Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

ROLUL CADRULUI MEDICAL LA INTERVENTII AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE SPECIALITATE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DERIVATIILE BILIODIGESTIVE - CHIRURGIE
Examenul radiologic al cordului
EJACULARE PRECOCE - tratament naturist
Notiuni de electrofiziologie neuronala
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA) - Cauze de eroare
Dragostea este sanatatea ta
Placenta praevia
BLOCURI ALE MEMBRULUI INFERIOR
Glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS)
Abdomen acut medical

ROLUL CADRULUI MEDICAL LA INTERVENTII  AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE SPECIALITATE

    PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGATII



       Asistenta medicala are rolul de a colabora cu pacientul si de al examina clinic, acesta fiind o datorie profesionala, realizand un mediu favorabil pentru relatia medic-pacient-asistenta

        Pentru a realiza aceasta asistenta medicala va tine cont de urmatoarele sarcini:

          - sa pregateasca fizic si psihic pacientul

          - sa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinarii

        - sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de observatie clinica, rezultatele examinarii)

       - asigura iluminarea necesara examinarii unor cavitati naturale ale organismului

          - fereste pacientul de traumatisme, curenti de aer

          - asigura linistea necesara desfasurarii examenului

     -pregateste produsele biologice ale pacientului, pentru a le arata medicului la vizita.

        Examinarile de laborator efectuate produselor biologioce si patologice le trece in fisele de observatie. Complecteaza simptomele bolilor cu elemente obiective, exprimand modificari aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnalizeaza aparitia unor complicatii.

       Utilitatea si obiectivitatea examinarilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si de modul cum se efectueaza examenul de laborator.

       Recoltarea se efectueaza de asistenta medicala care trebuie sa  respecte urmatoarele norme generale:

 - orarul recoltarilor

 - efectueza pregatirea fizica si psihica a pacientului

 - pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare pentru recoltare

 - tehnica de recoltare propiu-zisa

 -complectarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produselor recoltate

-pastrarea si transportul in conditii optime a produselor recoltate

     

      Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta in instruirea privind comportamentul sau in timpul  recoltarii, colaborarea sa pentru reusita tehnicii. Pacientul este pregatit fizic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezandu-l intr-o pozitie adecvata recoltarii.

     RECOLTAREA SANGELUI

       Pentru recoltare sangelui se folosesc materiale si instrumentar adecvate locului si scopului pentru care se va recolta sangele.

         

     RECOLTAREA  SANGELUI  PENTRU  V.S.H.

       Asistenta pregateste materialele necesare recoltarii:

 - seringa de 2 ml de unica folosinta

 - ace sterile de unica folosinta

 - solutie de citrat de Na 3,8%

 - perinuta, musama, epubrete, tavita renala, garou, vata, alcool 70°

       Se pregateste pacientul psihic explicadu-i cu 24 h necesitatea efectuarii examinarii.  Se anuta sa nu manance si sa pastreze repaus fizic. Se pregateste pacientul fizic.

    

       EFECTUAREA TEHNICII:

 - asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun

 - imbraca manusile sterile

 - aspira in seriga 0,4 ml citrat de Na 3,8%

 - aplica garoul pacientului pentru a pune in evidenta vena

 - puctioneaza vena si desface garoul

 - aspira sange pana la 2 ml(1,6 ml)

 - retrage acul si aplica un tampon cu alcool.

 - scurge amestecul: sange - citrat in epubreta si omogenizeaza lent

 - aseaza epubreta in stativ

 - ingrijeste pacientul dupa punctie

 - pregateste produsul pentru laborator, completand biletul

 - eticheteaza produsul si-l trimite la laborator

 - reorganizeaza locul de munca

      RECOLTAREA SANGELUI PENTRU BIOCHIMIE            

       Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata inaite de micul dejun recoltandu-se 5-10 ml sange simplu, pentru a determina:

-uree: 5-10ml sange pv;   0,2-0,4 gr/1000ml

-creatina:  5-10ml sange pv;   0,6-1,20 mg%

-acid uric:  5-10ml sange pv;   2-6 mg%

-glicemie:  2ml sg/florura Na 4mg pv;   0,8-1,20gr %o

-fibrinogen:  0,5ml Citrat de Na 3,8%+ 4,5ml sange pv;   200-400 mg %

      RECOLTAREA CU VACUTAINER

       Utilizarea acestei metode de prelevare asigura: confortul pacientului, calitatea probei de sange, securitatea personalului medical.

       Materiale necesre efectuarii punctiei

 - holder

 - acul de punctie protejat de carcasa bicolora

 - tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale

 -perinuta, musama, epubrete, tavita renala, garou, vata, alcool 70°

       PREGATIREA PACIENTULUI

 - se pregateste pacientul psihic explicandui necesitatea si inofensivitatea tehnicii

 - se pergateste pacientul fizic asezandul in decubit dorsal, confortabil,cu membrul superior in abductie, extensie si supinatie.

 - recoltarea se va face dimineata pe nemancate

      EFECTUAREA TEHNICII:

 - asistena se spala pe maini cu apa si sapun

 - imbraca manusi sterile

 - verifica banda de siguranta a acului(inetgritate si valabilitate)

 - indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscare de rasucire

 - infileteaza capatul liber al acului in holder

 - alege locul punctiei si-l aseptizeaza

 - indeparteaza carcasa colorata a acului

 - punctioneaza vena

 - introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului

 - dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare- rasucire pentru omogenizare cu aditivul

 - se introduce tubul urmator

 - se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3 minute fara a flecta antebratul pe brat

 - ingrijeste pacientul dupa punctie

 - eticheteaza tuburile si le trimite la laborator

 - reorganizeaza locul de munca

 - acele utilizate le depune in containarul destinat

   

  Tuburile vacuumtainer se  utilizeaza  in  functie de codul de culoare a dopului de cauciuc astfel:

Ø       tuburi cu dop rosu si portocaliu

          - nu contine anticoagulant

          - se recolteaza probe pentru chimie clinica: acid uric, creatinina,

            uree sanguina, glicemie, calcemie, fosforemie, sideremie,   

            transaminaze

Ø       tuburi cu dop negru

          - contine anticoagulant (citrat de Na 3,8%)

          - seditainer pentru determinarea VSH-ului(se agita dupa recoltare

            printr-o miscare lenta)

Ø       tuburi cu dop bleu  

          - contine anticoagulant(citrat de Na 3,8%)

          - se recolteaza Fibrinogen.

          - timp de protombina ( se agita dupa recoltare cu miscari lente)

Ø        tuburi cu dop mov

          - contine anticoagulant (E.D.T.A.)

          - se recolteaza hematocrit, HLG cu formula leucocitara; indici

              leucocitari VEM, HEM, CHEM; rezistenta globulara.

Ø       tuburi cu dop verde

           - contine litiu heparina pentru analize biochimice

RADIOGRAFIA GASTRICA

       Explorarea radiologica cu substanta de contrast ce pune in evidenta zonele afectate ale stomacului.

       Scop: studierea morfologiei si functionalitatii stomacului pentru stabilirea diagnosticului.

       Examinarea radiologica este  contraindicata la pacientii casectici, in stare grava, adinamici, care sufera de tromboze, ileus, in perforatia tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinala acuta, in peritonita acuta, precum si la femeile gravide in prima jumatate a sarcinii.

       Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare

 - sulfat de bariu 150 g sau un pachet original (sulfat de bariu pentru roentgen);

 - cana sau pahar, apa, lingura de lemn, purgativ (ulei de parafina)

 -se pregateste suspensia de bariu: cele 150 g sulfat de bariu se amesteca cu o cantitate mica de apa calda pana se obtine o pasta omogena, la care se adauga apa rece pana la 200-300 g, amestecandu-se cu lingura de lemn

          Pregatirea psihica a pacientului

 - se anunta pacientul cu doua zile inainte,  explicandu-i necesitatea tehnicii si importanta ei pentru diagnosticul bolii

 - se explica pacientului tehnica de investigatie

 - se anunta pacientul ca in dimineata zilei de examinare nu trebuie sa manance

 - se atentioneaza pacientul ca nu trebuie sa fumeze, pentru ca fumatul mareste secretia gastrica

 - se informeaza pacientul privind regimul alimentar pe care trebuie sa-l respecte

 

          Pregatirea fizica a pacientului

 - se administreaza pacientului, cu 1-2 zile inaintea examinarii, un regim alimentar neflatulent si usor de digerat, format din supe, oua, paine prajita, unt, fainoase, produse lactate

 - seara - in ajunul examinarii - se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare

 - in ziua examenului, dimineata, pacientul este condus la serviciul de radiologie

 - pacientul nu va consuma lichide ,nu va manca, nu va fuma inainte de examen

         

         Participarea la examen

- pacientul (dupa ce si-a dezbracat toracele) este condus sub ecran, unde i se ofera cana cu sulfatul de bariu (pregatit inaintea examenului)

- la comanda medicului, pacientul va inghiti sulfatul de bariu dizolvat si amestecat cu o lingura de lemn

- dupa terminarea examinarii, pacientul este ajutat sa se imbrace si este condus la pat

- la 2 ore de la inceputul examinarii, pacientul poate sa manance

            Ingrijirea pacientului dupa  tehnica

- se administreaza un purgativ (o lingura de ulei de parafina) dupa terminarea examinarii

- pacientul va fi informat ca va avea scaunul colorat in alb

GASTROSCOPIA

       Gastroscopia este o vizualizare directa a mucoasei gastrice, cu ajutorul unui instrument optic numit gastrofibroscop.

       Scop:  diagnostic si terapeutic


     Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare

      Materialele necesare se vor pregati in functie de scopul instrumentelor si investigatiei:

 - masti sterile, sorturi de cauciuc, comprese sterile, tavita renala,
pipe Guedel, substante anestezice, manusi sterile, porttampoane, recipiente cu substante dezinfectante  ochelari de protectie

 - medicamente:  atropina,  scobutil,  midazepam, diazepam, adrenalina - fiole (trusa antisoc)

 - seringa de 2 ml de unica folosinta

 -  glicerina  sterila  sau   Silicon,   pentru   lubrifierea  tubului gastroscopului, sondelor

 - periute de citologie

 - pensa pentru prelevat biopsie si pensa anatomica

 - recipient cu formol, pentru tesutul prelevat

 - solutie si recipiente pentru testul ureazei, in vederea determinarii prezentei Helicobacterului pylori

 - gastrofiloscopul

    

   Pregatirea psihica si fizica a pacientului

      Orice pacient ce urmeaza a fi supus acestei investigatii sau altor
examinari endoscopice, este ingrijorat in privinta procedurii si a
diagnosticului,  iar in unele cazuri,  anxietatea este foarte accentuata. Se impune, atunci, calmarea pacientului.

     Pentru linistirea pacientului, asistenta trebuie sa-l incurajeze, sa comunice, sa favorizeze, ,,relatia de la fiinta umana la alta fiinta uman”, astfel incat sa-l determine sa-si exprime sentimentele.

           In cadrul acestei comunicari (discutie, observatie), asistenta incearca sa:

 - evalueze gradul anxietatii pacientului, cauza anxietatii (frica de investigatie, frica de diagnostic grav, frica de durere etc.); in functie de aceste probleme identificabile, aplica interventiile autonome corespunzatoare

 - asigura un climat calm, de caldura umana

 - printr-o comunicare eficace, verbala si nonverbala, ii demonstreaza pacientului ca ii intelege problemele (climat de intelegere empatica)

 - ii explica efectele dezagreabile ale investigatiei (ca sa stie la ce sa se astepte), rugandu-l ca, printr-un efort de vointa, sa le depaseasca, pentru a putea coopera in timpul examinarii.

 - printr-o discutie competenta cu pacientul, asistenta culege date pentru depistarea altor manifestari de dependenta, legate de satisfacerea sau nesatisfacerea celor 14 nevoie fundamentale. Problemele  identificate  (anxietate severa,  risc de alergii, tahicardii etc.) asistenta le va comunica medicului, care va indica medicatia necesara.

 - va administra medicatia recomandata de medic (interventie cu rol delegat) pentru sedarea pacientului sau pentru prevenirea unor incidente – accidente.

 - pentru o buna pregatire fizica a pacientului, asistenta ii va explica importanta golirii si curatirii complete a stomacului astfel:

Ø       il anunta sa nu manance si sa nu fumeze in dimineata zilei de examinare si in seara precedenta investigatiei.

Ø       in seara zilei precedente, se efectueaza pacientului la care evacuarea stomacului e deficitara o spalatura gastrica cu apa calduta.

       Participarea la tehnica

- sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tableta de diazepam, in seara precedenta examinarii si daca e nevoie, si dimineata

- cu 40-50 minute inainte de proba, i se efectueaza o injectie cu atropina, (daca nu exista contraindicatii), scobutil sau diazepam.

- inainte de inceperea investigatiei, asistenta efectueaza anestezia locala cu spray (Xilocaina, Stomacaina) sau se face badijonarea locala (baza limbii si faringele) cu solutii de Novocaina 1% sau xilina; aceste solutii pot fi folosite pentru anestezia locala si prin gargara

- se asaza pacientul pe masa de examinare, in decubit lateral, stang, pe o pernita tare.

         Gastroscopia se efectueaza cu ajutorul a doua asistente:

     Asistenta I  vorbeste cu pacientul, il linisteste, ii asigura pozitia

capului in extensie fortata, tine tavita renala sau ii sterge gura de

secretii cu o compresa

    Asistenta II  ajuta medicul la introducerea aparatului, ungand

gastroscopul, prezentandu-i instrumentele.

         Ingrijirea pacientului dupa  tehnica

- este supravegrveat inca o jumatate de ora in camera unde pacientul a fost examinat

- este transportat in salon, cu atentie dosebita mai ales la cei cu hemoragie digestiva superioara in curs

- este supravegheat atent timp de doua ore dupa terminarea examinarii, urmarindu-se sa nu manance, sa nu bea

- pacientul caruia i s-a prelevat biopsie, este atentionat sa nu consume alimente fierbinti

- daca pacientul nu reuseste sa elimine mucusul si aerul din stomac si acuza dureri, la indicatia medicului, se introduce sonda gastrica si se elimina aerul si mucozitatile

- se efectueaza pacientului inhalatii cu mentol, pentru evitarea senzatiilor neplacute din gat.

       Pregatirea produselor pentru laborator

- se pregatesc fragmentele de tesut si mucoasa stomacala; produsele prelevate, in vederea examinarilor histologice, se eticheteaza si se trimit urgent la laborator. La serviciul de endoscopie, asistenta analizeaza fragmentele bioptice (testul ureazei), in vederea descoperirii prezentei Helicobacterului pylori

 

       Reorganizarea locului de munca

- se aspira solutie de Glutaraldehida 2% sau CIDEX, pana cand este curat gastroscopul (prin 4 minute de dezinfectie cu Glutaraldehida sau CIDEX se distruge virusul SIDA)

- se spala bine de secretii exteriorul si interiorul aparatului cu apa si sapun, apoi, se clateste bine

 - aparatele prevazute cu un cerc albastru se pot curata si dezinfecta sub imersie totala in masini de spalat sepeciale.

- interiorul fibrogastroscopului se spala cu o perie care trebuie introdusa in toate canalele, astfel incat canalele sa fie irigate cu produs dezinfectant - se periaza extremitatile endoscopului



- se sterge aparatul cu solutie de Glutaraldehida sau CIDEX (atentie, este toxica); apoi, se sterge cu alcool de 90° (care se evapora repede si indeparteaza dezinfectantul)

- se usuca bine (pentru a preveni o eventuala infestatie micotica)

- fibrogastroscopul si pensele bioptice se ung cu silicon, pentru a le proteja

- se stocheaza materialul curat intr-un dulap, care trebuie dezinfectat zilnic - fibrogastroscopul trebuie pus intr-un camp steril, iar dimineata, se dezinfecteaza din nou  

         Incidente si accidente:

 - dureri la deglutitie, subfebrilitati, dureri si tumefactia amigdalelor, hemoragie, SIDA.

PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING

          Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa isi mentina sau sa isi recastige sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singura daca ar fi avut vointa sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat aceasta sa isi recastige independenta cat mai repede posibil. Asupra acestui aspect al activitatii sale, asistenta medicala are initiativa si controlul, in plus ea ajuta bolnavul sa respecte prescriptiile terapeutice ale medicului.

         Asistenta trebuie sa inteleaga bolnavul si care sunt nevoile lui pentru a-si recastiga sanatatea si pentru a se mentine in viata.

         Aceasta necesitate de a stabili nevoile imediate si viitoare ale bolnavului in ceea ce priveste ingrijirea de natura fizica / somatica, de sprijin moral si de recuperare dau nursingului importanta majora.

         Asistenta medicala contribuie la aceste activitati ce fac ca viata sa fie mai mult decat un proces; este vorba de relatii sociale, ocupatii recreative sau utile. Ea ajuta sa isi mentina un ritm de viata pe care l-ar fi avut singur daca ar fi avut forta, cunostintele necesare sau vointa. Sunt servicii care presupun daruire de sine, care ii produc satisfactii si pentru care asistenta nursing este pregatita pentru a i le acorda.

         PROCESUL DE NURSING

         Procesul de nursing este o metoda sistematica, logica, de identificare si solutionare de probleme; permite nursei sa puna diagnosticul si sa trateze raspunsurile umane la imbolnaviri si boala.

         Asistenta medicala ajuta bolnavul sa :

  -sa respire si sa aibe o circulatie adecvata, masura ce corespunde necesitatii fiecarui individ de a se aproviziona corect cu oxigen si de a avea un schimb de gaze pulmonar eficient. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca in ce masura caracterul respiratiei influenteaza calitatea sanatatii, precum si principiile generale de administrare a oxigenului si a altor gaze.

  -sa se alimenteze si sa se hidrateze, asistenta medicala trebuie sa aibe cunostinte necesare pentru a da sfaturi privind normele stabilite in ceea ce priveste greutatea unui individ in functie de inaltime ; sau cerinte  in  privinta nevoilor alimentare si al alegerii si pregatirii mancarii.

  -sa elimine - asistenta medicala trebuie sa cunoasca toate caile de eliminare, variatiile considerate 'normale'  in  ceea ce priveste frecventa si cantitatea eliminarii pe cale renala s-au pe cale digestiva.

  -sa se miste si sa-si pastreze o buna postura prin utilizarea metodelor propice de lucru pentru schimbarea sau ridicarea pacientului ca si prevenirea deformarilor la bolnav si proasta functionare a organelor  in  timpul bolii.

  -sa se odihneasca si sa doarma - ajutand bolnavul sa-si reduca nevoia de hipnotice si narcotice pentru introducerea odihnei si a somnului, sa suprime cauzele iritative care impiedica bolnavul sa aibe un somn odihnitor.

 -sa se imbrace, sa se dezbrace - folosind o imbracaminte care sa-l protejeze de frig, umezeala sau caldura, ajutandu-l sa isi recastige independenta  in  a se imbraca si a se dezbraca.

 -sa-si pastreze temperatura  in  limite normale - asistenta medicala trebuie sa cunoasca principiile fiziologice privind producerea si pierderea de caldura si sa fie capabila sa recurga la unul din acestea.

         Asistenta trebuie sa fie capabila sa sugereze si sa recurga la diferite sisteme de imbaiere, impachetare sau alte aplicatii care rezulta  in  cresterea sau reducerea temperaturii corpului.

  -sa pastreze igiena corporala si sa-si protejeze tegumentele

         Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de articolele de imbracaminte necesare, de asistenta necesara ingrijirii parului, unghiilor, nasului, gurii si a dintilor. Toaleta generala trebuie stabilita  in  functie de nevoile fiecarui individ.

  -sa evite pericolele - necesitatea pentru fiinta umana de a se proteja impotriva tuturor agresiunilor interne sau externe pentru a -si mentine integritatea fizica si psihologica.

  -sa comunice cu altii - sa-si exprime nevoile si sa-si exteriorizeze sentimentele. Asistenta medicala trebuie sa ajute bolnavul sa depaseasca unele efecte psihologice ale imbolnavirii, sa-i vorbeasca si sa-l asculte, putand astfel contribui la mentinerea starii de bine a bolnavului.

  -sa-si practice religia conform conceptiei sale. Asistenta medicala trebuie sa fie  in  masura sa estimeze ajutorul de care bolnavul are nevoie privind indeplinirea obligatiilor sale religioase si unele conflicte ce se pot crea  in  legatura cu aceasta  in  practica spitalelor.

  -sa se recreeze, ajutand bolnavul sa-si planifice ziua, incurajandu-l  in  orice activitate care il intereseaza.

  -sa aibe o ocupatie, sa aibe posibilitatea sa-si continue activitatea si sa se faca util pentru a pastra un ritm asemanator activitatii anterioare.

  -sa invete - necesitatea pentru fiecare fiinta umana de a dobandi cunostinte pentru modificarea comportamentelor sale, sau de a dobandii noi comportamente  in  scopul mentinerii sau recuperarii sanatatii.

         Identificarea problemelor de ingrijire a fost cunoscute ca faze esentiale a procesului de ingrijire si care cuprinde 5 etape :

  1) culegerea de date ;

  2) identificarea problemelor de ingrijire;

  3) planificarea ingrijirilor;

  4) aplicarea  in  practica a planului de ingrijire;

  5) evaluarea rezultatului.

         Planul de ingrijire este suportul scris al procesului de planificare al ingrijirilor.

         1) Culegerea de date: consta  in  culegerea informatiilor pentru a identifica la pacient urmatoarele :

  -starea de sanatate trecuta si actuala ;

  -reactia la modificarea actuala ;

  -reactia la tratament si ingrijire ;

  -riscul modificarii potentialului.

    Aceste informatii sunt culese prin mai multe metode :

  -discutia la internare ;

  -observarea pacientului;

  -studiul documentelor prezentate ;

         Tipul si calitatea datelor obtinute de nursa , depind de modul cum priveste individul sanatea si ingrijirile.

         2) Identificarea problemelor de ingrijire

    Problemele de ingrijire pot fi definite ca tot ceea ce pacientul doreste sa modifice si  in  aceeasi masura ceea ce asistenta medicala considera important.

    Problemele de ingrijire sunt de 2 tipuri:

a) probleme clinice ce decurg din natura problemelor medicale si corespund dimensiunii interdependente a practicii medicale;

b) diagnosticul de nursing stabilit de asistenta medicala ce corespunde dimensiunii independente  in  practica asistentei medicale;

         3) Planificarea ingrijirilor; Procesul de planificare a ingrijirilor cuprinde 2 etape :

a) determinarea obiectivelor de atins ;

b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvare ; Obiectivele sunt de 2 categorii: unele privesc starea fizica sau fiziologica, adica starea asteptata, asupra careia pacientul nu are control voluntar; altele privesc comportamentul pacientului.

         4) Aplicarea planului de nursing ;

Nursa alege interventiile privind ingrijirile adecvate pentru a preveni, 

a reduce sau a elimina modificarea.

Interventiile sunt  in  functie de gradul de dependenta si posibilitatile pacientului.

          5) Evaluarea - inseamna a determina daca pacientul a atins obiectivul stabilit, asistenta va culege date de la pacient pentru a determina daca a atins obiectivele formulate  in  diagnosticul de nursing.

  INTERVENTILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND INGRIJIREA PACIENTILOR CU ULCER GASTRIC

          Asistenta medicala va asigura conditiile necesare ingrijiri pacientului astfel:

  Asigura conditile de microclimat in salon(aerisirea salonului)

Asigurarea repaosului fizic si psihic al pacientului(12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu post prandial) in perioada dureroasa

Asigura dieta de protectie gastrica individuala in functie de fazele evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/zi astfel:

 - in faza dureroasa - supe de zarzavat strecurate, lapte indoit cu ceai, la care treptat se adauga supa de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, branza de vaci, paine veche, fainoase fierte, in  lapte si apoi carne fiarta de pasare sau vita.

 - in faza de acalmie - sunt permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub forma de ochii romanesc, carne de vita sau pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub forma de piureuri, biscuiti,prajituri de casa fructe coapte.

 - alimentele interzise sunt: lapte batut, iaurt, carne grasa, legume tari (varza, castraveti, fasole), painea neagra, alimente reci sau  fierbinti

    Pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si-l ingrijeste dupa examinare(examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastrica cu biopsie, chimismul gastric), recolteaza materile fecale pentru proba Adler

Adminisreaza medicatia prescrisa de medic respectand ritmul si modul de administrare

    Supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, apetitul, semne de deshidratare, scaunul, greutate corporala si le noteaza in foaia de observatie.

    Face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate.

    Pregateste pacientul preoperator cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale

    Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator sa se faca corect

    Educa pacientul ca sa recunoasca semnele complicatiilor (scaunul melenic, caracterul dureri in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenza piloirca

    Recomanda pacientului sa respecte alimentatia recomandata si sa renunte la obiceiurile daunatoare (alcool,tutun)

 PARTICIPAREA  ASISTENTEI  MEDICALE  LA  ACTE

TERAPEUTICE

          TRATAMENTUL ULCERULUI GASTRIC

     Tratamentul profilactic:

 - igiena alimentara

 - mese regulate, cu alimentatie adecvata a bolii;

 - suprimarea factorilor de risc prin  renutarea la alcool, tutun, cafea, condimente, daca acestea erau utilizate de bolnav;

 - prevenirea recidivelor prin tratamentul corect al puseului acut.

      Tratamentul curativ:

 - scoaterea bolnavului din mediul stresant si administrarea la nevoie a unor medicamente tranchilizante;

 - in cazurile mai deosebite, chiar somnoterapia, apoi un repaus activ - in afara preocuparilor care au ajutat sau au determinat aparitia bolii;

 - masuri igieno dietetice - repaus la pat in cazurile cu simtomatologie intensa, asigurarea confortului psihic corespunzator(evitarea starilor conflictuale), regim alimentar(5-7 mese pe zi in cantitate moderata), eliminarea factorilor exogeni: tutun, alcool, cafea, condimente, medicamente ulcerogene.

-tratamentul medicamentos se asociaza cu cel igieno dietetic;

 -tratament cu medicatie alcalina ce are drept scop neutralizarea secretiei acide cu:  bicarbonatul de sodiu, bismut, caolin, hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu;

 - inhibarea secretiei acide;

 - inhibitori ai pompei de protoni;

 - blocanti H2 - Ranitidina, famotidina, Nizatidina;

 - anticolinergice - Pirenzepina;

 - cresterea calitatii mucoasei - Carbenoxolone;

 - antiifectioase (Helicobacter Pylori) - Amoxicilina si Metronidazolul;

 - pansamente gastrice ca: Ulcerotrat, Ulcomplex, Ulcosilvanil, Gastrofibran, Propantelina, Probantin, Dicarbocalm, Trisilicam, Gelusillac, Phosfalugel, Almagel, Gastroben, Calmogastrin, preparate de cimetidina.

 - tratamentul chirugical este idicat in uratoarele situati: ulcer complicat(hemoragie, penetratie, stenoza, perforatie), suspiciune de leziune gastrica maligna, ulcer rezistent la tratament medicamentos. Se practica: vagotomia, piloroplastia, gastrectomiile partiale

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL I

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI

 G.A. cu ULCER GASTRIC

          1.CULEGEREA DATELOR:

    Sursa de date: - pacientul

                           - echipa medicala

                           - foaia de observatie




   

    Date relativ stabile:

 - Numele si prenumele: G.A

 -Varsta:                          27 ani

 - Sex:                              masculin

 - Stare civila:                  casatorit

 - Domiciliu:                    Bucuresti

 - Ocupatie:                      mecanic auto

 - Ntionalitate:                  roman

 - Religie:                         ortodoxa

 - Conditii de viata:          locuieste intr-un apartament cu trei       

                                         camere impreuna cu sotia si cei 2 copii. Sotia 

                                          lucreaza ca vanzatoare.

 - Obiceiuri:            fumeaza un pachet si jumate de tigari pe zi,   mese  

                                neregulate, mancaruri condimentate.

     Elemente fizice:             - RH - pozitiv

                                            - Grupa sanguina – AB4

    

     Date antropometrice:     - Greutate – 70 kg

                                            - Inaltime – 1,80 m

     Elemente biografice legate de sanatate:

 

 - A.H.C              - mama si bunica au avut ulcer gastric

 - A.F.P               - fara importanta

 - A.P.P               - sinuzita cronica

 

Motivele internarii

 - durere abdominala in epigastrul mijlociu sub forma de arsura

 - varsaturi postprandiale

 - scadere in greutate

 - calmarea durerii dupa ingestia de alimente

 - scaune negre, lucioase moi(melena)

 - transpiratii reci

          Istoricul bolii

        De aproximativ doua saptamanii pacientul perzinta dureri in epigastrul mijlociu sub forma de arsuri, ce este calmata de ingestia de alimente, tramspiratii reci, precum si o sacadere in gerutate. Se prezina la medicul de familie unde i se da bilet de trimitere la spital sectia boli interne. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pune diagnosticul.

          Diagnosticul medical la internare

           ULCER GASTRIC CU NISA             


ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

Data

OBIECTI-VE

INTERVENTII

EVALU-

ARE

Aprecieri

Diagnostic de nursing

AUTONOME

DELEGATE

 7.07.2007

-dispnee

-rinoree

vǎrsǎturi alimentare

-greturi

-fatigabilitate

-inapetentǎ

-consum redus de alimente, sǎruri minerale

Alterarea respiratiei datoritǎ sinuzitei manifestatǎ prin dispnee.

Alimentatie inadecvatǎ calitativ si cantitativ datoritǎ tulbulǎrilor digestive, manifestate prin greturi, vǎrsǎturi.

Dificultate in a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afectiunii

- pacientul sa aiba o respiratie normala

--pacientul sǎ prezinte o alimentatie adecvatǎ

- oprirea varsaturilor

- pacientul sa aiba un som relaxant, odihnitor

- sǎ aibǎ un regim usor hipoacid, normoglucidic, normoprotidic.

- sǎ evite bǎile si dusurile reci.

-sǎ aibǎ o activitate fizicǎ moderatǎ.

- va evita mancaruri condimentate bauturi acidulate, va renuta la tutun, alcool

- va efectua examenul endoscopic o datǎ la 3 - 6 -12 luni.

-   am asigurat conditiile de microclimat in salon

-   am asigurat un climat confortabil

-   se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund.

-   am educat pacientul sǎ consume un regim hipoacid, normoprotidic, normoglucidic

-    am administrat decongestive

(bixtonim)

-    perfuzie-reechilibrare hidro-electrolitica

-    am asigurat un mediu ambiant corespunzator

-    am asigurat un climat confortabil

-    pacientul sa cunoasca masuri de prevenire a complicatiior

-    pacientul sa cunoasca complicatiile ce pot apare

-    educ pacientul sa-si insusesca obiceiuri bune pentru a preveni complicatiile

-   am asigurat conditii optime in salon: T=22C, aer curat, bine luminat, fǎrǎ curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloraminǎ.

am explicat pacientului importanta unei igiene riguroase.

am asigurat lenjerie de pat si de corp curatǎ

am asigurat alimentatia adecvatǎ afectiunii sale, regim hipoacid, normoprotidic, normoglucidic, nu se va consuma bǎuturi carbogazoase, bauturi acoolice, mancaruri condimentate.

am cantǎrit zilnic pacientul.

am invǎtat pacientul sǎ-si schimbe lenjeria de corp de cate ori este nevoie.

am asigurat pacientei un climat confortabil.

am facilitat pacientului vizitele familiei.

am incurajat pacientul sǎ efectueze activitǎti recreactive

am insusit pacientei cunostinte despre boalǎ.

am monitorizat functiile vitale si am pregǎtit pacientul fizic si psihic.

 in urma tratamentului medicamentos si a regimului alimentar starea pacientului se amelioreazǎ.

 

-paicentul are o respiratie normala

- pacientul se aliementeazanormal

- pacientul este hidratat corspunzator

- pacientul este odihinit

-pacientul

si-a insusit cunostintele necesare preveniri

complicatiilor


 

Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare

P=87 pulsatii/minut

T=36.5°

TA=160/90mmHg

R=20 respiratii/minut

Probleme la externare

Respiratie inadecvatǎ, manifestatǎ prin dispnee datorita sinuzitei

Plan de recuperare

Sǎ aibǎ un regim usor hipoacid, normoglucidic, normoprotidic.

Sǎ evite bǎile si dusurile reci.

Sǎ aibǎ o activitate fizicǎ moderatǎ.

Va evita mancaruri condimentate, bauturi acidulate, va renuta la tutun, alcool.

 Va efectua examenul endoscopic o datǎ la 3 - 6 -12 luni.

CAZUL II

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI

 A.P. cu ULCER GASTRIC

          1.CULEGEREA DATELOR:

    Sursa de date: - pacienta

                           - echipa medicala

                           - foaia de observatie

   

    Date relativ stabile:

 - Numele si prenumele: A.P

 -Varsta:                          45 ani

 - Sex:                              feminin

 - Stare civila:                  casatorita

 - Domiciliu:                    Bucuresti

 - Ocupatie:                      contabila

 - Ntionalitate:                  roman

 - Religie:                         ortodoxa

 - Conditii de viata:          locuieste intr-un apartament cu trei       

                                         camere impreuna cu sotul si cei 4 copii. Sotul 

                                          este portar.

 - Obiceiuri:            fumeaza un pachet de tigari pe zi,   mese  

                                neregulate.

     Elemente fizice:             - RH - pozitiv

                                            - Grupa sanguina – A2

    

     Date antropometrice:     - Greutate – 65 kg

                                            - Inaltime – 1,70 m

     Elemente biografice legate de sanatate:

 

 - A.H.C              - fara importanta

 - A.F.P               - menarha la 13 ani

 - A.P.P               - fara importanta

          Motivele internarii

 - durere abdominala in epigastrul mijlociu sub forma de arsura

 - varsaturi postprandiale

 - scadere in greutate

 - calmarea durerii dupa ingestia de alimente

 - scaune negre, lucioase moi(melena)

 - transpiratii reci

          Istoricul bolii

        De aproximativ trei saptamani paciental perzinta dureri in epigastrul mijlociu sub forma de arsuri, ce este calmata de ingestia de alimente, tramspiratii reci, precum si sacadere in gerutate. Se prezina la medicul de familie unde i se da bilet de trimitere la spital sectia boli interne. In urma controlului si a investigatiilor i se pune diagnosticul.

          Diagnosticul medical la internare

           ULCER GASTRIC CU NISA


ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

Data

OBIECTI-VE

INTERVENTII

EVALU-

ARE

Aprecieri

Diagnostic de nursing

AUTONOME

DELEGATE

 06.07.2007

-vǎrsǎturi alimentare

-greturi

-fatigcibilitate

-inopetentǎ

-agitatie

-insomnie

anxietate

-

Alimentatie inadecvatǎ calitativ si cantitativ datoritǎ tulbulǎrilor digestive, manifestate prin greturi, vǎrsǎturi.

Dificultate in a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afectiunii

-pacienta sǎ prezinte o alimentatie adecvatǎ

- oprirea varsaturilor

--pacienta sǎ aibǎ o stare -de bine psihic

- Sǎ aibǎ un regim usor hipoacid, normoglucidic, normoprotidic.

Sǎ evite bǎile si dusurile reci.

Sǎ aibǎ o activitate fizicǎ moderatǎ.

Va evita mancaruri condimentate, bauturi acidulate, va renuta la tutun, alcool.

 Va efectua examenul endoscopic o datǎ la 3 - 6 -12 luni.



-am asigurat conditiile de microclimat in salon

- am asigurat un climat confortabil

-se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund.

-perfuzie-reechilibrare hidro-electrolitica

- am pregǎtit pacienta fizic si psihic, cand s-au efectuat examenele de sange, urinare, radiologice

--am educat pacienta sǎ consume un regim hipoacid, normoprotidic, normoglucidic

-monitorizarea functiilor vitale si vegetative

-         asigurarea unui climat corespunzǎtor in salon

-      administrarea tratamentului prescris de medic

-      asigurarea unui igiene riguroase

-      asigurarea unei alimentatii adecvate

-      asigurarea unor eliminǎri fiziologice

-      asigurarea unei stǎri de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingestie-excretie

-      educatie pentru sǎnǎtate

-      pregǎtirea fizicǎ si psihicǎ a pacientei pentru explorǎri si analize

-         Am asigurat conditii optime in salon: T=22°C, aer curat, bine luminat, fǎrǎ curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloraminǎ.

-      Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase.

-      Am asigurat lenjerie de pat si de corp curatǎ

-      Am asigurat alimentatia adecvatǎ afectiunii sale, regim hipoacid, normoprotidic, normoglucidic, nu se va consuma bǎuturi carbogazoase, bauturi acoolice, mancaruri condimentate.

-      Am cantǎrit zilnic pacienta.

-      Am invǎtat pacienta sǎ-si schimbe lenjeria de corp de cate ori este nevoie.

-      Am asigurat pacientei un climat confortabil.

-      Am facilitat pacientei vizitele familiei.

-      Am incurajat pacienta sǎ efectueze activitǎti recreactive

-      Am insusit pacientei cunostinte despre boalǎ.

-      Am monitorizat functiile vitale si am pregǎtit pacienta fizic si psihic.

In urma tratamentului medicamentos si a regimului alimentar starea pacientului se amelioreazǎ.

-paicentul are o respiratie normala

- pacientul se alimenteaza normal

- pacientul este hidratat corspunzator

- pacientul este odihinit

-pacientul

si-a insusit cunostintele necesare preveniri

complicatiilor


Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare

P=87 pulsatii/minut

T=36.5°

TA=160/90mmHg

R=20 respiratii/minut

Probleme la externare

Respiratie inadecvatǎ, manifestatǎ prin dispnee datorita polipilor

CAZUL III

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI

A.P. cu ULCER GASTRIC

          1.CULEGEREA DATELOR:

    Sursa de date: - pacientul

                           - echipa medicala

                           - foaia de observatie

   

    Date relativ stabile:

 - Numele si prenumele: A.P.

 -Varsta:                          75 ani

 - Sex:                              masculin

 - Stare civila:                  casatorit

 - Domiciliu:                    Bucuresti

 - Ocupatie:                      pensionar a lucrat ca mechanic auto

 - Ntionalitate:                  roman

 - Religie:                         ortodoxa

 - Conditii de viata:          locuieste intr-un apartament cu doua      

                                         camere impreuna cu sotia.

 - Obiceiuri:            fumeaza un pachet de tigari pe zi , mancaruri                                                      

                                condimentate.

     Elemente fizice:             - RH - pozitiv

                                            - Grupa sanguina – 01

    

     Date antropometrice:     - Greutate – 75 kg

                                            - Inaltime – 1,78 m

     Elemente biografice legate de sanatate:

 

 - A.H.C              - fara importanta

 - A.F.P               - fara importanta

 - A.P.P               - reumatism articular

 

Motivele internarii

 - durere abdominala in epigastrul mijlociu

 - varsaturi postprandiale

 - scadere in greutate

 - calmarea durerii dupa ingestia de alimente

 - scaune negre, lucioase moi(melena)

 - transpiratii reci

          Istoricul bolii

        De aproximativ doua saptamanii pacientul perzinta dureri in epigastrul mijlociu sub forma de arsuri, ce este calmata de ingestia de alimente, tramspiratii reci, precum si o sacadere in gerutate. A urmat tratament cu aspirina pentru rheumatism. Se prezina la medicul de familie unde i se da bilet de trimitere la spital sectia boli interne. In urma controlului si a investigatiilor i s-a pune diagnosticul.

          Diagnosticul medical la internare

           ULCER GASTRIC CU NISA

                


ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOILE FUNAMENTALE

Data

OBIECTI-VE

INTERVENTII

EVALU-

ARE

Aprecieri

Diagnostic de nursing

AUTONOME

DELEGATE

 26.06.2009

--vǎrsǎturi alimentare

-greturi

-fatigabilitate

-inopetentǎ

-consum redus de alimente, sǎruri minerale

-transpiratii recii

-deshidratare

alimentatie inadecvatǎ calitativ si  cantitativ datoritǎ tulbulǎrilor digestive, manifestate prin greturi, vǎrsǎturi.

 Dificultate in a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afectiunii.

-pacientul sǎ prezinte o alimentatie adecvatǎ

--oprirea varsaturilor

-- pacientul sa aiba un som relaxant, odihnitor

 Sǎ aibǎ un regim usor hipoacid, normoglucidic, normoprotidic.

Sǎ evite bǎile si dusurile reci.

Sǎ aibǎ o activitate fizicǎ moderatǎ.

Va evita mancaruri condimentate, bauturi acidulate, va renuta la tutun, alcool.

 Va efectua examenul endoscopic o datǎ la 3 - 6 -12 luni.

-am asigurat un climat confortabil

-se indicǎ pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greatǎ sǎ inspire profund.

-am educat pacientul sǎ consume un regim hipoacid, normoprotidic, normoglucidic

-perfuzie-reechilibrare hidro-electrolitica

- educ pacientul sa-si insusesca obiceiuri bune pentru a preveni complicatiile

-    monitorizarea functiilor vitale si vegetative

-         asigurarea unui climat corespunzǎtor in salon

-      administrarea tratamentului prescris de medic

-      asigurarea unui igiene riguroase

-      asigurarea unei alimentatii adecvate

-      asigurarea unor eliminǎri fiziologice

-      asigurarea unei stǎri de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingestie-excretie

-      educatie pentru sǎnǎtate

-      pregǎtirea fizicǎ si psihicǎ a pacientului pentru explorǎri si analize

 

-pacientul se alimenteaza normal

-pacientul sa fie hidratat corspunzator

-- pacientul este odihnit


 

 Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare

P=87 pulsatii/minut

T=36.5°

TA=160/90mmHg

R=20 respiratii/minut

Probleme la externare

Respiratie inadecvatǎ, manifestatǎ prin dispnee datorita sinuzitei

BIBLIOGRAFIE

1.) Indreptar pentru asistenta medicala; Ed RCR-PRINT Buc. 2004; MARCEAN CRIN; VLADIMIR MIHAILESCU

2.) Cartea Asistentului medical (tehnica ingrijirii bolnavului), MOZES,C.

Ed. Medicala, Bucuresti, 1999;

3.) Manual de Nursing I, Colectia ,,Fundeni' PREDOI P., MARCEAN C.,Bucuresti 2001;

4.) Manual de Nursing III, Colectia ,,Fundeni', PREDOI B.,MARCEAN C., Bucuresti, 2002;

5.) IANCU E., MARCEAN C.,-Manual de Nursing IV , Colectia ,,Fundeni'Bucuresti, 2004;

6.) Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, CHIRU F.,CHIRU G., MORARIU L. ,.Ed. Cison, Bucuresti, 2003

7.) Manual de medicina interna pentru cadre medii, BORUNDELC. Bucuresti:BIC ALL, 2000 ;

8.) Medicina interna vol II, GHERASIM, Ed . Medicala , Bucuresti 1996;

9.) ALBU ROXANA M.-Anatomia si fiziologia omului,

Ed. Universul, Bucuresti








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 10973
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site