Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE, BIOCHIMICE SEROLOGICE SI PARAZITOLOGICE - NURSING

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
AFECTIUNILE TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR
CAVITATEA BUCALA (CAVUM ORIS)
TESTAREA AUTOIMUNITATII TIROIDIENE
TUMORILE MALIGNE ALE SANULUI
PATOLOGIA TUMORALA A GLANDEI SUPRARENALE - Tumori benigne
ISCHEMIIILE CRONICE
UNGHIA INCARNATA
CAZ CLINIC
ETIOPATOGENIE. FIZIOPATOLOGIE - DZ
NURSING CHIRURGICAL

TERMENI importanti pentru acest document

: recoltarea sangelui pentru examene hematologice : recoltarea sangelui pentru examene biochimice : recoltarea sangelui capilar pentru examene hematologice : recoltarea sangelui venos pentru examene hematologice :

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE, BIOCHIMICE SEROLOGICE SI PARAZITOLOGICE - NURSING

Sangele fiind partea circulanta cea mai importanta a mediului intern al organismului, constituie produsul biologic care prin componentele lui este analizat pentru a obtine informatii asupra starii organismului.

Sangele se recolteaza pentru examinari biochimice, hematologice, serologice, microbiologice sau parazitologice.

            Recoltarea se face prin intepare (la adult – pulpa degetului sau lobul urechii; la copii – fata plantara a halucelui sau calcaiului). Procedeul de recoltare este stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze. Pentru majoritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnavul sa fie „a jeune” adica pe nemancate (nu a ingerat nici un aliment lichid sau solid timp de 12 ore). In practica se recomanda bolnavului sa nu mai manance nimic de la cina pana cand se face recoltarea.

            A. Recoltarea sangelui capilar prin intepare pentru examene hematologice:  

Examenele hematologice sunt: hemoleucograma (HLG), dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare (DS si DC) si examen parazitologic.

Materiale necesare: o tava medicala curata pe care vom aseza o sticla cu alcool sanitar de 90 grade, o cutie cu ace sterile, o cutie cu tampoane de vata, pipete Potain pentru numararea elementelor figurate, lame de sticla degresate si lamele degresate (pentru frotiuri).

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

- se aleg si se transporta materialele pregatite in apropierea  bolnavului;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se explica bolnavului necesitatea si esenta efectuarii tehnicii;

- bolnavul va sta in pozitie sezanda cu mana sprijinita;

3. efectuarea tehnicii:

- se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon imbibat in alcool de 90 de grade;

- se evita congestionarea prin frecarea puternica si prelungita;

- se asteapta evaporarea completa a alcoolului;

- cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular cu straturile cutanate;

- cu un tampon uscat, se sterge prima picatura aparuta;

- se lasa sa se formeze a doua picatura din care se recolteaza cu lama sau cu pipeta Potain;

- se sterge cu un tampon imbibat in alcool;

4. efectuarea unui frotiu de sange:

- la extremitatea lamei curata si degresata se recolteaza o picatura de sange (avand un diametru de 3-4 mm) intr-un unghi de 45 de grade cu lama;

- se aseaza o lamela avand marginile bine slefuite;

- dupa ce picatura de sange s-a intins prin capilaritate, lamela se impinge catre partea libera a lamei, pastrand mereu aceiasi inclinatie si antrenand toata picatura fara sa o fractioneze;

- se agita usor lama pentru uscare;

5. transportul probelor la laborator:

- dupa ce au fost etichetate, probele se transporta imediat la laborator;

PRECIZARI

1. Un frotiu bun este continuu fara goluri cu un strat regulat. Cand lama nu a fost bine degresata, se formeaza goluri.

2. Frotiul de sange se face numai din sange proaspat;

            B. Recoltarea sangelui venos pentru examene hematologice:

Examenele hematologice sunt: viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) si hematocritul.

Sangele venos se recolteaza prin punctie venoasa cu substante anticoagulante.

            Sedimentarea reprezinta asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sangele ne-coagulabil lasat in repaus. Este un fenomen fizic.

            VSH reprezinta rapiditatea cu care se produce asezarea hematiilor.

Se stie ca: factorii inflamatiei provoaca accelerarea caderii hematiilor.

Materiale necesare: seringa de 2 ml sterila prevazuta cu ace sterile, solutie sterila de citrat de sodiu 3,8 %, stativ si eprubete si celelalte materiale necesare pentru punctia venoasa.

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:        

- se pregatesc materialele necesare pe o tava medicala sterila care se transporta in apropierea bolnavului;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea si esenta efectuarii tehnicii;

- cu 24 h inainte, bolnavul este instruit sa nu manance si sa pastreze si un repaus fizic;

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- imbracarea manusilor sterile de unica folosinta;

- se monteaza seringa si se aspira in seringa 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% (anticoagulant);

- se aseaza seringa pe o compresa sterila si aceasta asezata pe o tava medicala sterila;

- garoul se aplica strict pentru punctia venoasa;

- daca vena este turgescenta, nu se mai aplica garoul;

- dupa punctionarea venei, se aspira sange in seringa pentru a avea un volum de 2ml (adica 1,6 ml sange);

- se retrage acul si se aplica un tampon steril imbibat in alcool;

- se scurge amestecul sange citrat in eprubeta si se agita lent;

- se aseaza eprubeta in stativ si in continuare se procedeaza ca pentru punctia venoasa;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- se efectueaza toaleta regiunii (se sterge de sange daca s-a scurs pe antebrat)

- se aseaza bolnavul in pozitie comoda;

5. pregatirea produsului pentru laborator:

- se eticheteaza eprubeta;

- se completeaza buletinul de recoltare;

-  se transporta imediat la laborator;

6. reorganizarea locului de munca:

- seringa si acul se arunca in recipientele colectoare iar tamponul de vata in tavita renala;

ACCIDENTE

1. accidentele punctiei venoase;

OBSERVATII

1. recoltarea sangelui pentru VSH se face numai cu seringa de 2 ml si cu citrat de sodiu 3,8 %;

2. Seringa, acul si eprubeta trebuie sa fie perfect uscate stiind ca apa produce hemoliza  

3. pentru determinarea hematocritului se recolteaza 1-2 ml de sange care se amesteca cu 2 picaturi de heparina (anticoagulant).

Interpretarea rezultatelor:

1. Variatii numerice ale elementelor figurate (globulele rosii, globulele albe si trombocitele):                 

- globulele rosii (hematiile) - normale la adult: 4.500.000

                                             - limite fiziologice:4.000.000 – 5.200.000

Tot ce este peste 5.200.000 numim poliglobulie. Tot ce este sub 4.000.000 denumim anemie globulara.                             

- globulele albe - normale la adult: 7.000

                          - limite fiziologice: 4.000 – 10.000

Tot ce este peste 10.000 denumim leucocitoza. Tot ce este sub 4.000 denumim leucopenie.

- trombocitele - normal la adult: 300.000

                       - limite fiziologice: 250.000 – 400.000

Tot ce este peste 400.000 denumim trombocitoza iar sub valoarea de 250.000 denumim trombocitopenie.  

2. Formula leucocitara:

- polinucleare: - neutrofile – 5%

                        - euzinofile – 2-3%

                        - bazofile – 0.5-1%

- limfocitele – 25-28%

- monocitele – 6-7%

- plasmocitele – se gasesc numai patologic;

3. VSH-ul – valori normale:

- intre 3-5 mm/h

- intre 5-10 mm/2h

- intre 20-50 mm/24h

- la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari;

4. Hematocritul:

- la barbati – 45;

- la femei – 40;

            C. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice:

- se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, bolnavul fiind „a jeune”.

Se recolteaza 2-5 ml de sange fara anticoagulant, pentru determinarea:

- ureei;

- acidului uric;

- creatininei;

- bilirubinei;

- colesterolului;

- lipidelor;

- testelor de disproteinemie (10 ml de sange);

- fosfatazei;

- transaminazelor;

- amilazei pentru electroforeza;

- fosforului;

- calciului;

- sideremiei;

- rezervei alcaline;

- ionogramei (SNaKCl)

            Se recolteaza 2ml sange cu 4 mg fluorura de sodiu pentru determinarea glicemiei si a fibrinogenului.

Substantele anticoagulante folosite, sunt: citratul de sodiu, fluorura de sodiu, oxalatul de potasiu, E.D.T.A. (etilendiaminotetraacetat), heparina si hirudina (pentru heparina si hirudina 6-10 unitati la 1 ml de sange).

            D. Recoltarea sangelui pentru examene serologice:

Examenele serologice cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavilor. Aceste examinari se utilizeaza in diagnosticarea bolilor infectioase (tifosul exantematic, febra tifoida, sifilisul, etc.).

Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa direct in eprubeta (fara seringa) intr-o cantitate de 5-10 ml de sange. Dupa coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei si dupa 30 min se decanteaza serul intr-o eprubeta, direct sau prin aspirare cu o pipeta Pasteur sterila. Serul nehemolizat are culoare galbuie iar cel hemolizat are culoarea roz.

            E. Recoltarea sangelui pentru examen bacteriologic (hemocultura)

Hemocultura reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. Prezenta bacteriilor in sange indica in prezent o bacteriemie.

INDICATII

(a) suspectarea unei septicemii cu stafilococ, cu meningococ, cu bacilul Koch, cand bolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari, frison si stare generala alterata;

(b) cand se suspecteaza o bacteriemie (febra tifoida, bruceloza, endocardita maligna subacuta, etc.)

Materiale necesare: materialele necesare unei punctii venoase inclusiv garoul daca va fi necesar, o tava sterila, 3-4 pense sterile, casoleta cu tampoane si comprese sterile, camp steril, cutie cu manusi sterile, materiale sterile (apa si sapun) pentru curatirea pielii bolnavului, alcool iodat, tinctura de iod (pentru aseptizarea pielii) lampa de spirt si chibrituri, o seringa de 20ml sterila in eprubeta livrata asa de laborator, un balon de sticla cu bulion citrat sau geloza semilichida;

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

- instrumentele si materialele sterile se pregatesc pe o tava si se transporta langa bolnav;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

- se spala regiunea pielii cotului;

- se degreseaza cu eter si se aseptizeaza cu alcool;

3. efectuarea tehnicii:

- este nevoie de 2 asistente;

- prima asistenta imbraca manusile sterile;

- a doua asistenta spala regiunea aseptic, o degreseaza cu alcool;

- prima asistenta aseaza campul steril si tot ea, cu tamponul in pensa, aseptizeaza regiunea aleasa prin badijonare cu alcool iodat;

- a doua asistenta aplica garoul pe bratul bolnavului la 10-12 cm de locul punctiei; aprinde lampa de spirt, imbraca manusile sterile si serveste aseptic eprubeta deschisa cu seringa in ea, livrata asa de laborator;

- prima asistenta, ia seringa si efectueaza punctia venoasa;

- seringa este in asa fel montata incat trebuie sa se umple singura cu 12 ml de sange;

- a doua asistenta desface garoul foarte usor inainte de retragerea acului din vena;

- desprinde acul de la seringa cu pensa si il introduce in solutie aseptica;

- prima asistenta, retrage acul cu seringa, introducand acul in eprubeta sterila;

- cea de a doua asistenta flambeaza dopul de la gura balonului si gura balonului astfel balonul se prezinta inclinat pentru insamantare;

- prima asistenta efectueaza insamantarea imediat;

(a) in balonul cu bulion citrat:  tinut inclinat de a doua asistenta, se proiecteaza 10 ml de sange recoltat (insamantare aeroba);

(b) in eprubeta cu geloza semilichida, inclinata, se toarna restul de 2 ml de sange si se omogenizeaza prin miscari de inclinare si redresare (insamantare anaeroba);

- a doua asistenta, dupa insamantare, flambeaza din nou gura balonului, dopul de cauciuc al acesteia cu care inchide balonul; la fel procedeaza si cu eprubeta cu geloza;

 - seringa golita de sange, se introduce imediat in apa rece si apoi in solutie antiseptica;

- se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool iodat sau cu alcool sanitar;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- bolnavul se reinstaleaza in pozitie comoda in pat si se acopera;

5. expedierea materialului la laborator:

- probele recoltate se trimit imediat la laborator unde se introduc la termostat la 37 °C;

- se completeaza buletinul de analize si se noteaza in F.O. a bolnavului: data, examenul si persoanele care l-a efectuat;

6. reorganizarea locului de munca;

- materialele de unica folosinta se arunca in containerele special folosite pentru colectare iar celelalte se spala si se dezinfecteaza;

PRECIZARI

1. Pentru insamantarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloza semilichida se incalzeste in baie marina timp de 30 min.

2. In timpul insamantarii, balonul sau eprubeta cu mediul de cultura se pastreaza inclinate.

3. Flambarea se face fara a incalzi mediul de cultura.

4. Materialele se sterilizeaza la 108 °C la etuva Poupinel.

5. Insamantarea se face imediat dupa recoltare pentru ca sangele sa nu se coaguleze.

6. Hemocultura se efectueaza la inceputul bolii si inainte de administrarea antibioticelor.

7. In cazuri de urgenta, antibioticele se pot administra imediat dupa recoltare inainte de sosirea rezultatelor de la laborator.

8. Hemocultura poate fi completata cu: coprocultura, urocultura sau recoltare prin toraco-centeza.

            F. Recoltarea urinei pentru examene biochimice:

Fiind un lichid excretat de rinichi, examenul constantelor fizice si chimice ale urinei, ne aduce informatii asupra starii functionale a rinichilor cat si a intregului organism. Din urina recoltata se efectueaza:

- examen fizic – cand se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea si pH.

- examen biochimic – cand se cerceteaza prezenta in urina a albuminei, glucozei, puroiului, urobilinogenului, a pigmentilor biliari, a amilazei, a acetonei, ionograma, etc.

Recoltarea urinei se face fie in urinar fie in plosca sau bazinet.

In scopul unui examen de urina se face educatia sistematica a bolnavului, a personalului auxiliar, privind utilizarea bazinetului. Acestia trebuie sa stie: 

- sa utilizeze numai bazinetul gol si curat;

- sa urineze fara defecatie;

- sa verse urina imediat in borcanul colector de urina si sa nu urineze in timpul toaletei efectuata pe bazinet;

PRECIZARI

Analizele se efectueaza pe urina emisa in 24 h care se colecteaza corect, astfel:

- la ora stabilita bolnavul urineaza;

- urina de la celelalte mictiuni timp de 24 h este colectata in borcanul colector curat si pastrat la rece;

- a 2 zi la sfarsitul celor 24 de ore, bolnavul urineaza si urina se aduna in borcan;

- se trimit 500 ml de urina omogenizata la laborator cu urmatoarele date: numele si prenumele bolnavului, volumul de urina pe 24h, varsta, sexul, greutatea, adresa, natura regimului alimentar, volumul de lichide ingerate, digestia si analiza ceruta, sectia unde se trimit rezultatele, medicatia luata de bolnav sau particularitatile tratamentului.

            G. Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice (urocultura):  

Urocultura – cerceteaza prezenta bacteriilor in urina, de aceea se impune ca recoltarea urinei sa se realizeze in conditii de asepsie perfecta intr-o eprubeta sterila prevazuta cu un dop steril de vata.

SCOPUL: este de a depista prezenta bacilului Koch, tific, colibacililor, etc.

Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa:

- direct (din mijlocul jetului urinar se recolteaza 10-20 ml de urina intr-o eprubeta sterila prevazuta cu dop steril cu care astupam eprubeta)

- prin sondaj vezical (dupa ce se arunca primele picaturi de urina, se introduc 10-20 ml de urina in eprubeta sterila, prin sonda)

Gura eprubetei se flambeaza inainte si dupa introducerea urinei si se astupa cu dopul de vata. Insamantarea urinei se face imediat dupa recoltare.

PRECIZARI

1.Nu se administreaza antibiotice 10 zile inainte de recoltare.

2. Bolnavul nu va consuma lichide cu 12 zile inainte de recoltare.

3. Bolnavul nu va urina 6 ore inainte de recoltare.

4. Recoltarea se efectueaza dimineata la trezire.

            Recoltarea exudatului faringian  

Exudatul faringian este un lichid produs printr-un proces inflamator faringian. Recoltarea secretiilor de la nivelul faringelui se efectueaza nu numai in angine (inflamatia faringelui si a amigdalelor) ci si in unele boli care pot fi declansate de infectia faringiana (nefrite, reumatism articular acut, etc.)

SCOPUL: este explorator (de a depista germenii patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului) si de a depista persoanele sanatoase purtatoare de germeni.

Pentru recoltarea exudatului faringian bolnavul trebuie sa fie „a jeune” dar si cateva ore dupa recoltare. Nu trebuie sa fie utilizate antibiotice inainte si in timpul recoltarii.

 Materiale necesare: pe o tava medicala vom pregati: spatula linguala sterila, o eprubeta cu tampon faringian sterilizat sau o ansa de platina, eprubete cu medii de cultura pentru insamantari asezate pe un stativ, lame de microscop si lamele sterile, masca de protectie pentru asistenta,lampa de spirt si chibrituri, ser fiziologic izotonic steril sau glicerina 13%, tavita renala;

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

- se pregatesc instrumentele si materialele necesare si se transporta langa bolnav;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii;

- i se explica bolnavului ca inainte de recoltare, sa nu manance, sa nu bea apa, sa nu faca gargara, sa nu i se instileze dezinfectante in nas, sa nu se spele pe dinti;

- din punct de vedere fizic, nu este necesara o pregatire speciala;

- bolnavul va fi asezat pe un scaun;

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- imbracarea manusilor de unica folosinta;

- se aseaza masca de protectie pentru asistenta;

- se deschide eprubeta;

- se scoate tamponul faringian;

- se flambeaza orificiul eprubetei si se inchide;

- se invita bolnavul sa deschida larg gura si se apasa limba cu spatula linguala;

- cu tamponul faringian steril, se sterge depozitul de pe faringe si amigdale si daca este cazul se dezlipeste si o portiune mica din falsa membrana;

A. – se flambeaza gura eprubetei si dopul ei; se introduce tamponul faringian in eprubeta si se deschide cu dopul sau;

B. – se intinde produsul obtinut pe lama de sticla pentru frotiuri colorate (la indicatia medicului);

C. – se insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv, 2 eprubete din aceiasi recoltare;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- recoltarea se noteaza in F.O. cu data efectuarii ei si daca s-a insamantat sau nu;

4. pregatirea produsului pentru laborator:

- eprubeta se eticheteaza;

- se completeaza buletinul de etichetare;

- se transporta imediat la laborator evitand infectarea produsului;

- daca nu este posibila insamantarea pe medii de cultura la patul bolnavului, tamponul faringian va fi umezit cu ser fiziologic steril sau cu glicerina 15%;

- timpul scurs de la recoltare pana la insamantare nu trebuie sa depaseasca 5-6 ore;

5. reorganizarea locului de munca:

- instrumentele folosite se curata riguros si se spala cu apa curenta;

- se introduc in solutie dezinfectanta pana la sterilizare;

- dupa insamantare se flambeaza port-tamponul si tot ce este contaminat pentru distrugerea germenilor;

- recoltarea se face inainte de a incepe vreun tratament cu antibiotice sau sulfamide;

PRECIZARI

1. Dupa efectuarea tehnicii, bolnavul nu necesita ingrijiri speciale;

2. In timpul recoltarii, tamponul nu trebuie sa se imbibe cu saliva;

3. Nu se ating dintii cu tamponul, ei avand flora microbiana se poate obtine un rezultat eronat;

4. Inainte de recoltare se observa regiunile de unde urmeaza sa se recolteze pentru a se obtine rezultatul corect;

                        Recoltarea sputei (expectoratia)

Sputa – este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.

SCOPUL este explorator (pentru a efectua examinari macroscopice, citologice, bacteriologice si parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului).

Materiale necesare: un pahar conic, cutie Petri sau scuipatoare speciale in acest scop;

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

- se pregatesc materialele necesare spalate, sterilizate, uscate, fara substanta dezinfectanta;

2. pregatirea bolnavului:

- se anunta bolnavul sa nu manance si i se explica necesitatea tehnicii;

- se instruieste bolnavul sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie, sa nu scuipe in batiste sau servetele de hartie ci sa expectoreze numai in vasul pe care-l primeste in acest scop si sa nu introduca in vasul de colectare si saliva din gura;

3. efectuarea tehnicii:

- se invita bolnavul ca inainte de a expectora, sa-si clateasca gura si faringele cu apa;

- se ofera bolnavului vasul de colectare si se cere sa expectoreze dupa un efort de tuse;

- se colecteaza sputa (in functie de examenul cerut) matinala sau adunata timp de 24 h;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

4. pregatirea produsului pentru laborator:

- vasul in care s-a efectuat colectarea, se acopera, se eticheteaza, se completeaza buletinul de recoltare si se noteaza in F.O. a bolnavului data recoltarii si numele celui care a efectuat-o;

Sputa se mai poate recolta astfel:

1.      Prin frotiu laringian de catre medic, patrunzand cu tamponul pana in laringe sub control laringo-scopic direct.

2.      Din stomac prin spalatura gastrica.

3.      Prin spalatura bronsica la bolnavii care nu expectoreaza sau la cei cu tuberculoza cavitara.

Recoltarea varsaturilor

Varsatura – reprezinta continutul gastric care se elimina spontan printr-un act reflex.

Se produce in afectiuni digestive si alaturi de unele simptome majore din alte situatii (sarcina, alcoolism, tensiune intra-craniana, intoxicatii).

SCOPUL este explorator cand se efectueaza examinari macroscopice, bacteriologice, chimice, in vederea stabilirii diagnosticului.

Materiale necesare: 2 tavite renale curate si uscate, un pahar cu solutie aromata pentru clatirea gurii, musama, traversa, prosop si F.O. a bolnavului;

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare:

2. pregatirea bolnavului:

- in timpul varsaturilor bolnavul se aseaza in pozitie sezanda;

- daca starea lui nu ii va permite aceasta pozitie, el va ramane culcat si numai capul ii va fi intors intr-o parte asezandu-i sub cap un prosop;

- se protejeaza lenjeria de pat si de corp asezand o musama, o traversa si un prosop in fata bolnavului;

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se imbraca manusile de unica folosinta;

- daca bolnavul prezinta proteza dentara mobila, aceasta se indeparteaza din cavitatea bucala;

- asistenta se aseaza in partea stanga a patului si ii ofera bolnavului tavita renala sau i-o tine in cazul in care acesta nu poate si ii sustine fruntea bolnavului cu mana dreapta;

- daca bolnavul prezinta varsaturi dupa interventii chirurgicale intra-abdominale se sfatuieste bolnavul  ca in timp ce varsa, sa comprime usor cu palma, plaga operatorie, diminuand in felul acesta durerile si pericolul de desfacere a suturii;

- cand bolnavul s-a linistit, se indeparteaza tavita renala;

- i se ofera paharul cu solutie aromata pentru a-si clati gura, pe care o va arunca apoi intr-o alta tavita renala;

- spalare pe maini cu apa si sapun  si se dezbraca manusile de unica folosinta;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- se sterge gura bolnavului, se indeparteaza musamaua, traversa si prosopul;

- se aseaza bolnavul in pat in pozitie comoda si se inveleste cu patura;

- se aeriseste salonul, se supravegheaza bolnavul in continuare;

5. pregatirea  produsului pentru laborator:

- se completeaza buletinul de recoltare si se trimite imediat produsul la laborator;

- se noteaza in F.O, a bolnavului, data recoltarii si numele celui care a efectuat-o;

PRECIZARE

Nu se face spalatura stomacala inainte de a evacua continutul pentru a trimite la laborator. 

            Recoltarea materiilor fecale pentru examene de laborator               

- se realizeaza in vederea examinarii lor macroscopice, biochimice, bacteriologice si parazitologice.

            Examenul bacteriologic al materiilor fecale permite diagnosticarea bolilor infectioase gastro-intestinale prin depistarea bacilului tific, dizenteric, tuberculos a vibrionilor holerici si enterobacteriilor toxi-infectiilor alimentare. Dupa stabilirea diagnosticului se efectueaza pentru supravegherea evolutiei bolii cat si pentru depistarea persoanelor purtatoare de germeni patogeni.

            Examenele biochimice si de digestie permite descoperirea unor tulburari in secretia fermentilor digestivi, prezenta microscopica a sangelui.

            Examenele parazitologice descopera parazitozele intestinale prin evidentierea oualor de paraziti.

SCOPUL – este explorator (materiile fecale se pot recolta din scaunul eliminat spontan, scaun provocat de purgative, direct din rect sau colonul sigmoidian pe cale instrumentala)

Materiale necesare: o tava medicala pe care vom aseza un tub recoltor pentru materii fecale, tampoane sterilizate montate pe port-tampoane prevazute cu dopuri de cauciuc si introduse in eprubete sterile, plosca sterilizata si uscata, o sonda Nelaton sterilizata, seringa de 5 ml sterila, purgativ salin (sulfat de magneziu sau sulfat de sodiu), o eprubeta cu medii de cultura, lampa de spirt si chibrituri si materiale pentru toaleta perineala;

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea materialelor necesare:

- se pregatesc materialele necesare;

- se alege instrumentul cu care se va recolta in functie de metoda utilizata;

- se pregateste materialul de protectie pentru cine recolteaza;

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea analizei;

- seara se administreaza bolnavului un purgativ salin (20-30 gr sulfat de Mg);

- se cere bolnavului ca inainte, sa urineze;

- se efectueaza toaleta zonei perineale;

- se instruieste bolnavul sa foloseasca pentru defecatie plosca sterila (pentru examen bacteriologic);

3. efectuarea tehnicii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se imbraca manusile de unica folosinta;

- se aseaza plosca sterila sub bazinul bolnavului pentru defecatie (nu se arunca altceva in plosca);

(a) recoltarea din scaun spontan sau provocat:

- se recolteaza din plosca cu lingura recipientului special de recoltare, cateva fragmente de defecare (circa 50 gr) din diferite parti ale scaunului in special din partile suspecte cu continut mucos si cu puroi;

- se introduce lingura in interiorul recipientului;   

            (b) recoltarea directa din rect:

- se dezbraca bolnavul si se aseaza in decubit lateral stang cu membrul inferior drept intins iar cel stang in flexiune;

- se departeaza fesele bolnavului cu mana stanga;

- cu mana dreapta se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie in rect;

- se indeparteaza tamponul din rect, se flambeaza gura eprubetei si se introduce tamponul steril in eprubeta sterilizata;

- produsul recoltat se insamanteaza imediat;

- se dezbraca manusile de unica folosinta;

- se spala pe maini cu apa si sapun;

- se noteaza in F.O. a bolnavului data recoltarii si cine a efectuat-o;

            (c) recoltarea la copil:

- la copil, materiile fecale se recolteaza cu sonda Nelaton;

- se introduce o sonda Nelaton nr. 16-18 prin anus, la o distanta de 10-15 cm;

- se aplica la extremitatea sondei cu ajutorul unei prese intermediare, o seringa;

- se aspira in sonda continutul colonului;

- se indeparteaza sonda din rect si se descarca continutul sondei prin insuflare cu aceiasi seringa intr-o eprubeta sterilizata;

4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- se efectueaza toaleta regiunii anale;

- se imbraca bolnavul si se aseaza in pozitia cea mai comoda;

- se aeriseste incaperea;

5. pregatirea produsului pentru laborator:

- se eticheteaza tubul recoltor sau eprubetele;

- se completeaza buletinul de recoltare;

- se transporta imediat la laborator;

- daca trimiterea produsului la laborator mai intarzie, recipientele cu produsele recoltate se pastreaza la gheata;

6. reorganizarea locului de munca:

- instrumentele folosite se curata riguros si se spala cu apa curenta apoi se introduc in solutie dezinfectanta pana la sterilizare;

- restul materialelor se aseaza la locul lor;

OBSERVATII

1. Pentru punerea in evidenta a virusurilor peste materiile fecale recoltate din plosca se adauga cateva picaturi dintr-o solutie de Penicilina 200.000 u.i. si 10 ml apa distilata si aceiasi cantitate dintr-o solutie de Streptomicina si 1 mg apa distilata pentru a preveni distrugerea virusurilor de concurenta florei microbiene. In acelasi scop, in cazul recoltarii cu tampon, din eprubeta se vor adauga 100 u.i. Penicilina si 25 mg Streptomicina inaintea efectuarii recoltarii;

2. Recoltarea se mai poate efectua sub control direct vizual prin tubul rectoscopului cu ajutorul ansei de platina;

3. Nu se folosesc aceleasi plosti nesterilizate la mai multi bolnavi;

4. Probele nu se trimit cu intarziere la laborator;

                        Recoltarea secretiilor purulente 

Secretiile purulente se recolteaza de pe suprafata tegumentelor, din plagi supurate, din ulceratii, din organele genitale, din conjunctiva oculara, din leziuni ale cavitatii bucale, din conductul auditiv extern, etc.

SCOPUL - este: 1. explorator (de depistare a florei microbiene generatoare si efectuarea antibiogramei);

                           2. terapeutic (cand se efectueaza in vederea colectiei purulente);

Materiale necesare: o tava medicala pe care vom pregati: lampa de spirt si chibrituri, eprubeta sterila, creion dermatograf, ansa de platina, 2-3 lame de sticla bine degresate si sterilizate, ser fiziologic steril, sticla cu alcool iodat sau tinctura de iod, pipeta Pasteur, seringa, 2-3 ace sterile;

                        ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare:

2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii analizei;

- se aseaza bolnavul intr-o pozitie potrivita cu locul unde se afla plaga, vezicula, leziunea, etc.;

3. efectuarea tehnicii:

(a) recoltarea din vezicule, pustule, ulceratii:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- imbracarea manusilor de unica folosinta;

- se curata si se dezinfecteaza suprafata veziculei, pustulei sau ulceratiei;

- se incalzeste ansa prin incalzire la rosu si se asteapta sa se raceasca;

- se recolteaza cu ansa sau cu seringa, o mica portiune de puroi de sub crusta (marginea) ulceratiilor;

- materialul recoltat se trece pe o lama de sticla sterila, cu ajutorul ansei;

- se intinde pe suprafata sticlei intr-un strat subtire si uniform, fara a ajunge la marginile ei;

- se agita usor lama pentru a se usca imediat;

            (b) recoltarea din papule, noduli sau alte leziuni inflamatoare:

- se dezinfecteaza pielea cu tinctura de iod;

- se punctioneaza leziunea cu un ac steril montat la o seringa sterila;

- se plimba acul in teren in mai multe directii pana se obtine serozitate la aspirare;

- se spala seringa cu mediu de cultura steril;

- se introduce mediul de cultura intr-o eprubeta sterila si se inchide dopul;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

(c) recoltarea de pe conjunctiva:

- se departeaza pleoapele cu prudenta;

- se recolteaza de pe fata interioara a pleoapei superioare (cand nu este supuratie sau secretie externa);

- recoltarea se face la fel ca si la punctul „a”;

- materialul recoltat se intinde pe o lama de sticla, se usuca, se fixeaza si se procedeaza ca si in cazul oricarui frotiu;

OBSERVATII

Nu atingeti cilii si pleoapele cu ansa de platina; 

Nu comprimati globul ocular;

- se noteaza in F.O. data executarii frotiului si cine a executat recoltarea;

4. pregatirea produsului pentru laborator:

- pe lama de sticla se scrie cu creionul dermatograf, nr. buletinului de analiza si numele bolnavului;

- se trimite imediat la laborator lama sau eprubeta;

5. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

- plaga se dezinfecteaza si se trateaza;

- se aplica un pansament steril;

6. reorganizarea locului de munca:

- instrumentele folosite se curata riguros si se spala cu apa curenta;

- pana la sterilizare se introduc in solutie dezinfectanta;

- restul de materiale folosite se aseaza la locul lor;

OBSERVATII

1. Cand materialul se trimite la laborator pentru diverse examene recoltarea se face cu pipete Pasteur, produsul fiind trecut apoi in eprubete sterile;

2. Recoltarea secretiilor uretrale se va face dimineata inainte de urinare;

3. Un frotiu bine executat nu ajunge la marginea lamei, este subtire, de grosime uniforma, transparent;

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6163
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved