Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

TEHNICI DE NURSING - DATE GENERALE DESPRE INGRIJIRI BOLNAVI

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Anticorpii sunt formati prin selectie sau instructie
UTILIZAREA VIERMILOR IN FARMACIE
FILIERA PELVIGENITALA SI CRANIUL FATULUI LA TERMEN
Insuficienta mitrala
Determinarea unghiului de rotire relativa a vertebrelor utilizand marchere cu geometrie prestabilita
Dificila cucerire a masculinitatii
DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE REFERITOARE LA CAPACITATEA DE MANAGEMENT A TRATAMENTULUI IN PEDODONTIE
Nevoia de a elimina fiziologic (urina, scaunul)
DISPROPORTIA CEFALO-PELVICA
APARATUL CARDIO - VASCULAR

TERMENI importanti pentru acest document

: tehnici de nursing : Tehnici de nursing in afectiuni biliare : colica renala-ingrijiri nursing : ingrijirea bolnavului cu litiaza biliara :
loading...

TEHNICI DE NURSING

          DATE GENERALE DESPRE INGRIJIRI:

          Asistenta medicala are urmatoarele indatoriri de ingrijire:

- asista pacientul

- sa respire normal

- sa manance si sa bea suficient

- sa elimine produsele de dejectie

- sa se miste si sa capete pozitia dorita

- sa doarma si sa se odihneasca

- mentine temp. corpului normala prin modificarea mediului

- mentine corpul curat, aranjat si protejeaza pielea

- comunica cu cei din jur prin exprimarea emotiilor, a nevoilor, a fricii sau a opiniei

          PROCESUL DE NURSING

          Procesul de nursing constituie un element dispensabil propriu asistentei medicale, utilizand in practica ingrijirilor este expresia unei atitudini stiintifice a asistentei medicale in munca sa si reprezinta axa prmcipala in umanizarea spitalelor.

          Acest proces are ca scop acordarea de ingrijiri, individualizarea de calitate in care pacientul este plasat in centrul atentiei si preocuparilor tinandu-se cont de necesitatile si dorintele sale asigurandu-se continuitatea ingrijirilor in serviciu.

          Planificarea activitatilor astfel incat rezultatul sa fie eficient.

Permitand ca rezultatele sa fie evaluate si in caz de insuficienta sa se poata schimba in scopul realizarii problemei.

          Procesul de ingrijiri priveste rolul specific esential al asistentei medicale.

Realizarea procesului de ingrijire cuprinde mai multe etape succesive si anume:

culegerea datelor sau informatiilor;

analiza si interpretarea datelor culese care va permite identificarea problemelor de dependenta necesara stabilirii diagnosticului de ingrijire.

formularea de obiective;

planificarea de actiuni sau interventii de asistenta medicala;

evaluarea atingerii obiectivelor;

ajustarea planului de ingrijire.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU 'LITIAZA BILIARA'

          Ingrijirea bolnavului cu indicatie chirurgicala necesita o atentie deosebita din partea asistentei medicale si tehnici specifice de monitorizare.

          La bolnavii cu afectiuni biliare se evita alimentele meteorizante precum si acelea cu actiune colagoga ca grasimile animale, ouale, etc. In timp si dupa colici este de preferat dieta lichida, iar in cursul perioadelor de acutizare a colecistitelor, cea pastoasa, pasata.

          Supravegherea bolnavului prevede urmarirea culorii tegumentelor, pruritul, culoarea scaunelor, aportul de lichide, culoarea si cantitatea urinei, greutatea corporala, formarea, respectiv disparitia edemelor si eventualelor modificari de comportament. La bolnavii cu ascita asistenta trebuie sa masoare zilnic circumferinta abdominala.

          EXPLORARI

          Asistenta medicala efectueaza recoltari de sange, urina, fecale si sucuri digestive si le trimite conform planului de explorare la laborator pentru efectuarea problemelor functionale ale ficatului, pancreasului si ale vezicii biliare. Ingrijirile trebuie efectuate in cunostinta complcatiilor posibile pe care asistenta trebuie sa le prevada si sa le recunoasca. Dintre acestea cele mai frecvente sunt: colica biliara, icterul, hemoragia si semnele prevestitoare ale comei hepatice. In toate aceste cazuri, ea are obligatia ca la cea mai mica suspiciune sa anunte medicul. In legatura cu hemoragia digestiva mentionam ca spre deosebire de alte hemoragii, sangele extravazat trebuie eliminat din tubul digestiv prin clisme repetate.

          Operatia reprezinta din punct de vedere biologic o agresiune asupra organismului. Profilaxia acestei boli postoperatorii o reprezinta buna pregatire a bolnavului in vederea operatiei:

- va administra fluide de inlocuire si va urmari raspunsul pacientului;

- va monta sonda de aspiratie gastrica si va urmari cantitatea si aspectul aspiratiei gastrice/ 24h.

- va urmari pulsul, T. A.

- va sustine alimentatia adecvata;

- va lua masuri pentru aspiratia si curatirea eficienta a cailor respiratorii;

- va respecta tehnicile antiseptice la proceduri invazive, ingrijirea plagii si la manipularea cateterului;

- va evalua somnul pacientului si posibilele tulburari.

         

         PREGATIREA PREOPERATORIE

          Ingrijirile preoperatorii sunt complexe cuprinzand totalitatea gusturilor intreprinse pentru a diminua la maxim efectele traumatismului operator, ale anesteziei, cat si ale traumei psihice suferite.

          Pregatirile operatorii constau in:

- pregatirea generala;

- pregatirea locala;

a) Pregatirea generala se incepe cu:

- pregatirea psihica;

- ingrijiri igienice;

- urmarirea functiilor vitale si vegetative;

- regimul alimentar si dietetic.

          Examenul somatic:

- se va face examenul pe aparate;

- pregatirea si asistarea examenelor clinice si de laborator;

- efectuarea de recoltari de produse biologice;

b) Pregatirea locala poate dura 2-3 zile.

    Se incepe cu examenul cavitatii bucale pentru intubatie.

- pregatirea regiunii de operat prin indepartarea pilozitatilor, spalarea cu apa si sapun, dezinfectie cu alcool;

- clisma seara inainte de culcare, se mai poate face si dimineata.

     Local se mai pregateste si campul operator prin badijonare si degresare cu benzina si eter, apoi se badijoneaza cu iod, se face izolarea acestui camp.

     In dimineata interventiei se imbraca bolnavul cu pijama curata, se indeparteaza proteza dentara, indepartarea bijuteriilor, indepartarea lacului de pe unghii si a rujului de pe buze.

     Golirea vezicii urinare.

- Se administreaza medicamente preanestezice, transportul la sala de operatii se face cu un carucior pentru evitarea lipotimiei.

- Se pozitioneaza pacientul in pozitie orizontala pe masa de operatie.

          INGRIJIRI POSTOPERATORII

          Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului. Ingrijirea bolnavului dupa interventiile chirurgicale ridica in general urmatoarele probleme:

- pregatirea salonului si a patului; dupa operatie este bine sa fie amplasat intr-o camera cat mai izolata, cu putine paturi, lumina sa fie difuza si redusa, se va pastra chiar o stare de obscuritate.

- temperatura nu va depasi 20 Cs.

- patul se pregateste cu lenjerie curata musama, traversa. Langa patul bolnavului se va pregati trusa de urgenta.

- transportul se face cu targa sau caruciorul.

          Supravegherea bolnavului in primele zile dupa interventie.  Asistenta va supraveghea activitatea tuturor organelor si aparatelor.

          1. Aspectul general al bolnavilor:

- culoarea fetei

- culoarea tegumentelor

- culoarea mucoaselor

    Temperatura se masoara cel putin de 2 ori/zi. Cresterea temp. permite indepartarea justa a cauzei ce o produce: dureri, fenomene inflamatorii locale, tuse, junghiuri.

          2. Aparatul cardio-vascular,- asistenta va urmari pulsul de 2 ori/zi. Datorita pierderii de sange si a narcozei pulsul creste si scade dar pana la urma revine la normal. Modificarile de puls pot semnala aparitia complicatiilor.

          3. Aparatul respirator:

- se supravegheaza stabilind tipul, frecventa si aplitudinea respiratiei.

          4.Aparatul excretor:

- in primele ore dupa operatie bolnavul in general nu urineaza. Dupa 6-
12 h. se va solicita bolnavului sa-si goleasca vezica urinara. Urina din primele
24 h. se colecteaza notand caracterele ei macroscopice. Se vor urmari
frecvent caracterul mictiunilor. De multe ori in urma interventiilor chirurgicale
se instaleaza o retentie de urina. Daca bolnavul nu poate urina spontan la 12
h. se provoaca mictiunea.

         

          5. Aparatul digestiv.

- in general functiile digestive se stabilesc in a 2-a zi dupa operatie si se
manifesta prin eliminarea spontana de gaze. Primul scaun spontan se noteaza
in foaia de temperatura.

          6. Supravegherea pansamentului.

- se face imediat dupa ce bolnavul a fost dus in salon.Daca
pansamentul este curat si uscat si bolnavul nu prezinta dureri locale sau febra
el nu va fi desfacut, numai dupa 6-7 zile cand se scot firele de sutura. Daca
bolnavul are febra, se plange de dureri locale, are hemoragie si plaga
supureaza se desface pansamentul pentru controlul plagii si se schimba la
intervale fixate de medic.

          7. Combaterea durerilor postoperatorii si ridicarea moralului
bolnavului. Durerile cele mai intense dispar in decurs de 36-48 h.

Se recurge la:

asezarea bolnavului in pozitii nedureroase;

linistea bolnavului;

tratament medicamentos calmant.

          8. Rehidratarea si calmarea bolnavului.

-pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide in cantitate suficienta pe cale parenterala, pe cale rectala sau daca este posibil per os dupa indicatia medicului. In general alimentarea se incepe cu lichide, ceai, zeama de fructe, limonada, lapte apoi se continua cu supe strecurate. Incepand cu ziua a 3-a s-a restabilit functia digestiva si tranzitul intestinal s-a normalizat, se pot da piureuri de cartofi, legume si alte alimente semisolide. Dupa ziua a 6-a se pot da alimente normale.

          Ingrijirile acordate in cazul complicatiilor, cele mai des intalnite sunt varsaturile si balonarea. Ele se combat cu medicamente la indicatia medicului.

Medicatia bolnavului cu afectiuni hepato-biliare trebuie facuta dupa indicatia medicului. Corticoterapia si antibioterapia se vor face cu precautiile si controalele obisnuite.

          Trebuie avut in vedere ca bolile hepato-biliare pot fi de etiologie infectioasa sau reprezinta consecintele unor astfel de boli al caror potential de contagiozitate inca nu s-a stins. Din acest motiv asistenta medicala pana la verificarea contrariului trebuie sa tina cont de normele de securitate si protectia muncii pentru prevenirea infectiilor spitalicesti.

          CAZURI URMARITE

          In clinica de Chirurgie Generala a Spitalului UNIVERSITAR dintre multiplele cazuri am semnalat 2 cazuri de colecistita acuta litiazica si un caz de colecistita acuta.

          In urmarirea acestor cazuri am tinut seama de grila de evaluare a celor 14 nevoi fundamentale structurale ale lui Virginia Henderson.

- Nevoia de a respira.

- Nevoia de a bea si a manca.

- Nevoia de a elimina.

- Nevoia de a se misca si de a-si pastra o buna postura.

- Nevoia de a se recreea.

- Nevoia de a se imbraca si de ase dezbraca.

- Nevoia de a-si pastra temp. corpului in limite normale.

- Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele.

- Nevoia de a actiona conform credintelor sale.

- Nevoia de a dormi si odihni

- Nevoia de a invata (sa-si pastreze sanatatea).

- Nevoia de a comunica cu semenii

- Nevoia de a evita pericolele.

- Nevoia de a se realiza.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1740
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved