Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Sociologia medicala. Subramura importanta a sociologiei.

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEMUL REPRODUCATOR FEMININ
Medicatia endocrino-metabolica
CRETISOARA
Infectiile acute de cai respiratorii superioare
SCARLATINA
VAGOTOMII TRONCULARE SI SELECTIVE - CHIRURGIE
MASAJUL SPATELUI
RETETA TIBETANA CU USTUROI.
TRUSA DE NECROPSIE
PROBA CLINICA DE CONCURS IN CHIRURGIE

TERMENI importanti pentru acest document

sociologia medicala : directiile sociologiei medicale : sociologia si importanta sociologica : :

Sociologia medicala. Subramura importanta a sociologiei.

Aparitia sociologiei medicale se bazeaza atat pe pluridimensionalitatea fenomenului „sanatate“, cat si pe ambitia sociologiei care se dreste, in conformitate cu dezioderatele enuntate de intemeietorii sai, o stiinta a „bunastarii“ si a „libertatii“ umane.

Sociologia medicala a debutat practic odata cu publicarea lucrarii „Le suicide. Etude de sociologie“ (1897) a lui Durkheim, in care el distinge doua tipuri de solidaritate: mecanica si organica.

Solidaritatea mecanica este, ca forma de integrare sociala caracteristica societatilor primitive, definite de o minima diviziune a muncii, omogenitate a rolurilor sociale, experiente de viata comuna si o constiinta colectiva puternica.

Solidaritatea organica este specifica societatii moderne industriale cu o diviziune a muncii sociale complexa, care presupune prin specializare si interdependenta intre indivizi. Membrii societatii sunt diferiti, fiecare avand propria personalitate, iar constiinta colectiva restrangandu-se in favoarea celei individuale. Fiecare parte a sistemului are propria miscare, diviziunea complexa a muncii asigurand armonia si coeziunea ansamblului. Indivizii coopereaza pentru realizarea unor scopuri pe care nu le pot atinge singuri, datorita diferentelor de rol si a interdependentei impuse de diferentelor de status.

Dezagregarea relatiilor sociale – anomia - are consecinte negative pentru societate, dar si pentru persoane, acestea putand fi iminse catre comiterea sucidului. Folosind date statistice, demografice din surse autorizate, Durkheim contrazice teoriile potrivit carora rata suicidului este influentata de factori geografici, climatici, biologici, rasiali sau psihologici. El a sustinut ca suicidul este un fapt social obiectiv si poate fi explicat numai prin factori sociali. Analizand fenomenul sinuciderii (fenomen medical si social) Durkheim a demonstrat ca acesta variaza in functie de un alt fapt social, integrarea si coeziunea sociala, aparand astfel cerinta metodologica de a explica un fapt social tot prin factori de natura sociala.

Primele teorii de sociologie medicala au aparut in anii ’50 fiind elaborate de cercetatori celebri precum Parsons, Merton sau Kendall. Ei au abordat din perspectiva sociologica aspecte ale institutiilor de ingrijire a sanatatii, ale rolurilor profesionale, organizarea institutiilor de invatamant medical, au definit conceptele de boala si sanatate si au precizat si principalele drepturi asi obligatii ale statusurilor si rolurilor de pacient si medic.

Sociologia medicala are drept obiect de studiu fundamentele sociale ale sanatatii si imbolnavirii, interdependenta dintre factorii sociali si starea de sanatate sau de boala a populatiei, precum si incidenta starii de sanatate sau de boala asupra vietii sociale a indivizilor si a grupurilor umane.

Sociologia medicinei – studiaza factori precum structura organizatorica, relatiile dintre roluri, sistemul de valori, ritualurile si functiile medicinei ca un sistem de conduite (R. Strauss, 1955)

Sociologia in medicina – integreaza conceptele, principiile si cercetarile sociologice in medicina, inclusiv educatia sociologica a studentilor medicinisti, studiul comportamentului sanitar si al epidemiologiei sociale, studiul proceselor de dezvoltare ale unei boli sau ale factorilor care influenteaza atitudinea pacientilor fata de boala (R. Strauss, 1972)

Sociologia sanatatii – studiul particular al aspectelor economico-sociale ale sanatatii, ale locului sitemului sanitar in societate si raporturile dintre diferitele politici sanitare (Steudler, 1972)

Toate aceste definitii sunt complementare, vizeaza aspecte particulare ale sistemelor de sanatate si se circumscriu sociologiei medicale.

Intre obiectivele sociologiei medicale se numara:

-         distribuirea bolilor in societate, in functie de sistemul social, mediul familial, religie, sex, clase sociale, profesie.

-         factorii sociali si culturali legati de natura si gravitatea bolii

-         tipul de tratament adoptat

-         elementele sociale care intervin in procesul terapeutic

-         etiologia sociala si ecologia bolii

-         comportamentele sociale ale terapiei si readaptarii

-         medicina ca institutie sociala

-         sociologia invatamantului social

-         studiul variabilelor culturale ale manifestarii sanatatii si bolii

-         relatiile medicale si sociale in grupurile mici

-         bazele economice ale serviciilor medicale

-         influenta industriilor medicale asupra starii de sanatate a populatiei

-         conexiunea dintre structura sociala si boala

-         influenta factorilor economico-sociali asupra starii de sanatate si raspunsul societatii la sanatate si imbolnavire.

Aceste obiective interfereaza cu cele ale epidemiologiei si sanatatii publice, dar exita diferente remarcabile in ceea ce priveste metodele si tehnicile utilizate de foecare disciplina in parte, precum si directiile si obiectivele cercetarii.

Factorii medicali si sociali ai dezvoltarii sociologiei medicale

Sociologia medicala se va dezvolta in special in SUA, unde cercetarea organizatiilor medicale a reprezentat o prioritate pentru sociologie. Ulterior, dupa anii ’70, si in tarile europene se va dezvolta acest sector stiintific. Intre factorii care au influentat evolutia sociologiei medicale se numara:

-         evolutia practicii medicale

-         transformarea institutiilor de ingrijire a sanatatii

-         cresterea pretului sanatatii si introducerea sistemelor de asigurare a sanatatii

-         organizarea studiilor de medicina

-         modificarea tabloului morbiditatii

-         implicarea guvernamentala sporita in domeniul sanatatii si aparitia surselor de finantare pentru cercetarea sociologica a sistemelor sanitare.

Obiectivele sociologiei medicale

Obiectivul medical

Sociologia medicala informeaza asupra proceselor sociale care interfereaza cu echilibrul fizic sau mental al indivizilor, aducandu-si aportul la realizarea studiilor de epidemiologie sociala, la studiul conceptiilor despre sanatate, si al comportamentului sanitar, in organizarea activitatii sanitaresi elaborarea politicii sanitare.

Obiectivul economic

Sociologia medicala efectueaza cercetari asupra costurilor ingrijirii medicale, consumul de medicamente, cheltuielile individuale si de la buget referitoare la sanatate, oferind cunostinte utile asupra comportamentelor sociale care influenteaza producerea si consumul prestatiei sanitare.

Obiectivul sociologic

Analizand problemele de sanatate, sociologia medicala vizeaza cunoasterea societatii, domeniul medical reflectand in mod specific comportamentul individual si al grupurilor sociale. Studiind raportul sanatate – boala – societate, sociologia medicala incearca sa dezvaluie acest loc particular al vietii sociale.

Problematica sociologiei medicale

Intre temele dominante ale sociologiei medicale se numara:

-         conceptele socicologice de sanatate si boala

-         schimbarea sociala si dimanica timpurilor de morbiditate

-         cauze sociale ale imbolnavirilor

-         comportamentul bolnavului in spital si in societate

-         relatiile dintre medic si pacient

-         spitalul si pacientii

-         moartea si starea de muribund

-         comunicarea in practica medicala

-         inegalitatea accesului la serviciile sanitare

-         etnicitate, sanatate, asistenta medicala

-         familia si imbolnavirea

-         femeile ca paciente si asistente ale bolnavilor

-         persoanele in varsta si sanatatea

-         medicina si controlul social

-         devianta, etichetare si stigmat social

-         sistemul sanitar national in perspectiva internationala (comparativa)

-         profesiile medicale si rolul lor in domeniul apararii si promovarii sanatatii publice

-         masurarea starii de sanatate

-         evaluarea asistentei medicale.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 258
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved