Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Rolul energetic al proteinelor, glucidelor si lipidelor

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Rolul energetic al proteinelor, glucidelor si lipidelor

Rolul energetic al proteinelor, 
glucidelor si lipidelor

Rolul proteinelor



Rol structural sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si refacerii tesuturilor

Rol structural sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si refacerii tesuturilor.

 
Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare cresterii si refacerii tesuturilor.
Rol functional – in desfasurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime si hormoni. Pot indeplini functii specifice (anticorpi).

  Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter si coloidal participa la reglarea presiunii osmotice si mentinerea echilibrului acido-bazic.
Rol energetic – evidentiat prin degradarea compusilor rezultati din transformarea lor, pana la etapa finala de CO2 si H2O.

Proteinele din alimentatie vor fi folosite in organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau inlocuirea celor distruse, ci si pentru biosinteza unor compusi azotati neproteici (baze purinice si pirimidinice, constituenti ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei).

Sursele alimentare:
Alimentele derivate din animale, incluzand carne, peste, oua si majoritatea produselor lactate contin proteine complete. Soia este singura planta ce contine teine complete. Cea mai mare valoare proteica se regaseste in lapte si oua.Proteinele incomplete nu asigura un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare contin cantitati considerabile de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele si legumele. Unele alimente bogate in proteine contin cantitati importante de lipide (carnea de oaie, porc, rata sau ouale).
In general, consumam un amestec suficient de proteine complete si incomplete care nu pune probleme de sanatate.
Alimentele cu continut crescut de proteine:
- au o slaba valoare energetica, dar induc o satietate importanta;
- determina o termogeneza importanta, proteinele avand propria lor oxidare si fiind putin stocate;
- continutul concomitent de lipide modifica efectele proteinelor.
Alimentele ce contin proteine complete sunt: pestele, carnea de gaina, carnea de curcan, rata, carnea de vita, carnea de oaie, carnea de porc, ouale, soia, branza, laptele
i iaurtul.

Alimente ce con in proteine incomplete sunt: cerealele, faina, orezul, malaiul de porumb, spaghetele, painea, fasolea, broccoli, cartofi i arahidele.
Aportul recomandat:
Se bazeaza pe cantitatea de proteine necesara pentru mentinerea balantei de azot si reprezinta cantitatea de azot consumata sub forma de proteine, care trebuie sa fie egala cu azotul eliminat zilnic prin urina si alte secretii ale organismului. Aportul total de proteine trebuie sa fie de 10-15% (maxim 20%) din totalul caloric, jumatate de origine animala si jumatate de origine vegetala. Necesarul de proteine depinde de valoarea biologica a acestora. Pentru cele cu valoare biologica mare este suficient un aport de 0,6 g/kgcorp. Acest necesar creste la 0,85 g/kgcorp pentru proteinele cu valoare biologica scazuta

Rolul glucidelor

Hidratii de carbon reprezinta principala sursa energetica a organismului, acoperind mai mult de jumatate din necesarul caloric. In acest scop, glucoza constituie materialul nutritiv de electie, datorita catorva particularitati: - avand dimensiuni mici si fiind lipsita de incarcatura electrica, are difuzibilitate buna in tesuturi, inclusiv in celula; difuzibilitatea este asigurata de procese active de transport, facilitate de prezenta insulinei;- o molecula gram de glucoza (180 g) elibereaza prin ardere o cantitate mare de energie (686 000 cal), deseurile rezultate din acest proces (CO2 si H2O) fiind netoxice si usor de eliminat; - molecula de glucoza contine o cantitate apreciabila de oxigen, pe care il pune la dispozitie in momentul in care aportul de oxigen devine insuficient nevoilor, motiv pentru care glucoza reprezinta combustibilul de electie al contractiei musculare; - pe langa glucoza existenta ca atare in lichidele organismului, acesta dispune de o cantitate stocata sub forma de glicogen, usor mobilizabil atunci cand necesitatile organismului o reclama. Eficienta energetica a arderii in organism a glucozei este de aproximativ 40% din totalul energiei produse. Restul de 60% din energia produsa se pierde sub forma de caldura (neputand fi recuperata sau transformata in alte energii utilizabile). Pe langa rolul energetic, glucidele participa si la alcatuirea membranelor celulare, a tesutului conjunctiv si de sustinere, a tesutului nervos, precum si a unor componente cu rol functional de baza, cum sunt hormonii, enzimele si anticorpii. Dintre hexoze, alaturi de glucoza se intalnesc frecvent fructoza si galactoza. Fructoza se gaseste in cantitate apreciabila in sangele fetal si lichidul seminal, iar galactoza se gaseste fie sub forma de dizaharid (lactoza) in lapte, fie legata de lipide, pentru a forma cerebrozidele sistemului nervos. Dintre pentoze, in ciuda cantitatii lor mici, riboza si dezoxiriboza joaca un rol capital in organism, participand la formarea acizilor nucleici (elemente de baza in echipamentul biochimic al celulei).

