)

5. Secretia oculara

Poate fi apoasa, mucoasa sau purulenta. Cea apoasa sau mucoasa apare in alergii / infectii virale, iar cea purulenta in infectii bacteriene.

6. Eritemul

Important de aflat:

- a existat traumatism ocular

- mai exista in familie cineva cu aceeasi acuza (istoric de glaucom/cataracta/strabism in

familie)

- tuse / voma

- durere oculara asociata: glaucom acut

- fotofobie: irita

- secretie asociata

- lentile de contact

- secretie asociata

Cauze eritem ocular:

- traumatisme mecanice / agresiuni chimice

- infectii (conjunctivita)

- alergii

- cresterea presiunii intraoculare (glaucom)

- unele medicamente (antimalarice, antiTBC)

- tuse / voma (aspect hemoragic)

Examenul obiectiv:

1. Acuitatea vizuala

2. Campul vizual

3. Miscarile G.O.

4. Structurile extra- si intraoculare

5. Ex. Oftalmoscopic

1. Acuitatea vizuala

Se exprima ca raport (ex. 20/20), unde primul nr. reprez. distanta la care pacientul citeste, iar al 2-lea distanta la care un om cu vederea normala citeste.

Pt.pacientii care nu vad sa citeasca la nici o distanta: test de numarare a degetelor (se acopera cate un ochi)→dc nu vede: test de perceptie a luminii

Pt. pacientii care nu stiu sa citeasca (prescolari / analfabeti): testul literei E (intoarsa in diverse pozitii)

2. Campul vizual

Testat de medic fata in fata cu pacientul. Pacientul inchide ochiul drept, iar medical pe cel stang, fiecare privind la nasul celuilalt. Medicul ridica mainile la nivelul fetei pacientului si-i arata 1-2 degete de la fiecare mana, intrebandu-l cate vede. Mainile vor fi ridicate si coborate si numaratoarea repetata, astfel incat sa se testeze cadranele vizuale sup. si infer. Testul se va repeta si pt celalalt ochi. Pentru a descoperi defectele mici de camp vizual, se repeta testul cu un obiesct mic, de ex. capatul rosu al unui creion. La 15 grade temporal de linia privirii se gaseste punctul orb, corespunzand discului optic.

Anormalitatile C.V.

Scotomul: arie limitata de acuitate vizuala scazuta (cauza oculara: glaucom / cauza SNC: tumori).

Defect vizual orizontal: ex. inferioara C.V. →in ocluzia unei ramuri a a. retiniene

Lipsa totala a vederii: cecitate (traumatisme/infectii oculare grave/afectiuni ale n. optic)

Hemianopsia: lipsa vederii in camp vizual.

- hemianopsie bitemporala in leziunile chiasmei optice, cu prinderea fibrelor nazale

bilateral: tumori hipofizare.

- hemianopsie homonima stanga/dr., cu lipsa vederii in stg/dr. G.O. bilateral, ce apare in

leziunile de tract optic / radiatii optice (stang pt H.H. dreapta, drept pt H.H. stanga).

Cuadranopsia: lipsa vederii intr-un cadran vizual (1/4 C.V.)→in lez. partiale de radiatii optice.

- cuadranopsie homonima stanga superioara: leziune la niv. radiatiei optice drepte inferioare.

3. Miscarile G.O.

- se evalueaza alinierea corecta a G.O.: daca la iluminarea corneei lumina nu cade in centrul corneei bilateral, exista o deviere a unui G.O. (strabism sau tropie).

Strabism: nonalinierea G.O. care duce la lipsa proiectarii concomitente a imaginii unui obiect pe foveea fiecarei retine. Esotropia: devierea nazala a unui G.O.; Exotropia: devierea temporala a unui G.O. Hipertropia: devierea superioara a unui G.O.

Cauza: pareza/paralizia unui m.extraocular.

Teste de evaluare a strabismului:

- Testul acoperirii G.O.: se acopera alternativ cate un glob ocular, cel neacoperit privind la un obiect indepartat. Daca se misca pentru a fixa obiectul, ochiul respectiv era strabic.

