Metode si exercitii folosite in scopul nuantarii vocabularului elevilor

Metode si exercitii folosite in scopul

nuantarii vocabularului elevilor

Cultivarea deprinderilor de comunicare, optimizarea conduitei verbale a elevilor, sunt conditii de baza care favorizeaza reusita integrarii scolare a copilului, constituind obiective importante ale muncii educative in scoala.

Dezvoltarea mijloacelor de comunicare la copil, respectiv a limbajului sau, este legata de procesul de socializare, de modalitatile de integrare in relatiile sociale.

Cu cat limbajul este mai bogat, mai bine structurat, mai nuantat, cu atat capacitatea de a se dezvolta, de a se integra intr-un nou sistem de relatii va fi mai mare.

In functie de particularitatile de varsta, nuantarea este privita ca un proces ce presupune operarea cu multimea cuvintelor si expresiilor asimilate intr-un mod personal, care sa evidentieze starile sufletesti, opiniile, intentiile vorbitorului. E nevoie sa-i obisnuim pe elevi treptat cu sensul figurat al cuvintelor, sa-i ajutam sa asimileze si sa inteleaga mijloacele de expresie ale limbajului nuantat. Trebuie ajutati sa inteleaga ca exprimarea nuantata nu se bazeaza pe cuvinte rare, ci pe raritatea, pe ineditul imbinarilor de cuvinte.

In acest sens, scoala este factorul de baza in cultivarea vorbirii afective si expresive, intr-un cadru organizat de maxima influenta. Exista insa si influente externe cum ar fi: familia, presa, radioul, literatura, televizorul.

Exprimarea elevilor ramane o problema dificila, desi programele si manualele scolare acorda acum o atentie mai mare problemelor de vocabular si legaturilor acestuia cu gramatica.

Vocabularul sarac, exprimarea dificila provoaca ilaritate sau iritare, dar simpla inregistrare a acestei situatii, fara masuri hotaratoare, nu poate umple golul din exprimarea elevilor.

Imbunatatirea continua a exprimarii trebuie sa urmareasca si sa realizeze o multime de deziderate. Acestea sunt:

- adecvarea mijloacelor de exprimare la continutul gandirii;

- corectitidinea gramaticala;

- un vocabular bogat se cere valorificat la tot pasul, imbogatit treptat in activitatea din clasa sau in afara ei;

- precizarea exprimarii – conditie fundamentala avand in vedere excatitatea sau inexactitatea comunicarii orale sau scrisa;

- decenta limbajului si cultivarea unei exprimari ingrijite, combaterea limbajului vulgar sa fie mereu in atentia invatatorului.

In munca la clasa si cu ocazia corectarii temelor sau altor lucrari, ne dam foarte bine seama de greselile elevilor care, in linii mari, ar putea fi grupate dupa cum urmeaza:

● exprimare greoaie si saraca;

● asocieri eronate de cuvinte;

● termeni impropriu folositi;

● clisee verbale;

● abateri de la limbajul specific imprejurarii respective;

● pleonasme, tautologii (repetarea prin aceeasi radacina: „cant cantecul”).

Foarte important este ca elevii sa-si dea seama de aceste greseli si sa depuna un efort pentru a le remedia. Numai munca responsabila, perseverenta invatatorului, pot duce la inlaturarea tuturor minusurilor din exprimarea acestuia din urma.

Analizand principalele greseli din exprimarea elevilor, precum si situatia elevilor problema, constatam ca principala cauza a necunoasterii sensului cuvintelor cu care se opereaza, este lipsa de pregatire pentru activitatea de insusire constienta a continutului lectiilor. Unii elevi din ciclul primar s-au deprins cu memorarea mecanica a lectiilor, neglijand munca de invatare in insasi esenta ei, intelegerea.

Pentru unii elevi, patrunderea sensului cuvintelor apare ca un fapt secundar, in ierarhia invatarii. Dupa parerea unora, lectia trebuie stiuta, nu cuvintele.

Tendinta de imitare a limbajului celor mari este o alta sursa a greselilor de vocabular, deoarece de foarte multe ori imitarea genereaza confuzie de termeni.

Din cele aratate mai sus se desprinde concluzia ca munca pentru insusirea si dezvoltarea vocabularului trebuie sa aiba caracter de sistem, ea trebuind preluata si continuata de la o etapa la alta a invatamantului.

Multi invatatori actioneaza oarecum la intamplare, rezumand imbogatirea vocabularului doar la explicarea si insusirea de catre elevi a unui mare numar de cuvinte din lecturile studiate. In mica masura se urmareste selectarea cuvintelor, a expresiilor pe care elevii trebuie sa le insuseasca in mod activ, nu se precizeaza sensurile de baza, secundare si figurate ale cuvintelor noi, nu se realizeaza folosirea cuvintelor si expresiilor in relatii verbale diferite.

In munca de zi cu zi, invatatorului ii revine sarcina de a-i face pe copii sa renunte la memorarea mecanica a materialului invatat, in favoarea unei insusiri constiente; sa puna accentul pe explicarea cuvintelor, lucru facut in etapa predarii noilor cunostinte cat si in verificarea lor.

Utilizarea caietelor – vocabular usureaza munca de insusire a unui volum cat mai mare de cuvinte si de clarificare a sensurilor lor. De asemenea, in aceste caiete, elevii pot retine o serie de expresii frumoase care, folosite oral sau in scris, ii ajuta sa-si coloreze limbajul.

Cu ajutorul caietelor-vocabular elevii insisi isi vor putea verifica progresee facute, de-a lungul anilor in scoala in insusirea lexicului. Cu timpul, cuvintele sunt asimilate si intra in vocabularul activ al copiilor.

In ultimii ani, manualele elevilor nostri contin si exercitii de vocabular. De multe ori li se indica expresiile cele mai frumoase din text pe care ei trebuie sa le foloseasca in vorbire, in compuneri sau sa le explice utilizand un dictionar. Iata cateva dintre ele: furca unui fag, val de bruma argintie, din frageda-mi pruncie, era frumoasa de nespus, amurgul serii, buchete de chiote si bucurie, discul auriu al soarelui, mijea o geana de lumina trandafirie etc., iar aceste exemple ar putea continua, deoarece manualele de citire ale claselor a III-a si a IV-a numarul lor este mare.

Textele literare, in marea lor majoritate fragmente din operele literare ale marilor scriitori, contin o intreaga lume, ilustrata in transparenta si subtilitatea cuvintelor. Lucrul cel mai important este sa-i invete pe elevi ca, ajutandu-se de cuvinte, sa descifreze lumea infatisata de fiecare text literar. Si elevii vor putea realiza toate aceste lucruri atunci cand totul va fi trecut prin filtrul propriei gandiri.

Toate acestea arata limpede cat de mult pot fi ajutati astazi elevii de catre invatator sa-si insuseasca temeinic vocabularul limbii romane.

Toate textele literare, insa si cartile de lectura in afara de clasa, contin un numar de cuvinte necunoscute. Semnificatia unora dintre acestea, elevii o pot deduce din context sau, in cazuri mai dificile, dintr-un dictionar pe care il au la indemana. Multi termeni noi intalnesc elevii si in lectiile de istorie, geografie, cunostinte despre natura sau chiar in textele literare cu continut stiintific, acestea din urma fiind mai numeroase in clasele a III-a si a IV-a.

In etapa abecedara si postabecedara achizitionarea cuvintelor noi se face prin recunoasterea vizuala, prin repetare, ilustratii, deci auditiv si vizual; in etapa clasei a II-a se pot utiliza situatii lingvistice variate, iar in clasele a III-a si a IV-a accentul ar trebui pus pe doua tehnici avantajoase:

● pe indicatiile date de context;

● pe utilizarea dictionarului.

Strategia utilizarii contextului are drept principal beneficiu surpinderea mai rapida a sensului. Ca modalitati care stau la dispozitia invatatorului atunci cand strategia recomandata este contextul, mentionez:

● Explicatia directa

Folosind aceasta modalitate, dupa citirea textului ii intreb pe elevi daca au descoperit cuvintele necunoscute, neintelese. Ei sunt tentati la inceput sa spuna ca le cunosc pe toate. In acest caz verific daca elevii cunosc intr-adevar intelesul cuvintelor mai noi.

O atentie deosebita trebuie acordata insusirii cuvintelor care fac parte din vocabularul fundamental. Pentru intelegerea sensului cuvintelor folosesc urmatoarele procedee:

- prezentarea obiectului denumit de cuvant;

- prezentarea desenului care reprezinta cuvantul respectiv;

- explicarea cuvintelor prin desen la tabla;

- explicarea cuvintelor prin mimica fetei si prin gesticulari.

● Comparatia sau opozitia cu un cuvant familiar elevului

Daca in explicarea cuvintelor noi folosesc sinonimele, pentru a folosi si mai mult vocabularul; pentru a verifica daca elevii cunosc sensul real al cuvantului, folosesc antonimele.

Strategia de utilizare a dictionarului nu este usoara pentru ca intrerupe citirea textului, fragmenteaza continuitatea operatiilor implicate. Exista insa cateva tehnici pe care elevii trebuie sa le cunoasca atunci cand consulta un dictionar, cum ar fi:

- tehnici de localizare (se invata citirea din dictionar dupa ordinea alfabetica, dupa cuvantul cheie, dupa abreviere);

- tehnici de pronuntare (relatia grafem-fonem);

- tehnici de cuprindere (desprinderea sensului utilizand definitii simple, tipice).

Odata obisnuit sa lucreze cu dictionarul, elevul va sti si, mai ales va fi preocupat permanent sa-si imbogateasca vocabularul, sa caute sensurile cuvintelor pe care nu le cunoaste, sa se exprime corect si ingrijit.

Facand abstracte de interesul pe care-l manifesta multi elevi pentru clarificarea sensului unor cuvinte neintelese, sarcina principala a explicarii lor devine aproape in intregime invatatorului.

La explicarea sensului cuvintelor, noi, invatatorii, trebuie sa avem in vedere totdeauna relatia dintre continut si forma. Este obligatia noastra ca la explicarea cuvantului nou sa insistam deopotriva atat asupra formei, adica a scrierii si pronuntarii corecte, cat si asupra continutului, mai precis asupra sensului (uneori asupra multiplelor sensuri, dar si a sensurilor opuse).

Un cuvant nou trebuie neaparat scris pe tabla, caci absenta intuitiei grafice in insusirea acestora se poate solda cu mari erori in scriere si pronuntare. In foarte multe cazuri, greselile manifestate in scriere si pronuntare au ca rezultat denaturarea sensului.

In ciclul primar cuvintele noi pot fi explicate atat inainte de contactul cu textul, adica in discutiile pregatitoare, in timpul lecturii, cat si dupa citirea acestuia. Explicarea cuvintelor dupa contactul cu textul prezinta avantajul ca elevii au deja in minte contextul in care acestea apar.

Elevii trebuie sa cunoasca bine ca un cuvant poate avea un sens de baza, atunci cand reda imaginea reala, adevarata a unui obiect, dar si un sens contextual, care rezulta din relatia in care el intra cu alte cuvinte.

Modalitatile de explicare a sensului cuvintelor noi ce stau la indemana invatatorului, sunt numeroase. Ne vom opri asupra catorva dintre ele:

a) definirea sensului unui cuvant

Acesta este procedeul cel mai des intalnit. Este bine ca invatatorul, inainte de a preciza sensului unui cuvant nou, sa faca apel la experienta de viata a unora dintre elevi, sa-i ajute cu intrebari suplimentare, sa se apropie de adevar.

Definitiile sa fie usoare, pe intelesul elevilor si sa fie intotdeauna trecute in caiete. Este indicat ca apoi sa se ceara elevilor sa foloseasca noul cuvant achizitionat si in alte contexte.

Pentru a ne asigura ca elevii au inteles cu adevarat sensul cuvantului nou, invatatorul poate cere sa gaseasca si sensul opus al cuvantului (antonimul) si integrarea acestuia in enunturi proprii.

In unele texte elevii intalnesc vebrul „a stoarce”. Se stie ca sensul lui este acela de „a presa”, „a strange” un lucru pentru a scoate lichidul pe care il contine. Elevii vor observa ca verbul este folosit si cu sensul de „a exploata” crunt „a secatui”.

Aceste discutii nu vor fi prea de folos, daca nu vom cere elevilor sa alcatuiasca enunturi in care sa-l foloseasca cu cele doua sensuri, dar si cu altele pe care ei le mai cunosc. Asa vor fi alcatuite propozitii sau fraze scurte in care acest cuvant va avea semnificatii pe care unii nu le-au cunoscut pana atunci:

„Am ajuns la tinta, dupa ce mi-am stors cele din urma puteri”. (peste masura de obosit, epuizat)

„Zile in sir ne-am stors creierii pentru a gasi o solutie”. (a gandi profund, a te framanta in vederea gasirii unei solutii)

„De-a lungul timpului romanul a stors multe lacrimi”. (a plange, a suferi foarte mult)

b) incadrarea in serie sinonimica

(adica indicarea celorlalte cuvinte cu acelasi sens) il ajuta pe elev sa-si dea seama de sensul cuvantului pe care nu-l cunoaste.

Exemple:

● tara – patrie, stat, mosie, glie;

● flamura – steag, drapel, stindard, fanion, pavilion;

● firav – slabut, plapand, delicat, gingas;

● straniu – iesit din comun, ciudat, neobisnuit, bizar;

● triumfal – biruitor, victorios, dar si maret, impunator, solemn;

● indemanatic – priceput, iscusit, abil, dibaci, istet, descurcaret;

● a incuraja – a imbarbata, a da curaj, a insufleti, a stimula.

Acest procedeu de explicare a termenilor noi prezinta multe avantaje. In cadrul seriei sinonimice, elevul va intalni cuvinte carora le stie sensul si isi va da apoi seama usor de sensul cuvantului nou, insa isi va insusi si sensul altor termeni, pe care ii aude acum pentru prima data.

Imbogatirea vocabularului este un proces de durata care trebuie sa se faca gradat si continuu. In primele clase se vor insusi mai ales cuvintele nume de obiecte, actiuni, insusiri, iar mai apoi cele care presupun un grad de abstractizare mai mare.

O situatie aparte o reprezinta arhaismele si regionalismele. Ele vor fi explicate, de obicei, prin sinonime si perifraza, vor fi activate in cadrul lectiilor respective, dar nu vor intra in vocabularul activ al elevilor. Iata cateva exemple: plaies, pasa, ghiaur, gade, spatar, logofat etc. (arhaisme), triftor, curechi, barabule, papusoi, donita etc. (regionalisme).

Folosind procedee variate pentru explicarea cuvintelor, acestea vor patrunde cu usurinta in vocabularul elevilor.

Cunoasterea seriilor sinonimice ale cuvintelor ii ajuta pe elevi sa evite repetitiile suparatoare. Avand la dispozitie o sumedenie de cuvinte care redau aceeasi idee, copilul le supune unui riguros proces de selectie si retine unul singur.

Potrivit opiniei sale, cuvantul ales exprima cel mai bine si in acelasi timp plastic fondul intim al gandirii si al sensibilitatii.

Introducerea unui cuvant in seria lui sinonimica este un lucru dificil ce se poate realiza mai ales cu elevii clasei a IV-a.

Exemplu:

● a purcede – a porni, a pleca, a se pune in miscare, a calatori;

● mieros – prefacut, fals, ipocrit, viclean, fatarnic;

● belsug – abundenta, bogatie, imbelsugare, opulenta;

● cearta – sfada, galceava, neintelegere, confruntare, conflict;

● soldat – militar, ostas, catana;

● harnic – muncitor, sarguincios, silitor, vrednic.

Dupa ce a fost stabilita seria sinonimica a unui cuvant intalnit in text se pot alcatui diferite enunturi in care sa intre componentele sale. De asemenea, se poate da elevilor un exemplu, cerandu-le sa inlocuiasca un anumit cuvant cu sinonimul pe care ei il cred cel mai indicat in cazul respectiv.

Exemplu:

● mic – pitic, scund, pipernicit, nedezvoltat, neinsemnat, prichindel.

Astfel, se poate spune „obstacol mic, neinsemnat”, dar nu „obstacol nedezvoltat”.

Alt exemplu:

● inchis – ingradit, imprejmuit, innorat, intunecat, posac, ursuz etc.

Se poate spune „gradina inchisa” (imprejmuita), dar nu „gradina innorata” (intunecata, posaca, ursuza).

Putem zice „batran posac” (ursuz), dar nu „batran ingradit” (imprejmuit).

Adjectivele innourat, intunecat pot fi foarte bine folosite pe langa substantivul cer (cer innourat, intunecat), insa pe langa substantivul respectiv nu pot fi puse adjectivele: ingradit, imprejmuit, posac, ursuz, cu toate ca ele fac parte din aceeasi serie sinonimica.

In clasele a III-a si a IV-a putem include printre exemple de vocabular lucrate cu elevii si seriile sinonimice de intensitate. Elevii isi pot da seama ca intre diferiti termeni ce compun aceste serii exista evidente deosebiri de sens.

Exemple:

● bun – cumsecade, cu inima, amabil, binevoitor, generos;

● a se compromite – a (se) face de ras, a discredita, a dezonora;

● a repara – a indrepta, a corecta, a reface, a renova, a remedia;

● furios – manios, infuriat, turbat, nestapanit.

In munca cu vocabularul trebuie luate in discutie nu numai cuvintele relativ noi, necunoscute, ci si pe unele dintre cele comune, dar care au un numar mare de echivalente sinonimice.

Asemenea exercitii contribuie si la dezvoltarea gandirii divergente, creatoare, flexibilitatii si originalitatii, ca atribute ale gandirii creatoare. Se poate cere elevilor sa gaseasca echivalente sinonimice pentru adverbul de afirmatie „da” existent intr-un text. Din achizitiile lexicale proprii si din contextele semantice formulate de invatator, elevii vor descoperi numeroase formulari: cu siguranta, desigur, fireste, fara indoiala, sigur ca da, fara doar si poate, mai incape vorba, nici nu incape vorba, asa e, cum ma vezi si cum te vad, si chiar „nu” interogativ: „ – Vii la scoala, nu ?”

Aceste serii sinonimice sunt utile pentru ca ne ajuta sa corectam tendinta copiilor de a utiliza in expunere numai termeni superlativi, inarmandu-i cu diferite cuvinte (serii sinonimice) care prin deosebirile de intensitate pot permite evitarea acestor exprimari suparatoare. Cerand elevilor sa alcatuiasca propozitii si fraze scurte cu fiecare dintre cuvintele seriei sinonimice, acestia observa deosebirile de intensitate existente intre cuvinte. Apoi, in exemplele alcatuite se va lasa acelasi cuvant (doar unul din toata seria) pentru a scoate in relief lipsa puterii de exprimare.

O alta serie de sinonime este aceea de natura afectiva. Aceste sinonime au o mare putere de plasticizare, de colorare a exprimarii.

Exemplu:

● a plange – a se smiorcai, a se jeli, a se sclifosi;

● a rade – a zambi, a se hlizi, a mustaci, a hohoti, a ranji;

● a privi – a se uita, a zgai, a se holba.

Asemenea serii sinonimice se intalnesc in fragmentele din scrierile lui Ion Creanga pe care le studiaza elevii claselor I – IV.

Analizand textul La scaldat, se poate formula cerinta de a gasi in text expresiile care au acelasi inteles cu propozitia: Mama era foarte ocupata. Acestea sunt: se gramadise … o multime de trebi pe capul mamei; nu-mi vad capul de trebi; mama se da in vant dupa trebi.

Solicitandu-i, elevii trebuie sa enunte si alte formulari din lexicul propriu:

● avea multe treburi;

● avea mult de lucru;

● avea multe de facut;

● avea mult de furca;

● avea mare bataie de cap.

Expresiile si locutiunile specifice limbii noastre au darul de a colora, de a conferi farmec exprimarii copiilor.

De pilda, putem cere elevilor gasirea unor expresii si locutiuni in care intra anumite cuvinte (exemplu: a pune, a face, a da, a lua) si inlocuirea lor cu verbe carora le tin locul:

Exemplu:

● a pune umarul – a ajuta (a contribui);

● a pune mana in foc – a garanta;

● a pune foc – a incendia;

● a pune la zid – a impusca;

● a pune eoparte – a economisi;

● a pune la proba – a incerca;

● a pune temei – a se bizui;

● a face ochi – a se scula;

● a face din tantar armasar – a exagera;

● a face praf – a distruge;

● a face din noapte zi – a nu dormi;

● a face cu degetul – a ameninta;

● a-si face inima rea – a se supara;

● a i se face negru inaintea ochilor – a nu mai vedea;

● a da buna ziua – a saluta;

● a da inapoi – a inapoia;

● a da de veste – a vesti;

● a da pe gat – a bea;

● a da gata – a termina;

● a da sfaturi – a sfatui;

● a da indarat – a inapoia;

● a se da jos – a cobori;

● a lua la ochi – a ochi;

● a-si lua nadejdea – a nu mai spera;

● a-si lua seama – a se razgandi;

● a lua foc – a se aprinde;

● a lua la masea – a bea;

● a lua sfarsit – a se termina;

● a se lua la tranta – a se lupta.

Elevii isi vor da seama cu usurinta ca o expresie (locutiune) este mult mai expresiva in comparatie cu partea de vorbire pe care o inlocuieste. De aceea, expresiile si locutiunile sunt des intalnite in operele multor scriitori de-ai nostri.

Alt exercitiu va cere elevilor sa redea printr-un singur cuvant intelesul grupului scris in stanga:

● in fiecare zi – zilnic;

● in fiecare saptamana – saptamanal;

● in fiecare luna – lunar;

● in fiecare trimestru – trimestrial;

● in fiecare an – anual.

Antonimia este prezenta si in proverbe si zicatori, acestea avand o mare valoare stilistica. Prin incercarea de a le explica intelesul, valoarea lor morala, elevii retin mai usor antonimele prezente si acestea devin lesne active in vocabularul lor activ.

Iata cateva exemplificari:

● Cel ce nu lucreaza ziua, flamanzeste noaptea.

● Cine nu munceste la tinerete, n-are batranete.

● Mai greu se poate spune pe scurt minciuna decat adevarul.

● Inteleptul aduna, iar prostul risipeste.

● Mai bine un dusman intelept decat un prieten nerod.

● Invata la tinerete ca sa stii la batranete.

● Muncesti azi ca sa mananci maine.

● Raul vine iute, binele incet.

● Inceputul maniei este nebunia, iar sfarsitul ei este regretul.

● Apa trece, pietrele raman.

● Cum innozi, asa deznozi.

● A face bine e intotdeauna mai bine decat a face rau.

● A sta drept si a vorbi stramb.

● Radacina invataturii e amara, dar roada ei este dulce.

● La placinte inainte, la razboi inapoi.

● Copii mici, griji mici, copii mari, griji mari.

Ca activitate cognitiva specifica copilariei, jocul il pune pe scolarul mic in situatia unei intense activitati intelectuale si asigura o asimilare reala a notiunilor si regulilor o insusire activa si constienta a cunostintelor.

Jocul didactic, procedeu activ, folosit cu maiestrie creeaza un cadru organizat care favorizeaza dezvoltarea interesului elevilor, a spiritului de investigare si formarea deprinderilor de folosire spontana a cunostintelor dobandite.

Iata cateva jocuri didactice folosite pentru imbogatirea expresivitatii vorbirii, activizarea vocabularului si stimularea creativitatii elevilor.

Voi acorda, in cele ce urmeaza, mai multa atentie jocului Cuvinte – sensuri pe care l-am gandit si desfasurat intr-o maniera mai complexa, folosindu-ma de o plansa pe care sunt asezate jetoane cu cuvinte. Pornind de la un cuvant, elevul are sarcina sa gaseasca un sinonim, cel putin, si cuvantul cu sens opus (antonimul). Pe plansa va aparea un grup de trei cuvinte, astfel:

1.      obosit = ostenit / odihnit

         prieten = amic / dusman

         a vorbi = a grai / a tacea

sau

2.      intuneric = bezna / lumina

         trist = mohorat / vesel

         galagie = zarva / liniste

sau

3.      a fugi = a alerga / a sta

         adevar = realitate / minciuna

         castig = folos / paguba

Pentru a evita supraincarcarea elevilor se aleg doar trei cuvinte. Pe masura ce se completeaza plansa cu jetoanele respective, se solicita elevilor, oral, raspunsuri despre:

● alte sinonime: dusman = vrajmas; a vorbi = a rosti; a zice = a spune; zarva = larma; adevar = exactitate; minciuna = neadevar, inexactitate; castig = beneficiu, folos, profit; paguba = dauna, pierdere;

● expresii frumoase: a tacea chitic sau a vorbi ca pestele, suflet intunecat, a spala putina, a zbughi, a o lua la sanatoasa;

● proverbe si zicatori:

Prietenul la nevoie se cunoaste.

Vorba dulce mult aduce.

Cine vorbeste mult, intelege putin.

Adevarul pluteste ca uleiul deasupra apei.

Minciuna are picioare scurte.

Una dintre premisele de la care se porneste in folosirea acestui joc este ca, in conditiile in care se asociaza sensurile proprii ale cuvintelor cu sensurile opuse, cresc sansele stocarii in memorie a unui numar cat mai mare de unitati lexicale. Cuvintele se pot alege din textele studiate pe parcursul unei saptamani sau pe parcursul unei unitati de invatare.

Putem sa nu ne oprim doar la completarea plansei cu jetoane si discutii pe marginea acestor cuvinte, ci se poate continua cu realizarea unor mici texte in care sa se foloseasca aceste cuvinte.

Un alt joc pe care il propun este Jocul sinonimelor. Jocul se va desfasura sub forma unui concurs intre trei echipe.

Invatatoarea va pregati trei saculeti ce vor contine cateva litere. Reprezentantul fiecarei echipe va extrage din saculet o litera. Se vor intoarce apoi la echipa sa si timp de 5-6 minute, elevii vor scrie un cuvant care sa inceapa cu acea litera si sub el vor insirui sinonime pe care le cunosc. De exemplu, fie literele: h, o, t:

harnic                  om                        tamplar

muncitor              individ                  dulgher

activ                     cetatean                lemnar

silitor                   ins                        teslar

sarguincios                    persoana              vrednic

de isprava

Castiga echipa care gaseste mai multe sinonime. Echipele isi vor afisa pe un poster fisele cu sinonimele gasite, are loc turul galeriilor, se discuta corectitudinea, se completeaza reciproc.

In continuare, alt joc interesant pe care l-am gandit este Gaseste cuvantul opus.

Prezint elevilor un disc mobil, confectionat din carton, impartit in opt parti egale, in care am scris cuvinte ce pot avea antonime (tanar, frumos, vesel, silitor, cald, mare, atent, rau).

Un elev vine la catedra, invarte discul pana ce aduce un cuvant in dreptul sagetii. Citeste cuvantul cu voce tare, gaseste cuvantul cu sens opus si formuleaza cu el o propozitie. Exemplu, daca in dreptul sagetii a fost adus cuvantul atent raspunsul poate fi:

Costel este neatent la lectii

sau

Maria este neatenta cand trece strada.

Jocul se poate desfasura individual sau pe grupe de elevi sub forma de concurs.

O alta modalitate de activizare a vocabularului, de fixare a cunostintelor despre sinonime si antonime este caracterizarea personajelor, procedeu folosit inca din clasa a II-a. 

De exemplu, elevii vor caracteriza personajele din basm folosind cuvintele din perechile cu sens opus:

Fata mosneagului era frumoasa, vrednica si buna la suflet …, iar fata babei era sluta, lenesa si rea.

In studierea textului Cuza-Voda si sultanul dupa Dumitru Almas, elevii caracterizeaza personajele prin antiteza. Astfel, Cuza-Voda este caracterizat ca fiind bun, drept, intelept, curajos, indraznet, priceput, demn; in timp ce sultanul turcilor este plin de ura, trufas, ingamfat.

Compunerea este un exercitiu prin care elevii sunt solicitati sa exprime idei asupra unor teme impuse sau liber alese cu scopul de a contribui la dezvoltarea gandirii logice si creatoare, a imaginatiei, a deprinderilor de exprimare coerenta, expresiva si corecta, a cultivarii simtului artistic. Se realizeaza, pe de o parte, o sinteza a tot ceea ce invata elevii la gramatica, la citire precum si la celelalte obiecte de invatamant, mai ales sub raportul corectitudinii exprimarii, iar pe de alta parte, compunerea constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a experientei de viata a elevilor, de manifestare a imaginatiei si fanteziei lor. Simple memorare a sensului cuvintelor este insuficienta pentru imbogatirea si nuantarea exprimarii elevilor, de aceea am instituit cu titlul de sarcina permanenta utilizarea acestora in enunturi noi in texte pe teme liber alese.

Pe langa criteriile de evaluare ale compunerilor, cum ar fi originalitate, corectitudine sta si exprimarea nuantata (folosirea sinonimelor potrivite, a antonimelor, a sensurilor figurate a cuvintelor, a comparatiilor, a metaforelor etc.).

Elevii sunt dirijati inca din primele clase ale invatamantului primar sa sesizeze, sa recepteze comunicarea nuantata din paginile lecturilor din manual. Multe lecturi apartin scriitorilor de prima marime si cuprind un numar insemnat de constructii lexicale capabile de a-l face pe elev sa traiasca clipe de adanca emotie estetica. Putem sugera ca aceste „expresii frumoase” sa fie notate sistematic intr-un caiet special pentru a putea fi mai usor utilizate in compuneri, ba chiar sa creeze ei insisi exprimari nuantate si originale.

Demersurile metodice de imbogatire si nuantare a vocabularului elevilor va fi facut atat in cadrul lectiilor de citire, comunicare orala si scrisa, dar si in cadrul celor de gramatica (studierea partilor de vorbire – substantivul, adjectivul, verbul etc.).

Iata cum in studierea adjectivului se poate aborda sinonimia si antonimia, ca si componente definitorii pentru bogatia, originalitatea si expresivitatea unei limbi.

Elevii sunt pusi in situatia de a caracteriza in opozitie diferite personaje din unele lecturi studiate, adjectivele – antonime fiind folosite pentru realizarea antitezei. Lectiile: Fetita care l-a luat pe NU in brate, Musca la arat, ofera situatii in care trebuie sa se foloseasca o serie intreaga de antonime asimilate in acesti ani si incadrate intr-un context propriu.

In cazul unor adjective am scos in evidenta ca pot avea trei antonime diferite:

drept                    - nedrept

                   - stramb

                   - stang

Am folosit exercitii prin care am cerut elevilor sa gaseasca adjectivele antonime formate prin compunere cu ajutorul prefixelor:

NE    - clar           IN      - corect                 DES - prinde

         - patat                   - color                            - compune

         - obisnuit              - stabil                            - coase

         - demn                                                         - leaga

         - cinstit

         - drept

Prin studiul verbului am urmarit rezolvarea unor exercitii in care am cerut elevilor sa gaseasca sinonime si antonime cu ajutorul unor locutiuni verbale sau perifraze.

Exemplu:

● a muri     - a da ortul popii

● a fugi      - a lua la sanatoasa

                   - a spala putina

sau antonime

● a ascunde - a da pe fata

● a opri      - a da drumul

● a dormi   - a fi treaz

Studierea verbului ofera prilejul de a desfasura exercitii ce au drept scop intelegerea de catre elevi a faptului ca, in functie de context ele pot avea inteles diferit, iar daca intelesul e aproximativ acelasi, diferenta consta in nuanta.

Exemplu: verbele a da, a bate, a tine, a cadea, a trage, a pierde, a ridica, a framanta etc. Alcatuirea de propozitii pentru fiecare sens constituie pentru elevi un prilej de exersare a capacitatilor de nuantare a exprimarii. Aleg ca exemplu verbul „a intra”, cu multitudinea lui de sensuri, fara a mai exemplifica prin propozitii:

● intru la scoala – incep scoala;

● parca a intrat in pamant – a disparut;

● imi venea sa intru in pamant – rusine;

● a-i intra cuiva sub piele – a-i castiga simpatia;

● am intrat intr-o belea  – am o neplacere;

● a intrat in hora – a inceput ceva;

● a intrat la cheltuiala – face cheltuieli;

● a intrat in vorba – a inceput o discutie;

● n-a intrat vremea in sac – n-a trecut timpul;

● a intrat frica in el – s-a infricosat;

● a intrat in sange – a devenit un obicei;

● a intrat la spalat – s-a micsorat;

● a intrat la apa – a intrat intr-o incurcatura.

Consideram ca formele de munca enumerate privind nuantarea vocabularului elevilor cu ajutorul sinonimelor si antonimelor si nu numai, ii ajuta pe elevi sa descopere in practica diversitatea resurselor limbii romane, frumusetea si expresivitatea ei.

Fisa de evaluare

Cuvinte cu sens asemanator

Text suport: Craiasa Zapezii, dupa H.C. Andersen

1. Uneste cu o linie cuvintele cu acelasi inteles: craiasa, sclipitoare, omat, geam, s-a prefacut, zapada, regina, stralucitoare, s-a transformat, fereastra.

2. Inlocuieste cuvintele scrise cu litere ingrosate cu altele cu sens asemanator:

Peste tot s-a asternut zapada. Casele, pomii, drumurile s-au imbracat cu haine de zapada. Totul este alb si sclipitor. Zapada scartaie sub bocancii copiilor.

3. Scrie cat mai multe cuvinte cu sens asemanator cu cele date. Alcatuieste cate o propozitie cu un cuvant gasit.

imaculat:

sclipitor:

nea:

Fisa de evaluare

1. Formeaza perechi de cuvinte cu inteles asemanator: vorbeste, cald, drum, posac, spune, amic, trist, prieten, graieste.

2. Inlocuieste cuvintele subliniate cu altele cu inteles asemanator:

Feciorul cel mare era om gospodar.

Batranul lacrima de emotie.

El mergea pe poteca.

Voinicul saruta pamantul.

Marian avea un prieten foarte bun.

3. Alege cuvantul din paranteza care are inteles asemanator cu cel dat:

vorbeste (spune, culege, alege, canta, explica)

belsug (om, carare, bogatie, avutie, omenie)

4. Rebus. Gaseste cuvintele cu acelasi inteles si vei afla cine te ajuta la nevoie.

1. a intelege

2. a dezvolta

3. a da

4. scolar

5. a cunoaste

6. fecior

7. intristat

8. stea

9. a scanteia

    

    

         

Fisa de evaluare

Cuvinte cu sens opus

Text suport: Uite vine Mos Craciun, de O. Cazimir

1. Pentru cuvintele subliniate gaseste cuvinte cu sens opus.

Transcrie textul cu cuvintele noi pe care le-ai gasit.

Mosul a sosit la noi. Ne-a adus multe cadouri pentru ca am fost cuminti. Am inceput sa radem de bucurie.

2. Scrie insusiri pentru cuvintele date mai jos, apoi gaseste si insusirile opuse:

copil

ghem

zi

bulgare

3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru urmatoarele cuvinte.

sus-             mare-          alb-

frig-            batran-        zi-

ger-            creste-         vine-

bucuros-     ciulite-         curat-

                   cuminte-

4. Scrie o scrisoare adresata lui Mos Craciun:

Draga Mosule,

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………..

Cu drag,

…………………

Fisa de evaluare

1. Completeaza textul de mai jos cu cuvintele cu sens opus ale urmatoarelor cuvinte date: a strigat, sa despodobim, atunci, se ridica, sa dezvelesc, sa taca.

„Singura frunza din puiul de salcam ………:

- Noi, frunzele salcamului, nu din cauza toamnei am cazut. Noi am vrut ……… casuta papusii. Uite, ………, trebuie ……… masa.

Si frunza ……… . Vantul ii spuse fetitei:

- ……… frunzele ce vor ele. E toamna si toamna, frunzele ………”.

2. Grupeaza urmatoarele cuvinte in perechi de cuvinte cu sens opus: tare, bine, se lumineaza, prietenie, plange, dusmanie, moale, rau, se odihneste, rade, se intuneca, munceste.

3. Jocul: „Daca nu e asa, cum e ?”

Nu-i putin ……… .

Mare ……… .

Suparat ……… .

Usor ……… .

Harnic ……… .

Noapte ……… .

4. Alcatuieste un scurt text folosind urmatoarele perechi de cuvinte:

aproape – departe

usor – greu

inalt – scund

inauntru – afara

Dati un titlu potrivit textului.

Culegere de exercitii

(sinonimele)

1. Uniti cuvintele care au acelasi inteles:

degraba               batran

prunc                   repede

alearga                fuge

mos                      copil

nesocotit               vrajmas

soarta                  imprudent

crud                     viata

triumfator             fala

mandrie               victorios

dusman                nemilos

2. Gaseste perechea potrivita:

comunica             dificultate

informare             anunta

zabovim               salvare

greutate                documentare

eliberare               intarziem

3. Alege din coloana alaturata termenii care se potrivesc ca inteles cu grupurile de cuvinte (expresii) date, apoi alcatuiti enunturi cu acestea:

nu imi arde                                        a trai

isi asculta parintii                    nu a tinut cont

nu a luat in seama                   nu am chef

a avut parte                             nu iesea din cuvantul parintilor

4. Scrie cuvinte cu sens asemanator, apoi alcatuieste enunturi cu cuvintele gasite: bogatie, roditor, a aduna, intrare, a birui.

5. Gasiti cel putin doua cuvinte cu sens asemanator cuvintelor date:

a zice –

a se vindeca –

a ingadui –

a cauta –

a spori –

6. Taie cuvintele care nu au inteles asemanator:

curat, limpede, clar, neted;

cearta, suparare, manie, invrajbire, disputa;

gingasa, lina, delicata, plapanda;

drum, pod, carare, ulita, strada;

lenes, mirositor, trandav.

7. Gaseste sinonime pentru cuvantul suparata, apoi transcrie textul folosindu-le:

Mama a venit suparata de la scoala. Ea era suparata pentru ca a aflat ca fetita ei are calificative mici, de care ea nici nu stia. Foarte suparata i-a povestit tatei ce a aflat. Ea a fost suparata toata seara.

8. Indicati un singur cuvant pentru expresiile:

cetate de scaun –

tinere de minte –

a tine piept –

a-i parea rau –

plin de sine –

cu capul in nori –

numai piele si os –

9. Indicati cate trei cuvinte cu inteles asemanator pentru cuvintele: ramura, arsita, a se deprinde.

10. Indicati printr-un cuvant urmatoarele expresii:

regele animalelor                    = ………

ferestrele sufletului         = ………

astrul noptii                   = ………

aurul negru                   = ………

aurul verde                              = ………

doctorul copacilor         = ………

11. Alegeti din coloana alaturata cuvintele care se potrivesc expresiilor, apoi alcatuiti enunturi cu acestea:

a tine seama                  a repeta

a tine isonul                   a indeparta

a tine departe                 a infrunta

a tine piept                     a respecta

12. Inlocuiti cuvintele subliniate cu altele cu inteles asemanator:

Vantul raspandea frunzele pe cararile padurii.

Iepurele plecase spre targ. Mergea zgribulit si temator.

Iepurele si Ogarul au poposit la hanul Ursului. Dupa ce a platit consumatia Ogarului, de suparare Iepurele a inceput sa planga.

13. Alege cuvantul care are acelasi inteles cu cel dat:

razboi: lupta □, liniste □, pace □;

ager: lenes □, istet □, harnic □;

fular: soba □, carte □, sal □.

14. Gasiti cate mai multe cuvinte cu sens asemanator pentru:

a mana -     ………………………………………

amarul -     ………………………………………

cumplit -     ………………………………………

dusmani -   ………………………………………

pururi -       ………………………………………

steag -        ………………………………………

veacuri -     ………………………………………

lupta -        ………………………………………

piedici -      ………………………………………

vis -            ………………………………………

tinta -         ………………………………………

15. Inlocuiti cuvantul a calca, cu termeni asemanatori ca inteles:

Mama a calcat bluza Ioanei. (a netezit)

El a calcat cu grija pe covor. (…………)

Btul si-a calcat cuvantul dat. (…………)

Tatarii au calcat deseori pamantul Moldovei. (…………)

El m-au calcat pe nervi. (…………)

Fetita si-a calcat pe inima si a marturisit adevarul. (…………)

El a calcat in picioare sentimentele mamei. (…………)

Ionel iar a calcat stramb. (…………)

16. Inlocuieste cuvintele subliniate cu cele din paranteza:

Bunicul spune o poveste. El ii spune nepotului despre Fat-Frumos. Batranul spune intamplarile cu glas bland. (vorbeste, zice)

Culegere de exercitii

(antonimele)

1. Scrie cuvinte cu inteles opus pentru urmatoarele cuvinte:

vesel –

folositor –

frig –

mare –

harnic –

modest –

zi –

creste –

sus –

2. Uniti prin sageti cuvintele cu inteles opus:

bolnav                  greu

tulbure                 gros

usor                     limpede

subtire                  sanatos

3. Grupeaza perechile de antonime: tare, bine, se lumineaza, prietenie, plange, dusmanie, moale, rau, se odihneste, se intuneca, munceste, rade.

4. Gaseste cuvintele cu sens opus. Formeaza cu ele enunturi.

vechi                     ≠ _________

puternic      ≠ _________

a sosit         ≠ _________

vesela         ≠ _________

5. Transcrie enunturile inlocuind cuvintele subliniate cu altele cu inteles opus:

Omul era tare lenes.

Au asteptat multa vreme trenul.

Ziua era foarte cald.

Padurea era aproape de casa padurarului.

Se spune ca dusmanul omului este cainele.

6. Alege din coloana alaturata termenii cu inteles opus cu expresiile date, apoi alcatuiti enunturi cu acestea.

nu-i mergea mintea                 nu-i asculta

nu iesea din cuvantul lor         mintea

nu-si calca cuvantul dat                    era istet

7. Completati proverbele, apoi subliniati perechile de antonime:

Buturuga mica rastoarna carul ……… .

Adevarul si minciuna sunt ……… .

Radacinile invataturii sunt amare, dar roadele ei sunt ……… .

Cum innozi, asa ……… .

Apa trece, pietrele ……… .

La placinte inainte, la razboi ……… .

Raul vine repede, ……… .

8. Gasiti cuvinte cu sens contrar pentru:

bogatie

roditor

a aduna

intrare

a birui

ghinion

chibzuit

9. Scrie cuvinte cu sens contrar verbelor:

a zice –

a se vindeca –

a tacea –

a permite –

a reusi –

a intineri –

a da –

10. Indicati cuvantul cu sens opus expresiilor date:

tinere de minte – uitare

plin de ifose –

a sta treaz –

a o lua la sanatoasa –

a da pe fata –

a da drumul –

11. Joc: Ce poate fi ?

Tulbure sau limpede ………………………… .

Luminoasa sau intunecoasa ………………………… .

Acru sau dulce ………………………… .

Drept sau stramb ………………………… .

Gros sau subtire ………………………… .

Larga sau ingusta ………………………… .

12. Alcatuieste un scurt text folosind urmatoarele perechi de cuvinte cu sens opus:

acolo – aici

mare – mic

usor – greu

inalt – scund

13. Gasiti adjective potrivite pentru cuvintele date, apoi scrieti si adjectivul cu sens opus, dupa model:

om harnic / lenes

apa

poteca

cadou

copil

tema

intamplare

14. Joc Propozitii magice. Citeste cu atentie propozitiile urmatoare. Vei observa ca desi sunt folosite cuvinte cu sens opus in alcatuirea lor, sensul propozitiei a ramas acelasi.

Eu ma trezesc intotdeauna devreme.

Eu nu ma trezesc niciodata tarziu.

Incearca sa alcatuiesti si tu propozitii magice, folosind urmatoarele perechi de cuvinte: usor-greu; inalt-scund; aproape-departe; frumos-urat.

15. Gaseste alte perechi de cuvinte cu sens contrar, dupa model:

corect – incorect             cinstit – necinstit

Proiect de lectie

Clasa: a II-a.

Obiectul: Limba si literatura romana.

Unitatea de invatare: „Prietenia”.

Subiectul: Cuvinte cu inteles asemanator / cuvinte cu inteles opus – Text suport: Cele patru piersici (poveste populara).

Tipul lectiei: Recapitulare si sistematizare.

Scopul:

● Dezvoltarea capacitatii de comunicare corecta, scris si oral, folosind enunturi complete si dezvoltate;

● Educarea limbajului, imbogatirea vocabularului, stimularea calitatilor gandirii si a deprinderilor de ordine in scris.

Obiective operationale: La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili:

a) cognitive

● sa identifice si sa foloseasca corect in enunturi proprii cuvinte cu inteles asemanator / opus;

● sa ordoneze corect, in propozitii, cuvintele date;

● sa citeasca cursiv, corect, constient enunturi proprii si texte de mica intindere, in lant sau integral;

● sa inlocuiasca cuvintele date cu altele cu acelasi inteles sau cu inteles opus;

● sa formuleze corect, concis enunturi care reprezinta mesajul unui text;

● sa gaseasca cel putin un cuvant cu inteles opus pentru cuvinte date;

● sa completeze texte lacunare.

b) afectiv – atitudinale

● sa colaboreze eficient cu colegii de grupa;

● sa participe activ la actiunile grupului din care face parte.

Resurse:

A procedurale

a) metode si procedee: citirea in lant, selectiva, ciorchinele, exercitiul, exemplul, jocul de rol, munca individuala;

b) forme de organizare: frontal, in echipa.

B materiale: planse, fise de munca in echipa.

C temporale: 50 minute.

Momentele lectiei

1. Moment organizatoric

● Se asigura un climat de ordine si disciplina necesar desfasurarii in bune conditii a lectiei.

2. Verificarea si reactualizarea cunostintelor

● Se verifica tema scrisa cantitativ si calitativ.

● Conversatie despre textele studiate ce apartin unitatii de invatare „Prietenia”.

3. Captarea atentiei

● Invatatoarea recita versurile:

„Dupa chip cunosti o floare,

Ciocarlia dupa cant,

Aurul dupa culoare,

Iar pe om dupa cuvant”.

● Se explica intelesul ultimului vers:

- Ei se vor cunoaste dupa maiestria cu care vor folosi cuvintele, dupa raspunsurile date in aceasta lectie.

4. Anuntarea subiectului si a obiectivelor:

● Se aleg 6 elevi care vor primi 6 baloane pe care sunt scrise cuvinte. Acestia vor citi cuvintele si se vor aseza in ordine pentru a forma o propozitie. Un alt elev din clasa citeste propozitia formata:

„Prietenul la nevoie se cunoaste”.

Li se propune elevilor sa sparga baloanele. In unul dintre ele este o surpriza, un mesaj:

„Prietenia este o floare rara”.

● Se anunta elevii ca astazi vor invata mai multe lucruri despre prietenie, vor citi textul „Cele patru piersici” (poveste populara) si vor rezolva exercitii variate cu cuvinte cu sens asemanator / sens opus.

5. Dirijarea invatarii

● Explica proverbul Prietenia este o floare rara.

● Numara cuvintele.

- Din ce este alcatuita propozitia ?

- Ce este cuvantul ?

- Ce calitati ar trebui sa aiba un prieten ?

(se va completa ciorchinele la tabla)

● Se citeste in lant textul;

● Conversatie despre personajele intamplarii, mesajul desprins din text;

● Citirea selectiva si citirea pe roluri;

● Impartirea elevilor in 3 grupe (echipe);

● Explicarea sarcinilor pentru fiecare:

Echipa I – Povestitorii

● pun in ordine cronologica ideile si povestesc lectia.

Echipa II – Curiosii

● pun intrebari pe marginea lectiei si raspund celelalte echipe:

- Care este titlul textului ?

- Care sunt personajele ?

- Cum s-a gandit omul sa-si incerce fiii ?

- Ce a inteles taranul din raspunsul fiului cel mare ?

- De ce s-a intristat la raspunsul celui de-al doilea fiu ?

- Ce a facut mezinul cu piersica lui ?

Echipa III – Istetii

● explica expresiile, cauta cuvinte cu inteles asemanator / opus.

● Munca in echipa – Fiecare echipa va avea cate o fisa:

Echipa I – Povestitorii

1. Scrie un proverb despre prietenie.

2. Scrie cuvinte cu inteles asemanator pentru cuvintele date:

vorbeste –

fecior –

trist –

bucurie –

curajos –

3. Inlocuieste fiecare cuvant subliniat cu altul cu sens opus:

Uriasul l-a ajutat pe Fat-Frumos in lupta.

Paianjenul coboara pe scara lui de fir subtire.

Echipa II – Curiosii

1. Scrie un proverb despre bunatate.

2. Transforma cuvintele dupa model:

padure – impadurit

pachet –

bogat –

bujor –

batran –

piatra –

3. Scrie cuvinte cu sens opus:

rece -                    tare –

bun -                              jos -

prieten -               pitic -

tacut -                  mult -

timid -                  dulce -

Echipa III – Istetii

1. Separa cuvintele proverbului:

Omulfaraprieteniecastangafaradreapta.

2. Inlocuieste cuvintele subliniate astfel incat sa pastrezi intelesul enunturilor:

E primejdios, Maria-ta !

A fost odata un print.

Bunicul surade.

3. Completeaza proverbele astfel incat sa obtii perechile de cuvinte cu sens opus:

Banii se castiga …………, dar se cheltuie ………… .

A fi lipsit de prieteni e mai rau decat a avea ………… .

● Se face Turul galeriilor, elevii din fiecare echipa afisandu-si fisa pe un poster.

Se stabileste corectitudinea exercitiilor, se fac completari, comentarii.

6. Obtinerea performantei

● Jocul cuvintelor – solicit completarea:

● unei fise „floarea literara”;

● unui copac cu cuvinte cu inteles asemanator;

● unui copac cu cuvinte cu inteles opus.

● Evaluarea echipelor.

7. Incheierea lectiei

● Se apreciaza lectia, elevii, se noteaza aceia care s-au evidentiat, se da tema pentru acasa.