Rolul lipidelor

 

Lipidele joaca un rol esential in producerea de energie, reprezentand forma de stocare energetica cea mai economicoasa, intrucat au densitatea calorica cea mai mare (9,3 kcal/g). La greutate egala, trigliceridele contin de 2,5 ori mai multa energie decat glicogenul, care este forma de depozit a glucidelor. Mai mult, trigliceridele pot fi stocate ca lipide pure, fara apa, in timp ce glicogenul este hidrofil, continand apa in proportie dubla fata de greutatea lui. Astfel, pe unitate de greutate trigliceridele ofera, in fapt, de 4 ori mai multa energie decat glicogenul.



  Lipidele, ca structuri hidrofobe, participa la delimitarea compartimentelor celulare in sectoare hidroosmolare diferite. Aceasta clasa intra in compozitia hormonilor steroizi si a prostaglandinelor. Unele grasimi contin sau transporta vitaminele liposolubile A, D, E, K si acizii grasi esentiali linolenic si linoleic. Acesti acizi grasi esentiali care intra in compozitia trigliceridelor sunt necesari pentru sinteza de prostaglandine, care regleaza multe functii ale organismului: presiunea arteriala, coagularea sangelui prin agregarea plachetara, secretia de acid gastric. Rezistenta membranelor depinde de acizii grasi esentiali. Consecintele reducerii aportului acizilor grasi ω-3 incep de acum sa fie intelese. Creierul uman, sistemul nervos central si membranele din intreg organismul au nevoie de acizi grasi ω-3, in special EPA (acid eicosapentaenoic) si DHA (acid docosahexaenoic), pentru a functiona normal. Impactul acizilor grasi ω-3 asupra bolilor cardiovasculare, artritelor, cancerului si altor boli cronice cu alterarea sistemului imun si a statusului mental, incluzand tulburari de atentie, este intens studiat in prezent. Raportul anormal ω-6/ω-3 este legat de schimbarile in compozitia lipidelor membranare vasculare si conduce la cresterea incidentei bolilor aterosclerotice si inflamatorii. Lipidele se gasesc in produsele de origine animala, in uleiuri si lactate. Lipidele se gasesc si in forma “inaparenta” in prajituri, creme, mixturi de cereale, snacks-uri. Alimentatia sanatoasa nu trebuie sa contina un aport de lipide mai mare de 30% din aportul energetic total. Din acestea, sub 10% vor fi furnizate de acizii grasi saturati, 10% de acizii grasi mononesaturati si 10% de acizii grasi polinesaturati forma cis. In timpul ultimei decade, bogatia de date a dus la concluzia ca un consum de 1-2 g/zi de acizi grasi ω-3 este bun pentru mentinerea starii de sanatate, in timp ce mai mult de 10 g/zi ar avea un impact semnificativ pozitiv asupra altor conditii specifice, precum sanatatea mentala. S-a aratat ca acizii grasi ω-3 au un efect benefic in unele boli cum ar fi artrita reumatoida si dermatita atopica. Se pare ca pestele consumat de doua ori pe saptamana are rolul de a reduce mortalitatea de cauza coronariana, iar consumul de acid docosahexaenoic si de acid eicosapentaenoic reduce riscul de mortalitate cardiovasculara la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular.

CONSUMUL DE CALORII ATUNCI CAND PRACTICATICATI SPORT

ACTIVITATEA FIZICA DEPUSA

DURATA IN MINUTE

CALORII CONSUMATE

alergat 3 min/km

baschet necompetitiv

mers pe bicicleta 15km/ora

dansuri

urcat pe munte

exercitii generale pentru conditia fizica

fotbal necompetitiv

gimnastica

handbal

inot

mers pe jos, plimbare

patinaj

sarit coarda




ski

tenis de masa

tenis de camp

urcatul scarilor

vaslit moderat

volei

somn

citit, privit la TV, stat in pat sau fotoliu

gradinarit

SFATURI UTILE PENTRU IMBUNATATIREA REGIMULUI DE VIATA

 

Sa fiti mai active in fiecare zi.

Sa folositi scarile in locul liftului.

Sa coborati din autobuz cu o statie sau doua inainte de destinatie si sa mergeti pe jos restul drumului.

Sa parcati masina mai departe de magazin, birou sau locul de munca.

Sa munciti in gradina.

Sa mergeti cu bicicleta. .

Sa mergeti la dans.

Sa innotati ,sa practicati un sport.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2060
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site