- Testul celor 6 pozitii ale privirii: medicul sta in fata pacientului si-i fixeaza barbia cu mana stanga; cu mana dreapta la aprox 45-50 cm in fata nasului pacientului descrie o miscare in lateral stanga aprox. 30 cm si se opreste. Apoi in sus 20 cm in sus (stop), 40 cm in jos (stop). Urca iar 20 cm si revine incet la punctual central de plecare. Miscarile se repeata simetric pt partea dreapta. Uneori, la privirea in extremitatile C.V., apare o miscare ritmica a G.O. numita nistagmus fiziologic. Miscarea este rapida in directia privirii si lenta in sens opus. In nistagmusul patologic, miscarea rapida este mereu in aceeasi directie, indiferent de directia privirii.

La copii, strabismul duce la diplopie, care genereaza in timp supresia imaginii formate de G.O. strabic si ambliopie (pierderea acuitatii vizuale a unui G.O. secundar supresiei imaginii).

Ambliopia este caracteristica numai copiilor, la adulti care prezinta strabism secundar unui AVC de ex., imaginea formata de G.O. strabic nu poate fi suprimata, adultii prezentand deci diplopie.

Directiile in care G.O. nu se vor misca functie de muschiul paretic:

M. paretic Directia in care G.O. nu se misca

Drept medial Nazal

Oblic inferior In sus si nazal

Oblic superior In jos si nazal

Drept lateral Temporal

Drept superior In sus si temporal

Drept inferior In jos si temporal

Se evalueaza reflexul pupilar fotomotor: direct (constrictie pupilara la iluminarea directa a aceluiasi ochi) si consensual (constrictie pupilara la ochiul controlateral).

4. Structurile extra- si intraoculare

a. Orbitele si pleoapele

- prezenta in orbite a G.O.

- modificari ale pozitiei G.O.:

→Exoftalmia: protruzia G.O. Poate fi bilaterala ( boala Basedow) sau unilaterala (boala Basedow / tumori orbitale / inflamatii orbitale); se poate asocial cu edem palpebral si eritem conjunctival.

→Enoftalmia: glob ocular "infundat" in orbita; apare in scaderile ponderale importante, deshidratare, sdr. Claude-Bernard-Horner.

Pleoapele

→ pozitia lor si dimensiunea fantei palpebrale (in mod normal , in pozitie deschisa pleoapa S acopera marginea superioara a irisului, iar in pozitie inchisa, pleoapele se suprapun complet).

Blefaroptoza (ptoza palpebrala): poate fi bilaterala (miastenia gravis) sau unilaterala (sdr. Claude - Bernard - Horner, leziuni ale n. oculomotor).

Lagoftalmia: imposibilitatea inchiderii complete a pleoapelor; apare in: boala Basedow - Graves, post chirurgie oculara, paralizia de n. facial de tip periferic.

Entropion: intoarcerea marginii pleoapei spre interior; genele determina abraziuni si iritatie corneo-conjunctivala;

Ectropion: intoarcerea marginii pleoapei spre exterior; conjunctiva este expusa (conjunctivite frecvente); uneori drenaj nesatisfacator al lacrimilor, prin exteriorizarea punctului lacrimal al pleoapei inferioare: lacrimare excesiva.

Atat ectropion-ul cat si entropion-ul pot aparea la batrani.

→ prezenta edemului palpebral (boala Basedow, alergii, sdr. nefrotic)

→ culoarea pleoapelor: echimoze periorbitale "in ochelar" (ochi de raton) apar in fracturile de baza de craniu (semn important la persoanele inconstiente).

→ leziuni:

- hordeolum (orjelet): nodul eritematos, dureros, situate la nivelul marginii palpebrale, datorat

infectiei unui folicul pilos.

- chalazion: nodul de obicei nedureros situat la nivelul marginii palpebrale / pe interiorul acesteia

(apare prin inflamatia unei glande Meibomius).

- nevi marginali: benigni, pot cauza (prin prezenta firelor de par) abraziuni corneene.

- xantelasme: placi usor elevate, galbene, bine circumscrise, la nivelul nazale a pleoapelor; apar

prin depunere de lipide in tegumentul periorbital in dislipidemii.

- blefarita: inflamatie cronica a marginii unei pleoape, insotita de eritem, prurit, lacrimare.

- herpes zoster: eritem, vezicule, cruste.

- tumori maligne: 95% sunt carcinoame bazocelulare, cu crestere lenta, nedureroasa, formand treptat

o ulceratie cu baza indurata si margini elevate; 5% sunt carcinoame scuamoase (crestere mai rapida,

localizare mai frecventa la nivelul pleoapelor superioare) si carcinoame ale glandelor meibomiene. -

- sarcomul Kaposi: la pacienti cu SIDA.

b. Aparatul lacrimal

Observam daca exista lacrimare/uscaciune oculara.

Inspectam punctele lacrimale.

Daca suspectam obstructie canal lacrimal: se pune pacientul sa priveasca in sus, se trage in jos pleoapa inferioara si se preseaza in unghiul intern: aparitia de secretii la nivelul punctului lacrimal sugereaza obstructie.

- epiphora (lacrimare excesiva): obstructii ala canalului lacrimal

- dacriocistita: inflamatie acuta/cronica a canalului lacrimal; edem, eritem, durere spontana si la palpare in regiunea dintre nas si pleoapa inferioara; lacrimare excesiva; apare de obicei la copii si batrani; cauze: congenital / infectii / stenoze de canal lacrimal.

c. Conjunctiva

Conjunctiva tarsala se examineaza prin intoarcerea pleoapelor, pacientul privind in sus/jos.

Se cauta semne de inflamatie / paloare / pigmentatie neobisnuita / edem / formatiuni tumorale / hemoragie.

Conjunctiva normala are culoare roz.

- conjunctivita: inflamatie de cauza infectioasa (bacterii / virusuri / fungi / paraziti /

spirochete), alergica, traumatica, chimica, idiopatica. Cel mai frecventa cauza este infectia

bacteriana. Conjunctivita acuta hemoragica: determinate de enterovirusuri / pneumococ /

Haemophilus influenzae; este foarte contagioasa, bilaterala. Conjunctivita cu papile gigante:

aparitia unor papile gigante (> 1 mm) pe conjunctiva tarsala, secretie mucoasa, prurit la

pacienti ce poarta lentile de contact / proteze oculare / corpi straini intraoculari.

- paloarea conjunctivala apare in anemii de orice cauza.

- pigmentarea anormala a conjunctivei: in melanoza primara dobandita (pigmentare

conjunctivala sau corneeana ce apare la varsta adulta); dg diferential cu melanomul se face

prin biopsie.

- chemosis: edem conjunctival; apare in alergii, traumatisme, exoftalmie

- formatiuni tumorale: nevi conjunctivali / dermolipomul conjunctival (tumora congenitala

frecvent bilaterala, localizata de obicei in cadranul temporal superior al conjunctivei

bulbare, de culoare galbuie - datorita depozitelor lipidice; nu necesita tratament) / pinguecula

(nodul triunghiular, galbui la nivelul conjunctivei bulbare, lateral de iris; apare cu varsta, initial pe

partea nazala, apoi pe cea temporala a conjunctivei bulbare).

- hemoragia subconjunctivala: apare spontan, la orice varsta, de obicei unilateral, prin ruperea

unui vas sangvin conjunctival dupa un efort de tuse/stranut/voma. Nu necesita tratament,

vindecandu-se spontan in 2 saptamani.

Diagnostic diferential conjunctivita - hemoragie subconjunctivala

d. Sclera

Cautam modificari ale coloratiei / leziuni.

Sclera normala este alba (nuanta mai inchisa la persoanele de culoare).

- icterul: coloratie galbena a sclerei, tegumentelor si mucoaselor, cauzata de retentia de bilirubina

sau produsi de metabolizare ai acesteia. Este mai usor de observat la albi si mai dificil la

persoanele de culoare si la examinarea in lumina inadecvata. Excesul alimentar de carotene poate

determina coloratia galbena a tegumentelor dar nu si a sclerelor.

- coloratia albastruie a sclerelor: apare in osteogenesis imperfecta (boala sclerelor albastre). In

forma autosomal dominanta a bolii apar: sclere albastrui (sunt f subtiri si prin ele este vizibil

pigmentul uveal), fragilitate osoasa cu risc mare de fracture la traumatisme minore, surditate.

- hiperemia sclerala apare in:

→ episclerita: inflamatie noninfectioasa difuza sau localizata, nodulara 1-4 mm diametru,

benigna, recurenta, bilaterala; apare la adultii tineri; cauze: boli inflamatorii intestinale, herpes

zoster, boli de colagen, guta, sifilis, poliartrita reumatoida.

→ sclerita: inflamatie recurenta, bilaterala, dureroasa, mai putin frecventa ca episclerita; apare

mai frecvent la varstnici (femei>barbati); inflamatia poate cuprinde si cornea, tractul uveal

(iris, coroida, corpul ciliar); este difuza sau localizata, nodulara (pete de culoare albastru inchis

in regiunea anterioara a sclerei datorate vizibilitatii coroidei prin sclera subtiata); insoteste de

obicei o afectiune sistemica (boli de collagen).

- scleromalacia perforans: aparitia uneia/mai multor dehiscente la nivelul sclerei in absenta unor

modificari inflamatorii; este nedureroasa, uveea subiacenta este vizibila. Apare in poliartrita

reumatoida.

e. Corneea

Corneea normala este transparenta, fara ulceratii, opacitati sau arii neclare.

- arcul senil: inel argintiu la periferia coeneei, apare la >40 ani; de obicei nu are semnificatie

patologica; aparitia la tineri- mai ales afro-americani, sugereaza dislipidemie .

- inelul Kayser-Fleischer: situat langa limbus, de culoare verde-galbui; apare in boala Wilson, prin

depunere de cupru in membrana Descemet, la periferia corneei.

- keratita (inflamatia corneei de cauza infectioasa / abraziuni / subst. chimice): se asociaza cu

hiperemie conjunctivala, lacrimare, fotofobie, durere. In cazul formelor recurente (pacienti cu

imunosupresie - ex. SIDA), durerea diminueaza pana la anestezie prin distrugerea terminatiilor

nervoase corneene. Pot aparea ulceratii corneene.

- ulcerul corneean: pierdere de substanta corneeana prin eroziune progresiva si necroza; este foarte

dureros. Cauze: infectii (bacteriene - Pneumococ, Pseudomonas - da rapid perforatie corneeana;

virale - herpes simplex virus - da si el perforatie corneeana, fiind cea mai frecventa cauza de

orbire secundara afectarii corneei; afectarea e de obicei unilaterala si poate apare la orice varsta;

fungi), reactii de hipersensibilitate.

- keratoconus: anomalie dobandita a formei corneei, cu evolutie progresiva ce duce la deterioarea

treptata a vederii. Este bilaterala dar asimetrica, cornea protruzionand ca un con (vizibil mai bine

cand pacientul este rugat sa priveasca in jos - semnul Munson). Polul anterior al conului se

subtiaza si apar cicatrici. Tratament: transplant de cornee.

- cicatricea corneeana: opacitate alb-gri, superficiala, secundara unei inflamatii / leziuni

traumatice. Se deosebeste de opacitatea din cataracta prin faptul ca aceasta este profundasi

vizibila numai prin pupila.

- pterigion: ingrosare triunghiulara a conjunctivei bulbare care creste lent pe suprafata corneei, de

obicei dinspre regiunea nazala. Poate afecta vederea daca acopera pupila.

f. Pupila

Pupilele trebuie sa fie egale in diametru, rotunde si reactive la lumina si acomodatie.

- anizocoria (inegalitatea pupilelor): mici inegalitati (< 0,5 mm) pot aparea si la oamenii normali (5 -

20%), anizocoria fiind considerata benigna daca reactivitatea pupilelor la lumina este normala. Altfel,

sugereaza o afectiune neurologica.

- mioza (constrictia pupilelor): parasimpatomimetice / irita / sdr. Claude-Bernard-Horner (paralizia

simpaticului cervical prin lezarea de obicei tumorala a ganglionului stelat→mioza, ptoza palpebrala,

enoftalmie) / neurosifilis (pupila Argyll Robertson: pupila de 1-2 mm are reactioneaza la acomodatie

dar nu si la lumina).

- midriaza (dilatatia pupilelor): simpatomimetice / picaturi cu parasimpatolitice / glaucom acut cu

unghi inchis / pupila tonica Adie (dilatata la 3-6 mm cu raspuns slab la acomodatie si lumina; apare

la femei de 25-45 ani, fara a avea o cauza cunoscuta; se asociaza frecvent cu reflexe tendinoase

diminuate sau absente ale extremitatilor; nu exista implicatii clinice serioase) / paralizia de n.

oculomotor (pupila dilatata la 6-7 mm, nonreactiva la lumina si acomodatie; ptoza palpebrala si

deviere laterala a G.O).

Diagnostic diferential anormalitati pupilare

g. Irisul

Se evalueaza forma, culoarea, vascularizatia si prezenta unor noduli.

Vascularizatia irisului nu se poate observa in mod normal la examinarea simpla (cu ochiul liber).

- coloboma irisului: lipsa de substanta rezultata prin lipsa de fuziune a tesutului embrionar; este de

obicei parte a colobomei coroidei. Localizarea este fecvent bilaterala, in regiunea inferioara a irisului,

asociata cu afectare a coroidei si retinei adiacente. Acuitatea vizuala este normala daca nu sunt

afectate macula si nervul optic.

- irita sau iridociclita: inflamatia irisului (durere severa, fotofobie, lacrimare, scaderea vederii,

congestie pericorneeana secundara dilatatiei vaselor episclerale profunde; dilatatia vaselor irisului

determina transudare de proteine in umoarea apoasa si depunerea de cellule inflamatorii pe epiteliul

corneean→aspect de iris murder). Cauze: infectii exogene secundare unor traumatisme penetrante,

infectii ale sclerei/corneei/retinei extinse la iris, infectii endogene: TBC, sifilis, gonoree, infectii

virale si micotice, boli sistemice: PAR, LES, sdr. Reiter, boala Behcet. Consecintele iritei: aderente

anterioare (sinechii) la cornee sau posterioare la cristalin, cu aparitia glaucomului.

h. Camera anterioara

Se lumineaza ochiul oblic; se priveste prin pupila: apreciere grosiera a dimensiunilor camerei si daca este clara sau nu. Aspect tulbure in infectii (puroi: hipopion) / hemoragii (sange: hiphema).

Masurarea presiunii oculare: nu prin compresia cu degetul a G.O. (pericol de dezlipire de retina) ci cu un aparat numit tensiometrul Schiotz.

- glaucomul: ansamblu de semne si simptome generate de cresterea presiunii intraoculare. Glaucomul cu unghi inchis apare prin obstructia drenajului umorii apoase prin canalul lui Schlemm. Atacurile sunt recurente, cu durere oculara, cefalee, scaderea acuitatii vizuale si apar de obicei in camere intunecate, cand pupilele sunt dilatate maximal, iar baza irisului creste obstructia.

Glaucomul cronic simplu (unghi deschis): nu exista obstructie de drenaj, nu exista durere; cauza neclara; crestere progresiva a presiunii intraoculare, cu distrugere progresiva a fibrelor nervului optic la nivelul discului optic, determinand scadere progresiva a vederii - initial apar defecte in campurile vizuale nazale.

Diagnostic diferential glaucom cronic-glaucom cu unghi inchis

i. Cristalinul

Alterarea proteinelor din structura sa duce la aparitia cataractei (opacifierea cristalinului).

Principala cauza a aparitiei cataractei este deci inaintarea in varsta.

Alte cauze / factori de risc:

- istoric familial de cataracta

- diabetul

- expunerea indelungata si neprotejata la soare

- glaucomul

- expunerea la radiatii

- dupa leziuni oculare penetrante (posttraumatica)

- postmedicamentoasa (corticosteroizi)

- interventii chirurgicale oculare in antecedente

- congenitala

Manifestari clinice:

- scaderea treptata a vederii (nedureroasa)→vedere incetosata

- afectarea vederii pe timp de noapte

- vedere dubla la unul din ochi

- scaderea intensitatii culorilor / vedere in nuante de galben

- necesitatea cresterii intensitatii iluminarii la citit